Otilia Mircea Restaurarea Si Conservarea Pieselor Arheologice 2007

MUZEUL DE ISTORIE ROMAN
OTILIA MIRCEA
RESTAURAREA SI CONSERVAREA
PIESELOR ARHEOLOGICE
CATALOG DE, EXPOZITIE
ROMAN,2007
CONSULTANT $TIINIIFIC: Expozilia ,,Restar
fizician GHEORGHE NICULE S CU Laboratorul de Restaurarr
infi inlarea instituiiei romr
al Muzeului de Istorie drr
a contribuit in mod eser
RESTAURATORI: avAnd peste 250.000 de
ing. drd. OTILIA MIRCEA, metale donaliilor primite spre pd
ANA LACRAMIOARA BACAOANU, ceTamicd in urma celor d
ing. GABRIELA LUPU, ceramici Fragmentele ceramtce el

laborator, prin spdlarea ar
ansamblate, ob{inAndu-se
Astazi ,, restaurart
FOTOGRAFII: iniliale, a$a cum sumar (
ETAPE DE RESTAURARE: ing. drd. OTILIA MIRCEA chimice care in final co

ASPECTE DE $ANTIER: cercetitor dr. VASILE URSACHI restaurare se obline age
drd. GEORGE DAN HANCEANU informa{ia privind calitat
Fragmentele cerat
arheologice. Aparent re
restaurarea metalelor. (
TEHNOREDACTARE: privitoare la tehnicile de
ing. drd. OTILIA MIRCEA in acest sens subliniem ir
a carbona{ilor sau a silic

in urma schimbarilor d
ambiant.
PROCESARE IMAGINI in cazui pieselor
ins. CRISTIAN MIRCEA intervenliilor, prin tratan
majori - compozilia chi
afectate de procesele 1
mineralizate ;i de piese ,
COPERTA I AMFORA ROMANA din sec. II - il d.Hr., de la RO$IORI - DULCE$TI fragmentelor metalice sa
COPERTA IV MUZEIJL DE ISTORIE ROMAN metale nobile (ex. Ag,
factorul degradarii mot
arheologice astfel:
1. piese confeclir
fier, argint etc,
2. piese confetlit'
diferite: cupru - argintat,
3. piese constitut
impresiuni de fibre textil
Intervenliile chim
EDITURA,,CONSTANTIN MATASA'" PIATRA-NEAMT stabilirea procedeelor dt
rsBN 973-7771-09-3 tehnicile de investigare ;
muzeu, fluorescenla de
Cuvint introductiv
Expozifia ,,Restaurarea Si conservarea pieselor urheologice" a fost realizatd de

Laboratorul de Restaurare al Muzeului de Istorie Roman cu ocazta aniversirii a 50 de ani de la
infiin{area instituliei roma$cane gr totodata a omagierii cercetdtorului Vasile Ursachi. Fondator
al Muzeului de Istorie din Roman;i director al instituliei timp de 4l de ani, dr. Vasile Ursachi
a contribuit in mod esen{iai la constituirea patrimoniului muzeal romagcan, astazi muzeul
avAnd peste 250.000 de piese ca uffnare a descoperirilor arheologice, a achizitiilor sau a
donaliilor primite spre pdstrare.
In urma celor dintAi sdpdturi arheologice au apdrut gi primele piese restaurate.
Fragmentele ceramice erau supuse unor opera{ii premergdtoare cercetdrilor gtiinlifice gi de
laborator, prin spdlarea acestora gi uscarea lor. Cu mijloacele existente atunci, fragmentele erau
ansamblate, oblinAndu-se in hnal vase intregi care constituiau primele exponate muzeale.
Astazi ,,restaurarea " este un domeniu nou care se ocupd nu doar de refacerea formelor
initiale, a$a cum sumar este definitd, ci gi de elaborarea gi aplicarea unor tratamente fizico -
chimice care in f-rnal conduc ia conservarea calitativi gi esteticd a bunurilor culturale. Prin
restaurare se obline aqadar identitatea fiecdrui vestigiu arheologic sau istoric gi totodata
infonnalia privind calitatea matcrialetor prelucrate.
Fragrnentele ccramice sunt cele mai comune urme materiale descoperite in sdp[turile
arheologice. Aparent restaurarea eeramicii arheologice este mai simpla in compara{ie cu
restaurarea metalelor. Cercetdrile in cazul fiagmentelor ceramice urmdresc elementele
privitoare la tehnicile de prelucrare a acestora dar gi a schimbirilor survenite in timpul zacerii.
in acest sens subliniem importan{a identificdrii compugilor chimici forrnali pe ceramicd, de ex.
a carbonalilor sau a silicajilor etc. Sdrurile insolubile pot avea un rol negativ asupra ceramicii
in unra schimbdrilor de microclimat, respectiv prin trecerea acestora din sol in mediul
ambiant.
in cazul pieselor mctalice, procesele de restaurare sunt mult mai complexe, limitele
intervenfiilor, prin tratamente fizico - chimice, fiind stabilitc in func{ie de cei doi parametri
majori - compozilia chimica q; i gradul de rrineralizare. in acest sens vorbim de piese slab
afectate de procesele fizico - chirnice manifestate in timpul zacerli, de piese parfial
mineralizate gr de prese complet rnineralizate. Aplicabilitatea tehnicilor de restaurare in cazul
lragrrentelor metalice sau al pieselor oblinute prin imbinarea metalului de bazd, (ex. Cu) cu
metale nobile (ex. Ag, Au) sau cu nemetale (os, lemn etc.) este limitata de asemenea de
Jactorul degradarii motiv pentru carc, in laborator, are loc o primd grupare a pieselor
arheologice astf-el:
1. piese confeclionate dintr-tm metal omogel? - cupru sau aliajele sale (bronz, alama),
fier, argint etc,
2. piese confeclionate prin combinarea a clottii .sctu mai multe metale dispuse in. sh'attu'i
diJbrite'cupm - argintat, cuprll - aurit, fier cu accesorii din bronz etc.;
3. piese con,stituite din metale Si nentetale: piese intregi sau fragmente arheologice cu
impresiuni de fibre textile, lemn, os etc.
Inter-ven{iile chimice asupra pieselor din metal au loc abia dupd investigarea acestora $l
stabilirea procedeelor de restaurare. In cazul pieselor metalice prezentate in lucrarea de fala
tehnicile de investigare au fost in special micro.scopia;i, ca noutate in examinarea pieselor de
muzeu, fhutresc:enta de raze X cu ajutorul unui aparat porlabil. Mullumim in acest sens
Otilia Mircea
colaboratorilor nogtri fizician Gheorghe Niculescu, directorul Institutului Nalional de

Cercetare in Domeniul ConservSrii gi Restauririi gi fizician Ana Maria Vlad de la Centrul de SAPATURI]
Restaurare gi Conservare a Patrimoniului Cultural Iaqi.
Expozilia ,,Restaurarea Si conservarea pieselor arheologice" cuprinde o parte din SC(IRT ISTOT
obiectele din metal gi ceramici, descoperite in urma campaniilor de cercetiri, intreprinse de-a Cele dintAi cer
lunsul celor 50 de ani. de cdtre ce;cetdtorul Vasile Ursachi. Gablra, comuna Mol
in lumina restaurdrii qi conservdrii sunt expuse, pentru prima oard, piese din metal 19681. La aceste sdp61
descoperite in urma celor dintAi sipdturi arheologice, efectuate la Gabdra, cornuna Moldoveni, fiind conduse de cdtre
jud. Neam!. Piesele metalice fac parte din categoria obiectelor de port (o fibula gi un fragment Iulian Antonescu ne i
de fibul5, ambele din fier), obiectelor de podoaba (un clopolel din fier) sau uneltelor (un poroasi, lucrat[ la m2
fragment de cu!it). apare br6ul aplicat, si:
Ceramica descoperitd la Vdleni - Neamt, in urma cercetdrilor din 1959 - 1964, aparfine din pasta de culoare c
culturii - Cucuteni qi sec. II - III d.Hr. Ca tipologie, vasele rezultate in uima restaurdrii sunt: din pasta de culoare rc
strdchini lucrate la mdnd cu decor pictat, un vas bitronconic ornamentat cu meandre albe gi in mormintele ,
negre, un castron lucrat la mdnd, cini lucrate la mdni gi la roatd, o urni gi vase cu doud tor.ti. podoabi gi porl - fral
Din sipdturile de la Aldegti au fost restaurate doui vase: o strachind, lucratd la mdna gi bronz; fibule din bror
un vas 9e cult, descoperit in punctul Munteni - Catargi, ambele din Eneolitic. lucrate in tehnica filig
In satul Cucogeni, comuna Butniregti, Muzeul de Istorie din Roman, in colaborare cu
Institutul de Arheologie din Bucuregti, a efectuat sapaturi arheologice intr-o necropola g i o
alezare, in urma cdrora s-au descoperit materiale din sec. II - III d.Hr, ca tipologie acestea fiind
strachili (PLAN$A 30), castroane cu sau frra torfi. vase mari etc.
In perioada 2006-2001 in Laboratorul de Restaurare al Muzeului de Istorie Roman a
fost prelucrat gi materialul descoperit in unna sdpaturilor arheologice de la Rocna, in punctul
Cotu-Morii, din 1971. Vasele rezultate sunt: un castron din pastd cdrdmizie, lucrat la roatdgr
cdni din pastd cenugie, lucrate la roatd, doud dintre acestea fiind prezentate gi in lucrarea de
fatd (PLAN$ELE: 28, 29'). Tot in aceastd perioadd a fost prelucrat qi materialul arheologic
descoperit recent pe gantierul de la Rogiori - Dulcegti, jud. Neam{. Imporlante mdrlurii
privitoare la activita{i cotidiene sau schimburi comerciale, din sec. II - iII d.Hr. au fost
restaurate gi conservate: un cdrlig de pescuit, un fragment de lamd de cu{it, o monedd, o
amforS, un creuzet, cdni din ceramicd cenugie lucrate la roatd.
Cel mai bogat material arheologic pe care Muzeul de Istorie il deline, atAt la piesele drn
metal cAt gi la ceramicd, provine din sapdturile de la Brad, comuna Negri, jud. Bac6u. Din ceie
4l de campanii arheologice, in perioada 2006-2007, in Laboratorul de Restaurare au fost
prelucrate materialele descoperite in anii 1993 gi 1997. Vasele restaurate sunt: cdfui, fiuctiere,
strdchini, castroane din sec. I i. Hr. - I d.Hr., cani din sec. XVII - XVIII gi ceramicd cu decor
din sec. XVIII - XIX.
Le mullumesc colegelor mele, Ana Licrimioara B[cioanu, restaurator ceramicd gi

ing. Gabriela Lupu, muzeograf, restaurator ceramici, pentru documentafia fotograficd gi
gtiin{ifica, a pieselor pe care le-au restaurat in perioada 2006-2001, oferitd pentru realizarea
aceasfui catalog.
Aduc totodatd multumiri cercetdtorului Vasile Ursachi qi SocietiJii Culturale ,,ROMAN
- MU$AT" pentru sprijinul acordat in vederea apariliei acestei lucrdri.
Restaurarea 9i conservarea pieselor arheolo gice
SAPATURILE ARHEOLOGICE DE LA MOLDOVENI. JUD. NEAMT
SCURT ISTORIC
Cele dintAi cercetiri ale arheologilor romagcani au fost efectuate in 1957 pe dealul
Gabira, comuna Moldoveni, jud. Neam!, in aSezarea gi necropola daco-carpice [V. Ursachr,
1968]. La aceste sdpituri au participat gi-arheologi de la muzeul din Bacdu, lucrdrile de atunci
hind conduse de cdtre Iulian Antonescu. In urrna campaniei de cercetare arheologicd din 1957,
Iulian Antonescu ne informeazd despre materialul descoperit: 1. ceramica de tradilie dacicd,
poroasd, lucratd la mAnd, din pastd de culoare roqcat5, roqcatd-brunI iar ca motiv omamental
apare brdul aplicat, simplu sau alveolat, 2. ceramica din perioada migratiilor, lucratd la roatd,
din pasta de culoare cenugie; 3. fragmente de amford romand, caracteristice secolului III d.Hr.,
din pastb de culoare rogie sau cenugie [I. Antonescu, 1959].
in mormintele de incinera{ie de la Gabdra au fost descoperite: urne funerare; obiecte de
podoabi 9i port - fragmente de perle din sticl[, albe ;i rogii, cu urme de topire; braldri din
bronz; fibule din bronz gi din fier [. Antonescu, 1959]; pandantive de tip cogule! din argint
h-rcrate in tehnica filisranului fI. Antonescu. 1961l.
Aspecte de gantier
otilia Mircea
STUDII DE CAZ
Dintre materialele arheologice descoperite in unna sapdturilor efectuate la Gabdra,

