Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-deserturile-
Mediul tropical-arid
Localizare: 15˚-30˚ lat.: N Africii
(Sahara), Pen. Arabia, Irak, Iran,
Pakistan, India, Pod. Mexican, S
Africii (Kalahari), America de S
(Atacama), centrul si E Australiei;
Caracteristicile factorilor de
mediu:
- climat cald si uscat (sub 200 mm
precipitatii);
- vegetatie saraca, adaptari (ciclu
vegetativ scurt, radacini adanci, frunze
reduse, spini);
- fauna saraca (pradatoare, reptile,
insecte);
- vai seci ;
- fluvii cu izvoare in regiuni cu precipitatii
bogate: Nil, Senagal, Murray;
- intinderi mari de nisip (erguri), campuri
de pietre (hamade);
Desertul sau pustiul este o zonă care primeşte
foarte puţine precipitaţii, aproximativ 250 mm pe
an. Deşerturile au reputaţia de a susţine foarte
puţine forme de viaţă deşi, la o comparaţie mai
atentă cu un mediu mai umed, formele de viaţă din
deşert sunt de cele mai multe ori variate şi rămân în
general ascunse pentru a-şi păstra umiditatea.
Aproximativ o treime din suprafaţa Terrei este
acoperită de deşerturi. In regiunile de deşert sunt în
general diferenţe mari de temperatură de la zi la
noapte. Cauza lipsei de vegetaţie dintr-un deşert
(pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice
lipsa căldurii necesare vieţii. Solul este sarac; multe
deserturi au suprafete acoperite cu nisipuri
miscatoare. Deserturile pot fi fierbinti sau reci.
DEŞERTURILE TROPICALE
Vegetaţia este concentrată în cea mai mare
parte în semideşerturi şi prezintă adaptări la
mediul arid. Sunt întâlnite ierburi mărunte,
plante suculente (cactuşi, agave), care pot să
reziste perioade îndelungate deoarece
acumulează rezerve de apă.
În deşerturi există suprafeţe întinse lipsite
de vegetaţie, acoperite cu dune de nisip sau
stânci. Vegetaţia este localizată pe fundul văilor
seci şi în oaze ( unde prezenţa apei determină
dezvoltarea a numeroase specii de palmier)
DEŞERTURIE TROPICALE
VEGETAŢIA
AGAVA
CACTUŞI OAZĂ
DEŞERTURILE TROPICALE
Fauna este reprezentată prin reptile
(şarpele de nisip, şopârla de deşert), păsări
(struţul, nandu), mamifere ( antilopa, hiena,
şacalul, cămila, dromaderul, vulpea de deşert)
şi insecte (lăcuste şi gândaci).
DROMADERUL CĂMILA
este unul dintre cele mai mari dintre deşerturile nisipoase din lume urmat de
deşertul Taklamakan. Deşertul se întinde pe o suprafaţă de 780.000 km 2
ocupând o treime din partea sudică a peninsulei Arabia. Este la fel ca Sahara
traversat de tropicul racului Deşertul se prezintă sub formă de dune de nisip
care pot atinge 300 de m înălţime, regiunea dunelor se întind pe o suprafaţă de
peste 500.000 km². Multe râuri (Wadi) din Arabia Saudită seacă în nisipul
deşertului Rub al-Chali. In nordul deşertului se află cea mai mare oază, Oaza
Liwa (50.000 -150.000 locuitori)
Cantitatea anuală medie de precipitaţii nu depăşeşte 50 mm, deşertul fiind
considerat hiperacid (foarte acid). Temperaturile pe paralela racului ating 60 °C
în timpul zilei, iar noaptea coboară până la punctul de îngheţ. Cu toate
condiţiile vitrege de viaţă se pot întâlni în deşert câteva specii de plante ca şi
unele specii păianjeni şi rozătoare adaptate la clima uscată
Stiati ca..