Cefaleea, nevralgiile,

AVC
DR. PASCARU CATALIN
CEFALEEA

 Ca în orice tip de durere, în cefalee anamneza trebuie să precizeze sediul (difuz,

hemicranie, occipital, frontal etc.), intensitatea, caracterul (pulsatil, menghină, de
arsură etc.), durata, orarul (matinal, nocturn etc.), factori agravanţi (zgomot,
lumină) şi amelioranţi (repaus, întuneric, linişte, somn), simptomele de
acompaniament (greţuri, vărsături etc.).
Cauze

1) cauze vasculare:
•cefalee vasomotorie, întâlnită în surmenaj, alcoolism, tabagism;
•tulburări vasculare determinate de spasme de acomodare (presbiopie, astigmatism),
stază cerebrală şi hipercapnie (cord pulmonar cronic), edem cerebral;
•modificări ale tensiunii arteriale – HTA, hipotensiunea arterială;
2) cauze intracraniene : tumori cerebrale, encefalite, meningite, abces cerebral;
3) cauze extracraniene: nevralgie de trigemen, spondiloză cervicală, otite, sinuzite.
MIGRENA – cefalee caracterizata prin hemicranie asociata cu manifestari oculare ce
survin in crize periodice; precedata de neliniste, tulburari de vedere, scotoame
luminoase (aura), urmate de instalarea unei hemicranii violente cu caracter pulsatil,
insotita de tulburari vegetative, congestia conjunctivelor, lacrimare, constipatie,
greturi, varsaturi.
TIPURI DE CEFALEE

Cefaleea din hipertensiunea intracraniana

 -surda, continua, difuza, mai accentuata dimineata, accentuata de eforturi si
decubit, se asociaza cu varsaturi de tip cerebral, modificari ale fundului de
ochi(staza papilara)
 -Apare, de obicei, in neoformatiuni intracraniene: tumori cerebrale, hematoame
intracraniene, abces cerebral, AVC, encefalite pseudotumorale, tulb.in dinamica
LCR(hidrocefalie)
Cefaleea din hipotensiunea intracraniana
 Este frontala sau occipitala, asociata cu vertij, greturi, varsaturi, astenie;
tulburarile se accentueaza in ortostatism, diminua in decubit, la ingerare de lichide
si compresiunea jugularelor
 Poate aparea dupa traumatisme craniene sau ca o complicatie dupa punctia
lombara
Cefaleea din nevralgii
 supraorbitare, suborbitare, suboccipitale – durerea este localizata pe traiectul
nervului respectiv si se accentueaza la presiunea punctelor de emergenta a acestor
nervi
NEVRALGIA

 durere frecvent paroxistica, localizata pe traiectul unui nerv senzitiv sau in

teritoriul de inervatie al acestuia
 ex.: nevralgia de trigemen, nevralgia intercostala, nevralgia crurala, nevralgia
sciatica
NEVRALGIA TRIGEMINALA

 apare la pers. de varsta a doua, a treia

 afecteaza mai frecvent femeile
 episoade scurte de durere faciala lancinanta, cu aparitie brusca, de obicei in zona
comisurilor bucale, dupa care iradiaza instantaneu catre ureche, ochi sau narina
ipsilaterala
 durerea poate fi declansata sau precipitata de anumiti factori, cum ar fi stimularea
tactila, mimica si masticatia
 Pot aparea remisiuni spontane
 Cu timpul, episoadele dureroase devin mai frecvente, perioadele de remisiune mai
scurte si mai rare; poate persista o durere continua intre epis.de durere lancinanta;
simptomatologia ramane cantonata in terit.de distributie al n.trigemen, strict
unilateral
 Cauze – idiopatica
 scleroza multipla, neoplasm trunchi cerebral
 -Tratament – carbamazepina, injectii cu alcool, sectionarea chirurgicala a radacinii
nervului; controlarea mimicii
AVC

 Ce este accidentul vascular cerebral ?

