Constantin Matasă

(1878-1971)
 Pr. CONSTANTIN MATASĂ

CETATEA NEAMȚULUI

Piatra-Neamț
2017
 Lucrare finanțată de Complexul Muzeal Județean Neamț

Editor
VASILE DIACONU

Referent științific
Dr. Iulian Ghercă

Tehnoredactare
Roxana Diaconu

Traduceri
Diana Maria Mătășel

Imagini
Adolf Chevalier, Viorel Nicolau
Colecțiile Complexului Muzeal Județean Neamț,
Serviciul Județean Neamț al Arhivelor Naționale

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MATASĂ, CONSTANTIN
Cetatea Neamţului / pr. Constantin Matasă. - Piatra-Neamţ :
Editura Constantin Matasă, 2017
ISBN 978-973-7777-39-3

908

© COMPLEXUL MUZEAL JUDEȚEAN NEAMȚ

Editura „Constantin Matasă”

610029 Piatra-Neamț, Mihai Eminescu, 10
Tel. / Fax: 004-0233-217496
E-mail: muzeupn@yahoo.com
Web: http://www.muzeu-neamt.ro/

ISBN 978-973-7777-39-3
 Nota editorului

Născut la 20 ianuarie 1878, în satul Răpciuni (azi Ceahlău), din comuna

Hangu, Constantin a fost primul din cei 12 copii ai preotului Dumitru Matasă.
Prima etapă a școlarizării a parcurs-o în satul natal, apoi continuă studiile la
Piatra Neamț și Roman. Urmează cursurile seminarului din Iași, iar în anii
1900-1904 studiază la Facultatea de Teologie a Universității București.
Parcurge diversele trepte ale ierarhiei preoțești, dar acordă atenție și
aspectelor sociale și culturale, fapt bine observat în lucrările sale ,,Priviri și
soluții la chestia țărănească” și ,,Preotul în fața datoriei de a lucra pentru
ridicarea poporului” (1912)1. Pe lângă aceste preocupări, părintele Matasă a
trudit și pe tărâmul arheologiei, adunând vestigii, inițiind numeroase
săpături, dar a avut un aport important și în domeniul muzeografiei, fiind cel
care a pus bazele Muzeului Arheologic Regional (1934) 2.
Bun cunoscător al zonei Neamțului, preotul Matasă a înființat la Piatra
Neamț un cerc de turism, iar în 1929 a publicat lucrarea ,,Călăuza județului
Neamț”. În prefața lucrării, Simion Mehedinți nota: ,,În felul ei cartea aceasta
e unică. Nu cunoaștem alte județe care să aibă o monografie, în care interesul
practic al călătoriei să fie îmbinat cu interesul pentru natură și istorie. E un
real progres să vedem că s’a ivit și la noi genul acesta de lucrări”.
Prezentarea celor mai importante obiective turistice, la acea vreme, a
reprezentat o inițiativă lăudabilă, mai ales că erau aduse în atenția celor interesați
locuri și monumente deopotrivă cunoscute, dar și unele mai puțin frecventate.
Printre obiectivele cu o mare încărcătură istorică, regăsite în lucrarea
preotului Matasă, amintim și Cetatea Neamț, căreia îi va dedica un studiu
distinct în revista Boabe de grâu3.
Interesul deosebit pe care l-a acordat acestei fortificații medievale,
publicând un amplu articol, în care îmbină armonios istoria și legenda, a
constituit un bun motiv să edităm această broșură, în care includem
respectivul text al preotului Constantin Matasă, dealtfel prea puțin cunoscut.
Articolul dedicat Cetății Neamț este, probabil, printre primele abordări
de acest gen, în sensul că nu reprezintă un text științific, ci unul de
promovare a monumentului medieval din vecinătatea Târgului Neamț. La
momentul publicării, în 1934, cetatea era în ruină, iar publicarea

1 O biografie completă, memorii și corespondență a se vedea în volumul Gh.

Dumitroaia (ed.), In Memoriam Constantin Matasă, BMA, X, Editura Constantin

Matasă, Piatra Neamț, 2001.
2 C. D. Nicola, C. Preoteasa, Gh. Dumitroaia (ed.), Constantin Matasă. Opera istorică și

arheologică, BMA, XXXII, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2014.

