PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI

Neuropatia periferica =afectiune a sistemului nervos periferic

- asimetrica = mononeuropatie (deficit senzitiv, motor sau mixt limitat la terit.nervului afectat)

- simetrica = polineuropatie

POLINEVRITE= neuropatie cu afectarea simultana a mai multor nervi periferici

cauze: intoxicatii, alcoolism cronic, DZ, boli toxiinfectioase, congenitala, necunoscuta

Deficit senzitiv si motor, bilateral si simetric

Procesele patogene sunt rareori de origine inflamatorie pura => se prefera termenul de
polineuropatie

Paralizia de nerv radial

- teritoriul motor-> este nervul extensiei şi supinaţiei.

- teritoriul senzitiv: faţa posterioară a braţului, antebraţului, mâinii, suprapus peste teritoriul senzitiv
al nervilor vecini, astfel încât numai o mică arie, corespunzătoare tabacherei anatomice îi aparţine în
exclusivitate.

- Lezare:traumatisme (fracturi de humerus sau de radius, cu deplasare)compresiuni (adenopatii

axilare, la nivel humeral prin calus vicios) procese locale (lipoame, inflamaţii ale burselor tendinoase,
tumori ale nervului)

Clinic:

Atitudine particulară: antebraţ în flexie, mâna atârnă în hiperflexie şi pronaţie (mâna căzândă, în gât
de lebădă),police în abducţie şi uşor flectat,ultimele 4 degete uşor flectate

Deficite motorii:

imposibilitatea extensiei antebraţului si mainii

imposibilitatea extensiei primelor falange, paralizia extensiei şi abducţiei policelui

imposibilitatea supinaţiei şi abducţiei mâinii flexia antebraţului este diminuată diminuarea flexiei
degetelor

Abolirea ROT: tricipital şi stiloradial.

Tulburări de sensibilitate: anestezie în tabachera anatomică, faţa dorsală a policelui, primul spaţiu
interosos.

Tulburări trofice: diminuarea reliefului regiunii posterioare a braţului şi antebraţului. Mâna prezintă
cianoză şi edem.

Paralizia sciaticului popliteu extern

- teritoriul motor: muşchii lojii anteroexterne a gambei, asigurând dorsiflexia şi statica piciorului

- teritoriul senzitiv: 1/3 inferioară a feţei anteroexterne a gambei, faţa dorsală a piciorului, haluce

- Lezare:
fracturi ale colului peroneuluicompresiuni prelungite în poziţii vicioase (picior peste picior, ghemuit
pe vine, în somn)injecţii greşite

Clinic:

Picior în picătură, ca atitudine particulară.Abolirea flexiei dorsale a piciorului.

Mers stepat. -Imposibilitatea mersului pe călcâie.Imposibilitatea abducţiei şi rotaţiei externe a

piciorului.Hipoestezie.Atrofia lojii anterolaterale a gambei.

Nevralgia sciatică

Etiopatogenie: urmare a unui conflict disco-radicular, cu compresiunea discului asupra rădăcinii

respective, care interesează fie discul L4-L5 şi rădăcina L5, fie discul L5-S1 şi rădăcina S1.

- efort/treptat pe fondul unei lombalgii cronice, expunere la frig, miscare brusca a coloanei lombar

Clinic:1.Durere:debut brusc precedată în aproximativ ½ din cazuri de lombalgie

în afectarea rădăcinii L5, durerea interesează fesa, faţa posterioară a coapsei, faţa externă a gambei,
dosul piciorului şi halucele

în afectarea rădăcinii S1, durerea cuprinde fesa, faţa posterioară a coapsei, faţa posterioară a
gambei,moletul, planta şi degetul V se intensifică la tuse,defecaţie sau la mişcări bruşte asociată cu
parestezii

2.Atitudine antalgică: scolioza coloanei lombare.

3.Contractură pe musculatura paravertebrală.

4.Sensibilitate la presarea sau percuţia apofizei spinoase (semnul clopoţelului).

