SEMINARUL NR.

5 ALGEBRĂ LINIARĂ 1

an univ. 2006/2007
1. Folosind teorema Cayley-Hamilton să se calculeze polinomul matriceal:
P (A) = A4 − 4A3 + 6A2 − 4A + I4 ,
P (A) = A4 − 4A3 + 6A2 − 3A + I4
pentru
⎛ ⎞
−2 3 −1 4
⎜ −4 5 −2 7 ⎟
A=⎜ ⎝ −3 3 −2 5 ⎠
⎟

−2 2 −2 3

−1
2. Folosind teorema Cayley Hamilton să se calculeze⎛ A şi ⎞ An ı̂n cazurile :
µ ¶ µ ¶ 1 0 1
1 0 −1 0
a) A = ; b) A = ;c) A = ⎝ 0 2 0 ⎠ ;
1 1 0 −1
⎛ ⎞ ⎛ ⎞ 0 0 3
0 0 1 2 0 0
d) A = ⎝ 0 1 1 ⎠ ;e) A = ⎝ 0 1 0 ⎠ .
0 0 0 0 1 1
3. Folosind metoda transformărilor ortogonale (a valorilor proprii) să se reducă
la forma canonică formele pătratice de mai jos, indicând matricea ortogonală cu care
se obţine aceasta .
a) h : R3 → R, h(x) = 3x21 + 6x22 + 3x23 − 4x1 x2 − 8x1 x3 − 4x2 x3 .
b) h : R4 → R, h(x) = 2x1 x2 − 6x1 x3 − 6x2 x4 + 2x3 x4 .
c) h : R3 → R, h(x) = x22 − x23 + 4x1 x2 − 4x1 x3 .
d) h : R3 → R, h(x) = x21 + x22 + x23 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 .
Să se precizeze pentru fiecare din ele signatura şi natura formei pătratice.

4. Folosind metoda lui Gauss să se determine forma canonică şi signatura formelor
pătratice precum şi matricea cu care se obţine aceasta:
a) h : R2 → R, h(x) = x21 − x22 − x1 x2 .
b) h : R3 → R, h(x) = .x21 + 9x22 + 19x23 + 2x1 x2 + 4x1 x3 .
c) h : R4 → R, h(x) = −3x4 x3 + x1 x2 + 2x2 x3 .
d) h : R3 → R, h(x) = −x21 − x22 − x23 + x1 x2 + x2 x3 .

5. Utilizând metoda lui Jacobi, să se determine forma canonică a formelor

pătratice de mai jos, precum şi matricea cu care se obţine aceasta:
a) h : R3 → R, h(x) = x21 + 7x22 + x23 − 8x1 x2 − 16x1 x3 − 8x2 x3 .
b) h : R3 → R, h(x) = x21 + 8x22 + x23 + 16x1 x2 + 4x1 x3 + 4x2 x3 .
c) h : R4 → R, h(x) = x21 + x22 + 4x23 + 4x24 + 4x1 x3 + 2x1 x4 + 2x2 x3 + 2x2 x4 + 6x3 x4 .
 SEMINARUL NR. 5 ALGEBRĂ LINIARĂ 2

6. Să se determine valorile parametrului λ ∈ R pentru care formele pătratice de

mai jos sunt pozitiv sau negativ definite :
a) h : R2 → R, h(x) = λx21 + (λ + 3)x22 − 4x1 x2 .
b) h : R2 → R, h(x) = −9x21 − 6x22 + 6λx1 x2 .
c) h : R3 → R, h(x) = (4 − λ)x21 + (4 − λ)x22 − (2 + λ)x23 + 4x1 x2 − 8x1 x3 + 8x2 x3 .