3 C. Matasă, Cetatea Neamțului, în Boabe de grâu, anul V, nr. 3, 1934, p. 142-157.

5
respectivului text credem că a avut un posibil rol în luarea unor măsuri,
măcar în ceea ce privește cercetarea fortificației, începută după numai 5 ani.
În cadrul acestei broșuri redăm articolul în forma originală în care a fost
publicat, fără a interveni asupra modului de exprimare folosit de autor acum
aproape nouă decenii. Am preluat inclusiv materialul ilustrativ care
completa textul, implicit pentru faptul că imaginile respective sunt foarte
rare. În plus, fotografiile au fost realizate de Adolf Chevalier, un bun
cunoscător al realităților din județul Neamț și pe care le-a surprins foarte
bine în numeroase imagini.
Fără să ne propunem o analiză foarte detaliată pe marginea celor
publicate în revista Boabe de grâu, amintim doar că articolul despre Cetatea
Neamț reunește o bună parte din informația istorică existentă la acel
moment, dar include și legende sau opinii ale autorului, unele dintre ele încă
dificil de argumentat. Desigur, tocmai acest tip de abordare oferă o anumită
savoare textului, ceea ce îl recomandă să fie cunoscut, măcar pentru a ilustra
stadiul cunoștințelor din acel moment.
Articolul are o structură logică, pornind de la elemente ale cadrului
natural, detalii istoriografice referitoare la cetate, aspecte legate de modul de
construcție și arhitectură, precum și evenimentele în care a fost implicată.
Un aspect interesant este acela că autorul plasează această fortificație
medievală într-un cadru mai amplu, făcând numeroase corelații cu alte date
de natură istorică. Pentru a-și argumenta afirmațiile, preotul Matasă a făcut
apel la surse cronicărești, la toponimie și chiar la legendele locale. În final,
atrage atenția asupra importanței istorice a Cetății Neamț și a valorii sale
turistice: ,, Cetatea Neamțului ar trebui să fie cel mai căutat loc de pelerinaj, în
deosebi pentru tineretul nostru școlar. Un curs de istorie sau un ceas de
educație națională acolo, vor fi pentru oricine momente care nu se uită o viață
și pentru mulți, chiar puncte de hotărâtă orientare pe viitor”.
Pentru a completa informațiile scrise de preotul Matasă, am ales să
valorificăm și o serie de fotografii vechi cu Cetatea Neamț, din prima
jumătate a sec. XX, pe care le-am concentrat într-un segment final din
prezenta broșură.
Deși adună între zidurile sale o istorie de mai bine de șase secole, fiind
cunoscută și apreciată de un public tot mai numeros, atras și de noua
imagine dobândită ca urmare a reabilitării din perioada 2007-2009, Cetatea
Neamț merită o atenție susținută pentru a deveni și mai vizibilă. Modesta
noastră contribuție face parte tocmai dintr-o astfel de strategie, prin care ne
dorim să alimentăm și mai mult interesul pentru acest monument medieval.

6
 The editorial note

Born on 20 January 1878, in the village Răpciuni (today Ceahlău), from

the commune Hangu, Constantin was the first of the 12 children of the priest
Dumitru Matasă. He had the first educational stage in his native village and he
continues his studies in Piatra Neamț and Roman. He follows the seminary
courses in Iași and during 1900-1904 he studies at the Faculty of Theology
from the Bucharest University.
He covers the different stages in the Church’s hierarchy, but also he pays
attention to the social and cultural aspects, a fact well-noticed in his works
,,Priviri și soluții la chestia țărănească” and ,,Preotul în fața datoriei de a
lucra pentru ridicarea poporului” (1912)4 . Moreover, the priest Matasă also
worked on the archeological field, gathering traces, initiating numerous
diggings and he had an important role in the field of museography, being the
one who established the Regional Archaeological Museum (1934) 5.
As he knew very well the region Neamț, the priest Matasă founded in
Neamț an organization for tourism and in 1929 he published the work Călăuza
județului Neamț. In the preface, Simion Mehedinți wrote: ,,In its way this
book is unique. We do not know other counties with such a monograph,
where the practical interest of travelling is combined with the interest for
nature and history. It is a real progress to see such works in our country”.
At that time, presenting the most important touristic objectives represented
an appreciated initiative, especially because there were brought into people’s
attention both very well-known places and monuments and some less visited.
Among the objectives with a high historical value found in priest Matasă’s
work we mention The Fortress of Neamț, to which he dedicates a distinctive
study in the magazine Boabe de grâu6.
The special interest that he paid to this medieval fortification, by
publishing such a great article, in which he gently combined the history and
the legend, was a good reason for us to publish this brochure, in which we
included the text of priest Constantin Matasă, which is not very well- known.

4 For a complete biography, memoirs and correspondence, see Gh. Dumitroaia (ed.),

In Memoriam Constantin Matasă, BMA, X, Editura Constantin Matasă, Piatra

Neamț, 2001.
5C. D. Nicola, C. Preoteasa, Gh. Dumitroaia (ed.), Constantin Matasă. Opera istorică și

arheologică, BMA, XXXII, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2014.

