(Polut Nord cerese) Ecuatorul Prin compararea pozitiel acelorasi stele, determinata la intervale consi derabile de timp, s-a descoperit ci co- ordonatele lor variaz8 in timp. O parte din aceste varatil este determinatl de diverse fenomene astronomice, cum ar fi precesia, nutatia, aberatia, para laxa anuald, $-a constatat InsB € po- zifa unel stele este alta chiar $i dups liminarea variatillor determinate de acest! factor Deplasarea stelel pe sfera cereas- ef in decursul unui an, w, este numité ‘miscare propriea stele se exprim’ in aresecunde pe an “Migcarea propria stlel uy) se caleu- lead cu formula w= abt a, Lunde, este arcu de cercal declinatilor, lary, este arcul de paralel diurnal stelel (fig. 2.25), Miscarile propri ale diferitelor stele aliferi ca marime si drecte si nu dep- sesc citeva aresecunde pe an, cu excep. tia stelei ,zburdtoare” Barnard desco- Perit tn 1916 (constelatia Ophiuchus ~ Purtatorul de Serpi) cu cea mai mare miscare proprie de = 10,27"Van, Miscirle propri ale stelelor find foarte mic variatile poztilor aparente ale lor nu pot f observate cu ochiul liber, din care cauzd a si apdrut notlunea de stele fixe”. Ins la Intervale foarte mari de timp configuratile constelailor se schimb8 considerabil (fig. 2.26) Proiectia vitezei spatiale a stelei pe raza vizualé se numeste vtez8 radialbv, a poate fi determinaté dup deplasarea Doppler a lnilor din spectrl stele, Migcarile propril ale stelelor se mé soard pentru a i utilzate la determina: rea coordonatelorstelelor, igcareapropeiealelor sin constelaia Urea Mare. Soa- rele de asemenea se migcé in spatiu Impreund cu planetele care se rotesc in jurul ui nclusiv Pamantul (fig. 2.27). Punctul de pe sfera cereasca spre care este orlentat vectorul vitezel Soarelul este numit apex solar, jar punctul opus~ antigpex. Trung str, ing cutee apropite Apexul Sistemului solar in raport cu stelele se afld in constelatla Her cules avind urmatoarele coordonate: ascensia dreaptl a = 270° si dectinatia 6 = +30°. Soarele se misc’ spre acest punet cu viteza de 20 km/s, Determinarea poxitiel si miscéit aparente a corpurlor ceresti pe sfera cereascd se reduce de multe or la rezol varea unor triunghiuri steric. Tiunghiul sferic este o figura geometric’ pe supra fata unel sere formatd prin intersecta @ tref cercuri mari ale sfere (fg. 2.28). Unghiul diedru intre planele a dou cercuri_mari care formeazi_laturile triunghiulut sferle este numit unghi al 6s