UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA-TURISM

PROIECT DE SEMESTRU LA METEOROLOGIE

PREZENTAREA GENERALA A INSTRUMENTELOR

METEOROLOGICE

LINOIU MARINA-MARCELA

SERIA a II-a,GRUPA 109

BUCURESTI 2011
CUPRINS

1.Determinarea radiatiei solare directe

2.Determinarea radiatiei difuze si globale

3.Determinarea albedoului

4.Determinarea radiatiei efective

5.Determinarea bilantului radiatiilor

6.Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare

7.Determinarea duratei de stralucire a soarelui

8.Determinarea temperaturii

a)Determinarea temperaturii aerului

b)Determinarea temperaturii solului

9.Determinarea umezelii aerului

10.Determinarea precipitatiilor atmosferice

11.Determinari asupra stratului de zapada

12.Determinari asupra depunerilor de gheata

13.Determinarea presiunii atmosferice

14.Nebulozitatea

15.Determinarea caracteristicilor vantului

16.Bibliografie

Prezentarea generala a elementelor

meteorologice si a intrumentelor

1.Determinarea radiatiei solare directe

Intensitatea radiatiei solare directe se determina cu ajutorul diverselor tipuri de
pirheliometre si radiometre (actinometre). Cele dintai masoara intensitatea
fluxului radiativ, direct in cal/cm2 si sunt considerate instrumente absolute, cele
din urma, in alte unitati de masura (care se transforma ulterior in cal/cm2 x min) si
sunt considerate instrumente relative.

Printre ele se numara pirheliometrul calorimetric tip Michelson, pirheliometrul cu

compensatie electrica tip Angstron, radiometrul bimetalic tip Michelson,
radiometrul RT-50 etc.

1.Pirheliometrul calorimetric tip Michelson(fig7)

A fost imaginat de Michelson in 1910 si reprezinta unul dintre cele mai vechi
tipuri de pirheliometre. El este alcatuit dintr-un tub metalic (1) de forma literei
”U” prin care circula un curent de apa.
Innegrit de partea sa interioara in care patrund razele solare, tubul
pirheliometrului prezinta si o serie de diafragme.Acestea sunt menite sa
micsoreze suprafata orificiului de patrundere a radiatiilor, facandu-le sa cada sub
forma unui flux radiativ perpendicular pe fundul tubului pirheliometric.

In interiorul tubului prin care circula curentul de apa se gasesc extremitatile unor
conducatori de platina (a,b) conectate in circuitul unui termometru electric.

Pentru avitarea influenteleor termice ale mediului inconjurator, tubul

pirheliometric este introdus in tub Dewar(2) cu peretii argintati, dublii, dintre care
s-a scos aerul.La randul sau, tubul Dewar este protejat de un tub(3) confectionat
din lemn si avand peretii captusiti cu material termoizolant (pluta sau vata de
sticla)

Expus razelor solare directe, tubul pirheliometrului innegrit se comporta

asemenea unui corp absolut negru care absoarbe in totalitate rediatiile ce cad pe
el.

Cantitatea de caldura (q) absorbita de el intr-un minut,se determina cu ajutorul

unei relatii calorimetrice simple:q=mc(t2-t1) in care:

--- m= cantitatea de apa ce curge prin tub intr-un minut;

---c= constanta ;

---t1=temperatura initiala a apei din tub (inainte de expunerea pirheliometrului);

---t2=temperatura finala a apei din tub (dupa expunerea pirheliometrului).

Prheliometrul calorimetric Michelson este un instrument absolut, prin mijlocirea
caruia intensitatea radiatiei solare directe se determina in cal/cm2 x min.

2.Pirheliometru cu compensatie electrica tip Angstron(fig8)

Se compune dintr-un tub metallic (1) cu diametrul de 15-45mm si lungimea de

100-120mm, in interiorul caruia se gasesc 3-4 diafragme, destinate limitarii
fascicolului de raze solare directe ce patrund pana la piesa receptoare a
instrumentului.

Pentru instalarea pirheliometrului in pozitia corecta de functionare este

necesar ca tubul sau metalic sa fie intors in directia Soarelui pana cand
fascicolul de raze care trece prin orificiul vizorului cade exact in centrul firelor
reticulare de pe vizor.
Pirheliometrul cu compensatie electrica tip Angstron este un instrument
absolut,in sensul ca determina intensitatea radiatiei solare directe in cal/cm²*min
sau ly/min.
 3.Radiometrul bimetalic tip Michelson

Construit de B.A. Michelson inca din anul 1905, radiometrul bimetalic a capatat o
larga raspandire datorita simplitatii, portabilitatii si inertiei termice mici a
receptorului sau. El este frecvent utilizat in expeditii si ca aparat de control.

Aparatul are drept piesa receptoare(fig9) o lama bimetalica (1) de 0,07mm

grosime, 2mm latime si 13mm lungime, obtinuta prin laminarea la cald a unei
placute de fier si a uneia din invar. Pe partea de fier lama este acoperita cu
negru de fum imbibat cu alcool.

