ppunctul de opus al stelei (fig. 2.12). Din observati se cunoaste cd lao latitudine coarecare, @, orice stes rasare totdeau: ‘a In unulsiacelasi punct al orizontului 5 apune in unul s1acelas! punct. Portia punetelor de risarit side apus ale Soare- luis Luni variazd ins de lao 2ila alta a anulul, deci si declinatia acestora variazs Tn functie de timp. Din fig.2.42 se vede cla latitudinile medi steaus rlsare sl apune, dacé decl- natia ei, 6 satisface inegalitatea 161e(90"-9), unde @ este latitudinea geografcs Steaua, acre tralectore diurnd este chiar ecuatorul ceresc QO! (60), sare ‘exact in punctul cardinal Est () si apune ‘exact in punctul cardinal Vest (V. Dac’ declinatia unel stele satisface inegalitatea (62 (90°), atunciparale- lul ei diurn nu va intersecta orizontul as- tronomic si dec steaua fie nu va apune riciodat3(miscdndu-se deasupra orizon- tulle nu va rsirlciodata (aflandu- se sub orizont).Stelele de acest tip sunt ‘aumite stele circumpolare. La poll Nord geografic al Pamantu lui (@ = 90°), polul Nord cerese,P, este in zenit, 2, lar ecuatorul ceresc, QQ, coincide cu orizontul adevérat. Prin ur mare, planul paralelull diurn al orcarei stele este paralel cu planul orizontulul rmatematic (fig. 213, o- in consecinta, stelele din emisfera nordicd cerease’ (a cdror declinayie& > 0} se ai totdeau- nna deasupra orizontull, adic nu apun niclodats, lar cele din emisfera sudics (6<0)sunttotdeauna sub orizont si deci ru Fisarniciodat si nu pot fl observate, 54 ‘raectorie dame sl stelle Ibcivere tudo Is poll Nor, b Tota medi, c~aecutor La ecuatorul Péméntulul (@ = 0"), fobservatorul va constata c& toate ste- lele rasar si apun. Alc orice astry in clus Soarele, se afl 12 ore deasupra forizontului stot atta timp sub orizont (fg. 2.13, Oricare stea, In migcarea sa diurns aparent, trece prin cele dous puncte de intersecte ale tralectoriel sale cu meridianul ceresc al locului de observatie, Punctele de intersectie ale paralelului diurn al as- trulul cu meridianul cerese al loculul se rnumese culminatl (fig. 2.24) Tn punctul de culminatie superioard steaua atinge inltimea maxims deasu- pra orizontulu, iar la culminatio infer ‘0078 ea este la inatimea minim’ fayd de orizont sau chiar sub orizont (fig. 2.1) Datorits rotate diurne a sferel ce: rest, coordonatee orizontale si unghiul rar ale stelelor variaz8 continu. Atte, de exemplu, in momentul culminatel superioare, unghiul orar este egal cu 55 zero t= 0, iar in momentul culminatiel 2 sau 180". ‘naimea (h)unet stele, laculminatie depinde de declinatia el, 6) s1 de latitu- dlinea geograficd a loculu de observatie (@).0 stea cu declinatia 5

, atuncisteaua in culm ‘nota superioaré se afl la nord de Zenit (fg, 2.16), fa indies: =90°+ 9-6 (saul distanta zenita- 2-6-9) Tn momentul culminatie!inferioare, astrul va aves inatimes: h= 6-909) distanta zenitala +5 -90° (au Cculnintia une stele a Sud de Zenit