prezentilmin lucrarea de falI o f,rbul5 din fier, un fragment de fibula din fier gi un clopolel - drn
care lipsegte o porliune.
in cadrul investigaliilor noastre s-au urmdrit in principal modificarile fizico-chimice
care au survenit in timpul zacerli ca ufinare a proceselor de alterare. in acest sens a fost
examinat stratul de coroziune al f,recdrui obiect, s-a identificat tipul acestuia precum gi natura
depozitelor de suprafafd. Ceea ce a surprins la examinarea preliminari a suprafelelor metalice a
fost tipul straturilor exterioare. Procesele de alterare nu sunt tipice pentru obiectele metalice
care provin din aceeagi perioadd istoric5, respectiv secolele II - IV d.Hr. Din punct de vedere
teoretic, procesele de alterare ar fi impus formarea unor strafuri de coroziune in a cdror
constitulie depozitele cu produgi chimici secundari ar fi avut o distribufie mai mult sau mal
pujin uniforrnd. in cazul pieselor studiate nu au fost semnalate caracteristici specifice
proceselor de alterare din timpul zacerli.
1. Fibuli. Piesa este confeclionatd din her gi pdstreazd o stare bund de conservare din
timpul zacerri (Foto I/PLAN$A 1) La capatul resortului se afld o mdrgici turtitd (Foto 1).
2. Fragment de fib
La suprafala metali
strat uniform de culoare r
intrerupl in unele po(iuni.
chimice, aici fiind identifi
fierului.
Rezultatele analizet,
Foto 1. Resort cu m[rgici Foto 2. Sffat de coroziune - pe corcu1 fibulei straful exterior, spectrul re;
Microscopic, pe acul fibulei, a fost identificat un strat continuu, fird urme ale unor
transformdri fizico-chimice datorate procesului de alterare: cratere, goluri sau fisuri. Pe corpul
principal al fibulei, s-a identificat un strat de coroziune extem discontinuu, discontinuitatea
stratului extem fiind accentuati gi de prezenla compugilor sticlogi - unne de topitura provenite
probabil de la mdrgica aflald la capdtul resorlului (Foto 2). Aceste modificari nu sunt un
rezultat al proceselor de alterare ci mai curdnd al proceselor anterioare zacerli la care piesa a
parlicipat, gi anume la trecerea acesteia prin foc. In acest sens reamintim gi ritualul de
incineralie practicat in acea perioadS. In cazul acestei fibule ca urmd a trecerii prin foc se
pdstrezd m[rgica incorporati in capdtul de resort al fibulei precum gi urmele de topiturd
silicaticd identif,rcate pe suprafafa corpului principal (Foto 3, 4/PLAN$A 1). De asemenea
golurile identificate in margicd (Foto 2,PLAN$A 1) suslin urme ale arderii qi nu ale proceselor
de alterare din timpul zacerii.
Examinarea piesei cu ajutorul fluorescenjei de raze X a scos in evinden{i 99,52o/oFe|'
0,48 % Pb; in timp ce pe topitura silicaticd s-au inregistrat: 80,56ok Pb, 8,42o/o Fe, 3,24ok St,
3,04o/o Cu, 2,72o/o Sb, 1,200% Ti, 0,620/o Mn, 0,19% Zr. Spectrul rezultat pentru topitura
silicaticd este prezentat in fie. 1.
Restaurarea gi conselarea pieselor arheologice
a0.56 056
423
Sn a2a
3.04 009
sb 2,27 422
I 1.20 0,30
Mn 062
Zl 0 ts aa2
5101520253035
Fig. 1. Spectrul oblinut pentr-r.r topitura silicatici
2. Fragment de fibuli.
La suprafa{a metalicd a fragmentului de fibulb (Foto I/PLAN$A 2) s-a identificat un
strat uniform de culoare negru - brun - rogcat. Stratul exterior (Foto 2, 3/PLAN$A 2) este
intrerupt in unele porliuni. In zona in care stratul extem apare intrerupt au fost ini{iate procese
chimice, aici fiind identificate microdepozite cu produgi chimici secundari, datorate oxidarii
fierului.
Rezultatele analizei de fluorescenlddelm'ze X sunt: 95,21%Fe,3,01o/o Cu, 1,78o% Snin
stratul exterior, spectrul rezultat fiind prezentatin fi5. 2.
Fig 2. Spectrul oblinut pentru fragmentul de fibuld
'7
Resta
otilia Mifcea
3. Clopofel. in urna sipaturilor arheologice de la Gabara, jud. Neam! a fost descoperit

sAPArumln n
un clopolel, firdlirrrbdgi frrd o porliune din circumferin\abazei (Foto 1,2/PLAN$A 3). In
privegte tipul de strat de coroziune, gi in cazul acestui obiect a fost semnalata o situalie
"""u "" inereilpieselor din fier. Nu apar fisuri sau cratere dar, atdt in partea exterioard cit 9i in
atipica
SCURT ISTORIC
intlrior, apar sporadic aglomerdri de produs secundar ca gi cum s-ar profila un decor (Foto 3, Dupd cercetdrile de su
4/pLAN$A 3). Presupunem cd aceste aglomerdri au fost generate de procesul arderii piesei. sistematice la Vileni, jud. Ne
punctele de topituri au fost identificate atdt pe suprafala exterioard cdt 9i pe cea din interiorul epoca bronzului (Cultura Nc
piesei.
cercetdtorul Vasile Ursachi
la ataliza suprafeJei cu fluorescenla de raze X sunt: 41,20%o Fe, fragmente de vase cu torlt suP
Rezultatele ob{inute
44,52o/o Cu, l,04Yo Sn, 13,24o/o Pb in stratul exterrr iar spectrul oblinut este prezentat in fig' 3. Din sipaturile efectuatr
dacicd; amfore romane; diferi
culite, fusaiole; obiecte de por
Ursachi, 1988). De asemenea
Vileni, sunt pe larg Prezentt
Ioni1d, V. Ursachi, 1988). 1
descoperite la Valeni comple
materiale uzuale dar 5i a Pie:
casnic - acele de cusut 9i cu!
argint, bronz sau fier gi o catal
brajiri, mdrgele oblinute in s1
sublire de bronz sau lucra{i dir
Ionifa, V. Ursachi, 1988). Pr
formd: butoiage din argint
pandantive globulare cu Protr
ingirate rn6rgele sau alte Piese
Monedele constituie o i
Fig. 3. Spectrul oblinut pentru clopolel 4 monede romane (trei din ar

indici purlarea lor ca pandant
piesele de port descoperite la Gabdra, comuna Moldoveni, jud. Neam! fac parte din
obiectele la care procesul de alterare este atipic in comparalie cu alte categorii de piese
metalice din aceeagi perioadd sau din perioade istorice apropiate. Aceastd situafie este datd de
influen{ele antropice. Putem concluziona c6, fiind trecute prin foc, la suprafeiele metalice s-au
format straturi de coroziune primare la care procesele chimice nu s-au mai manifestat ulterior'
prin procesele de restaurare $i conseryare a pieselor arheologice de la Gabdra s - a
urmdrit pdstrarea tuturor indiciilor privind istoricul acestora. In acest sens metalele au fost
tratate astfel incAt si nu fie inldturate urmele de topiturd, in cazul piesei de port (Foto 5,
6/PLAN9A 1) 9i a impresiunilor de os, in cazul fragmentului de culit (Foto 6/PLAN$A 4).
BIBLIOGRAFIE
1. VASILE URSACHI - Cercetdri arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Roman in
zona rdurilor Siret Si Moldova, Carpica I, 1968
2 IULIAN ANTONESCIJ - Sdpdturile de la Gabdra - PorceSti - Materiale 9i Cercetdri
Arheologice, VI, 1959.
3. IULIAN ANTONESCIJ - Sdpdturile de la Gabdra - Materiale 9i Cercetdri Arheologice,
vII, 1961.
Restaurarea S1 conservarea
sApArunrlE DE r,.q. vAI-nN1 coM. BorE$Tr, JUD. NEAMT
SCURT ISTORIC
Dupd cercetdrile de suprafaf[, in 1959' la 20 Km de Roman,
sistematici laVileni, jud. Neam{. in timpul cercetirilor s-au descoperi
epoca bronzului (Cultura Noua) 9i din sec. II-III d.Hr' (V' Ursachi
cercetatorul Vasile Ursachi men{ioneazd materialele descoperite din epoca bronzului:
fragmente de vase cu to(i suprain5llate, cu butoni, ace din os sau bronz (V. Ursachi, 1968).
Din sdpiturile efectuate intre 1959-1964 au rezultat ca materiale arheologice: ceramrcd
dacicl: amfore romane; diferite unelte - brdzdare, seceri, rigni]e, dalli; obiecte de uz casnic
culite, fusaiole; obiecte de podoabd 9i piese de port m[rgele, pandantive, fibule
(I' Ionila, V'
Ursachi, 1988). De ur"-".r.u materiale arheologice, rezultate in urma cercetdrilor efectuate la
V1eni, sunt pe larg prezentate in lucrarea ,,V5leni - o mare necropold a dacilor liberi"(I'
Ioni16, v. Ursachi, t-esa;. agaaar, ca piese de muzeu, intregi sau fragmentare, vestigiile
descoperite la Valeni completeazd un segment al preocupirilor megtequgdreqti, produclia
de
materiale uzuale dar gi a pieselor de podoabd$i po{.Dintre acestea amintim: obiecte

de uz
casnic - acele de cusut giiulitele din frer; piesele de vestimentalie - 38 de hbule lucrate din
argint, bronz sau fier gi o cataramd ciin her; obiecte de podoabd - inele din argint sau din bronz,
Urilari, mdrgeie ob{inute in special din sticld 9i rar din chihlimbar, coral, bronz, cercei din
fir
din in tehnica filigranului, bogat ornamentafi cu granulafii (I.
subiire de bionz sau lucrali argint
Ionila, V. Ursachi, 1988). Pandantivele care au fost descoperite la V[leni sunt diverse ca
formi: butoiaqe din argint lucrate in tehnica frligranului, cildaruge din fier sau bronz,
pandantive globulare cu protuberan{e lucrate din bronz sau alcdtuite din verigi pe care erau
in;irate mdrgele sau alte Piese.
Monedele constituie o altd categorie de piese care au fost descoperite la V61eni. Din cele
4 monede romane (trei din argrnt gi una din bronz) dou[ dintre acestea sunt perforate ceea
ce
indicd nurlarea lor ca pandantive.
Aspecte de gantier
otilia Mircea Re
STADII DE CAZ
A. PIESE DIN METAL

in cazul pieselor metalice trecerea de la o etapd de alterare la alta este determinatd de
modificarea unui anumit parametru variabil (sau a mai multora concomitent). Rezultatul
varialiei agenlilor intemi sau externi este marcat de modificarea compoziliilor chimice a
suprafelelor metalice dar gi de modificirile ftzice date de atacul diferenliat al aliajelor. Aga
presupunem ci a fost gi in cazul obiectelor de podoabd descoperite la Vileni, jud. Neam!. In Foto 8. Ac de pir
1964 s-a descoperit un cercel (Foto 3), confeclionat din sdrmi de bronz rotundi in secfiune, dm
sec. II-[I d.Hr., iar in 1970 s-a descoperit o verigi (Foto 4), rotundd in secfiune, din aceeagi
Discontinuitatea strat
perioad5, respectiv, sec. II III d.Hr. Diferenlele de strat exterior in cazul celor doul obiecte
aparilia compugilor secundi
de podoabi sunt majore (Foto 6, 7).
vedere chimic pus pe seami
Incazul clopolelului (Foto 5) descoperit la Vdleni, in punctul La Moard, in anul 1963,
formarea unor depozite cu cr
datat sec. II III d.Hr., tipul de strat de coroziune extern este neted, dar cu discontinutdfi.
Procesele de restaurat
Asemdndtor este gi tipul de strat de coroziune identificat microscopic la un ac de pdr, din sec.
includ opera{ii mixte, pnn r
II-III d. Hr., descoperit in anul 1965 (Foto 8, 9, 10). punctiformd a discontinuitit
linal piesele, neutre din punr
Foto 3. Cercel Foto 4. Verigd Foto 5. Clopofel
nt -.._
Foto 6. Cercel Foto 7. Verigd

Strat de coroziune discontinuu Strat uniform cu depozite de coroziune
Piesele metalice descoperite la Vdleni au fost analizate cu ajutorul fluorescenfei de raze