La prima “incalzire” a piesei receptoare , o parte din caldura primita de la razele

solare directe se consuma pentru evaporarea apei absorbite de negru de fum
intins pe suprafata superioara a lamei, .Este necesar ca inainte de inceperea
absorbtiilor, radiometrul sa se orienteze catre soare si sa se lase timp de 2-3 min
cu orificiul receptor deschis. In acest sens pot fi evitate erorile mari ale primei
citiri.

Pentru obtinerea unor valori mai apropiate de realitate , citirea se repeta de mai
multe ori la interval de 30 de secunde. O alta conditie a obtinerii unor date excte,
consta in verificarea si corectarea pozitiei radiometrului fata de soare, dupa
fiecare citire”rece”.
Mare precizie a radiometrului Michelson face ca el sa fie larg utilizat ca etalon
pentru compararea celorlalte instrumente radiometrice.

2.Determinarea radiatiei difuze si globale

Radiatia difuza este partea din radiatia solara,care dupa ce a fost difuzata de
catre moleculele gazelor componente ale atmosferei si impuritatile aflate in
suspensie,ajunge la suprafata terestra venind din toate directiile.Din aceasta
cauza ea poarta si numele de radiatia difuza a boltii ceresti.
Radiatia globala reperzinta suma radiatiei solare directe si a radiatiei
difuze,masurate pe unitatea de suprafata orizontala.

1.Piranometrul absolut tip Angstron

Are drept piesa receptoare patru lame subtiri de manganin dintre care doua
sunt vopsite cu negru de fum si absorb in totalitate radiatiile ce cad pe ele,iar
doua sunt vopsite cu alb de magneziu si reflecta aproape in intregime
radiatiile.Ele sunt puse alternativ si protejate de o calota semisferica de
sticla.Aceasta este menita sa permita trecerea radiatiilor difuze de unda scurta si
sa opreasca radiatiile de unda lunga emise de atmosfera sau de corpurile din
jur.

2.Piranometrul termoelectric tip Ianisevski

Este alcatuit din patru parti principale si anume :piesa receptoare pentru
radiatii,suportul,ecranul si dispozitivul de uscare.
Piesa receptoare reperzinta o termobaterie de forma patrata cu latura de 3
cm.Aceasta se compune din 87 de termocupluri confectionate din benzi subtiri de
manganin si constantan legate in serie.
Determinarea de uscare este un tub de sticla fixat cu ceara rosie intr-o bucse de
la partea inferioara a capatului piraniometrului
Suportul pirheliometrului este alcatuit dintr-un tub metalic fixat pe un trepied care
se monteaza la randul sau pe o placa metalica circulara.La extremitatea
superioara a tubului se insurubeaza in pozitie orizontala capul piranometrului
Ecranul de umbrire reperzinta un disc metalic al carui diametru este egal cu cel
al calotei semisferice de sticla.El se fixeaza cu ajutorul unui surub la capatul
superior al tijei cilindrice si serveste pentru ecranarea in timpul masurarii
radiatiei difuze,a unei parti din bolta cereasca cu raza d 5º.
Determinarea de uscare este un tub de sticla fixat cu ceara rosie intr-o bucse de
la partea inferioara a capatului piraniometrului

4.Determinarea albedoului
Capacitatea de reflectie a diferitelor tipuri de suprafeta se exprima prin
albedou.El se determina cu ajutorul diferitelor tipuri de albedometre,al
fotoelementului cu seleniu si al solarimentului.
Albedometrul de statie
Serveste pentru determinarea la statii a intensitatii radiatiei globale,difuze si
reflectate.
El este alcatuit dintr-un cap de piranometru,instalat pe un support special,care
ii permite sa se intoarca cu 180º.
Albedometrul portabil
Se utilizeaza forte mult in expeditiile de cercetari microclimatice,pentru
efectuarea unor determinari comparative privind albedoul diferitelor tipuri de
suprafata activa-subiacenta.Albedometrul portabil reprezinta ca si cel stationar
un piranometru de tip Ianisevski,modificat.El este alcatuit dintr-un cap
piranometric,o suspensie cardanica si un maner. Pentru determinarea intensitatii
radiatiei reflectate albedometrul se tine cu piesa receptoare in jos,la inaltimi
cuprinse intre 0,5-1 m dupa cum suprafata de determinare ese mai mica sau mai
mare.
5.Determinarea radiatiei efective
Este fluxul radiativ de unda lunga emis neincetat de atmosfera,catre suprafata
terestra,conform legii lui Stephan si Boltzman.Ea se mai numeste si contra radiatia
atmosferei.

Radiaţia efectivă reprezintă diferenţa dintre radiaţia terestră (Et) îndreptată de

jos în sus şi radiaţia atmosferei (Ea) îndreptată de sus în jos.

