BIBLIOGRAFIA ISTORICĂ

A ORAŞELOR DIN ROMÂNIA

Autori: VASILE CIOBANU
DAN DUMITRU IACOB
PAUL NIEDERMAIER
JUDIT PÁL
ANDA-LUCIA SPÂNU

Colaboratori: LIDIA BRÂNCEANU

MARIA DOGARU
ADINA BERCIU-DRĂGHICESCU
NADIA MANEA
RUXANDRA NAZARE
LIVIA PINTILIE
RODICA TAN ĂU
OLIVER VELESCU
WINFRIED ZIEGLER
 ACADEMIA ROMÂNĂ
COMISIA DE ISTORIE A ORAŞELOR DIN ROMÂNIA

BIBLIOGRAFIA ISTORICĂ
A ORAŞELOR DIN ROMÂNIA
Coordonatori:

VASILE CIOBANU, JUDIT PÁL, ANDA-LUCIA SPÂNU

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

BUCUREŞTI
2007
 Copyright © Editura Academiei Române, 2007.
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5,
050711, Bucureşti, România,
Tel.: 4021-318 8146
4021-318 8106
Fax: 4021-318 2444
e-mail: edacad@ear.ro
web: www.ear.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Bibliografia istoric a oraşelor din România / coord.:
Vasile Ciobanu, Anda-Lucia Spânu. - Bucureşti :
Editura Academiei Române, 2007
ISBN 978-973-27-1514-7

I. Ciobanu, Vasile (coord.)

II. Spânu, Anda- Lucia (coord.)

016:94(498-21)

Redactor: GAVRIL MATEI-ALBASTRU

Tehnoredactor: DOINA STOIA
Coperta: NICOLETA NEGRU

Bun de tipar: 24.05.2007. Format: 16/70×100.

Coli de tipar: 31.75
C.Z. pentru biblioteci mari: 016: 9(498–21)
C.Z. pentru biblioteci mici: 9
 INTRODUCERE