7. Se dau următoarele forme pătratice:

a) h : R3 → R, h(x) = 3x21 + 6x22 + 3x23 − 4x1 x2 − 8x1 x3 − 4x2 x3
b) h : R3 → R, h(x) = −x21 + x22 − 5x23 + 6x1 x3 + 4x2 x3
c) h : R3 → R, h(x) = 2x1 x2 − 4x1 x3 − 4x2 x3
d) h : R3 → R, h(x) = 2x1 x2 + 4x1 x3
Să se determine expresia canonică prin toate metodele cunoscute.
Să se verifice legea de inerţie a lui Sylvester.

8. Se consideră vectorii
−
→ −
→ −
→ −
→ → − → − → − →
u = 2 i −5 j +3 k ,− v = i + j − k . Se cere:
a) unghiul dintre vectorii − →
u şi −
→
v;
b) ı̂nălţimea corespunzătoare bazei −
→
u a paralelogramului construit pe vectorii −
→
u
şi −
→
v.

−→ −
→ − → − → − → − → − → → −
→ − → −
→
9. ³Se dau vectorii
´ a = i + j + k, b = i − j,− c = − i + j +2k ,
−→ − → −→
unde i , j , k este o bază ortonormată pozitiv orientată. Să se calculeze:
a) versorul −
→
D −
→ Evectorului
−
→
a;
−
→ → − −
→ →
b) a , b , b × c , hh b , −
−
→ −
→ a,→ c ii, −
→
a ×( b ×− c )s
−
→
c) aria paralelogramului construit cu vectorii − →
a şi b ;
−→ →
d) volumul tetraedrului construit pe vectorii − →a , b şi −
c;
e) ı̂nălţimile paralelogramului construit pe vectorii a şi −
−
→ →
c;
−
→ −
f) ı̂nălţimile paralelipipedului construit pe vectorii a , b şi →
−
→ c;
g) vectorul bisector al unghiului format de vectorii − →a şi −
→
c.

10. Să se determine al patrulea vârf al tetraedrului ABCD cu A(4, −2, 2),
B(3, 1, 1), C(4, 2, 0) ştiind că D ∈ Oz şi că volumul tetraedrului este egal cu 4.
Să se determine lungimea ı̂nălţimii coborâte din D.
−→ →
11. Dacă vectorii −→
a , b ,−
c ∈ V3 sunt liniar independenţi, să se determine λ ∈ R
astfel ı̂ncât vectorii
−
→ −
→ → − −
→ → − −
→
u = λ− →
a + b +− c,→ v =− →
a +λ b +− c,→w =− →
a + b + λ− →c
 SEMINARUL NR. 5 ALGEBRĂ LINIARĂ 3

să fie coplanari.

12. Se dau punctele A(−1, 2, −2), B(−2, 5, 1), C(−1, 6, 0), D(2, 3, −6). Se cere:
a) să se verifice dacă patrulaterul ABCD este plan;
b) să se calculeze aria figurilor determinate de aceste puncte.

13. Să se demonstreze¯ inegalităţile lui Jacobi şi Lagrange:

¯ −
→ −
→ −
→ → ¯¯
−
−→ → − → ¯ ha, ci ha, di ¯
h−
→a × b ,− c × di=¯ − → → −
→ − → ¯,
¯ h b ,−ci hb, di ¯
° →°
− ° →°2 D →E2
°− °2 2 °− ° −
→
°a × b° =kak °b° − −
−
→ →a, b ,
³−→ ´ D −
→ E
−
→a × b ×− →
c = h− →a ,−→c i−
→
a − − →
a, b − →
c,
−
→ −
→ → −→ −→ −→
a ×( b ×−
c ) + b × (−
→
c ×−
→
a )+−
→
c × (−
→
a × b)= 0.

14. Să se scrie ecuaţia planului care trece prin origine şi este perpendicular pe
planele
(P ) : 2x − y + 3z − 1 = 0
(Q) : x + 2y + z = 0.