Eef=Et-Ea
Valoarea medie a intensităţii radiaţiei efective variază între 0,10 şi 0,30
cal/cm2* min. Mărimea ei depinde de temperatura şi umezeala suprafeţei terestre,
de distribuţia verticală a temperaturii şi umezelii absolute a aerului şi de
nebulozitate. Temperaturile mari ale suprafeţei terestre duc la creşterea radiaţiei
efective prin sporirea intensităţii radiaţiei terestre. Dimpotrivă, temperaturile mari
ale atmosferei (inversiunile termice) duc la scăderea radiaţiei efective, prin
sporirea intensităţii radiaţiei atmosferice.
PIRGEOMETRUL DE TIP SAVINOV-IANIŞEVSKI

Funcţionează pe principiul producerii unor curenţi termoelectrici ai căror

intensitate se determină cu ajutorul galvanometrului conectat.

Piesa lui receptoare (l) este alcătuita din 4 lame subţiri de manganin cu
dimensiunile de 20x30x0,02mm.
Două dintre acestea sunt acoperite pe părţile superioare cu negru de platin iar două
sunt nichelate sau aurite.

Emisia are loc conform legii lui Stephan si Boltzman:

Et=σT4

Unde : T=temperatura absolută

=constanta lui Boltzman (8,26 *10-11cal/cm2*min*grad)

Intensitatea radiaţiei efective este , conform legii lui Joule , proporţională cu

pătratul intensităţii curentului termoelectric , care ia naştere în termobateria
pirgeometrului şi poate fi exprimată în

Eef=Et-Ea=c*r*tS*i2=k*i2

Într-o cantitate de căldură produsă de trecerea curentului unitar(c=0,24cal)

r=rezistenţa electrică a conductorilor

t=timpul de efectuare a determinării (t=60sec)

S=suprafaţa piesei receptoare

i=intensitatea curentului termoelectric

 k=constanta care se determina experimental.
6.Determinarea bilandului radiatiilor
Diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lunga
primite de pe o suprafata oarecare si suma tuturor fluxurilor radiative de unda
scurta si lunga pierdute de acestea,se determina cu ajutorul unui instrument
special numit bilantometru.
Bilantometrul
Functioneaza pe principul curentului termoelectrici.De regula piesa lui
receptoare se ecraneaza astfel incat valoarea bilantului este determinata fara
radiatia solara directa.Aceasta se masoara concomitent,cu ajutorul radiometrului
si se adauga apoi la valoarea obtinuta prin determinarea cu bilantometrul

Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare

Luxmetrul tip Bruno Lange
Functioneaza pe principiul fotoelectric si este alcatuit din doua parti
mari :fotocelula de seleniu si galvanimetrul.
.Datorita luminii cazute pe suprafata fotocelulei,in interiorul acesteia ia nastere o
diferenta de potential care produce un curent fotoelectric proportional cu
intensitatea fluxului luminos respectiv

7.Determinarea duratei de stralucire a

soarelui
 Durata efectiva de stalucire a Soarelui se determina la statiile meteorologice
cu ajutorul unor aparate inregistratoare numite heliografe.

Heligraful tip R.Fuess

Are drept piesa receptoare o sfera masiva de sticla care asemenea oricarei
lentile convergente,concentreaza intr-un focar razele solare cazute pe suprafata
sa.Ea se instaleaza pe un suport metalic fixat la randul sau pe o placa groasa de
forma patrata,confectionatra din acelasi material.

8.Determinarea temperaturii

Temperatura este proprietatea fizică a unui sistem, prin care se constată dacă
este mai cald sau mai rece. Astfel, materialul cu o temperatură mai ridicată este
mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai rece. Ea indică viteza cu care atomii
ce alcătuiesc o substanţă se mişcă, în cazul încălzirii viteza lor crescând.
Oamenii de ştiinţă afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero
absolut, atomii sau moleculele şi-ar înceta mişcarea complet.
Termometrul meteorologic ordinar
 este alcatuit din-rezervor,tubul capilar,scara si tubul protector
 indica temperatura aerului din momentul observatiei
 are ca element sensibil mercurul cantonat într-un rezervor sferic/cilindric;
 scala are diviziuni cuprinse între -36 ºC şi 60-70 º C;
 citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaţie climatică
(exact la ora locală).
Termometrul de maxima
 indică cea mai ridicată temperatură care a avut loc între 2 observaţii;
 termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric;
 limitele scalei sunt cuprinse între -36ºC şi +51ºC;
  este situat în adăpostul meteorologic pe acelaşi suport cu termometrul de
minimă, respectiv culcat, cu capătul superior mai ridicat decât rezervorul;
 citirile se fac la orele 7 şi 19, fără a fi luat de pe suport.

a)Determinarea temperaturii aerului

Temperatura este principala caracteristica a climei,de ea depinzand intr-o
foarte mare masura valoarea si regimul tuturor celorlalte elemente
meteorologice.
Termometrul meteorologic ordinar
 este alcatuit din-rezervor,tubul capilar,scara si tubul protector
 scala are diviziuni cuprinse între -36 ºC şi 60-70 º C;
 citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaţie climatică
(exact la ora locală).
Termometrul de maxima
 indică cea mai ridicată temperatură care a avut loc între 2 observaţii;
 termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric;
 limitele scalei sunt cuprinse între -36ºC şi +51ºC;
 citirile se fac la orele 7 şi 19, fără a fi luat de pe suport.