5. Deficit motor.

6.Tulburări de sensibilitate: : în lezarea L5 apare hipoestezie pe faţa anteroexternă a gambei, dosul

piciorului, faţa dorsală a halucelui, în timp ce în lezarea S1 hipoestezia apare pe faţa posterioară a
gambei, plantă şi deget V.

7.Radiologic se evidenţiază triada :pensarea spaţiului intervertebral rectitudinea coloanei (dispariţia

lordozei fiziologice) scolioză

Tratament: repaus la pat antialgice

AINS (fenilbutazonă, indometacin, diclofenac, ibuprofen, piroxicam) blocaje radiculare prin infiltraţii
cu corticoizi miorelaxante -fizioterapie -chirurgie

1. Epilepsia 2. Boala Parkinson

1. Epilepsia Reprezinta o boala cronica sau un grup de boli cronice caracterizate prin aparitia de crize
recurente, neprevazute si de obicei neprovocate.

O criza de epilepsie este generata de o descarcare electrica excesiva și hipersincrona a unei populaţii
corticale neuronale.

Epileptogeneza: procesul care transformă o populaţie neuronală într-o reţea hiperexcitabilă

Descarcarea anormala are ca punct de plecare o zona bine delimitata – focar epileptic
Etiologie Primara : idiopatica

Secundara: Tumori -Traumatisme =Infectii =A.V.C.= Boli degenerative (ats cerebrala)= Intoxicatii
=Tulburari de conversie (isterie

Clasificare

Partiale (focale=intereseaza un segment/regiune a corpului)

Simple : motorii, senzitive, vegetative, psihice

Complexe Secundar generalizate

Generalizate: tonice, clonice, moclonice, absente

In functie de debut

Debut focal: motor (tonii, mioclonii, automatisme , atonie) si non-motor (transpiratii, senzatie de
caldura, iluzii, halucinatii, manifestari vizuale, auditive, olfactive)

Debut generalizat: motor (tonic, cloni, tonico-clonic), non-motor (absenta=pierderea contactului cu

realitatea)

Debut focal cu propagare bilaterala, cuprinzand retele neuronale din ambele emisfere

Debut neprecizabil: informatiile sunt incomplete

Debut neclasificabil: imposibilitate de incadrare in alte categorii

1. Criza majora (GRAND MAL) este precedata de prodroame (migrena,nevralgii, parestezii), care apar
cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de „aura". Aura
poate fi motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva (furnicaturi, arsuri),
senzoriala (zgomote,voci, scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate). Ea preceda cu cateva zeci de
secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de protectie. Aura nu apare insa intotdeauna. Debutul
este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu prabusirea bolnavului. Se
descriu obisnuit o faza tonica, scurta, care dureaza 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor,
cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata, si o a doua faza, numita
clonica, care dureaza 1 -2 minute si se caracterizeaza prin miscari violente ale capului si maxilarelor,
cu muscarea limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente,
convulsii ale membrelor si emisiuni involuntare de urina si materii fecale. Uneori criza convulsiva este
urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore, cu reflexe abolite si respiratie stertoroasa.
Amnezia crizei este totalaEPILEPSIA GENERALIZATA

2. Criza minora (PETIT MAL) de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza, de obicei,
prin absente si contractii musculare partiale, cu o durata de cateva zeci de secunde. Absenta (forma
cea mai frecventa) este o suprimare a functiilor psihice de scurta durata, in timpul carora bolnavul isi
opreste orice activitate, persistand numai automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc).
in formele usoare, bolnavii devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa stie ce s-a
intamplat.