6 C. Matasă, Cetatea Neamțului, în Boabe de grâu, anul V, nr. 3, 1934, p. 142-157.

7
 The article dedicated to The Fortress of Neamț is, probably, among the first
approaches of this kind, as it is not a scientific text, but one which promotes the
medieval monument from the neighborhood of the town Târgu Neamț.
At the time of publication, in 1934, the fortress was in ruin, and we think
that the appearance of this text played an important role in taking some
measures, concerning at least the research of the fortification, that started
after only 5 years.
In this brochure we published the article in its original form, without
changing the vocabulary used by the author almost nine decades ago. We
also used the images that completed the text for the reason that they are very
rare. Furthermore, the pictures were taken by Adolf Chevalier, an expert as
far as realities in Neamț are concerned, which he had captured very well in
many images.
Without aiming to analyze in detail the facts published in the magazine
Boabe de grâu, we remind only that the article about The Fortress of Neamț
reunites a good part of the historical information from that moment and also
includes legends or the author’s opinions, some of them still difficult to be
argued. Of course, it is this kind of approach that renders a specific flavor to
the text, which recommends it to be known, at least to illustrate that time’s
level of knowledge. The article has a logical structure, starting from
describing the landscape, offering historiographical details regarding the
fortress and also information about its architecture and construction,
continuing with presenting the events in which it was involved. An
interesting thing is the fact that the author places this medieval fortification
in a wider frame, correlating this with other historical data. In order to argue
his assertions, the priest Matasă mentioned the chronicles, the toponymy
and even the local legends. Finally, he insists on the historical importance
and touristic value of the Fortress of Neamț: ,,The Fortress of Neamț should
be the most searched pilgrimage place, especially for our students. A history
course or a class of national education there would be for everyone
unforgettable moments and, for many of them, a positive influence for their
future orientation.”
In order to complete the information written by the priest Matasă, we
chose to take advantage of some old pictures illustrating The Fortress of
Neamț, dating from the first half of the 20th century, which we concentrated
in the final part of this brochure.
Although it gathers between its walls historical information dating for
more than six centuries, being known and appreciated by more and more
people, that are also attracted by its new image achieved as a result of its
rehabilitation during 2007-2009, The Fortress of Neamț deserves a
sustained attention, so that it could become more visible. Our modest
contribution is a part of this kind of strategy, through which we would like to
increase the interest for this medieval monument.

8
 Note de l’éditeur

Né le 20 janvier 1878, dans le village Răpciuni (aujourd’hui Ceahlău),

dans la commune Hangu, Constantin a été le premier des 12 enfants du prêtre
Dumitru Matasă. La première étape de son éducation a été faite dans son
village de naissance, puis il continue ses études à Piatra Neamț et Roman. Il
suit les cours au séminaire de Iași et, pendant les années 1900-1904 il étudie à
la Faculté de Théologie de l’Université Bucarest.
Il suit les diverses étapes de la hiérarchie ecclésiastique, mais ils paye
attention aux aspects sociaux et culturels aussi, un fait observé dans ses
travaux ,,Priviri și soluții la chestia țărănească” et ,,Preotul în fața datoriei
de a lucra pentru ridicarea poporului” (1912)7. À part de ces préoccupations,
le prêtre Matasă a travaillé aussi dans le domaine de l’archéologie: il a
recueilli des vestiges, a initié de nombreuses fouilles et il a eu aussi une
contribution signifiante dans le domaine de la muséologie, étant celui qui a
mis les bases du Musée Archéologique Régional (1934)8.
Un bon connaisseur de la région Neamț, le prêtre Matasă a fondé à
Piatra Neamt une association de tourisme et, en 1929, a publié son œuvre
,,Călăuza județului Neamț”. Dans la préface de son œuvre, Simion Mehedinți
notait: ,,Dans sa manière ce livre est unique. On ne connait pas d’autres
départements avec une telle monographie, où l’intérêt pratique du voyage
soit combiné avec l’intérêt pour la nature et l’histoire. C’est un véritable
progrès d’avoir ce genre d’œuvre chez nous ”.
La présentation des objectifs touristiques les plus importants, à ce moment-
là, a représenté une initiative impressionnante, surtout que l’article présentait á
ceux intéressés des lieux et monuments connus, ainsi que moins fréquentés.
Parmi les objectifs avec un rôle historique impressionnant trouvés
dans l’œuvre du prêtre Matasă, on rappelle La Forteresse Neamț, à qui il
dédiera un étude distinct dans la revue Boabe de grâu9
L’intérêt spécial qu’il a eu pour cette forteresse médiévale, en
publiant un article impressionnant, dans lequel il mélange
harmoniquement l’histoire et la légende, a représenté une bonne raison
pour éditer cette brochure, qui comprend aussi le texte du prêtre
Constantin Matasă, un texte qui est assez peu connu.

7 Une biographie complète, mémoires et correspondance voir dans le volume Gh.

Dumitroaia (ed.), In Memoriam Constantin Matasă, BMA, X, Editura Constantin
Matasă, Piatra Neamț, 2001.
8 C. D. Nicola, C. Preoteasa, Gh. Dumitroaia (ed.), Constantin Matasă. Opera istorică și

arheologică, BMA, XXXII, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2014.

9 C. Matasă, Cetatea Neamțului, în Boabe de grâu, an V, nr. 3, 1934, p. 142-157.