X, rezultatele obfinute fiind prezentate in tabelul nr. 1 iar spectrele infig.4,5, 6 gi 7.
Piese
Cercel Verigi Clopofel Ac de pir
Elemente
Cu 77.75 83,84 49,46 36.48
Sn 6.99 9.91 29.68 26.05
Pb 14.89 2.39 t8.94 34.13
Fe 0.36 I,90 0.76 0,91
Zn 1,97 1.16 2.36
Tabelul nr. 1. Rezultatele obtinute la piesele de la Vileni
l0
Restaurarea gi conservarea pieselor arheologice
Foto 8 Ac de pdr Foto 9. Detaliu strat extem Foto 10. Detaliu strat extem
mlcroscople mlcroscople
Discontinuitatea stratului de coroziune extem, in cazul pieselor din bronz, este dati de
aparilia compu$ilor secundari (in special amestecuri de cloruri). Acest atac, din punct de
vedere chimic pus pe seama proceselor de coroziune punctiformd, aparent minor, conduce la
formarea unor depozite cu compu;i chimici secundari aparlinAnd cuprului.
Plocesele de restaurare $i conservare a pieselor arheologice cu strat exterior discontinuu
includ operalii mixte, prin altemanla intervenfiilor mecanice cu tratamente chimice. Tratarea
punctiformi a discontinuita{ilor este o tehnica de lungd duratd, cu rezultate spectaculose, in
final piesele, neutre din punct de vedere al pH - ului, pdstrdnd patina timpului.
cer.el (11326) - coroziune
E(kv)
Fig 4 Spectrul oblinut pentm cercel

verisa (11636) - corozruhe
E lkdv)
Fig. 5 Spectrul oblinut pentru verigd
ll
Otilia Mircea
clopol6l ($56) - corozlone
SAPATURILE DE
SCURT ISTORIC
Cercetdrile de la Al
Roman gi Baciu, au fost or
Munteni Catargi gi spre agt
in agezarea de la Bu
faza AB, idoli antropomc
cdprioard, topoare de piatri
Din locul numit,4i
epoca bronzului (Cultura I
ES.v)
fragmente de amfore roma
Fig. 6. Spectrul ob{inut pentru clopo{el simplu, alveolat sau cresta
9i tipsii de lut) 9i sec. XV (
Acd. par (7373) -cordiune
cufite din fier) (V. Ursachi,
E(kev)
Fig. 7. Spectrul oblinut pentru acul de pdr
B. CERAMICA
Procesele de restaurare a vaselor descoperite la Valeni includ operaJiile clasice de
restaurare a ceramicii arheologice: 1. spdlarea fragmentelor ceramice; 2. indepartarea sirurilor
prin bdi chimice; 3. conservarea suprafefelor ceramice prin aplicarea unor pelicule de lacuri; 4.
lipirea fragmentelor pentru ansamblarea vaselor; 5. completarea golurilor gi modelarea
plombelor; 6. integrarea cromatici a plombelor; 7. conservarea finald care constd in aplicarea
unor pelicule fine de lac incolor cu rol protector (PLAN$ELE'. 12, 15, 18, 19,21,23,24,25).
O parle din ceramica rezultatd din sapaturile de la Vdleni, jud. Neamf a suferit
intervenlii, de reintregire a vaselor, imediat dupd descoperirea acesteia. Unele din vasele
restaurate atunci, au suportat noi interven{ii de restaurare intre 2006-2001 in Laboratorul de
Restaurare al Muzeului de Istorie Roman. In acest sens vasele au fost desfdcute, au fost
indepirlate plombele imbdtrAnite gi s-au refbcut conform principiilor gi normelor de restaurare
actuale (PLAN$ELE: 13, 14, 16, lJ ,20,22).
BIBLIOGRAFIE
1. VASILE URSACHI - Cercetdri arheologice ekctuate de Muzeul de Istorie din Roman in
zona rdurilor Siret si Moldova, Carpica I, 1968
2. ION IONITA, VASILE URSACHI -Vdleni - O mare necropoli a dacilor liberi, Ia;i, 1988.
l2
SAPATURILE DE LA ALDE$TI $I MUNTENI - CATARGI, JUD. NEAMT
SCURT ISTORIC
Cercetlrile de la Aldegti, efectuate de un colectiv mixt de arheologi de la muzeele din
Roman qi Bacdu, au fost orientate spre a$ezarea neolitici din locul ntmit Buddile Bldnariu sa.u
Munteni Catargi gi spre a$ezarea din sec. II - III d.Hr. din punctul l ldeSti 2 (V. Ursachi, 1968).
In agezarea de la Buddile Bldnariu s-a descoperit ceramici apar,tinAnd culturii Cucuteni,
faza AB, idoli antropomorfi, obiecte de os confeclionate din coarne de cerb sau oase de
ciprioari, topoare de piatri, delli din piatrd.
Din locul numit AldeSti 2 materialul arheologic descoperit acoperi mai multe epoci:
epoca bronzului (Cultura Noua), sec. II-III d. Hr. (ceramicd: cdni din pasti rogie sau cenugie,
fragmente de amfore romane, cegti dacice, vase borcan cu motiv omamental constituit din brAu
simplu, alveolat sau crestat; obiecte de port - o fibula din bronz ), sec. X (fragmente ceramice
gi tipsii de lut) 9i sec. XV (obiecte din metal: catarame, piese de harnagament, vdrfuri de sagefi,
cutite din f,rer) (V. Ursachi, 1968).
Aspect de gantier
l-)
r
Otilia Mircea
STT]DII DE CAZ SAPATURILE ARHEI

1. Strachini (PLAN$A 26). Vasul a fost descoperit la Aldegti in anul 1962. La
restaurarea iniliald refacerea formei vasului s-a realtzal cu ghips. Vasul intregit nu a fost SCURT ISTORIC
integrat cromatic (Foto I/PLAN$A 26). in timp plomba vasului qi-a schimbat culoarea (s-a in 1963, la Sibioar
ingilbenit) iar liniile plombirii vasului s-au accentuat (Foto 1/PLAN$A 26). alaturi de fragmente ceram
in cazul acestui vas procesul de restaurare s-a desfrgurat in mai multe etape, opera{iile o mdrgicd plati din sticld
principale fiind urmdtoarele: f . indepirtarea plombei vechi; 2. spilarea gi tratarea chimicd a Antiquitatis I cercetdtorul
fragmentului ceramic; 3. completarea golurilor cu ghips pentru intregirea vasului; 4. modelarea din: un disc din bronz; o t
plombei; 5. integrarea cromaticd - s-a realizat pe bazd de culori Tempera; 6. conservarea doua placule pentru atdrna
vasului - s-arealizalprin aplicarea unor pelicule de lacuri incolore. din bronz, de forma dreph
2. Vas de cult (PLAN$A 27). Fragmentele ceramice ce compun vasul de cult au fost de tabli de bronz, doud bu
descoperite in punctul Munteni Catargi, in anul 1960. Vasul a fost reintregit urmAnd procesul de bronz. Aceste obiecte dr
clasic de restaurare a ceramicii arheologice. men{ionat. la unele piese. e
Sdpiturile arheologi
sub numele ..La Islaz". Cr
BIBLIOGRAFIE fierului, sec. II - III d.Hr., r
1. VASILE URSACHI - Cercetiiri arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Roman Necropola din epoc
in zona rdurilor Siret si Moldova, Carpica I, 1968. arheologice. aduce noi r
incinera{ie. M. Ursachi.
fragmentar; un obiect de p
animal perforali la un capil
Necropola din secoh
arheologice din 1990 19t
pl6ci de os prinse cu nitur
tipul: cani cenugii, vase bc
roati (V. Ursachi, 1994).
in 1963 s-au efectu
unor agezdri preistorice.
Tezaurul descoperit
din 52 de monede republir
ree7). .
In 1987 au inceput
metal descoperite la Tdmdg
de uz casnic (cu{ite), piesel
din fier) iar din bronz s-a dr
STUDII DE CAZ
Procesele de alterar
degradarea acestora in so
modificdri chimice produgr
rezistent la ac{iunea proce
contactului dintre doui pi
cealaltd pebazd de aliaje dr
Piese din os gi metal descoperite la Aldegti
t4
Restaurarea gi consewarea pieselor arheologice
SAPATURILE ARHEoLGICE DE LA SABAoANI $I TAMA$ENI, JUD. NEAMT
SCURT ISTORIC
in 1963, la Sibioani, au fost descoperite piese de harnagament, la adAncimea de 0,7 m,
alaturi de fragmente ceramice, lucrate cu mdna sau la roatd, un ulcior, o fusaiola bitronconica,
o mdrgicd plata din sticla alba - matdqi oase de animale (V. Ursachi, 1969.1. in Memoria
Antiquitatis I cercetdtorul Vasile Ursachi prezintd grupul pieselor de harnagament constituit
din: un disc din bronz; o aplicd dreptunghiulard, din tabla de bronz; trei obiecte de podoaba;
doui placufe pentru aldmat obiectele de podoaba; cinci discuri din bronz turnat; gase pldcu{e
din bronz, de formd dreptunghiulard, folosite pentru prinderea curelelor; doud verigi din fAgii
de tabla de bronz, doud bucdli de tabla din bronz precum gi resturile dintr-un vas (?) din tabli
de bronz. Aceste obiecte de podoabd, descoperite la Sdbioani, sunt din sec. II III d.Hr., Ei de
men{ionat, la unele piese, este gi foila de argint conservati pe bronz.
Sapdturile arheologice din 1965 au continuat in 1966 qi 1967 in acelagi loc, cunoscut
sub numele ,,La Islaz". Ceramica descoperitd aici aparline epocii bronzului, primei epoci a
fierului, sec. II III d.Hr., sec. VI-VII gi sec. XV (V. Ursachi, 1968).
Necropola din epoca bronzului de la Sabaoani, descoperitd ca urrnare a cercetdrilor
arheologice, aduce noi materiale: ceramica gi obiectele din mormintele de inhumafie gi
incineratie. M. Ursachi, in Carpica II, prezintd, inventarul mormintelor: vase pdstrate
fragmentar; un obiect de podoab5, ac din bronz; cegti cu doub torti sau cu o toadi, dinti de
animal perforali la un capdt pentru a fi agilali etc. (M. Ur'sachi, 1969).
Necropola din secolul IV d.Hr. a fost cercetata odatd cu reluarea campaniilor de sipiturr
arheologice din 1990 1991 la Sibaoani. Din inventarul mormintelor amintim: pieptenele din
placi de os prinse cu nituri din bronz, doud catarame din bronz, doui mdrgele, ceramicd de
tipul: cani cenugii, vase borcan, strachini cenugii sau negre, un castron cu trei torli, lucrat la
roata (V. Ursachi, 1994).
In 1963 s-au efectuat cercetiri de suprafa{d la Timigeni care au confirmat urme ale
unor ageziri preistorice.
Tezaurul descoperit la Tamageni in 197 1, cu ocazia unor lucrdri agricole, este compus
din 52 de monede republicane din sec. I i.Hr. 9i imperiale din sec. I - II d.Hr. (V. Ursachi,
1991). ,
In 1987 au inceput sapdturile arheologice in punctul numit ,,La Siligte", Obiectele de
metal descoperite la Tamdgeni sunt din fier, din sec. XIV-XV, iar ca tipologie apar{in uneltelor
de uz casnic (cu!ite), pieselor de porl gi accesoriilor de imbricdminte (fibul5 din fier, cataramd
din fier) iar din bronz s-a descoperit o brafara din epoca bronzului (V. Ursachi, 2001).
STLTDII DE CAZ
Procesele de alterare a pieselor confecfionate din doua metale parlicipa diferen{iat la

degradarea acestora in sol. Metalul sensibil din punct de vedere al coroziunii va supofia
modificdri chimice produgii de coroziune rezultali regdsindu-se gi pe suprafafa metalului mai
rezistent la actiunea proceselor de alterare. O situa{ie asemdndtoare se petrece gi in cazul
contactului dintre doui piese confeclionate din metale diferite, cum ar fi una din fier iar
cealaltd pebazd de aliaje de cupru (bronz).
15
Otilia Mircea Resl
in u.-a campaniilor de cercetiri arheologice drn 1992 gi 1994, efectuate in punctul "La Piese
Izvoare",la Sdbdoani, jud. Neamf au fost descoperite piese de port, din sec. IV d.Hr., din care Elemente
trei fibule au fost examinate in vederea evaluhrii proceselor de alterare. Cu 1
Procesele de alterare a celor trei fibule (Foto 9, 10, I 1) sunt diferenliate de tipul Zn
straturilor de coroziune $i natura distribuliei neomogene a produgilor de coroziune (Foto 12, Pb
13. 14). Sn
Fe
Sb
Tabelul ru. i
Foto 9. Frbuld (25233) Foto10. Fibuld (25225) Foto11 Fihula (24431)
Fig 8 S1
(25233) Foto13. Strat de coroziune
Fotol2. Strat de coroziune (25233)
Foto12. (25225) Fotol4 Strat de coroziune (24131)
(detaliu)
(detaliu) (dctaliu) (detaliu)
Pe corpurile fibulelor, prelucrate din aliaje de cupru, apar produgii de coroziune at

cuprului, in timp ce in zona resodurilor, la doud dintre acestea, a fost semnalatd prezenla
produgilor de coroziune ai frerului.
in zona resorfurilor procesele de alterare sunt mai pronunlate la fibulele 25233 Si 25225,
straturile exterioare fiind neuniforme, datoritd prezenlei celui de-al doilea metal mai u$or
corodabil, respectiv al fierului (Foto 15, l6). in cazul resofiului hLrulei 24431 a fost identificat
un strat de coroziune uniform doar cu produgi de coroziune ai cuprului lird alte materiale
accesorii din sol (Foto i7).
"t
Foto I 5 Strat discontinuu(25233) Foto 16. Strat discontinu{25225) Foto 17. Strat extern unifbrm (2443i ,
Procesele de alterare diferenfiate, in cazul celor trei fibule, sunt explicate prtn
compozi{ia diferita a aliajelor prelucrate dar nu excludem nici ipoteza unor contacte cu obiecte
din apropierea zonei de zacere. Miezul metalic necorodat ar putea fi mai bine pus in evidentd
prin efectuarea unor radiografii in condi{ii adecvate'
Rezultatele analizelor cu ajutorul fluorescenlei de raze X a celor trei fibule descoperite
la Sabdoani, jud. Neamt sunt prezentate in tabelul nr . 2 iar spectrele oblinute in figurile 8 10. Fig l0
16
Reslaurarea qi consen area piesclor arheologice
Pi ese Fibula 25233 Fibula 25225 Fibula24437