Bibliografiile de specialitate constituie instrumente de lucru indispensabile

cercetării ştiinţifice. Comisia Internaţională de Istorie a Oraşelor a hotărât încă
din 1955 elaborarea unor bibliografii cu scrierile ştiinţifice despre trecutul
oraşelor. După o serie de discuţii privind coordonatele bibliografiei internaţionale
a oraşelor, în 1967 au apărut primele volume, consacrate Elveţiei, Scandinaviei,
Franţei.
Bibliografia istorică a oraşelor din România s-a aflat între proiectele de
început ale Comisiei de Istorie a Oraşelor din România. Preocupări sporadice în
acest sens au existat şi anterior. Un capitol privind trecutul unor localităţi se
găseşte şi în Bibliografia Istorică a României.
Bibliografia istorică a oraşelor din România urmăreşte să ofere o sinteză a
celor mai importante volume, studii şi articole despre trecutul aşezărilor urbane
din spaţiul actual al ţării. Am urmat în acest sens modelul bibliografiilor deja
apărute şi coordonatele propuse de Comisia Internaţională de Istorie a Oraşelor.
Am avut în vedere cele 318 oraşe existente astăzi în România, acestora
adăugându-li-se şi o serie de oraşe dispărute, ajungându-se astfel la un total de
384 aşezări urbane. Oraşele mai mici, pentru care nu am depistat încă studii,
volume sau articole publicate, nu apar în lista noastră, urmând să fie incluse într-o
nouă ediţie, dacă vor fi publicate noi contribuţii privind trecutul lor sau vom afla
lucrări mai vechi.
În privinţa numărului de titluri selecţionate pentru o aşezare, au fost avute în
vedere importanţa oraşului respectiv şi istoriografia sa. Oraşele au fost împărţite
în cinci categorii, fiecăreia alocându-i-se un număr anumit de titluri, între maxim
două sute şi minim cinci. Puţinele abateri de la această regulă ţin de bogăţia
literaturii istorice consacrate fiecărei aşezări urbane, de interesul faţă de trecutul
şi prezentul ei. Selecţia titlurilor a urmărit cuprinderea volumelor de documente, a
monografiilor, a studiilor şi articolelor consacrate tuturor domeniilor vieţii urbane
(economie, urbanistică, viaţa socială şi politică, religioasă şi culturală etc.). Anul
limită de apariţie a lucrărilor este 2004, cu unele mici excepţii. Ca orice selecţie,
şi aceea operată de noi are un caracter subiectiv; în consecinţă, observaţiile
constructive pentru îmbunătăţirea ei vor fi binevenite.
Bibliografia cuprinde în total 6720 de titluri, selectate dintr-o bază de date
mult mai bogată – disponibilă tuturor celor interesaţi –, constituită la Institutul de
Cercetări Socio-Umane din Sibiu, unde se află sediul Comisiei de Istorie a
Oraşelor din România.
 Lucrarea este însoţită de lista abrevierilor utilizate şi de un indice tematic
din care se pot afla lucrările care au ca obiect de studiu un domeniu sau altul:
monografii, studii de arheologie, economie, viaţă socială, politică, religioasă,
culturală etc.
După modelul volumelor apărute în alte ţări am început cu lucrările
generale, privind totalitatea oraşelor din întreaga ţară, continuând cu urmărirea
fenomenului urban la nivelul marilor provincii istorice şi apoi cu oraşele, ordonate
alfabetic, după denumirea lor actuală, însumând şi titlurile consacrate aşezărilor
antice premergătoare (de exemplu Apulum la Alba Iulia, Tomis la Constanţa,
Callatis la Mangalia etc.), dar păstrând denumirea străveche dacă oraşul respectiv
nu are astăzi un „corespondent” (de exemplu Histria, Porolissum, Tibiscum etc.).
Lucrările au fost ordonate la fiecare provincie/oraş alfabetic, după numele
autorilor/primului autor, cu indicarea tuturor datelor bibliografice obişnuite,
urmărindu-se facilitarea găsirii titlului respectiv. În unele cazuri nu am putut
identifica editura sau paginaţia, dar am preferat să includem titlul în cauză, având
în vedere importanţa sa pentru bibliografia aşezării respective.
Un fapt mai puţin obişnuit pentru o bibliografie este traducerea în româneşte
a titlurilor unor lucrări apărute în limbi străine, tocmai astăzi, când este obişnuită
traducerea într-o limbă străină de largă circulaţie, mai ales în engleză. Am avut
însă în vedere faptul că multe titluri sunt deja editate în aceste limbi, iar
cercetătorii care, eventual, vor utiliza această bibliografie vor fi în primul rând
vorbitorii limbii române, interesaţi să afle semnificaţia unui titlu într-o limbă
străină pe care n-o cunosc şi care vor apela la un traducător doar dacă vor
considera indispensabilă lucrarea respectivă. Dacă se va impune necesitatea
traducerii tuturor titlurilor şi într-o limbă de circulaţie, o nouă ediţie, completată,
ar putea remedia şi această situaţie.
Bibliografia conturează stadiul în care se află în momentul de faţă isto-
riografia privind trecutul oraşelor din România şi poate sugera Comisiei de Istorie
a Oraşelor din România, tuturor celor interesaţi de trecutul centrelor urbane
(istorici, urbanişti, arhitecţi, profesori, studenţi, amatori pasionaţi de viaţa de
odinioară a urbei lor ş.a.), noi direcţii de investigaţie sau poate deveni un
argument în plus, un imbold chiar pentru realizarea monografiilor, a sintezelor
care lipsesc încă.
Mulţumim tuturor membrilor Comisiei de Istorie a Oraşelor şi colegilor care
ne-au ajutat în această întreprindere dificilă şi solicităm îngăduinţă pentru erorile
strecurate în pofida eforturilor noastre de a le elimina. Tuturor celor care ne vor
semnala asemenea erori, ne vor comunica noi titluri sau vor propune îmbunătăţiri,
le exprimăm anticipat mulţumiri.
Gratitudinea noastră se îndreaptă şi către Editura Academiei Române, care
a făcut posibilă editarea acestui volum şi lectura acestor rânduri.

Coordonatorii
BIBLIOGRAFIA ISTORICĂ A ORAŞELOR DIN ROMÂNIA

STRUCTURA

1. Bibliografii, izvoare, metodologie

1.1. Bibliografii, dicţionare, rapoarte de cercetare;
1.2. Izvoare (documente, cronici, inscripţii, impresii de călătorie, memorii);
1.3. Reviste, colecţii, manifestări ştiinţifice şi expoziţionale;
1.4. Metodologie şi istoriografie;

2. Istoria oraşelor din România

2.1. Istoria generală a oraşelor;
2.2. Arheologie;
2.3. Istoria generală a oraşelor din anumite perioade;

3. Probleme speciale ale istoriei oraşelor

3.1. Istoria politică;
3.2. Istoria economică (meşteşuguri, comerţ, industrie, bănci, transporturi);
3.3. Istoria socială (categorii şi mişcări sociale, naţionalităţi, familii şi
persoane, asistenţă socială şi sanitară);
3.4. Populaţie, demografie istorică;
3.5. Istoria militară;
3.6. Viaţa cotidiană;

4. Istoria urbanismului şi a arhitecturii

4.1. Istoria habitatului şi a urbanismului, dotări edilitare;
4.2. Monumente istorice şi de artă;
4.3. Reprezentări grafice ale oraşelor;

5. Istoria dreptului şi a constituţiilor municipale

5.1. Drept, steme şi sigilii;
5.2. Domnitori, posesori, instituţii, administraţie;

6. Istoria Bisericii
6.1. Confesiuni şi comunităţi;
6.2. Instituţii şi aşezăminte (episcopii, parohii, mănăstiri etc.)
7. Istoria culturii
7.1. Viaţa culturală, instituţii culturale, personalităţi;
7.2. Învăţământul;
7.3. Ştiinţa;
7.4. Arta;
7.5. Mediile;
7.6. Sportul;
7.7. Mentalităţi;
7.8. Obiceiuri, etnologie, folclor.