EPILEPSIA LOCALIZATA

Este cunoscuta si sub numele de crize jacksoniene si se caracterizeaza prin miscari clonice, care incep
intotdeauna in acelasi loc (mana, picior sau fata) si se propaga la segmentele vecine. Tulburarea nu
este insotita de pierderea cunostintei, bolnavul asistand la desfasurarea crizei.
Diagnostic

Cel putin 2 crize epileptic, neprovocate, survenite la mai mult de 24 h una de cealalta

Status epileptic: crize cu durata prelungita, repetate la intervale scurte, cu absenta recuperarii intre
crize = urgenta medicala

Anamneza si examen clinic: informatiile primite de la pacient/apartinatori, simptomele si elementele

clinic din timpul crizei, durata, fenomenul de aura, observatia clinica atunci cand obiectivam o criza,
identificarea marcilor traumatice rezultate in urma unei crize, starea post-critica (starea pacientului,
durata, tulburari motorii, tulburari de atentie si memorie)

Metode paraclinice: CT, IRM, EEG

Diagnosticul diferential simularea, tetania,criza isterica - este declansata de emotii si conflicte

psihice, criza se desfasoara in prezenta unor martori, iar bolnavii isi aleg de obicei locul caderii

Investigatii

Electroencefalografia – analiza spectrala

Computer Tomografia cerebrala (CT)

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)

Tehnici de imagerie functionala: -PET -fMRI -SPECT

Tratament

Regim igieno-dietetic: regimul de viata al bolnavului epileptic consta in program regulat de somn de 8
ore, fara consum de alcool, cu restrictie de sare, dulciuri si excitante. Alegerea profesiunii este
capitala, natura bolii contraindicand toate profesiunile care impun activitate la inaltime, in apa,
masini in mers etc. In timpul crizei, bolnavul trebuie mentinut culcat, cu cravata, gulerul si centura
desfacute si, eventual, imobilizat pentru evitarea loviturilor datorita convulsiilor.

Medicamentos: acid valproic, levitiracetam, lamotrigina, carbamazepina, fenobarbital,

benzodiazepine, gabapentin

Chirurgical: rezectia focarului epileptic (in formele farmacorezistente)

2. Boala Parkinson
afecţiune neurologică progresivă cauzată de degenerarea neuronilor dopaminergici

Degenerarea se produce în: locus caeruleus, talamus, cortex cerebral, sistemul nervos autonom
(vegetativ).

Etiologie:Idiopatic =Infectii (p. Postencefalitic) =Procese degenerative =Intoxicatii

TABLOU CLINIC

Debut insidios – tremor, rigiditate

Tremorul – extremitatile mb., unilateral; cu timpul se generalizeaza; apare in repaus si diminua in

timpul miscarilor active; poate fi accentuat de stres
Rigiditatea – rezistenta la misc. pasive – rigiditate plastica, dispusa omogen pe muschii flexori si pe
extensori

Bradikinezie, dificultati de mentinere a pozitiei

La ex. clinic – facies imobil, cu fante palpebrale larg deschise, tremor perioral si al buzelor, rigiditatea
membrelor, dificultati de ridicare de pe scaun si de demarare a mersului, care se face cu pasi mici, cu
absenta balansului normal al bratelor, instabilitate la miscarile de intoarcere si de oprire si tendinta la
cadere

Deteriorare intelectuala

Incetinirea tranzitului intestinal, tulb.urinare, hipersudoratie

Semnul rotii dintate: mobilizarea pasiva a articulatiei pumnului intampina rezistenta in mai multe
puncte

Semnul lamei de briceag

INVESTIGATII PARACLINICE

-CT cerebral - atrofie cerebrala in evolutie

PRINCIPII DE TRATAMENT

- individualizat

- trebuie să ţină cont de profesie, vârstă, angrenare socială şi starea emoţională

- în principiu, terapia trebuie să fie ghidată de severitatea simptomelor şi de gradul de dizabilitate

funcţională

- să se controleze adecvat simptomele şi semnele

- să se evite cât mai bine efectele secundare

- să fie eficient un timp cât mai îndelungat

Dieta: să fie bogată în legume, fructe;( aminoacizii de origine animală, resorbiţi intestinal în cantitate
mare, pot inhiba competitiv L-Dopa)