Elementc corp resort co!p resor-t corp resort
Cu 19.69 30.95 88.55 17 1\ 4s R5 69.21
Zn u.38 I 2.69 515 5,18 5.5 3
Pb 5.78 0,87 3,r1 5.05 44.60 )) l1
Sn 4,96 t,19 /,.^!,) 1.63 4.1 8
Fe 0.51 63.99 0.83 14,43 0,19 071
Sb 0.62
Tabclul nr 2 Rczultatele obtinute in cazul fibulelor de sec lV d []r
Fig 8 Spcctlele obtjnLrte pentru f-rbula 25233 pe rcsotl 9i cotp
I
"'1
I
_l_r
l-ir Lr Sl)ectrele ohtinute pentru llbrrlr 25225 pe tesot't ii eot
..
"1, I
-1
ll I
t:
.,.' .;:'
l-rg lU \|qi1r'glc ohtinute pcntlu fibulu 2441? ne resort ii corp
t1
Otilia Mircea Restar
Cele mai complexe procese de restaurare sunt intdlnite la obiectele mici objinute prin
imbinarea a doud metale, ca in cazul obiectelor de podoaba (cercei din cupru - argintat) sau al SAPATURILE ARHEOL
uneltelor de uz casnic (cu{ite din fier cu nituri din bronz).
SCURT ISTORIC
in anul 2004.la aproxin
au inceput s[pdturile arheologi
Cercetdrile sistematice au fost
d.Hr. qi sec. VI - VII d.Hr.
Ceramica descoperitd la
Istorie din Roman, o parte dir
Foto 18. Strat cu produgi de coroziune Foto 19. Strat de coroziune discontinuu Restaurdrii Si Conservdrii Pa
reamintim canilele cu semne
Dificultdli apar insi gi la restaurarea gi conservarea pieselor fragmentare confecfionate strecurdtori ce au fost atribuite
dintr-un aliaj omogen. Aga a fost qi cazul obiectului de bronz, din perioada medievald, Din ultima campanie a
descoperit in anul 7981 la Tamdgeni sub forma a patru fragmente care intregeau o catarami.
II - III d.Hr.,
forme, din sec.
(Foto I/PLAN$A 7) Piesa prezenta un strat gros de depuneri de sol gi produgi de coroziune
(PLAN$A 31) 9i un qeuzel
(Foto 2/PLAN$A 7), depuneri ce mascau o parte din limba cataramei (Foto 4/PLAN$A 7).
conservarea ceramicii descope
Tipul de strat de coroziune apar{ine unei faze terminale de alterare, respectiv fazei a reintregire a vaselor arheologic
treia, la care apar cratere gi goluri, discontinuitatea stratului extem gi distribulia haoticd a
Ca tipologie, metalele
compugilor chimici secundari (Foto 18, 19).
apa\in uneltelor - culite fragmr
Conservarea pieselor cu straturi de coroziune de tip I sau II, ce apar{in celei de-a trera pescuit (PLAN$A 6), precum I
faze a procesului de alterare, se realizeazd, doar dupd eliminarea clorurilor. Extrac{ia clorurilor
are loc intr-un timp mai indelungat motiv pentru care o parte din straturile de la suprafali sunt
distruse. In astfel de situalii se opteazd pentru uniformizarea acestora, operalie ce se realizeazd.
mecanic prin indepartarea unor depozite de coroziune sau a unor microstraturi ce se exfoliazd
de pe stratul intem.
In cazul cataramei descoperitd la Tamageni, jud. Neam!, s-au indepirtat depunerile de
sol, s-au eliminat clorurile gi s-a uniformizat stratul intern (Foto 5,PLAN$A 7). Pentru
conseryarea piesei s-au aplicat pelicule de lac incolor.
BIBLIOGRAFIE
1. VASILE URSACHI - Piese de harnasament descoperite in asezarea daco-carpicd
de la Sdbdoani - Memoria Antiquitatis 1,1969.
2. VASILE URSACHI - Cercetdri arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din
Roman in zona rdurilor Siret Si Moldova - Carpica I, 1968.
3. MINODORA URSACHI - I{ecropola din epoca bronzului de la Sabdoani - Carpica
II, 1969.
4. VASILE URSACHI |lecropola din secolul IV d. H. descoperitd la Sdbdoani,
jude,tul |Veaml
- Memoria Antiquitatis XIX, 1994.
5. VASILE URSACHI - Tezaurul de monede romane descoperite la TdmdSeni, jud.
|Veam! CarpicaXXVI,I, 1997.
6. VASILE URSACHI Cercetdrile arheologice de la Tdmdseni - ,,La siliste", iud.
Neaml - Memoria Antiquitatis XXII, 2001.
18
Restaurarea qi conservarea pieselor arheologice
SApATUnTIE ARHEOLOGICE DE LA RO$IORI - DULCE$TI, JUD. NEAMT

SCLTRT ISTORIC
in anul 2004,la aproximativ 15 Km de Roman, in comuna Dulcegtr, localitatea Rogiori
au inceput sapiturile arheologice conduse de dr. Vasile Ursachi gi drd. George Dan HAnceanu
Cercetdrile sistematice au fost incununate de descoperirea urrnelor materiale din sec. II - III
d.Hr. lisec. VI - VII d.Hr.
Ceramica descoperitd la Roqiori - Dulcegti a fost restauratd in Laboratorul Muzeului de
Istorie din Roman, o parte din vasele rezultate fiind prezentate in catalogul expozi{iei ,,Arta
Restattrarii qi Conservarii Patrimoniului Muzeal" (O.Mircea & col., 2006). In acest sens
reamintim cdnitele cu semne sau cana cu seminte carbonizate gi reconstituirea celor doud
strecuritori ce au fost atribuite popula{iei bastarne (G. HAnceanu, 2006).
Din ultima campanie arheologic5, respectiv 2006, au fost restaurate vase de diferite
forme, din sec. II - Ili d.Hr., printre care: cdni (PLAN$ELE 33,34), un castroan, o amford
(PLANgA 31) qi un creuzet uttlizat la topirea metalelor (PLAN$A 32). Restaurarea gi
conseryarea ceramicii descoperitd la Rogiori - Dulceqti s-a realizat prin procedeele clasice de
reintregire a vaselor arheologice.
Ca tipologie, metalele - descoperite in ultima campanie arheologicd, respectiv 2006,
apa(in uneltelor - culite fiagmentare (PLAN$A 6) gi intregi, uneltelor de pescuit - un cArlig de
pescuit (PLAN$A 6), precum gi emisiunilor monetare - o monedd (PLAN$A 5).
Valea Moldovei vdzutd de pe agczare
t9
otilia Mircea Re
STADII DE CAZ
Monedele descoperite in urma sdpdturilor reprezintd o categorie de obiecte deosebit de

importante, in contextul in care, pe l6ngd valoarea metalelor utllizate in prelucrarea lor, existd
totodatd 9i precizia daldrli vestigiilor dinzona arheologicd cercetatd.
Tipul I de strat de coroziune - faza a doua este cel mai des intdlnit in cazul monedelor. MARC ANTONIU
Patina formatd pe aliajele de cupru sau argint are culoare inchisi (brun) qi acoperd uniform
suprafala metalicd. Examinarea straturilor exterioare a mai multor monede, din perioade
istorice diferite, ne-a permis diferenlierea acestora astfel: ,1. patind uniform[ frrd intreruperi; 2.
patini discontinud (datoriti prezenlei punctiforme a unor depozite de coroziune ca uffnare a
atacului chimic local); 3. prezenlauniformi aprodugilor de coroziune in stratul de coroziune;
4. distribulia neomogend a compugilor chimici secundari in stratul de coroztune.
Stratul de tip I cu puncte de coroziune activi se distruge rapid in prezen\a factorilor
poluanli. De aceea prin conservare se urmdregte ca suprafelele metalelor sd nu fie expuse in
mediul ambiant fird pelicule, artificial sreate, cu rol protector.
La piesele arheologice din metal compozilia chimici a aliajului prelucrat are un rol
important in evolulia ulterioar5. Un exemplu in acest sens il constituie diferenlele remarcate MONEDAROMA]
intre moneda descoperiti la Rogiori Dulcegti, in2006, gi monedele ce compun tezaurele de la
Bozieni 9i Stdnifa, aflate in colecliile Muzeului de Istorie din Roman. Tabelul nr. 3. Tezaurul de n
Tezaurul descoperit in comuna Bozieni, jud. Neamj este constituit din 14 monede (Foto de la Bozi<
2}ltabelul nr. 3), ce apar,tin secolelor I i.Hr. 9i I d.Hr., (M. Chifescu, V. Ursachi, 1966) iar
tezaurul de la Stdni{a, jud. NeamJ este compus din 12 monede (Foto 2lltabelul nr. 4), emisiuni Din cele 14 monede
ale sec. II d.Hr. intre I 14 - 180 (M. Chitescu, V. Ursachi, 1969). vederea evaludrii proceselo
Rezultatele obiinute in urn
prezentate in tabelul nr. 5 gi
Elemente
Nr. inv.
Avers
6492
Avers
6493
Revers
Avers
6494
Revers
Avers
6495
Revers
Avers
6496
Revers
Avers
6498
Revers
Avers
6499
Revers
Avers
6501
Revers
Foto 20. Tezaurul de monede de la Bozieni Foto 2 l. Tezaurul de monede de la Stdnita
Avers
6503
Revers
Avers
6504
Revers
20
Restaurarea gi conservarea pieselor arheolo
Nr inv Emitenti Anul Nr tnv Emitenti Anu

6492 Ti CLAUDIUS 78iH 6480 MARCUS AURELIUS t73 1.1 4
6493 M VOLTE]US 76iH 648 1 ANTONINUS PIUS t5l ls2

6494 IVI VOLTEIUS 16 iH 6182 ANTONINUS PIUS, DUPA I4]
FAUSTINA I
6495 MARC ANTONIUS 32-3 H 64E3 TR-AIAN (?
6196 MARC ANTONIUS H 6484 TRAIAN (?)
6197 MARC ANTONIUS 32-3 1 i lI 6485 TRAIAN 1 14-1 l7
6498 MARC ANTONIUS 32-3 H 6486 M AUREI-IUS L. VERUS tot
6499 MARC ANTONIUS 32-31 iH 6487 ANTONINUS PIUS, DUPA I6I

FAUSTINA II
6500 MARC ANTONIUS .L 31 iH 6488 ANTONINUS PIUS, DUPA ]6I
FAUSTINA II
650 1 MARC ANTONIUS 32-31 iH 6489 ANTONINUS PIUS 159-160
6502 MARC ANTONIUS )/ 3t iH 6490 ANTONINUS PIUS - DUPA 141
FAUSTINA I
6503 VESPASIAN 69-70 d H 649r ANTONINUS PIUS- DUPA 141
FAUSTINA I
6504 MONEDA ROMANA
M ANTONIUS (?)
6505 MONEDA (?
Tabelul nr 3. Tezaurul de monede Tabelul nr 4 Tezaurll de monede
de la Bozieni de la Stdnita
Din cele 14 monede ce compun tezaurul de la Bozieni 10 monede au fost analizate,i\

l2 monede ale tezaurului de la Stdnila'
vederea evaludrii proceselor de alterare, aldturi de cele
Rezultatele obtinute in urma examindrii suprafelelor cu ajutorul fluorescenlei de taze X sunt
prezentale in tabelul nr. 5 9i tabelul nr. 6.
Elemente Alte
Cu% Sn% Pb% Lg% Zno/o Feuk
Nr 1nv elemente
Avers 79.11 20.11 013
6492 017
Revers 19,19 20.64
-72.3
Avers \ 2',7.32 0.3 7
6493 0.32
Revers 67.1 8 31. 7q 0.71
Avers 5.91
'7 23.00 1,09
6494 110 0.43
Revers 76.46 22.01
Avers 28.15 I ?5 0.70 67.9s 144
6495 5l 1)
Revers 39.3 5 I 38 062 0.82 0 51
Avers 43.58 10 0l 1.60 44.19 0.32 0 3l
6496 0.42 0.16
Revers 12.7 5 154 5 1.84
1.00 044 11-2',7 t 1) 0.16 026
Avers 16,15
6498 7'7.43 4.82 020
Revers r6.25 0.91 0.3'7
Avers 72.31 26 68 0.64 0.37
6499
Revers 12.73 26.56 071
Avers 7 4.01 25,53 046
650 I )5 l7
Revers tc.J) 0.50
Avers 11..79 0.90
6503
Revers 70,90 28.1 3 097
Avers 19,60 18.72 0.70 0,69 029
6504 042
Revers 84.2',1 15.01 0.36
Tabelul nr. 5. Rezultatele oblinute

la tezaurul de monede de la Bozieni
21
Otilia Mircea Rr
Elemente Alte Procesele de corozrur

