Referate Caldura

Butcovan Cezara
Clasa a VIII-a A
 Rolul si evolutia in timp a termometrului
➢ Termometrele măsoară temperatura, utilizând materiale care se
schimbă într-un fel atunci când sunt încălzite sau răcite. Într-un
termometru cu mercur sau alcool, lichidul se extinde pe măsură ce
este încălzit și se contractează atunci când este răcit, astfel încât
lungimea coloanei lichide este mai lungă sau mai scurtă în funcție de
temperatură. Termometrele moderne sunt calibrate în unități de
temperatură standard, cum ar fi Fahrenheit (utilizat în Statele Unite)
sau Celsius (folosit în Canada) și Kelvin (utilizate în cea mai mare
parte de oameni de știință).

➢ Prima încercare de măsurare a temperaturii a fost făcută de omul

de ştiinţă şi medicul grec Galen, undeva prin anul 170 D.Hr. El a
documentat o temperatură standard neutră, din părţi egale de apă
fierbinte şi gheaţă. A adăugat de fiecare parte a temperaturii neutre
câte patru grade pentru frig şi patru pentru cald
 ➢ Până la apariţia termometrului a fost folosit un
dispozitiv numit termoscop, în esenţă un termometru fără
scară. Termoscopul putea să arate diferenţele de
temperatură, ceea ce permitea observatorilor să afle dacă
ceva devenea mai rece sau mai cald. Cu toate acestea,
termoscopul nu putea furniza o temperatură exactă în
grade.
➢ În 1593, Galileo Galilei a inventat un termoscop
rudimentar cu apă, care permitea pentru prima dată
măsurarea variaţiilor de temperatură. Astăzi, invenţia lui
Galilei este cunoscută sub numele de „Termometrul lui
Galileo”, chiar dacă prin definiţie el este un termoscop.
➢ În 1612, inventatorul italian Santorio
termometrul lui galileo galilei Santorio devenea primul inventator ce punea o scară
numerică termoscopului.
➢ În 1654, Marele Duce de Toscana, Ferdinand al II-lea,
inventa primul termometru închis, utilizând alcoolul ca
lichid.
➢ În 1714, Fahrenheit îmbunătăţeşte invenţia lui
Roemer şi dezvoltă primul
termometru modern: termometrul cu
mercur, ce beneficia de măsurători mai rafinate.
Acesta a ales mercurul, deoarece substanţa se
dilată sau se contractă pe măsură ce temperatura
creşte sau scade.
➢ Primul termometru medical practic a fost
inventat în 1867 de medicul englez Sir
Thomas Allbutt. Dispozitivul său era capabil să
citească temperatura unui pacient în 5 minute.
Primul termometru ce lua temperatura din ureche
a apărut în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, ca invenţie a doctorului Theodore
Hannes Benzinger. În 1984 David Phillips
inventează termometrul cu infra-roşu.
Daniel Gabriel Fahrenheit
 Asemanari si deosebiri de principiu si
utilitate intre termos si calorimetru
➢ Calorimetrul este un dispozitiv de laborator folosit pentru masurarea
schimburilor de caldura intre corpuri. Procesul de măsurare al acestei
calduri se numește calorimetrie . Un calorimetru de bază constă dintr - un
container metalic de apă deasupra unei camere de ardere, în care un
termometru este utilizat pentru a măsura schimbarea temperaturii apei. Cu
toate acestea, există mai multe tipuri de calorimetre mai complexe

➢ Principiul de bază este că căldura eliberată de către camera de ardere

crește temperatura apei într-un mod măsurabil. Schimbarea temperaturii
poate fi apoi utilizată pentru a calcula variația entalpiei per mol de
substanță A, atunci când substanțele A și B reacționează.

➢ Un calorimetru conceput pentru a măsura cantitatea totală de căldură Q

eliberată în timpul procesului de la început până la finalizarea sa se
numește calorimetru integrator.