Activitate fizică:adaptată posibilităţilor dar constantă

Medicamentos

Agenţi dopaminergici: L-Dopa , precursor dopaminic, Isicom (L-dopa-Carbi-dopa)

Agonisti dopaminergici: apomorfina, bromocriptine

Ihibitori de degradare a dopaminei: selegilina, rasagilina

- Anticolinergice : Romparkin

Trat.chirurgical ( talamotomie, talamostimulare, pompa cu Duodopa)

Psihoterapie

Cefaleea, nevralgiile, AVC

 CEFALEEA Ca în orice tip de durere, în cefalee anamneza trebuie să precizeze sediul (difuz,
hemicranie, occipital, frontal etc.), intensitatea, caracterul (pulsatil, menghină, de arsură etc.),
durata, orarul (matinal, nocturn etc.), factori agravanţi (zgomot, lumină) şi amelioranţi (repaus,
întuneric, linişte, somn), simptomele de acompaniament (greţuri, vărsături etc.).

Cauze

1) cauze vasculare:

•cefalee vasomotorie, întâlnită în surmenaj, alcoolism, tabagism;

•tulburări vasculare determinate de spasme de acomodare (presbiopie, astigmatism), stază cerebrală

şi hipercapnie (cord pulmonar cronic), edem cerebral;

•modificări ale tensiunii arteriale – HTA, hipotensiunea arterială

2) cauze intracraniene : tumori cerebrale, encefalite, meningite, abces cerebral;

3) cauze extracraniene: nevralgie de trigemen, spondiloză cervicală, otite, sinuzite.

MIGRENA – cefalee caracterizata prin hemicranie asociata cu manifestari oculare ce survin in crize
periodice; precedata de neliniste, tulburari de vedere, scotoame luminoase (aura), urmate de
instalarea unei hemicranii violente cu caracter pulsatil, insotita de tulburari vegetative, congestia
conjunctivelor, lacrimare, constipatie, greturi, varsaturi.

TIPURI DE CEFALEE

Cefaleea din hipertensiunea intracraniana

-surda, continua, difuza, mai accentuata dimineata, accentuata de eforturi si decubit, se asociaza cu
varsaturi de tip cerebral, modificari ale fundului de ochi(staza papilara)

-Apare, de obicei, in neoformatiuni intracraniene: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abces

cerebral, AVC, encefalite pseudotumorale, tulb.in dinamica LCR(hidrocefalie)

Cefaleea din hipotensiunea intracraniana

Este frontala sau occipitala, asociata cu vertij, greturi, varsaturi, astenie; tulburarile se accentueaza in
ortostatism, diminua in decubit, la ingerare de lichide si compresiunea jugularelor

P Cefaleea din nevralgii

supraorbitare, suborbitare, suboccipitale – durerea este localizata pe traiectul nervului respectiv si se

accentueaza la presiunea punctelor de emergenta a acestor nervioate aparea dupa traumatisme
craniene sau ca o complicatie dupa punctia lombara

NEVRALGIA durere frecvent paroxistica, localizata pe traiectul unui nerv senzitiv sau in teritoriul de
inervatie al acestuia

ex.: nevralgia de trigemen, nevralgia intercostala, nevralgia crurala, nevralgia sciatica

NEVRALGIA TRIGEMINALA

apare la pers. de varsta a doua, a treia afecteaza mai frecvent femeile

episoade scurte de durere faciala lancinanta, cu aparitie brusca, de obicei in zona comisurilor bucale,
dupa care iradiaza instantaneu catre ureche, ochi sau narina ipsilaterala
durerea poate fi declansata sau precipitata de anumiti factori, cum ar fi stimularea tactila, mimica si
masticatia

Pot aparea remisiuni spontane

Cu timpul, episoadele dureroase devin mai frecvente, perioadele de remisiune mai scurte si mai rare;
poate persista o durere continua intre epis.de durere lancinanta; simptomatologia ramane cantonata
in terit.de distributie al n.trigemen, strict unilateral

Cauze

– idiopatica scleroza multipla, neoplasm trunchi cerebral

-Tratament – carbamazepina, injectii cu alcool, sectionarea chirurgicala a radacinii nervului;

controlarea mimicii

AVC Ce este accidentul vascular cerebral ?