CtrYo Sn% Pb% Lg% Zno/o Fe%o
Nr inv. elemente
explicate prin diferenla vitr
Avers 87,76 t0.47 0.29 041 0.22 0,86
6480
Revers 89.78 855 0.40 0.27 0.32 0.68 mal mare.
Avers 20.89 l5l l0t 74.57 201
6481 1/ a1
Revers 1.15 1.01 71.46 216
Avers 7 4.39 23.r7 )44 BIBLIOGRAFIE
6482 1 /1 008
Revers 14.29 23.16 1. Otilia Mircea, Ana L
AVeIS 90.r'7 9,26 021 0.27 0 0
6483
r.47 0.28 0.14 0 6
cons erv drii patrimoniului m
Revers 87,48
Avers 83,3 7 482 105 0.64 0 2 2. George Dan HAnceanu
6484 n5?
Revers 83.54 491 0.86 0, 8 DulceSti (Jud. I,{eamy), Carp
Avers 83.59 435 165 0 31 0. 0
3. Maria Chi{escu 9i Vasil
6485
Revers 81.36 4.13 3.35 032 0.24
Avers 76 30 21 22 1,14 112 0.23
inceputul imperiului, des co1
6486
Revers 70.53 26.23 154 087 033 050 4. Maria Chifescu gi Va
6487
Avers 7r.82 24.90 2.16 0 5l Moldova, Carpica II, 1969.
Revers 62.00 32,60 +.+) 015 0.38 042
Avers 73 66 24.21 t.85 0.2 8
6488
Revers 69.82 2'7.20 2.51 0,46
Avers 67.37 22.45 atq 0,70 0, 19
6489
Revers 66 69 28.46 382 0,89 0.15
Avers 71 .01 25.9'7 2,80 0.22
6490
Revers s9.97 36 33 3 38 0.32
Avers 70,85 19.46 9.69
6497
Revers 62,50 z) 22 t4.28
Tabelul nr. 6. Rezultatele obfinute
la tezaurul de monede de la Stdnila
Privitor la procesele de coroziune s-au constatat diferenlieri in straturile exterioare, in

acest sens unele monede fiind serios afectate (Foto 22a Sib).In cazul monedei din tezaurul de
la Bozieni (Foto 22a) in stratul de coroziune exterior se remarcd compusul chimic secundar
distribuit haotic pe suprafata metalicd. Microdepozitele sunt prdfoase de culoare verde-
albicios.
F oto 22
; M""l'.ft iil::",:H1 i: i1*"iiT
in campania arheologicb din 2006 la Rogiori Dulcegti la addncimea de 60 cm s-a
descoperit o monedd roman5, din secolul II d.Hr., care pe avers pistreazdbine conservat chipul
lui Traian, in timp ce reversul este pa4ial mascat de stratul de coroziune. In timpul procesulul
de restaware, prin tratamente chimice, s-a eliminat o mare pafie din stratul de coroziune.
Produgii de coroziune, care nu au fost indepdrlafi prin bdi chimice, gi metalul neafectat de
procesul alteririi s-au conseryat utilizdnd pelicule protectoare de lac incolor (PLAN$A 5).
22
Procesele de coroziune diferenfiate, in cazul monedelor de argint gi aliaje de cupru, sunt

explicate prin diferenja vitezelor de coroziune, in cazul aliajelor de cupru aceasta t-rind mult
mal mare.
BIBLIOGRAFIE
1. Otilia Mircea, Ana Licrlmioara BicIoanu, Gabriela Lupu - Arta restaurdrii Si
cons ervdrii patrimoniului muzeal, ROMAN, 2006.
2. George Dan Hinceanu - Doud strecurdtori bastarne din asezarea carpicit de la RoSiori
-
DulceSti (Jud. Neamy), Carpica XXXV, 2006.
3. Maria Chi{escu gi Vasile Ursachi - lrlota asupra unui mic tezaur de monede romane de la
inceputul imperiului, descoperit la Bozieni, SCIV, tomul 17, 1966.
4. Maria Chi{escu gi Vasile Ursachi - Doud tezaure romane imperiale descoperite in
Moldova, Carpica II, 19 69.
Aspecte de gantier
z3
Rest
otilia Mircea
STUDII DE CAZ
sApArumLE ARHEoLoGICE DE LA BRAD, JUD' BAcAU A. PIESE DIN METI
Piesele descoperite in
SCURT ISTORIC Bacdu, constifuie un material
La Brad, comuna Negri, jud. Baciu, cercet5rile de suprafala din |962, efectuate
de
de Alexandru vulpe, de la Obiectele arheologice
cdtre vasile Ursachi, de la Muzeul de Istorie din Roman, aldturi
primele sdp6turi arheologice in i963 mineralizate sau minor mot
Institutul de Arheologie din Bucuregti, au continuat cu Ei
prel iminare. microscopice sar
din 1965 lucririle fi de directorul muzeului foma$can'
' pand in anul i004,
au linut
ucuteni, cucuteni A 9i AB, urmate
privegte degradarea acestora
cete mai vechi urme materiale apa(in datorate in egala masura con
de cele din epoca bronzului, cultura Monteoru q lstatt B' epoca geto - dacici sec' IV
procesele de restaurare gi cor
i.Hr. - II d.H;., perioada medieval5, sec' XIV - XVIII (V' Ursachi' 1992)'
Ursachi, in urma sdp5turilor de alterare, tipul stratului de r
Tezaurul eneolitic, descoperit de c6tre cercetdtorul vasile
au separat urmdtoarele catego
de la Brad din anul 1982, este compus din: i
l. obiecte intregi sau
n bare de formd rombicd in secliune, cu capet
i
m ineralizate. Caracteristicile
d discuri de aur, de formd ovald, convexe; d
metalele sunt complet modifi
confeclionate dintr-o
inelare din arami; 12 margele tubulare, din aramd, 15 mdrgele rotunde, de cele mai multe ori, formi
ma.gete din canini de cerb, 2 mirgele cilindrice albe; 2 verigi
pasti negricioasd-lucioasi;"teO fragmente metalice/piese in
de aramd, cu capete suprapuse. Vasul in care au fost descoperite obiectele
de
din sarmd transfonnarea totalS a metalel
podoabd este de tip askos (V. Ursachi, 1992)' in cazul bronzurilor s-
prezentat de dr'
Materialul arheologic, descoperit in urma campaniilor de cercetiri, constituit din neuniformitatea
1' unelte: unelte pentru
Vasile Ursachi in ,,Zargidava - Cetitea dacicd cle la Brad", cuprinde: de compugi chimici secundar
agriculturd'. brdzdate de plug, cu{ite de plug, seceri
del1i, tesl6, culitoaie, compas; unelte de orfevrer
metalicd cu mijlocul pdtrat in sec{iune (V' Ursachi, I
materiale pentru constructie'. cuie- piroane' scoabe'
culite - cu lama lungd dreaptd, ugor curbate, cu
sirmd rotundd, pdrtatd sau dreptunghiulari in
perforare, fi oi liPirea lt
piatrd: resn din Piatrl
unelte de os etc; unelte din ceramicd: fusaiole' lustruitoare;
2. armez virfuri de sdgeli confecJionate din bronz sau fier, vdrfuri de lance din fier,
un virf de
sulijb, pumnale din frer etc.
in utma sdpiturilor ar
cu{it (fragment) din sec. I i.F
a fost examinat cu scopul er
coroziune ai cuprului au fost
din mediul de zacere. Agad
(Foto 25) cu produgi de cor
Aspecte de gantter
24
Restaurarea consen/area
STLTDII DE CAZ
A. PIESE DIN METAL

Picsele descoperite in urrna celor 4l de campanii arhcologice cfectuate la Brad, jud.
Bacau. constifuie un material divers in ceea ce privegte studierea coroziunii metalelor in sol.
Obicctele arheologice din metal sc prezintd sub forme variate, fragmente sau intregi,
mineralizate sau rninor modificate din punct de vedere fizic sau chinric. Din analizele
preliminare. microscopice sau cu ajutorul razclor X, s-a constatat o clard diferen{iere in ceea ce
plveqte degradarea accstora in sol: uneori parfial5, alteori completd. Aceste- diferenle sunt
datorate in egald mdsurd conditiilor de microclimat ;i compozi{iilor chtnlice. in acest sens 9r
proceseie de restaurare gi conservare au o aplicabilitate selectivd. A;adar, in func{ic de gradul
de altcrare. tipul stratului dc coroziune gi respectiv natura constituienfilor chirnici secundari. s-
au separat unr.ritoare le categorii de piese metalice:
L obiecte intregi sau fragmente ele mici elimensiuni, complet sau aproape complet
mineraliz,ate. Caracteristicile cornune ale acestor piese sunt: a. tlin puntt de t,edere c'himic
metalele sunt cornplet modificate in diverqi produgi de coroziune b. din punct de t,edere.lizit:.
de celc mai rnulte ori. fomra original5 a pieselor este integral pierdutS. Tn ansamblu acestc
fiagmcnte mctalice/piese intregi sunt constituite din produq;ii de coroziune rezulta{i din
transforn.rarea trttald a metale lor.
in cazul bronzr,rrilor s-ar-t icientificat r.nai multc tipuri dc mineralizare" tipul comun fiind
constituit clin neunifbrmitatea straturilor cxterioare, prezcnta masivi a golurilor qi a depozitclor
de conrpu$i chrrnic:i secundari sub lbrmd prilbasa (Foto 23)'
iq.
Folo 23 Fragmentc arheologice descopcrite Ia Brad
i1 urma sdpiturilor arheologice din 1973 de la Brad, jud. BacIu. a fost descoperlt un
culir (tiagrnent) din sec. tr i.Hr. sec, I d.Hr. (Foto 24). Obicctul, aproape complet rnineralizat.
a ibst exin'iinat cu scopul evaluarii procesului de alterare. in acest sens pe lAnga produqii de
coroziune ai cuprului au fbst identifrcate qi unnc de materiale accesorii, provenite prin contact,
din mediul cle zacerc. Agadar. microscopic s-a identificat un strat de coroziune discontinuu
(Fo1o 25) cu produqi dc coroziune distribLLili neunifonn (Foto 26), preculn ;i resturi din sol
25
Otilia Mircea Resr
(Foto 27). Rezultatele oblinute cu ajutorul fluorescenjei de raze X sunt: 97o/o Cl, 2,83o/o Fe, distribuiti in stratul de corozr
0,1lyo Zr. Spectrul oblinut este prezentat in fig. 11. stratul exterior (Foto 29).
Conservarea pieselor
alterare, de cele mai multe or
Foto 24. Cu{it (fragment) Foto 25. Strat de coroziune discontinuu
Foto 28. Fragment arheo
2. obiecte tntregi st
mineralizate). in cazul bronz

in carbonali bazici hidratati
Foto 26. Depozite de corozrune Foto 2'7 Depuneri din sol
special a cupritului, este lega
Eliminarea stratului
cutit (115621 - coroziune
mecanice, pune in evidenjd
suprafelelor metalice ci dimp
Acest stadiu al alterd
arheologice. Un exemplu in i
fragmentar (5 fragmente - I
Baciu.
Srudiile microscopice
alterare mai rar intAlnit. Stra
se repeta punctiform (Foto 3l
51015242530354045
F {k.V\
.
Fig. I l. Spectrul oblinut pentn-r culit
Conservarea impresiunilor, provenite din contact, ca in cazul fragmentului de cufit

descoperit la Brad, sau al pieselor ce con{in unne de fibrd textili, lemn, piele elc. se realizeazd,
in condi{ii speciale, prin procedee ce includ interven{ii de duratd. Pdstrarea tuturor indiciilor
privitoare la istoricul piesei, fie dinainte de abandonarea acesteia fie dup[, considerim a fi Foto 30 Obiect ar
importante sub aspectul transformirilor petrecute in timpul zacerli.

In cazul pieselor din fier mineralizate sau aproape complet mineralizate s-au intdlnit Discontinuitatea stratr
doui situalii distincte: 1. piese la care produgii de coroziune sunt sub formd pr[foas5, haotrc distribuili neuniform, precun
26
distribuili in stratul de coroziune (Foto 28); 2. piese caracterizate de exfolierea unor foile din
strarul exterior (Foto 29).
Conservarea pieselor din frer mineralizate se realizeazd dupd stabilirea tipului de
alterare, de cele mai multe ori fiind aplicate tratamente chimice de stabilizare.
Foto 28. Fragment arheologrc
2. obiecte intregi sau fragmente, cu miez metalic netrunsformat (sau purlial

minerslizate). in cazttl bronzurilor parlial mineralizate depozitele de coroziune sunt imboga{ite
in carbonali bazici hidratali gi cloruri de tipul atacamitului. Prezenfa oxizilor de cupru, in
special acupritului, este legatd de aliajul netransformat prin procese de alterare.
Eliminarea stratului de coroziune exterior, prin tratamente chimice gi interven{ir
mecanice, pune in eviden{6 metalul netransformat. Microscopic nu se constatd netezimea
suprafe{elor metalice ci dimpotrivi cratere de dimensiuni diferite.
Acest stadiu al alteririi a fost intilnit atdt la obiectele din f,rer cdt gi la bronzurile
arheologice. Un exemplu in acest sens il constituie un obiect arheologic, care a fost descoperit
fragmentar (5 fragmente - Foto 30) in urma sdpSturilor arheologice din l9l3 la Brad, jud.
Bacdu.
Sfudiile microscopice ale stratului de coroziune a permis identificarea unui proces de
alterare mai rar intAlnit. Stratul exterior,in unele porfiuni, prezenta o structurd concentricd ce
se repeta punctifonn (Foto 3 1).
Foto 30. Obiect arheologic Foto 3 1. Strat de coroziune cu structurA concentrtcd
Discontinuitatea stratului exterior (Foto 32) este accentuatd de produgii de coroziune

distribuili neuniform, precum gi de prezenla golurilor gi a craterelor (Foto 33).
27
Otilia Mircea Rest
In cazuT pieselor din 1
chimic este supus unor oper

artificial pelicule protectoare i
3. obiecte metalice cu
variald de piese, in special ol
metalul de bazd, a fost acoper
podoaba (cercei. inele. pa
(PLAN$ELE: 8,9).
ln urma campaniilor t
fibule confecfionate din bron
Foto 32. Strat de coroziune discontinuu Foto 33 Strat de coroziune extern (PLAN$A 8). Rezultatele ob!
w.J.
Rezultatele objinute in urma analizei de fluorescenld de raze X sunl'. 85,42o/o Cu,
73,17o St, 1,29o/oFe,0,l2Yo Pb, spectrul oblinut fiind prezentatinfig. 12.
Obiect bronz 187941 - coroziuhe
Cu 45,42 0,41
Sn 0,24
1,29 0,06
0,12 0,0!
Tabelul nr.
in cantl fibulei cu nr.