Termometrul de minima
  indică cea mai scăzută temperatură care a avut loc între 2 observaţii;
 funcţionează cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puţin 96º) ;
 scala este gradată de la -50ºC la +55ºC, cu diviziunea cea mai mică de
0,5ºC;
 citirile se fac la orele 7 şi 19.

Termometrul de minima si maxima(Six-Bellani)

 tub capilar în formă de U, cu rezervorul din stânga (cel de minimă) de
formă cilindrică, iar cel din dreapta (de maximă) în formă de pară;

Termograful
 înregistrază continuu etallic e aerului într-un anumit interval de timp;
 este alcătuit din : receptor (lamă bimetalică formată prin sudarea a două
lame de metal), etall de transmitere şi amplificare a deformării şi
mecanismul de înregistrare (tambur cu etallic de ceasornic în interior).
b)Determinarea temperaturii solului
In cadrul acestor determinari meteorologice se folosesc intrumente
termoelectrice aerologice:termometrul ordinar,termometrul de maxima si minima.
Termometrul de sol cu cot
 are o prelungire a corpului intre scala si rezervor potrivit adancimii la care
urmeaza sa se efectueze masuratorile
 are o indoitura de 135º a rezervorului spre interior sau spre exterior fata
de tubul capilar care permite introducerea rezervorului la adancimea
dorita.
Termometrul de sol cu tragere verticala
 se foloseste pentru adancimi de 20-320cm,
 rezervorul este mult marit ,
 scala este etalli din 0,2 in 0,2˚C.
Termometrul sonda
 .este introdus intr-un tub protector etallic prevazut cu numeroase orificii
pentru a se asigura contactul dintre rezervor si sol.

Glaciometrul Danilin
 determina adancimea de inghet in sol.
 se instaleaza doua,in colturile opuse ale parcelei de observatii
meteorologice.
9.DETERMINAREA UMEZELII AERULUI
1.PSIHROMETRELE
Sunt instrumente cu ajutorul carora se determina atat tensiunea vaporilor
de apa din aer ,cat si umezeala relative a acestuia.

2. PSIHROMETRE CU ASPIRATIE

a) Psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala

 reprezinta unul dintre principalele instrumente aflate in
dotarea statiillor meteorologice .Cu ajutorul lui se determina
pe cale indirecta tensiunea vaporilor de apa si umezeala
relative a aerului.

 este alcatuit din doua termometre psihrometrice identice (1 si

2)ale caror capete superioare ,protejate de mansoane metalice
,sunt montate in inelele unei cleme(3),fixata la randul ei prin
intermediul unui surub(4) ,de vergeaua verticala a
 stativului(suportului) de termometre (5),care se termina la
partea inferioara cu un trepied (6).

 portiunile inferioare ale celor doua termometre psihrometrice

strabat canalele laterale ale unei piese metalice numita doza
dubla(7) si patrund in interiorul unor tuburi de aspiratie
confectionate din sticla(8 si 9) in asa fel incat rezervoarele cu
mercur sa ramana la 2-3 cm deasupra deschiderilor acestora.

 capetele superioare ale tuburilor de aspiratie sunt fixate cu

ceara rosie in inele metalice(10 si 11) care se insurubeaza la
capetele inferioare ale canalelor dozei duble.

 in afara canalelor laterale mentionate,doza dubla prezinta si un

canal central la capatul caruia se insurubeaza dispozitivul de
ventilare numit morisca aspiratoare(12).

Observatiile cu ajutorul psihrometrlui de statie se efectueaza la orele

1:00,7:00,13:00 si 19:00 dupa reguli generale.

b)Psihrometrul cu ventilatie artificial de tip Assmann

 ca si psihrometrul de statie,se compune din doua

termometre ordinare identice(1 si 2)care au insa dimensiuni
mai reduse. Acestea sunt fixate intr-o montura metalica
nichelata,formata dintr-un tub central(3) care se bifurca la
partea inferioara in doua tuburi laterale.

 prin mijlocirea unor inele de material plastic(4 si 5) la

capetele inferioare ale tuburilor laterale se insurubeaza
sistemele tuburilor de aspiratie(6 si 7) formate din cate doua
 tuburi metalice(6,7 si 8,9) dispuse concentric.Acestea au si
rolul de a proteja rezervoarele termometrelor impotriva
radiatie solare directe.

2. PSIHROMETRELE FARA ASPIRATIE

a)Psihrometrul de statie tip August

 este un psihrometru fara aspiratie utilizat numai in cazul

indisponibilitatii psihrometrului cu morisca aspiratoare.

 alcatuit din doua termometre psihrometrice identice(1 si 2)

fixate pe stativul vertical (3) prin intermediul clemelor(4 si 5)
el este asezat in mijlocul primului adapost meteorologic in
asa fel incat rezervoarele termometrelor sa se situeze la
inaltimea de 2m fata de suparafata terestra.