-suferinta acuta a creierului prin obstructia(infarct cerebral) sau ruperea (hemoragie cerebrala)unui
vas al creierului

-simptomele depind de zona afectata a creierului, cu durata de cel putin o ora

- Daca simptomele dureaza mai putin, este vorba despre un atac ischemic tranzitor (AIT)

Circulatia arteriala a creierului

se face prin artera carotida si artera vertebrala -debitul saguin cerebral depinde de forta de pompa a
inimii

Din artera carotida interna se formeaza artera cerebrala anterioara si artera cerebrala medie ce iriga
lobii frontali si parietali

Din artera vertebrala se formeaza artera cerebrala posterioara ce iriga lobii occipitali

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Caracteristici

-Deficit neurologic cu debut brusc

-Antecedente de HTA, DZ, valvulopatii, ATS

-Semne neurologice ce reflecta interesarea unei anumite regiuni cerebrale

Tipuri – infarcte (trombotice, embolice) - hemoragii

Tipurile de accident cerebral vascular

ISCHEMIC (infarct cerebral)cheag de sange sau placa de aterom care obtureaza un vas

HEMORAGIC ruperea unui vas

INFARCTUL CEREBRAL

Cauze

– embolii: aritmii cardiace, trombi murali intracardiaci

- tromboze: ATS Deficitul ce apare depinde de vasul care este implicat

 Ocluzia arterei cerebrale medii

Debut brusc, cu hemiplegie controlaterala, pierderea sensibilitatii la un hemicorp si hemianopsie

omonima (pierderea simetrica bilaterala a vederii in jumatate din campul vizual), cu privirea deviata
catre partea leziunii; daca e interesata emisfera dominanta – afazie globala (ansamblul tulburarilor
capacitatii de comunicare prin intermediul vorbirii, scisului sau semnelor, ca urmare a unor leziuni
cerebrale)

Investigatii paraclinice – Rx toracica (cardiomegalii, calcificari valvulare), CT (pt. excluderea

hemoragiei), HLG, glicemie, lipide serice, EKG (aritmii cardiace)

Tratament – Aspenter 75 mg x2/zi in primele 48 de h, apoi 75 mg/zi; statine, diuretic, mannitol(pt

reducerea edemului cerebral) terapie trombolitica i.v.(in primele 3-6 h), anticoagulante(daca este
vorba de un tromb), corticosteroizi

HEMORAGIA INTRACEREBRALA

Cauze – anomalii vasculare(ex.anevrisme)- HTA - tulburari hematologice si de coagulare

(trombocitopenia, hemofilia) - trat. Anticoagulant - afectiuni hepatice - tumori cerebrale
primare/secundare

Clinic – pierderea/alterarea constientei, varsaturi, cefalee, simptome de focar in functie de sediul

hemoragiei; in h. Din HTA exista, de obicei, un deficit neurologic cu evolutie rapidasau forma de
hemiplegie sau hemipareza cu tulburare senzitiva unilaterala in cazul leziunilor situate mai profund

Paraclinic – CT (confirmarea hemoragiei, determinarea sediului si marimii hematomului), angiografie

cerebrala, HLG, timp de sangerare, timp de protrombina, timp partial de tromboplastina , teste
hepatice

Tratament – conservator si suportiv

- decomprimare (in cazul compresiei si inceputului de herniere)

- trat. leziunilor organice/tulb.de coagulare

Pacientul post AVC

-pacientul poate ramane cu deficite motorii

-poate ramane cu tulburari de vorbire

-pot persista incontinenta sfincteriana

-tulburarile psihice pot crea mari probleme de ingrijire

-pot fi prezente crize de epilepsie

-poate avea o schema de tratament permanent care sa fie urmarit de personalul medical si medicul
curant