extern, atAt pe corp cAt gi 1
diferenlieri intre tipul de strat
coroziune intre corp gi resot
diferitd, ci sunt puse pe seam
10 15 2A 25 30 35
in Sn decAt celelalte compone
E (k€v)
in ceea ce privegte tipr,
Fig. 12. Spectrul oblinut pentru obiect bronz prezentdmtrei cercei.
l. Cercel (PLAN$A 9
modificiri chimice in timpul
Rezultatele analizei de fluore
Pb,0,35oh Fe, 0,25% Nr.
Foto 34. Aspecte de restaurare
in timpul procesului de restaurare s-a urmirit refacerea formei obiectului, eliminarea

compugilor cu clor gi totodati uniformizarea stratului exterior (Foto 34).
28
Restaurarea gi conselarea pieselor arheologice
in cazul pieselor din fier stratul de coroziune este indepdrtat total. Metalul neafectat
chimic este supus unor operalii de pasivare, iar in vederea conservirii optime se creeazd
artificial pelicule protectoare (PLAN$A 10).
3i obiecte metalice cu styat de coroziune uniform. Aceasti categorie acoper[ o gamd
variatd de piese, in special obiecte din bronz, cu procentul in Sn variabil, sau obiecte la care
metalul de bazd a fost acoperit cu un metal nobil - aur, argint. Ca tipologie sunt obiectele de
podoaba (cercei, inele, pandantive etc.), accesoriile de imbrdcdminte, monedele etc.
(PLAN$ELE: 8,9).
in urma campaniilor de cercetdri arheologice din 1914 9i 1975 s-au descoperit doud
fibule confec{ionate din bronz, datate sec. II i.Hr. - sec. II d.Hr. 9i sec. I i.Hr. - sec. I d.Hr.
(PLAN$A 8). Rezultatele oblinute cu ajutorul fluorescenlei de raze X sunt prezentale in tabelul
nr.7.
Piese Fibuli 9198 Fibuli 8803

Elemente corp resort
Cu 90,62 3t,73 85.58
Sn 1.78 62.06 12,01
Pb 1.53 5.27 r.28
Fe 0.t7 0.47 0.44
Zn 0.47
Tabelul nr. 7. Rezultatele ob{inute la obiectele de port de la Brad
in cazul fibulei cu nr. inv. 9198 s-a constatat o uniformitate a stratului de coroziune
extem, atdt pe corp cAt gi pe resort, in timp ce la fibula cu nr. inv. 8803 s-au constatat
diferen{ieri intre tipul de strat de pe corp gi cel de pe ac ai resort. Presupunem cd diferenlele de
coroziune intre corp gi resort, gi respectiv acul fibulei, nu sunt datorate ratei de coroziune
diferita, ci sunt puse pe seama comp oziliei aliajului (probabil corpul are un procent mai bogat
in Sn decAt celelalte componente).
in ceea ce privegte tipul alterdrilor constatate la obiectele de podoabd din bronz gi argint
prezettdmtrei cercei.
l. Cercel (PLAN$A 9). Aliajul de cupru, din care a fost confeclionati piesa, a suportat
modificiri chimice in timpul zacerli, produgii de coroziune fiind distribuili in stratul extern.
Rezultatele analizei de fluorescenld de raze X sunt: 84,l3yo Cu, 6,53o/o Zn, 6,58%o Sn, 2,lJ%o
Pb,0,35o/" Fe, 0,25% Ni.
Foto 35. Obiecte de podoabd de la Brad, Bacdu
29
Res
otilia Mircea
B. CERAMICA
2. Cercel (nr. inv. 8702, Foto 35a.) - este confeclionat din bronz cu corpul torsionat,
vArful asculit iar cel5lalt capdtldfl (V. Ursachi, 1995) A fost descoperit in urma sipdturilor +
arheologice de la Brad, jud. Baciu, in anul 1975.

ln perioada 2006 2(
Roman a fost prelucrat in
Studiile microscopice efectuate la acest obiect de podoabd au pus in eviden{a stratul de s1
care au fost reintregite urmdt

tip I. La atalizacu fluorescenladeraze X s-au identificat 81,89% Cu, l7,'7lo/o Sn 9i 0,41% Fe.
3. Cercel (nr. inv. 5912, Foto 35b.) este confeclionat din argint cu capul conic gi corpul
1. castroane din sec.
rotund in secfiune. Pe corp este prinsi o verigi mai mic[ cu capetele apropiate (V. Ursachi,
2. fiuctiere din sec. I
1995). Rezultatele analizei de fluorescen{d de raze X sunt: 95,54%o Ag,3,24o/o Cu, 0,160lo Pb,
3. cafui din sec. I i.H
0,51 % F e, 0,49% alte elemente.
4. urne din sec. II - I
Tehnicile de restaurare a pieselor slab afectate de procesele de alterare din sol sunt 5. cdni din sec. XVII
mixte, combindndu-se tratamentele chimice cu interuenliile mecanice sub microscop. 6. strachini din sec. l
4. obiecte intregi cu modiJicdri chimice minore in strutul exterior.
7. cini gi castroane d
Aceastd categorie de piese este mai rar intAlnitd. in cazul btonzurilor vechi^patina, ce
acoper[ intreaga suprafa!5 metalicd, protejeazd aliajul de procesele de coroziune. In condilii
speciale aceasti proteclie este asigurat[ g i in urma schimbarilor de microclimat, respectiv a
modifrcdrilor datorate descoperirilor arheologice. BIBLIOGRAFIE
in contrast cu bronzurile arheologice, viteza mare de coroziune a fierului conduce la r. VASILE URSACI
Negri, jud. Bacdu - Carpica )
alterarea rapidd a acestuia, gi prin urnare delimitarea stratului superficial nu este posibila.
2. VASILE URSACE
Evaluarea gradului de alterare vine in sprijinul restauratorilor, mai ales in cazul
conservirii pieselor muzeale mineralizate, frri forme precise, frra tipologie gi fbri compoziiia
chimicd originala. in cazul pieselor aflate in ultima etapd a alterdrii tehnicile de restaurare gi
conservare sunt limitate datoriti riscului pierderii acestora.
Schematic transfonrrarea unui metal, in urma procesului de aiterare manifestat in timpul
zacerli, se prezintd astfel:
Produqi de Produgi de
coroziune I coroziune 2
metal
A. Metal arheologic - stadiul primar;

B. Metal cu patind protectoare sau metal cu strat de coroziune superficial uniform;
C. Metal strat de coroziune (stratul de coroziune este neuniform gi in aceeagi propor{ie
cu metalul netransformat);
D. Metal incd netransformat;
E. Obiect mineralizat.
30
Restaurarea gi conservarca pieselor arheologicc
B. CER{MICA
in perioada 2006 2007 in cadrul Laboratorului de Restaurare al Muzeuiui de istorie

Roman a fost prelucrat in special materialul arheologic descoperit in anii 1993 gi 1997, din
care au fost reintregite unndtoarele tipuri de obiecte:
1. castroane din sec. I i.Hr. - I d.Hr. (PLANgA 38);
2. fiuctiere din sec. I i.Hr. - I d.Hr. (PLANgA 39);
3. calui din sec. I i.Hr. I d.Hr. (PLANgA 40);
4 ume din sec. II - III d. Hr. (PLANgA al);
5. cani din sec. XVII XVIII (PLAN$ELE 42, 43,44);
6. strdchini din sec. XVIII - XIX (PLAN$ELE 45,46);
1. cdni ;i castroane din sec. XIX (PLAN$ELE 47,48,49, 50).
BIBLIOGRAFIE
1. VASILE URSACHI - Depozitul de obiecte de podoaba eneolitice de la Brad, com.
Negri, jud. Bacdu - Carpica XXIIII2, 1992.
2. VASILE URSACHI - ZARGIDAVA Cetatea dacicd de la Brad, Bucuresti, 1995.
Aspect de gantrer
31
)L
CATALOG
Otilia Mircea Restat
PLANSA 1 1. FIBULA 2.
Nr. inv.: 322
Tipologie: Obiect de port Nr. in'
Provenienf a: Gabdra, Neam! Tipolc
Material: Fier Provet
Datare: Sec. II - III d.Hr. Mater
Restaurare: Otilia Mircea Datarr
Restar
A. INAINTE DE RESTAURARE B. FOTOGRAFII LA MICROSCOP
A. INATNTE DE REST
Foto 2
Foto l
Foto 3 Foto 4
Foto 3
Foto 5 Foto 6 Fotografii

C. DUPA RESTAURARE | - aspect i
Fotografii 7 - aspect inainte de restaurare; 2,3 - lotog
2,3,4 - fotografii la microscop ( 2- urme de ardere; 3, 4 - urme de topiturd 4 - a.spect t
identificate pe corp 5i resorr):
5,6 - aspecte dupd conservare.
34
Restaurarea gi conservarea pieselor arheo
2. FRAGMENT DE FIBULA PLAN$A 2
Nr. inv.:422
Tipologie: Obiect de port
Provenienla: Gabira, Neam!
Material: Fier
Datare: Sec Il - III d.Hr.
Restaurare: Otilia Mircea
A. INAINTE DE RESTAURARE B. FOTOGRAFII LA MICROSCOP
Foto I
Foto 3 Foto 4
C. DUPA RESTAURA.RE
Fotografii
I - aspect inainte de restatrare,
2,3 - JbtograJii la microscop (strat discontinuu cu depozite de coroziune);
4 - aspect dupd conseware.
35
otilia Mircea Re
PLAN$A 3 3. CLOPOTEL 4.)
Nr. inv.: 5749 Nr

Tipologie: Obiect de podoaba Ti
Provenien{a: Gabira, NeamJ Pr
Material: Fier M
Datare: Sec. II - III d.Hr. De
D.
A. INAINTE DE RESTAURARE
Foto I Foto 2
B. FOTOGRAFII LA MICROSCOP
Foto 3 Foto 4 Foto 5
Foto

Foto
C. DUPA RESTAURARE
Fotograhi 1,2 - aspecte inainte de restaurare; Fotografii 1,2 - aspecte
3, 4, 5 -.fotograJii la microscop (3 - urme de ardere; 4, 5 - strat exterlor
3,4,5 -fotogt
neuniform); 6 - aspect dup
6,I ,8 aspecte dupd consemare
36
4. LAMA DE CUTIT (FRAGMENT) PLAN$A 4
Nr. inv.: 12851

Tipologie: Unelte
Provenienla: Gabira, Neaml
Material: Fier
Datare: Sec. Il - IIId.Hr
Foto I Foto 2
B. FOTOGRAFII LA MICROSCOP
foto J Foto 4
Foto 5
5 Foto 6
C. DUPA RESTAURARE
Potografri 1,2 - aspecte inainte de restaurare,'
3,4,5 - fotografii la microscop (3- urme de os; 4, 5 - strat de coroziune discontinuu);
6 - aspect dupd conservare.
)I
Otilia Mircea Res
PLAN$A s 5. MONEDA ROMANA

Nr. inv.:43229 Nr.
Provenien{a: Rogiori - Dulcegti, Neam! Tip
Datare: Sec. II d.Hr. Pro
Restaurare: Otilia Mircea Mar
Dat
Res
A. INAINTE DE RESTAURAT
Foto 1
Foto 2 Foto 3
Nr.
Tipt
Pro,
Mat
Datr
Resr
Foto 4 Foto 5
Fotograhi
| - imagine "in situ";
2,3 - monedd rontand (AI/ERS/REI/ERS) imagini inainte de restaurare;
4,5 - monedd romand (AVERS/REVERS) imagini dupi conservare.
38
Restaurarea si conservarea
6. CARLIG DE PESCUIT PLAN$A 6
Nr. inv.: 43162

Tipologie: Unelte de Pescutt
Provenienla: Rogiori - Dulceqti, Neam!
Materiai: Fier
Datare: Sec. II - III d.Hr.
A. |NAI\TE DE RESTAURARE
B. DUPA RESTAURARE
7. LAMA DE CUTIT
Nr. inv.: 43163
Tipologie: Unelte
Provenienja: Rogiori - Dulceqti, Neam!
Material: Fier
A. INAI\TE DE RESTAURARE
B. DUPA RESTAURARE
39
otilia Mircea Restaur
PLAN$A 7 8. CATARAMA
Nr. inv.:43283 Nr. inv.
Tipologie: Obiect de port Tipolog
Provenienla: Tamdgeni, Neam! Proveni
Material: Aliaje de cupru Materir
Datare: Sec. XIV - XV Datare:
Restaurare: Ot ilia Mirce; Restaur
A. iNAINTE DE RESTAURARE A. INAINTE DE RESTAUI
Foto 1 Foto 2 Nr. inv

Tipolol
Proven
Materrz
Datare :
Restaur
A"
Foto 3 Foto 4
B. iN TIMPUL RESTAURARII
Fotograhi
1,2 - aspecte ale piesei, fafd-verso,
i n ainte d e r es t aur are,'
3 - detaliustrol de coroziune:
4 - aspect din timPul restaurdrii
(liPirea fragmentelor),
5 - aspect duPd restaurare.
Foto 5
C. DUPA RESTAURARE
40
Restaurarea 1i conscn area piesclor arheologice
9. FIBULA PLANSA 8
Nr. inv.: 9198

Tipologic: Obiect dc potl
Provenienta: Brad, Baciu
Material:Bronz
Datare: Scc. I i Hr. sec I d.Hr.
A.INAINTE DE RESTAURARE
B. DUPA RESTAURARE
ir.f" f.Itsu[,A
Nr rnr,.: 880i
1 rp,rl,tgl.'; Uht.'et .ic port
Pro,, enicnta: FJrad. Ilricau
\4 aten al : iJrt)t-tz
Drtxre: Sec, tl i I]r' scc Ii d Ht'.
Ri,r,runrTc. t ttili:r \4iltei
q,. ?.,1;Ll.ru T E tlE R.ESTAIIR*AR.E
I}. DUT'A RESTAURARE
J1
Otilia Mircea Restau
PLAN$A 9 11. F'IBULA 13.
Nr. inv.: 11465

Nr. inl
Tipologie: Obiect de porl
Tipolo
Provenienfa: Brad, Bacdu
Prover
Material: Bronz
Materi
Datare: Sec. I i.Hr. sec. I d.Hr.
Datare
Restau
A. INAINTE DE RESTAURARE B. DUPA CONSERVARE
12.CERCEL
Foto 1
Nr. inv.: 1673 1
Tipologie: Obiect de podoab[
Provenienla: Brad. Bacdu
Material: Bronz
Datare: Medievald
A. INAINTE DE RESTAURARE B. DUPA RESTAURARE
Foto 3
Fotografii
1,2 - aspecte inainte de restc
3,4 - strat de coroziune discL
A'''
Restaurarea 5i conservarea pieselor arheo
13. PANDANTIV (CO$ULET) PLAN$A r0
Nr. inv.: 8664

Tipologie: Obiect de podoabd
Provenien{a: Brad, Bacdu
Material: Fier
Datare: Sec. I i.Hr. sec. I d.Hr.
Foto i Foto 2
B. iN urtpur RESTAURiRII
Foto 4
C. DUPA CONSERVARE
Fotograhi
I,2 - aspecte inainte de restaurare,'
3, 4 - strat de coroziune discontinutt,
Foto 5
43
otilia Mircea Res
PLAN$A 11 14. STRACHINA
Nr. inv.: 5727 Nr.