3. HIGROMETRELE

Sunt instrumente cu citire directa utilizate la statiile

meteorologice in scopul determinarii umezelii relative a aerului.
Asadar sunt de doua feluri:cu fir de par si cu membrana elastica.

a) Higrometrul Koppe(cu fir de par)

b) Higrometrul de tip R.Fuess(cu fir de par)
c)Higrometrul tip URSS(cu fir de par)
d)Higrometrul tip M-39(cu membrana organica)

10.Determinarea precipitatiilor atmosferice

Precipitatiile atmosferice sunt particule de apa lichida ori solida
(cristalizata sau amorfa) care cad din nori (rar si din ceata) atingand suprafata
terestra. Geneza precipitatiilor atmosferice presupune cresterea picaturilor fine
de apa din nori pana la dimensuni care sa permita invingerea curentilor
ascendenti si caderea pe suprafata terestra. Aceasta se realizeaza prin
coalescenta (coagulare) si condensare sau sublimare.

Pluviometrul de tip I.M

Este un instrument simplu alcatuit din trei parti mari si anume:receptorul sau
corpul pluviometrului,colectorul si dispozitivul pentru zapada
 Receptorul reprezinta un cilindru confectionat din tabla de zinc,terminat la
partea superioara cu un inel de bronz sau alema al carui diametru este de
159,5mm
 Colectorul pluviometrului este un vas cilindric de tabla a carui parte
superioara are forma unui trunchi de con.Pe partea exterioara a cilindrului
sunt sudate trei pene de centrare dispuse vertical de 120ºdepartate una
de alta.
 Eprubeta pluviometrica este un vas cilindric de sticla cu ajutorul caruia se
masoara cantitatea de apa acumulata in colectorul pluviometrului.
 Capacul pluviometrului este confectionat din acelasi material ca si corpul
pluviometrului si serveste la inchiderea suprafetei receptoare,atunci cand
vasul colector al intrumentului se scoate in scopul masurarii cantitatii de
apa acumulata in intervalul dintre observatii.
 11. Determinari asupra stratului de zapada

Din punct de vedere climatologic, stratul de zapada care acopera solul, in

timpul sezonului rece, are o importanta deosebita, datorita grosimii, structurii si
densitatii ce-l caracterizeaza. Datorita conductibilitatii sale reduse, stratul de
zapada joaca rol protector pentru sol contra ingheturilor radiative si advective. De
asemenea, stratul de zapada, datorita proprietatilor sale radiative, genereaza
scaderea accentuata a temepraturii stratului de aer din vecinatatea lui.
La statiile meteorologice se efectueaza observatii zilnice, atat vizuale cat si
instrumentale, ce vizeaza: determinarea gradului de acoperire cu zapada a
solului si a modului de asezare a stratului de zapada; masurarea grosimii stratului
de zapada; determinarea densitatii structurii si echivalentului de apa al stratului de
zapada.

Determinarea densitatii stratului de zapada

 Se efectueaza prin mijlocirea densimetrului de zapada cu cantar.

Densimetrul de zapada cu cantar

  Este alcatuit dintr-un cilindru cu capac,un cantar si o lopatica.
 Pe suprafata lui exterioara este gravata o scara cu 60 de diviziuni
reprezentand tot atatia cm.
 La celalalt capat al cilindrului se fixeaza prin intermediul unui
stift,capacul metalic al densimetrului

12.Determinari asupra depunerilor de

gheata
meteorologice si prevazute cu suporti orizontali pe care se fixeaza doua perechi
de
Este format din trei tevi metalice,plantate vertical in coltul de nord-est l
platformei
a) Chiciurometrul

b) Piesele auziliare folosite la determinarile asupra depunerilor de

gheata
 Sublerul(sabloanele Panomarev)
  Cada
 Clestele pantent si carligul
 Panza de bomfaier

13.Determinarea presiunii atmosferice

Presiunea atmosferica este forta cu care invelisul gazos al planetei apasa
asupra unitatii de suprafata.
Instrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii atmosferice
In aceasta categorie se includ barometrele cu mercur,barometrele
aneroide,altimetrele si hipsometrele.
Barometrul tip R.Fuess
  Tubul baramotric este confectionat din sticla speciala si are lungimea
de 85-86mm
 Diametrul sau masoara7-8mm in dreptul scarii si scade aproape de
jumatate,mai jos de aceasta.
 Tubul de protectie este un cilindru metalic cu diametrul interior ceva
mai mare decat cel exterior al tubului barometric de sticla.
 Rezervorul cu mercur are forma unui cilindru cu diametrul mai mare
decat inaltimea si este contruit din fonta sau otel nealiat.

1 4 . Nebulozitatea
 reprezintă gradul de acoperire cu nori al cerului la un moment dat.
Nebulozitatea se exprimă în optimi din bolta cerească după un anumit
cod. În observaţiile asupra norilor se disting: nebulozitatea parţială sau
nebulozitatea norilor inferiori şi nebulozitatea totală în care se cuprind
toate formele de nori.

