Denumire program: Creativitate și inovare în procesul instructiv-educativ
Denumire modul: Creativitate în educație
Formator: PROF. PALAGHIAN LAVINIA OCSANA Cursant: PROF. DRÎMBĂ SILVIA Specializarea: BIOLOGIE ȘCOALA DE APARTENENȚĂ: COLEGIUL ,,ANDRONIC MOTRESCU” RĂDĂUȚI
UN NASTURE DIN ALTE TIMPURI
Dintotdeauna, chiar copil fiind, am avut o mare pasiune pentru lucrurile
vechi. Rochii, șaluri sau bijuterii, mobile chiar – toate mă fascinau și mă făceau să îmi imaginez povești din vremurile de demult. Atunci când porți o haină vintage sau când așezi în casa ta o piesă de mobilier din alte timpuri pare că trecutul reînvie prin tine.
Îmi vine acum în minte o întâmplare. Cu câțiva ani în urmă mă aflam
într-un anticariat. Pe lângă cărțile expuse, erau acolo tablouri, bijuterii de argint și o colecție de nasturi chiar. Aceasta din urmă mi-a atras în mod special atenția: o multitudine de forme și culori, o explozie de nuanțe din cele mai felurite. Privindu-i, am remarcat între ei un nasture din lemn, oval, în formă de camee. Părea mai mult o broșă decât un nasture. Pe fond verde pal era pictat portretul unei fete foarte frumoase: chipul fin, melancolic, ochii negri și visători, tenul palid, părul aranjat în bucle, umerii delicați prinși într-o rochie vaporoasă de voal. Părea desprinsă din alte timpuri. Curioasă, l-am întrebat pe bătrânul anticar dacă știe ceva despre proveniența nasturelui. Amabil, acesta mi-a împărtășit ceea ce aflase și el despre fata misterioasă: nasturele fusese desprins de pe rochia de logodnă a unei fete de boier, cu moșii întinse în ținutul Giurgiului. În 1907, când izbucnise răscoala țărănească, oamenii de pe pământurile boierești arseseră conacul. Fiica boierului, aflată, spre ghinionul ei, în acel moment, la țară – dispăruse în mod misterios. Nici pedepsele crunte la care au fost supuși răsculații, nici amenințările, nici chiar recompensele sau promisiunile de iertare n-au dezvăluit misterul. Fata parcă intrase în pământ. Părinții, neconsolați, au părăsit moșia. Prin parcul acum căzut în paragină se spune că în nopțile cu lună plină apare silueta subțire a unei fete, făcută parcă din abur și raze. Neamul boieresc s-a stins, au urmat ani tulburi. Și nasturele desprins de pe rochia frumoasei fete a ajuns să se odihnească, cuminte, pe tejgheaua unui anticariat, păstrănd pentru sine taina destinului stăpânei sale.