Provenien{a: Gabira, Neam{ (1958) Pro
Nr. fragmente: 4 Nr.
Material/tehnica: Ceramici de culoare cdrdmizie,lucrati ia roatd Ma
Datare: Sec. - TV d.Hr
TTI Dat
Restaurare: Otilia Mircea Res
A. RESTAURAREA INITIALA A. iNAINTE DE RESTI
Foto 1 Foto 2
B. iN TTMPUL RESTAURAnI (zooz)
Foto I
Foto 3 Foto 4
C. DUPA CONSERVARE
Fotografii
7 - imagine inainte de
2 - vasul dupa indePar
depunerilor de sol
3 - vasul duPd restaur'
Foto 5 Foto 6
Fotografri
1, 2 -imagini ale vasului propus pentru o noud restaurare,'
3,4 - vasul dupd desfacere, indepdrtarea adezivului, spdlareafragmentelor, lipirea
lor Si completarea golurilor,'
5,6 - vasul dupd integrarea cromaticd Si conservare.
44
Restaurarea qi conselarea pieselor arheologice
15. CANA P{,A]\$A 12
Nr. inv.: 5708

Provenien{a: Vileni, Neam{
Nr. fragmente: 1
Material/tehnica: Ceramicd de culoare carimizie. lucratd la mAni

Datare: Neolitic
A. iNAINTE DE RESTAURARE B. TN TIMPUL RESTAURiRII
Fotografii
| - imagine inainte de restaurare,
2 - yasul dttpd indepdrtarea
depunerilor de sol,'
3 - vasul dupd restaurare.
Foto 3
C. DUPA RESTAURARE
Otilia Mircea Res
PLAN$A 13 16. CANA
Nr. inv.: 4612 Pro,

Provenienla: Vdleni, Neam{ l\r.
Nr. fragmente: 5
Mat
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cirdmizie. lucratd la mdni Datr
Datare: Neolitic Res
A. RESTAUR{REA TNTTTALA B. iN TTMPUL RESTAURARTT (2007)
Foto 1
Foto I Foto 2 B.IN TIMPUL RESTAU
Poto 3
3 Foto 4 Foto 3
C. DUPA CONSERVARE
Fotografii
1- vasul propus pentru a noud restaurare, Fotografii
2- vasul dupa spdlarea /ragmentelor, 1,2 - imagini
2 ans amb larea vasului (lipirea fragmentelor gi completarea golurilor), 3 - vasul dupa
4- vasul dupd con,get r-are. lipi'ea lor
4 - vasul dupi
46
Restaurarea gi conservarea pieselor arheol ogice
17. VAS PLAN$A 14
Provenienta: Vileni, Neam!

Nr. fragmente: 7
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cdrdmizie, lucrata la mdnd
Datare: Neolitic
Restaurare: Ana Ldcrdmioara Bdcdoanu
A. RESTAUR{REA INITIALA
B. iN TIMPUL RESTAURARII (2007)
C. DUPA CONSERVARE
Foto 3
Foto 4
Fotografii
7 , 2 - imagini ale vasului propus pentru o noud restaurare,'
3 - vasul dupd desfacere, indepiirtarea adezivului, spdlareaJragmentelor'

lipirea lor Si completarea golurilor;
4 - vasul dupd integrarea c'romaticd Si conservare
47
Otilia Mircea Restaun
PLAI{$A 1s 18. STRACHINA
Provenienta: Vdleni, Neaml (1962) Provcntr

Nr. fragmente: 3 Nr fi'ag
Material/tehnica: Ceramice dc culoare cirimizie. ltrcrati la mdni M ateriar
Datare: Neolitic Dalarc:

Rcsta url
A. INAINTE DE RESTAUR-{RE B. IN TIMPUL RESTAURARTI '\.
Foto I
1,. ir t'lr!P[ $.ltE:T.rt Ri
F otografi i
I - li ugtn.cntcIc L('t'utttt.('c uIt' w'tLriur
Foto ,l
2.3 _ tLrt,:urrthlureti ttt,:LrLrri !l.iri lipitt:t,
It'tt gfit c n tc !t; t
1 - contltieturc(t :4oittt'iiot' i;i rtrr.talt:'trtt'tt

I t1'1111 i 1',1' t,1;t F orogralli
5 lltt..lr'litr, t I'tJtttitt :t )l,',ir.'(/r./r', 1.2 - inugirti ttle
r'0 \ Lr! ui 3 - vu.r'ul tlupi de
Lor ,;i contplt
4 - vurul dupi ir'
C. DU['A CONStrR\'4R11
19. STRACHINA PLANSA I6

Provenienla: Vdleni, Neam! (1962)
Nr. fragmente: 4
Material/tehnica: Ceramici de culoare cdrimizie. lucratd la mini
Datare: Ncolitic
Restaurare: Ana Licrimioara Bicioanu
A. RESTAURAREA INITIALA
Foto I Foto 2
B. iN TTMPUL RESTAURAntt lzoozy C. DUPA CONSERVAR.E
Fotografii
1.2 - imagini ale vasului propus pentru o noud restaltrare,
3 - va.sul dttpa tlesJacere, indepiirtarea adeziyului, spiilarea fragntentelor, lipirca
lor Si completarea golurilor,
4 - vasul dupti integrarea crontaticd ,5i conservare
49
Otilia Mircea
Restau
PLAN$A 17 20. VAS
Nr. inv.:4608
Prover
Provenienta: Valeni, Neam! (1962)
Nr. fra
Nr. fragmente: 11
Materi
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cdrdmizie,lucratd la m6.nd
Datare
Datare: Neolitic
Restar,
Restaurare: Ana Ldcramioara Bicioanu
A
Foto I Foto
B. iN TIMPUL RESTAURARII (2007)
Foto l
Foto 3 Foto 4
C. DUPA CONSERVARE
Foto 3
Foto 5 Foto 6 Fotografii

1,2 - fragmentele dupd indep
Fotografii depunerilor de sol Si lip'
1,2 - imagini ale vasului propus pentru o nouit restaurare,' 3,4 - completarea golurilor;
3,4,5 - vasul dupd desfacere, indepdrtarea adeziyului, spdlareafragmentelor, 5 - integrarea cromaticd Si co
lipirea lor Si completarea golurilor;
6 - yasul dupd integrarea cromaticd Si conservare.
50
Y
Restaurarea conselvarea lor arheo
21. vAS PLANSA 18
Provenienla: Vdleni, Neam! (1962)

Nr. fragmente: 6
Material/tehnica: Ceramici de culoare cirdmizie, lucrat6 la mAni
Datare: Eneolitic
A. iNAINTE DE RESTAURARE
Foto I Foto 2
B. iN trmpul- RESTAURARII
Foto 3 Foto 4
C. DUPA CONSERVARE
Fotografii
1,2 - Jragmentele dupd indepdrtarea
depunerilor de sol si liPirea lor'
3,4 - completarea golurilor,'
5 - integrarea cromaticd Si conservarea vasului
Foto 5
5l
Otilia Mircea
Pl. \N$,\ 19 22. vAS

Provenienta: V5leni, Neamt (1962)
Nr. fragmente: 4
Material/tehnica: Cleramicd de culoare cdrdn'rizie, lucrati la mina
Datare : Eneolitic
Rcstaurare: Ana Licrarnioara Bicioanu
A. INAINTE DB RESTAURARE
Foto I Foto 2
B. IN TINI PU 1, REST,{U RARII
Iroto 7
Fotogr a1li
1.2 - lt'ugtttt'tttt'/
3, 1 - t'ttmplelurt
5,6 - ittlegr ttt'ctt '
1.8 - vusul dultir
Foto 3 Foto 4
52
Rcstaurarea qi conselarea pieselor arhcologice
C. DUPA CONSERVARE
Fotografii
1,2 - li.agntentele dtL1t0 indep0rtrtreu tlcpttncriLor de sol 7i liTtireu Lor,
3.4 - contPletareu gol.urilor,
5.6 - integrurea cronatrcu,'
7 .8 - vasul duPd consencn'e
R
Otilia Mircea
I'L,\NSA 20 23. vAS

Nr inv : 662i
Provenienta: Vileni, Neam! (1952)
Nr fragmente: ulzi
Material/tehnica: Ceramicd de culoarc cirdmizie, lucrati la mdnd
Datare: Eneolitic
Restaurare : Gabricla Lupu
A. RISTAURAREA IN
Foto 4
Foto I Foto 2
B. INATNTE DE RESTAURARE (2ooTl
Foto 6
Fotografii
1, 2 - intogini ctle vasulL
3 - fragmenteLe dupa de
4,5,6 - unsamblarea t't
7 - integrarea crontaticL
Foto 3
54
Restaurarea gi conservarea pieselor arheologicc
C. iN TIMPUL RESTAURiRIT
Foto zl Foto 5
D. DUPA CONSERVARE
Foto 6 Foto 7
Fotograhi
1,2 - intagini ale vasului propus pentru o notrd restaurare;
3 - fragtnentele dttpd desJacerea vasului, indepdrtarea adezivttlui Si a plombelor vechi,
4, 5, 6 - ansamblarea vasului (lipirea fragmentelor gi completarea golurilor);
7 - integrarea cromaticd, reJacerea decorului Si consettarea yasului.
55
Otilia Mircea Restat
PLAN$A 2l 24. GREUTATI PENTRU PLASA DE PESCUIT
Nr. inv.: 43377, 4331 6, 433'7 8

Provenienfa: Vdleni, Neam! (1962)
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cdrimizie. lucratd la mdni
Datare: Neolitic
Restaurare: Gabriela Luou
A. INAINTE DE RESTAURARE B. iN TIMPUL RESTAURARTT
Foto 7
Foto I Foto 2
Foto 9
Foto 3 Foto 4
Foto I I
Fotografii
1,3,5- imagint
2,4,6 - contpLe
1.9-ll-iuttgr'
l{, 10. l2 -,rtt,r;l
Foto 5 Foto 6
56
Rcstaurlrca 5i conscn area picsclor arheologice
C. DUPA RESTAURARE
Foto 8
Foto 9 Foto l0
Foto I I Foto 12
I otograiii
I . 3. 5 - inrttgini inuinta de rc'stuurare,
2. 4, 6 - c'ornpletureu gttlttt iLttr'.5i tnodelurea 1tlonhelor'
-. q. I I - itllt':t Lll t tt . t't)ttlttlit tt'
8. 10. l2 - irnugitti dupd t'onsartare
5'7
Otilia Mircea Restaur
PLAN$A 22 25. URNA
Nr. inv.: 2316 Proven

Provenien{a: Vdleni, Neamt (1964) \r. fral
Nr. fragmente: 30 Materir
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cenugie, lucratd la roatd Datarer
Datare: Sec. II - III d.Hr. Restau
Restaurare: Oti lia Mircea
A. INAINTE DE RESTAUR
Foto 1
Foto 1
B. iN TIMPUL RESTAURARII C. DUPA RESTAURARE (2007)
Foto 2 Foto 3
Fotograhi
| - imaginea vasului propus pentru o noud restaurure,
2 - vasul dupd desfacere, indepdrtarea adezivului, spdlarea fragmenteror, ripirea
Fotografii
lor, completarea golurilor Si integrarea cromaticd,.
1 - vastrl dupa int
3 - yasul dupd conser.vare.
2 - compLetarea g
3 - vctsul dr,Lpa co
58
26. CANITA PLA|{$A 23
Provenienla: Vileni, Neam!