Observaţiile asupra nebulozităţii se execută întotdeauna dintr-un loc deschis din

care se poate vedea întreaga boltă cerească şi dacă este posibil până la orizont.

Observaţiile asupra nebulozităţii se fac vizual sau instrumental şi constau in:

-- aprecierea nebulozităţii generale (cantităţii totale de nori);
-- aprecierea nebulozităţii norilor inferiori (cantităţii norilor inferiori);
-- aprecierea plafonului minim al norilor inferiori sau determinarea instrumentală
a înălţimii bazei inferioare a norilor.

15.Determinarea caracteristicilor vantului

Girueta Vild-model vechi
 Este alcatuita dintr-un ax metalic vertical fix si unul mobil.
 Axul vertical mobil pe care sunt fixate cele doua indicatoare ale giruetei
se termina la extemitatea inferioara cu o deschidere tubulara in care
patrunde capatul superior,prevazut cu o bila rulment,al axului fix.
 Acest lucru ii permite sa se roteasca usor spre stanga sau spre
dreapta,sub influenta schimbarilor de directie ale vantului.
 STATIA METEOROLOGICA

Statia meteorologica este locul in care se executa observatiile meteorologice, ales dupa
criterii care sa asigure reprezentativitatea elementelor masurate pentru regiunea
inconjuratoare.

Statiile meteorologice reprezinta un spatiu special amenajat in care se efectueaza

obvervatiile meteorologice , fiind necesar ca elementele masurate sa fie reprezentative
pentru regiunea inconjuratoareAceasta impune amplasarea pe teren deschis si tipic pentru
regiunea in care functioneaza.

Pentru realizarea unor studii regionale se impune ca perioada de observatii la astfel de

statii sa fie de minimum 30 ani. Aceasta perioada trebuie sa fie mai mare pentru regiunile
muntoase, acolo unde variabilitatea elementelor climatice, si in special precipitatiile
atmosferice, este mai accentuata.

Organizatia Meteorologica Mondiala a luat masura standardizarii instrumentelor si

metodelor de observatii utilizate de statiile meteorologice pentru ca rezultatele
observatiilor sa poata fi comparate intre ele. Pentru o statie trebuie cunoscuta cu precizie
localizarea sa, data prin: denumire, coordonate geografice, altitudine, indicativ si numar.

Denumirea statiei este data de cea a localitatii pe teritoriul careia este amplasata.
Indicativul statiei este compus din cinci cifre si reprezinta amplasarea sa pe suprafata
globului terestru, in cadrul retelei meteorologice mondiale. Numarul reprezinta pozitia in
cadrul retelei meteorologice nationale. La noi el este format din 6 cifre ce corespund
unitatilor de grad, zecilor si unitatilor de minut ale latitudinii, respectiv longitudinii.

De exemplu, statia Bucuresti – Baneasa are coordonatele geografice 44º30’ lat.N si

26º08’ long.E Numarul climatologic al statiei va fi 430608.

La statiile meteorologice activitatea de observatii si masuratori se incadreaza in 2

programe principale, programul sinoptic si programul climatologic.

1. Observatiile sinoptice se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei dupa ora oficiala, la

diferite intervale de timp, de regula orare. Aceste observatii, transmise in flux rapid la
serviciile teritoriale si la INMH, sunt utilizate in special in activitatea de prognoza si
protectie meteorologica a navigatiei aeriene.

2. Observatiile climatologice se efectueaza dupa timpul solar mediu local, la inteval de 6

ore. Datele rezultate, dupa prelucrare si inscriere in tabele speciale si pe medii magnetice,
sunt utilizate in activitatea de deservire meteorologica curenta si pentru constituirea
arhivei nationale de date climatologice.
1.Platforma meteorologica

Fig, 1. – Planul schematic al platformei meteorologice

Este locul unde sunt instalate majoritatea aparatelor si instrumentelor meteorologice cu

cre este dotata o statie. Este situata pe un teren deschis, reprezentativ pentru regiunea
unde este amplasata statia. Platformele meteorologice standard au forma unui patrat cu
latureile de 26 m. orientate N-S si E-V. Ele sunt inconjurate cu gard de sarma care nu
impiedica circulatia aerului si nu permite iarna formarea troienelor de zapada. Fata de
platformele standard, in conditii speciale, la statiile cu volum redus de informatii sau
amplasare in zone cu relief dificil, se admite reducerea suprafetei pana la 16 x 20 m. In
acelasi timp dimensiunile parcelelor la care se efectueaza programe speciale pot fi mai
mari decat cele standard.
De regula , orice statie meteorologica se compune din trei elemente de baza:
 a) biroul statiei , unde sunt amplasate barograful si barometrul cu mercur (aparate
pentru masurarea presiunii atmosferice ) si se efectueaza o serie de observatii
b) platformele meteorologice – care sunt suprafata de teren de pe langa statia
meteorologica pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor
meteorologice destinate eefectuarii observatiilor . Instrumentele de pe platforma sunt
instalate in ordinea descresterii inaltimilor , de la Nord la Sud . Pot fi clasificate in :
▪ platforme meteorologice standard

Figura 2 –Planul schematic al platformei meteorologice standard

▪ platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop (de monitorizare a

fenomenelor meteorologice,pentru cercetari fenologice,pentru cercetari topoclimatice etc)
▪ platforme meteorologice in stationar
▪ puncte de observatii ;
c) platforma nivometrica- pe care se efectueaza determinari asupra grosimii ,
densitatii si structurii stratului de zapada .

