Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la
curente literare/culturale
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de
comunicare
Competenţe specifice:
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei
comunicări eficiente și personalizate
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii și interpretării personalizate
3.1. Analiza relațiilor dintre o operă studiată și contextul cultural în care a apărut aceasta
3.4. Selectarea unor tehnici adecvate de documentare și cercetare a unei teme
Obiective operaţionale:
Strategia didactică
Metode şi procedee: brainstormingul, ciorchinele, conversaţia euristică; problematizarea, lucrul pe grupe, analiza literară, lectura selectivă;
Bibliografie :
Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura Gramar, Bucureşti, 2003
Emilia Boghiu, Lăcrămioara Vulpeş, Hermeneutică şi naratologie aplicată;Editura Eurocart, Iaşi, 2004
Adrian Nicolae Romonţi, Cătălina Radu, Ionela Iacob, Limba şi literatura română. Auxiliar , Editura Delfin, Bucureşti, 2014
SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Prezentarea
subiectului şi a 2’ Profesorul precizează obiectivele formulate în Expunerea
obiectivelor proiect şi anunţă titlul lecţiei: ,,Maitreyi” de Frontal
Mircea Eliade – Iubirea ca experienţă de
cunoaştere
REALIZAREA Explicaţia
SENSULUI Frontală
Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe. Fiecare grupă Pe grupe
Precizarea va primi o fișă care va conţine citate îndrumătoare Conversaţia Fişe de lucru
sarcinilor de în analiza fiecărei etape: începutul- negarea Individuală
lucru atracţiei, cristalizarea afectului- iubirea ca
fascinaţie a necunoscutului, apogeul- comuniunea Frontal Lucrul cu
spirituală (logodna de la Lacuri) şi suferinţa textul
15’ cauzată de despărţire.
GRUPA I
Se dă textul:
"Aş vrea să mărturisesc de la început şi răspicat că niciodată nu m-am gîndit la dragoste în cele dintîi luni petrecute în tovărăşia
Maitreyiei. Mă ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat şi fascinant în viaţa ei. Dacă mă gîndeam adesea la Maitreyi, dacă în jurnalul meu din
acel timp se găsesc notate o seamă din cuvintele şi întîmplările ei, dacă, mai ales, mă tulbura şi mă neliniştea, aceasta se datora straniului şi
neînţelesului din ochii, din răspunsurile, din rîsul ei. Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. Nu ştiu ce farmec şi ce chemare aveau
pînă şi paşii ei. Dar aş minţi dacă n-aşspune că întreaga mea viaţă din Bhowanipore ― nu numai fata ― mi se părea miraculoasă şi ireală.
Intrasem atît de repede şi fără rezervă într-o casă în care totul mi se părea neînţeles şi dubios, încît mă deşteptam cîteodată din acest vis indian, mă
întorceam cu gîndul la viaţa mea, la viaţa noastră, şi-mi venea să zîmbesc. Ceva se schimbase, desigur. Nu mai mă interesa aproape nimic din
vechea mea lume, nu mai vedeam pe nimeni în afară de musafirii familiei Sen şi începusem aproape să-mi schimb chiar lecturile.``
GRUPA II
Se dă textul:
,, Am deşteptat-o. A tresărit; ochii îi erau măriţi. Am început s-o privesc ţintă; ea îmi sorbea privirile, ochi în ochi, întrebându-mă la răstimpuri,
şoptit: Ce? Apoi n-a mai fost în stare să vorbească, nici eu n-am mai putut s-o întreb; ci ne priveam fix, fermecaţi, stăpâniţi de acelaşi fluid
suprafiresc de dulce, incapabili să ne împotrivim, să ne scuturăm de farmec, deşteptându-ne. Mi-e greu să descriu emoţia. O fericire calmă şi în
acelaşi timp violentă, în faţa căreia sufletul nu opunea nici un fel de rezistenţă; o beatitudine a simţurilor care depăşea senzualitatea, ca şi cum ar fi
participat la o fericire cerească, la o stare de har. La început, starea se susţinea numai din priviri... Am simţit şi verificat această minune umană:
contactul cu suprafirescul prin atingere, prin ochi, prin carne. Experienţa a durat două ceasuri, istovindu-ne. O puteam relua de câte ori ne fixam
privirile în ochii celuilalt.``
,,Ea îmi ceru să lepăd sandalele şi să-mi apropii piciorul de piciorul ei. Emoţia celei dintâi atingeri n-am s-o uit niciodată…în acele două ceasuri de
îmbrăţişare (erau oare altceva mângâierile gleznelor şi pulpelor noastre?) – pe care jurnalul le schiţase atât de sumar, atât de şters – am trăit mai
mult şi am înţeles mai adânc fiinţa Maitreyiei decât izbutisem în şase luni de eforturi, de prietenie, de început de dragoste. Niciodată n-am ştiut
mai precis ca atunci că posed ceva, că posed absolut.”
1. Transcrie, din fragmentul dat, cuvinte care aparţin câmpului semantic al stărilor sufleteşti. Care dintre ele descriu caracterul mistic al
experienţei trăite de Allan?
2. Ce etapă a iubirii ilustrează acest text?
3. Explică raportul dragoste- comunicare- posesiune- cunoaştere, aşa cum reiese din fragmentul citat.
GRUPA III
Se dă textul:
,,- Acum ne logodim, Allan, îmi spuse ea, privind spre apă...
Mă leg pe tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan, și a nimănui altuia. Voi crește din el ca iarba din tine. Și cum aștepți tu ploaia, așa îi
voi aștepta eu venirea, și cum îți sunt ție razele, așa va fi trupul lui mie. Mă leg în fața ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, și
tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupră-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu mă minți, maica mea. Dacă mă simți
aproape, cum te simt eu acum, și cu mâna și cu inelul, întărește-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viață de rod și de joc
să-i dau. Să fie viața noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Să fie îmbrățișarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon-ului. Ploaie să fie sărutul
nostru. Și cum tu niciodată nu obosești, maica mea, tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe,
și tu, maică, mi l-ai adus aproape .”
,,Am înţeles în zilele următoare că logodna aceasta îi redase liniştea şi patima ei de joc, de liberă bucurie.”
1. Precizează care sunt valenţele simbolice şi mitologice ale elementelor: pământ, cer şi apă.
2. Ce semnificaţie are jurământul de logodnă rostit de eroină?
3. Numiţi etapa iubirii ilustrată de fragmentul citat.
GRUPA IV
Se dă textul:
,,Inginerul plecă, şi izbucnii în plâns nebuneşte, smulgându-mi părul, mușcându-mi pumnii. Mă întinsei în fotoliu sfârşit, aproape sufocat de
o durere pe care nu ştiam pe ce nume să-i spun, că nu mai era nici dragoste, nici suferinţă, ci un sentiment de totală năruire, ca şi cum m-aş fi trezit
deodată singur într-un cimitir, fără nimeni lângă mine căruia să mă plâng, de la care să aştept mângâiere. Parcă fusesem rupt în zece bucăţi, căci
îmi simţeam trupul numai o rană, sufletul risipit, nu mai aveam nici voinţă, nici putere să mă dezmeticesc o clipă.”
alegerile făcute.
Exprimă-ți opinia, în șase-nouă rânduri, despre mesajul transmis de poezia lui Rabindranath Tagore, făcând legătura cu romanul lui Mircea
Eliade:
Inima mea, pasăre din sălbăticie Lasă-mă să mă înalț în aceste două ceruri
Cântecele mele se pierd în adâncul ochilor tăi. În strălucirea lor plină de soare.