➢ Calorimetrul este utilizat pentru a măsura puterea termică și modificările

acesteia în diferite etape ale procesului termodinamic, prin intermediul
unui contor de putere sau al unui calorimetru-osciloscop. Proiectarea
sistemului calorimetric și metoda de măsurare disting între calorimetrele
lichide și masive, simple și duble (diferențiale)
calorimetru
 ➢ Termosul este un vas care pastreaza constanta
temperatura unui lichid din interior, pentru o
perioada lunga de timp, actionand ca un
izolator termic fata de mediul inconjurator
(exterior).

➢ Se obtine din doua vase cu pereti argintati, unul

mai mic si altul mai mare, introduse unul in altul,
intre care ramane un spatiu care se videaza
partial. Aceste doua vase sunt introduse intr-un
al treilea vas, din plastic sau din metal, care are
rol de protectie.

➢ Lichidele fierbinti isi pastreaza mai multa vreme

temperatura daca inainte de a le pune in
termos, se clateste bine interiorul cu apa
clocotita. Lichidele reci isi pastreaza mai multa
termos vreme temperatura daca inainte de a le pune in
termos, se clateste bine interiorul cu apa rece.
• Atat termosul cat si
calorimetrul se ocupa cu
temperatura lichidelor.

• Termosul izoland
temperatura lichidului pentru
o perioada indelungata, iar
calorimetrul masurand
cantitatea de caldura dintr-un
corp, in general lichid.

• Termosul fiind un recipient de

uz casnic atat cat si de uz
industrial, fiind folosit des in
viata de zi cu zi a oamemilor,
calorimetrul folosindu-se doar
in laboratoare speciale
 Rolul coeficientilor calorici in alegerea si utilitatea materialelor
folosite in constructii si viata de zi cu zi

➢ Coeficienții calorici reprezintă mărimile fizice care caracterizează schimbul de căldură dintre sistemele termodinamice.
Capacitatea calorică – reprezintă mărimea fizică ce caracterizează cantitatea de căldură necesară sistemului termodinamic pentru a-și
varia temperatura cu un grad. Sistemul termodinamic poate reprezenta un calorimetru sau un vas, o incintă adiabatică în care schimbul
de căldură este permis doar între corpurile introduse.În cazul vaselor de lucru, capacitatea calorică este înscrisă deobicei din fabricația
acestora.

➢ Crearea unui climat optim și a consumului de energie termică pentru încălzirea casei private în sezonul rece, depinde în mare măsură
de proprietățile de izolare termică a materialelor de construcție, din care a fost construit această clădire. O astfel de caracteristică este
căldura specifică. Această valoare trebuie să fie luate în considerare la alegerea materialelor pentru construirea unei case private. Prin
urmare, vor fi luate în considerare capacitatea de energie termică suplimentară a unor materiale de construcție.

➢ Materiale de constructii, cu o capacitate mare de căldură este utilizat pentru construirea de structuri rezistente la căldură. Este foarte
important pentru case particulare în cazul în care oamenii trăiesc în permanență.

➢ În primul rând, încălzitorul încălzește aerul și pereții, după care chiar pereții aerului încălzit. Acest lucru vă permite să economisi bani
pe încălzire și de a face șederea mai confortabilă. Pentru casa în care oamenii trăiesc periodic (de exemplu, la sfârșit de săptămână), o
capacitate mare de căldură a materialului de construcție va avea efectul opus: o astfel de construcție ar fi dificil să se încălzească rapid
 • Caldura specifica este cantitatea de caldura necesara, la
volum constant, pentru ridicarea temperaturii cu 1 oC a
unei unitati de masa de fruct (kg). Aceasta proprietate fizica
(constanta termifizica) are o foarte mare importanta pentru
operatiile de recoltare, manipulare, conditionare, transport,
prelucrare si pastrare, atat in stare proaspata cat si sub
diferite stari de produse finite.

• O caldura specifica mare duce la o activitate metabolica

intensa si cauzeaza o depreciere calitativa accentuata in
aceeasi unitate de timp si pentru aceleasi conditii de
manipulare si pastrare.
• Valoarea caldurii specifice este cu atat mai mare cu cat
continutul in apa al fructelor este mai ridicat.
• Pornind de la continutul in substanta uscata (SU) si
umiditatea (U) fructelor, exista relatii estimative de calcul al
caldurii specifice :
• C = (U + 0,3 SU) kcal/kg oC.
•