Conform recomandarilor OMM, in jurul platformei meterologice trebuie sa existe o zona

de protectie meteorologica absoluta, adica un teren de 30 m. de la fiecare latura a ei in
care sunt interzise executarea oricaror instalatii supraterane de irigatii si plantarea de
culturi forestiere sau culturi agricole inalte. O recomandare speciala trebuie respectata in
cazul in care statiile sunt in apropierea suprafetelor mari de apa: platforma in acest caz
trebuie sa se afle la cel putin 100 m. de limita tarmului.
Solul platformei trebuie sa fie acoperit cu iarba iar circulatia se face pe carari special
amenajate. Accesul la platforma precum si la aparatele instalate pe ea, cu exceptia
heliografului, se face pe latura nrodica.

Daca temporar sau permanent pe platforma se instaleaza si alte instrumente decat cele
standard se recomanda ca prezenta acestora sa nu influeteze fun ctionarea aparatelor de
baza.
2. Instalarea aparatelor pe platforma meteorologica

I. Pe primul aliniament se gasesc amplasate GIRUETA cu placa usoara,

GIRUETA cu placa grea si CHICIUROMETRU (in sezonul rece)
II. Pe cel de-al doilea aliniament se afla in mod normal 3 adaposturi
meteorologice:
1. in primul adapost meteo se afla instrumentele cu citire directe utilizate pentru
determinarea valorilor temperaturii si umezelii aerului:
- Termometrele PSIHROMETRICE (psihrometria este disciplina meteorologiei
care alaturi de hidrometrie stabileste valorile marimilor care definesc umezeala
aerului
- Termometrul - DE MAXIMA
- DE MINIMA
- HIGROMETRU DE SERVICIU
- HIGROMETRU DE REZERVA
2. In cel de-al doilea adapost meteorologic sunt plasate aparatele inregistratoare cu
ajutorul carora se determina valorile celor 2 parametri susmentionati (temperatura si
umezeala) utilizanduse:
- Termografu
- Higrograful
3. Cel de-al treilea adapost meteorologic care este instalat pe PLME (platforma
meteorologica) este de rezerva pentru situatiile in care din cauze externe (actiunea
vantului de ex.) unul din celelalte 2 adaposturi devine indisponibil; in cazul
defectarii vreunui instrument sau aparat acesta este inlocuit in timp util inaintea
termenului orar de efectuare a observatiilor si masuratorilor.
III. Pe cel de-al treilea aliniament se afla instrumentele cu citire directa folosite
pentru determinarea caracteristicilor precipitatiilor atmosferice (fluviometre; de
regula 2 pentru ca precipitatiile atmosferice pot influentate seminificativ de catre
vant). De asemenea se afla si aparatul inregistrator numit FLUVIOGRAF.
In sudul extrem al PLME se afla HELIOGRAFUL (aparat utilizat pentru
determinarea duratei de stralucire a Soarelui).
In sudul heliografului se gasesc cele 2 parcele meteorologice de dimensiuni
variabile care include:
P1- termometrele de sol (geotermometrele):- ordinar, de maxima side minima
precum si (la statiile agrometeorologice) o trusa de 4 termometre SAVINO (utilizate
pentru determinare temperaturi) in interiorul solului la adancimile de 5, 10, 15, 20
cm
P2- termometrele de sol cu tragere verticala (extractive) utilizate pentru determinarea
temperaturii in interiorul solului la adancimile de 20, 40, 60, 80, 120, 140, 240, 320
 la statiile agrometro) precum si in semestrul rece (in special iarna)rigla pentru
zapada si glaciometrul.