15. Fie planul (P ) : x − y + 2z = 0 şi punctul A(1, 0, 1). Se cere:

a) să se determine coordonatele proiecţiei punctului A pe planul (P );
b) să se determine coordonatele proiecţiei punctului A pe dreapta d(M1 , M2 ), unde
M1 (0, 2, 1) şi M2 (−2, 0, 1).
Indicatie: a) se scrie ecuatia dreptei care trece prin punctul A si este perpendicu-
lara pe planul (P ); care va fi directia dreptei ? b) se scrie ecuatia planului care trece
prin punctul A si este perpendicular pe dreapta d(M1 , M2 ); care va fi normala la plan
?

16. Fie½ dreapta

x − y − 3z + 2 = 0
(d) :
2x + y + 2z − 3 = 0
şi planul (P ) : x + y + z + 1 = 0. Se cere:
a) să se scrie ecuaţia planului ce conţine dreapta (d) şi e perpendicular pe planul
(P );
b) să se scrie ecuaţiile dreptei simetrice dreptei (d) faţă de planul (P ).

17. Se consideră Punctul M(2, 1, −3), dreapta (d) : x − 2 = y = 2z + 1 şi planul

(P ) : x + 2y − 3z + 4 = 0.
 SEMINARUL NR. 5 ALGEBRĂ LINIARĂ 4

a) Să se afle distanţele de la punctul M la (P ) şi la dreapta (d).

b) Să se afle unghiul dintre dreaptă şi plan.

18. Să se determine condiţia ca planele de ecuaţii (P1 ) : x − cy − bz = 0 şi

respectiv (P2 ) : y − az − cx = 0, (P3 ) : z − bx − ay = 0 să treacă prin aceeaşi dreaptă.

19. Fie ABCDEF un hexagon regulat având lungimea laturii egală cu 1 şi R
un reper ortonormat cu originea ı̂n punctul C, R = (C, i, j), ı̂n care vectorul i este
−→
coliniar şi are acelaşi sens cu BC, iar versorul j este coliniar şi are acelaşi sens cu
−→
EC. Fie ı̂ncă R un reper ortonormat cu originea ı̂n punctul F , R0 = (F, i0 , j 0 ), ı̂n
care versorul i0 este coliniar şi are acelaşi sens cu F A, iar versorul j este coliniar şi
−→
are acelaşi sens cu DF . Să se găsească:
a) rotaţia şi translaţia care duc reperul R ı̂n reperul R0 ,
b) legătura dintre coordonatele unui punct ı̂n cele două repere,
c) coordonatele punctelor A şi B ı̂n cele două repere.

20. Fie tetraedrul regulat ABCD cu muchiile de lungime 1 şi E, F şi G mijloacele
−→ → −→ − −→
laturilor BC, CD şi respectiv BD. Notăm cu − →
u = AB, − v = AC şi →
w = AD.
a) Să se arate că S = (−
→
u ,−→
v ,−→
w ) formează o bază ı̂n V3 .
b) Să se determine unghiurile [ EAF
EAG, [ şi F[ AG.
³−→ −
→ −
→ ´
0
c) Fie S = i , j , k baza ortonormată obţinută din S prin procedeul Gram-
Schmidt. Să se determine matricea de trecere de la baza S 0 la baza S.

−
→ −→ − →
21. Fie cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 de latura 1. Considerăm reperul R = (A, i , j , k )
−→ − → −→ − → −−→ − → −→ −
→ −→ −−→ − →
unde AB = i , AD = j , AA0 = k şi reperul R = (C 0 , i0 , j 0 , k0 ) unde C 0 C = i0 ,
−− → − → −−→ − →
C 0 D0 = j 0 , C 0 B 0 = k 0 . ³
−→ − →´
→ − ³−→ − → −→´
a) Să se arate că S = i , j , k şi S 0 = i0 , j 0 , k0 sunt baze ortonormate.
b) Să se determine matricea A de trecere de la baza S la Baza S 0 .
c) Să se verifice că matricea A este ortogonală.