-suferinta acuta a creierului prin obstructia(infarct cerebral) sau ruperea (hemoragie
cerebrala)unui vas al creierului
-simptomele depind de zona afectata a creierului, cu durata de cel putin o ora
- Daca simptomele dureaza mai putin, este vorba despre un atac ischemic tranzitor
(AIT)
Circulatia arteriala a creierului

 -se face prin artera carotida si artera vertebrala -debitul saguin cerebral depinde de
forta de pompa a inimii
 Din artera carotida interna se formeaza artera cerebrala anterioara si artera
cerebrala medie ce iriga lobii frontali si parietali
 Din artera vertebrala se formeaza artera cerebrala posterioara ce iriga lobii
occipitali
 ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
 Caracteristici
 -Deficit neurologic cu debut brusc
 -Antecedente de HTA, DZ, valvulopatii, ATS
 -Semne neurologice ce reflecta interesarea unei anumite regiuni cerebrale
 Tipuri – infarcte (trombotice, embolice)
 - hemoragii
Tipurile de accident cerebral vascular

 ISCHEMIC (infarct cerebral)

cheag de sange sau placa de aterom care obtureaza un vas
 HEMORAGIC
ruperea unui vas
INFARCTUL CEREBRAL

 Cauze
– embolii: aritmii cardiace, trombi murali intracardiaci
- tromboze: ATS
 Deficitul ce apare depinde de vasul care este implicat
Ocluzia arterei cerebrale medii

- Debut brusc, cu hemiplegie controlaterala, pierderea sensibilitatii la un hemicorp si

hemianopsie omonima (pierderea simetrica bilaterala a vederii in jumatate din
campul vizual), cu privirea deviata catre partea leziunii; daca e interesata emisfera
dominanta – afazie globala (ansamblul tulburarilor capacitatii de comunicare prin
intermediul vorbirii, scisului sau semnelor, ca urmare a unor leziuni cerebrale)
 Investigatii paraclinice – Rx toracica (cardiomegalii, calcificari valvulare), CT (pt.
excluderea hemoragiei), HLG, glicemie, lipide serice, EKG (aritmii cardiace)
 Tratament – Aspenter 75 mg x2/zi in primele 48 de h, apoi 75 mg/zi; statine,
diuretic, mannitol(pt reducerea edemului cerebral) terapie trombolitica i.v.(in
primele 3-6 h), anticoagulante(daca este vorba de un tromb), corticosteroizi.
HEMORAGIA INTRACEREBRALA

 Cauze – anomalii vasculare(ex.anevrisme)

- HTA
- tulburari hematologice si de coagulare (trombocitopenia, hemofilia)
- trat. anticoagulant
- afectiuni hepatice
- tumori cerebrale primare/secundare
 Clinic – pierderea/alterarea constientei, varsaturi, cefalee, simptome de focar in
functie de sediul hemoragiei; in h. Din HTA exista, de obicei, un deficit
neurologic cu evolutie rapidasau forma de hemiplegie sau hemipareza cu
tulburare senzitiva unilaterala in cazul leziunilor situate mai profund
 Paraclinic – CT (confirmarea hemoragiei, determinarea sediului si marimii
hematomului), angiografie cerebrala, HLG, timp de sangerare, timp de
protrombina, timp partial de tromboplastina , teste hepatice
 Tratament – conservator si suportiv
- decomprimare (in cazul compresiei si inceputului de herniere)
- trat. leziunilor organice/tulb.de coagulare
Pacientul post AVC

-pacientul poate ramane cu deficite motorii

-poate ramane cu tulburari de vorbire
-pot persista incontinenta sfincteriana
-tulburarile psihice pot crea mari probleme de ingrijire
-pot fi prezente crize de epilepsie
-poate avea o schema de tratament permanent care sa fie urmarit de personalul
medical si medicul curant