Tabel 1.Instrumente si aparate utilizate la statiile meteorologice si locul amplasarii

lor
Elementul Instrumentul cu Aparatul
Locul instalarii
meteorologic citire directa inregistrator
Barometrul cu
Presiunea atmosferica Barograful Localul statiei
mercur (aneroid)
Temperatura aerului Platforma (adapostul
Termometrul uscat Termograful
(temp.adevarata) meteorologic)
Termometrul de
Temperaturile extreme maxima Platforma (adapostul
Termograful
- maxima - minima Termometrul de meteorologic)
minima
Tensiunea vaporilor de Psihometrul
Psihograful Platforma (adapostul
apa. Umiditatea Hidrometrul cu fir
Higrograful meteorologic)
relativa a aerului. de par
Cantitatea de
Pluviometrul Pluviograful Platforma
precipitatii
Grosimea stratului de
Rigla nivometrica - Platforma
zapada
Girueta
Directia vantului Girueta Platforma
inregistratoare
Taria (viteza) vantului Anemometrul Anemograful Platforma
Durata de stralucire a
Heliograful - Platforma
soarelui
Temperatura la Termometrul - Parcela special
suprafata solului ordinar: amendajata pe
platforma
 de maxima
 de minima

Parcela special
Temperatura in sol Termometrul de sol -
amenajata pe platforma

3.Adapostul meteorologic
Fig. 4 – Adapostul meteorologic

Adapostul este format dintr-o cutie de forma paralelipipedica vopsita in alb pe exterior si
netru in interior. Peretii sunt construiti din jaluzele, baza din plasa de sarma montata pe
doua scanduri perpendiculare iar acoperisul, dublu, este acoperit cu panza de in
impermeabilizata si prevazut cu un cos de ventilatie. Adapostul este montat pe picioare
din lemn de 1,80 m. inaltime, in acest fel intrumentele pentru temperatura si umiditatea
aerului avand partea sensibila la 2 m. deasupra solului, inaltime la care se recomanda
masurarea temperaturii si umezelii aerului.

De obicei, pe platformele meteorologice exista doua adaposturi meteorologice, unul

pentru isntrumentele cu citire directa ci cel de-al doilea pentru instrumentele
inregistratoare.
 4. Reguli de intretinere a platformei meteorologice

Pentru ca date obtinute in urma observatiilor si a masuratorilor efectuate sa fie reale , este
absolut necesar ca starea naturala platformei sa fie pastrata cat mai bine .
Protectia instumentelor si a aparatelor impotriva oricaror tipuri de deteriori provenite
din mediul exterior se face au ajutorul unei plase de sarma ce inconjuara platforma cu
ochiurile de 10x10 cm si inaltime de 2m
Aparatele si instrumentele de pe platforma trebuiesc intretinute in perfecta stare de functionare
, sterse de praf ( la psihrometru se utilizeaza o pompa cu apa distilata) si se etaloneaza din 4 in
4 ani la I.N.M.H.
Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate trebuiesc vopsite in alb pentr a
respinge radiatiile solare si supraincalzirea lor .
Vara , cand inaltimea ierbii depaseste 20 de cm aceasta trebuie cosita si inlaturata imediat .
Iarna , cand troienele de zapada de pe platforma modifica semnificativ grosimea stratului de
zapada , in comparatie cu imprejurimile statiei , troienele respective sunt inlaturate pana la
nivelul general si zapada in exces este eliminata

5.Aparate inregistratoare

Pe langa instrumentele cu citire directa, pentru elementele meteorologice de baza se

folosesc aparate inregistratoare. Acestea au trei parti componente principale:

 partea sensibila la variatiile elementului inregistrat; ea se deformeaza la variatiille,

oricat de mici, elementului care se inregistreaza;
 sistemul de transmisie si amplificare alcatuit din parghii care amplifica
deformatiile partii sensibile si le transmit catre sistemul de intregistrare;
 sistemul de intregistrare – format dintr-un cilindru metalic cu mecanism de
ceasornic; acesta efectueaza in mod uniform o rotatie completa in jurul axului sau
in 24 de ore sau o saptamana iar pe el se afla infasurata o diagrama; pernita de la
capatul sistemului de amplificare traseaza pe diagrama variatia elementului
meteorologic inregistrat.

Pentru a putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara descifrarea

diagramelor. Aceasta presupune o serie de operatii succesive, comune termogramelor,
higrogramelor si barogramelor care pot fi sintetizate astfel:

 stabilirea corectiilor de timp;

 citirea valorilor orare pe curbe cu precizie de 0,1ºC la termograf, 1% la higrograf
si 0,1 mb la barograf si notarea lor pe diagrama in dreptul ficarei ore, in partea de
jos a diabramei.
 determinarea corectiilor pe baza valorilor de la intrumentele cu citire directa.
Pentru aceasta se noteaza indicatiile instrumentelor cu citire directa la cele patru
termene climatologice si anume indicatiile termometrului uscat pe termograma,
valoarea umezelii relative pe higrograma si presiunea atmosferica redusa la 0ºC
 pe barograma; se calculeaza diferentele dintre aceste valori si cele inregistrate pe
diagrama la aceleasi ore, rezultand astfel corectia. Corectiile pot fi pozitive sau
negative.
 repartitia corectiilor de la cele patru termene, pe ore, intre doua termene de
observatii. Repartitia se face aplicand regulile de interpelare liniara sau utilizand
tabelele de corectie existente la statii.
 stabilirea valorilor extreme, carora lise aplica corectiile de la orele intregi cele mai
apropiate.
 Bibliografie

1. Sterie Ciulache,1973,Manual practic,Centrul

de multiplicare al Universitatii din
Bucuresti,Bucuresti