Nr. fragmente: I
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cenusie, iucrati la roatd
Datare: Sec. II III d.Hr.
A. iNAINTE DE RESTAURARE B. iN TIMPUL RESTAURARII
Foto 1
C. DUPA CONSERVARE
Foto 3
Fotografii
| - yasul dupd indepartarett depunerilctr de sol,
2 - completarea goltu'ilor ;i modelarea lbrmei vasului,
3 - vasul dupd con,servare
59
otilia Mircea Restl
PLAN$A 24 27. VAS CU DOUA TORTI

Provenienla: Vdleni David, Neam{ Prov
Nr. fragmente: 1 Nrl
Materiai/tehnica: Ceramicd de culoare cenusie. lucratd la roatd Matt
Datare: Sec. II III d.Hr. Data
Restaurare: Otilia Mircea Rest
A. INAINTE DE RESTAURARE B. IN TIMPUL RESTAURARII A. INAINTE DE RES
Foto l
Foto 1 Foto 2
Foto 3
C. DUPA CONSERVARE
Foto 3 Fotografii
Fotografii I - vasul duPa
| - vasul dupa indepdrtrtrea depunerilor de sol, 2 - comPletare
2 - completarea golurilor, 3,4-vasuldt4
3 - aspect dupii integrarea crontaticii Si conservarea vasului
60
Restaurarea S1 conservarea ieselor arheolo
2s. CANTTA PLAN$A 2s
Provenien{a: Vileni David, Neam!

Nr. fragmente: 1
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cenuqie, lucratl la roata

Datare: Sec. IV d.Hr.
Restaurare: Ana Ldcramioara B6cdoanu
A. INAINTE DE RESTAURARE B. iN TIMPUL RESTAURARII
Foto 1
Foto 2
Foto 3 Foto 4
C. DUPA CONSERVARX
Fotografii
1 - vasttl dupd indepdrtarea deptrnerilor de sol;
a vasului,
2 - completarea golurilor, moclelarea.forntei si integrarea cromaticii
3,4 - vasul duPii conservare'
ol
otilia Mircea Re
PLAN$A 26 29. STRACHINA
Nr. inv.: 5438 Nr,

Provenienla: Aldeqti, NeamJ (1 962) Prc
i.lr. fragmente: I Nr
Material/tehnica: Ceramici de culoare cirdmizie, lucrati la mAnd Mz
Datare: Eneolitic Da
Restaurare: Otilia Mircea Pe
A. RESTAURAREA INITIALA A. iNAINTE DE RES'
Foto I
Foto I
B. DUPA RESTAUR{RE (2007)
Foto 2 Foto 3
Fotografii Fotografii
| - vasul propus pentru o noud restaurare, | - aspect du1
2 - vasul dupd indepdrtarea plombei vechi, spdlareaJragmentului, contpletarea ) - linit'on frn
golurilor, integrarea crontaticd Si conservare 3 - integrared
4 - vasul dupt
oz
Restaurarca qi consen'area pieseior arheologice
30. VAS DE CULT Pr-,\N$.\ 27
Nr. inv : 2634

Provenien{a: Munteni - Catargi. Nearnt (1960)
)'.lr fragrnente: 2
Matcrial/tehnica: Ceramici de culoare cirdmizrc. lucratir la mand
Datare: Eneoiitic
Restaurare: Ana Ldcrirnioara Bdcioanu
A. 1NATNTE DE RESTAURARE E. [N TIMPUL RESTAURARII
Foto 2
Foto 3 Foto 4
C. DUPA CONSERVAITE
Fotografii
| - aspect dup[t ,s:paloreaft'agnrentelor,
2 - liptrect-/rugntentelor Si completarea golttilor,'
3 - integrarea cromatica,'
4 - tasttl tllUtd l'(\'ldttt'oi-('J/ ( n/l.sc/lL/ii
63
Restau
Otilia Mircea
PLAN$A 28 31. CANA
Nr. inv.: 43244

Provenien{a: Rocna, Neaml (1971)
Nr. fragmente: 5
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cenugie, lucrati la roatd
Foto 1
Fotograhi
I - fragmentele
2.3 - lipirea lrt
4 - integrarea r
5 - tasuL dupii ,
Restaurarea qi consctwarea pieselor arheologice
Foto 4
C. DUPA CONSERVARE
Fotografii
| -.fl'agnrenteLe ru'suLui clLryd indepdrtarea deptrnerilor de sol,
2.3 - lipireu.fragmenlelor Si completarea golurilor,
4 - integrurett c'rontatic'ti a vasului,
5 - r.-r,tr/ LlttP; I otl.i(t't 0t'L
65
Otilia Mircea
Restat
PLAN$A 29 32. CANA
Nr. inv.:43237
Provenien{a: Rocna, Neam! (1971) Prover
l\Tr fran'aa-t-. I Nr fra
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cenu$ie, lucrati la roati Maten
Datare: Sec. II - III d.Hr. Datare
Restaurare: Ana Ldcrbmioara Bdcioanu Restar-
A. iN TIMPUL RESTAURiRII A. INAINTE DE RESTAU
Foto 1 Foto 2 Foto I
B. DUPA CONSERVARE
Foto 3
Foto 4
7,2 - completarea golurilor Si modelareaformei yasului, I- fragntentttl vastLLt
3 - integrarea cromaticd a vasului, 2- re/acerea fornrci 1
4 - vasul tiupii consemare 3- integrarea crontat
4- a.rpect dtLpii conse
66
Restaurarea gi conseruarea pieselor arheologice
33. STRACHINA PLANSA 30
Provenienta: Cucogeni Butndre i;ti, Neaml (1961 )

Nr. fragmente: I
Material/tehnica: Ceramicd dc culoarc cenugic, lucrati la roati
Datare: Scc II d.Hr
Restaurare: Otilia M ircca
A. INAINTE DE RESTAUR*ARE B. IN TIMPUL RESTAURARII
Foto I Foto 2
C. DUPA ITESTAUI{ARE
Foto 3
Foto 4
Fotografii
1 - frttgnenntl t'tstiui dupd intlcpitrtareu depunerilor de sol,
2 - ref at'erect fbrntei ltrin lipireu li'agnentelor' ;i. comp/etarett golurilttr,
3 - integrarea c:ronttlicit u vttsului'
1 - u.s'pecl clupti consct't'ore
Otilia Mircea
PLANSA 31 34. AMFORA

Nr. inv.: 43 150
Provenienta: Rogiori - Dulcegti, Neam! (2006)
Nr. fragmente: 18
Material/tehnica: Ceramicd de culoare g6lbui- cdrdmizie, lucrata la roatd
Datare: Sec. II III d.Hr.
Restaurare: Ana Ldcrdmioara Bdcioanu
IMAGINE..IN SITU''
Foto I
A. INAINTE DE RESTAURARB
Fotografii
) - imagine ,,in situ",
2,3 - Jragntentele vasului in
i ndep drtar ea depuneril o
4. 5 - reJot erea forntci pt itr
c o mpletarea go lur ilor,'
6 - itttegrareo ('t untotico li L
Foto 2 Foto 3
68
Restaurarea qi conservarca pieselor alheologice
ioto )
C. DUPA RESTAUR.\RE
Foto 6
Fotografii
| - intagine ,,in .sittt",
2,3 - lrugntentela vasului inainte Si dtrpti
intl epartareu d epnt eril o r de,s o l,
4,5 - re/ucerea fbrntei prirr lipireu./ragntentelor St
t' omp lel are u go I uril or,
6 - integrarea t;rontatica ,5i c:onsen:arett fina/a.
69
otilia Mircea
PLANSA 32 35. CREUZET
Nr. inv : 43 148

Provenienta: Rogiori - Dulcegti, Neaml (2006)
Nr. fiagmente: I
Material/tchnica: Ceramicd de culoare cenuqie, lucratd la mAnd
Datare: Sec. II Ill d.Hr.
Rcstaurare: Ana Ldcrdmioara Bdcdoanu
Foto 5
Folo I Fot{.
B. iN TINIPUL RESTAUR{RII
Fotografii
1,2 - imagini ale
3,4 - imagini dutr
$t tratat ea I
5,6 - imagini du1
Foto 3 Foto 4
70
C. DUPA RESTAURARE
Foto 6
Fotografii
1,2 - imagini ale vasului descoperit in sdpittura arheologicd;
3,4 - imagini dupd indepartarea pdmdntului, spdlarea
Si tratarea ceramicii.
5,6 - imagini dupd conservarea vasului.
'71
otilia Mircea Rest
PLAN$A 33 36. CANA
Nr. inv.:43264 Nr. i

Provenienfa: Rogiori - Dulcegti, Neam! (2006) prov
Nr. fragmente: 4 Nr. 1
Material/tehnica: Ceramici de culoare cenugie, lucratd la roati Matt

Datare: Sec II III d.Hr, Data
Restaurare: Ana Lacrimioara Bicdoanu Rest
A. INATNTE DE RESTAUR{RE A. iNAINTE DE RF
Foto 1 Foto 2 Foto I

B. iN TIMPUL RESTAURIRII
Foto 3 Foto 4
Foto 5
C. DUPA RESTAURARE
Fotografii Foto 4
1 - imagine "in situ",'
2 - Jragmentele vastrlui inainte de restaurare,
3,4 - ansamblarea vasului (completarea golurilor Si
modelarea fbrmei),
Fotografii
5 - imagine dupd integrarea cromaticii a vosttltri Si I.2 - fragmentele'
conscrvarea Jinuli.
3 - Lipirea fragmer'
4.5 - imagini dupt
12
Il-estaurarca 5i conservarca pieselor arheologice
37" CANITA P]-.q'&$i\ 34
Nl irrr, : 43211
ProvenienLa: Rosiori - Dulcc;ti. Neaml (2006)
Nr fiagmente: -j
Matenal,tchnica: Celarnicd de culoare ccuu;te. Ir,rcratd 1a roatd
Datare: Sec. Il IItr d.Hr.
Restaur:ire: Ana Lacrdmioara Biclioanu
4". iN,,{[NTF, [_]E R.h,ST,{LrR.At{E B. iN TIiv!PUI- RESTAURARII
Foto 3
I r.),Uiili'ir i1 i
't.l:-lillt,ttit'ttlr;lt',r.iriiiiii riirltii i;iLit'ittLt :tLrcct t.ii'ltLtnai ilttrlctoi.
'lt
- lil,itr:Li iiugrrtt,ttt,.,i(tt" Lt)int)ieir,'"t'n gt;!ttt'ifor'5i. ntotialat"ctt /brntci :tt,sLrltri
,1,.'-; -;t:itiLttii i!i.tit, r,', ,' , 1 ' Jl"r/i/r tl .rl.oltl'i'rl uttt t'ttsLt/tti
l3
Otilia Mircea Rest
PLAN$A 3s 38. CAPAC
Nr. inv.: 43 195 Nr. i

Provenienta: Roqiori - DulceEti, Neam! (2006) Pror,
Nr. fragmente: 5 Nr. 1
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cenugie, lucrati la roatd Matr

Datare: Sec. XIX Data
Restaurare: Ana Ldcrimioara Bicdoanu Rest
A. iNAINTE DE RESTAURARB
Foto 1
Foto 2 Foto 1
B. iN TIMPUL RESTAUR.ARII
Foto 3 Poto 4 Foto 2
RESTAURAR.E
7,2 -fragmentele capacuhi dupa indepdrtarea depunerilor de sol, | -.fragmentele ca;,
3,4 - lipirea fragmentelor ;i completarea gc,tlurilor, 2,3 - lipirea lragnt
5,6 - imagini dupd integrarea cromaticd Si conservare. 4.5 - imugini dupa
1A
Rcstrurarea 5i cottscrr arcr piesclor arhco
39. CAPAC PLAN$A 36
Nr'. inr' .43196

Provenienla: Rogiori - Dulceqti, Nearn! (2006)
Nr liagmente : 3
Material/tehnica: Ceramici de cuJoare cenuqie, lucrati la roata
Datare : Sec XIX
Restaurare: Ana Licramioara Bicioanu
Foto I
ts. iN TIMPUL RESTAURARII
Foto 2 Foto 3
C. DUPA REST'AURA.RE
Foto 4 Foto 5
Fotografii
| - li'agmenfale t'upactiltti duTtti indepitrtarea depunet'ilor de 'sol,
2.3 - lipirea fi.ugntcntelor, r:ontplelarea goltrilttr Si tnodelarea.fbrmei ccLpacului,
4. 5 - intagini tlupit itrtcgr cLrett t:romaticd +t conservctre
15
Otilia Mircea
PLANSA 37 40. CAHLA

Nr. inv.: 43248 I
Provenienla: Episcopia Romanului, Neam! (2004) T
Nr. fragmente: 5 I
Materi alltehni ca : C eramicd de culoare c ardmizie \
Datare: MedievalS T
Restaurare: Ana Ldcrimioara Bdcioanu F
AINTE DE RESTAURARE A.INAINTE DE REST
Foto 1 Foto 2
Foto I
Foto 4
-
C. DUPA RESTAURARE
Foto 4
Foto 5 Foto 6
1,2 -.fragmentele dupd indepdrtarea depunerilor de sol; 7 - fragmentt
3,4 - lipireafragmentelor Si completarea golurilor, 2,3, 4 - refac
5,6 - imagini dupd integrarea cromaticd Si conservare. 5 - integraret
76
.-
Restaurarea gi conserrrarea pieselor arheoiogice
41. CASTRON PLAN$A 38
Nr. inv.: 43236

Provenienla: Brad, Baciu (1997)
Nr. fragmente: 25
Material/tehnica: ceramica de culoare gilbui cdrdmizte,lucratd la roatd
Datare: Sec' I i.Hr. -I d.Hr'
Restaurare: Gabriela LuPu
A. ixnrNrn DE RESTAURARE B.!NIIvI3UWSTAURARTI
Foto 2
Foto 4
Foto 5
C. DUPA CONSERVARE
Fotografii
1 -.fi'agmentele itr de sol;
2,3, 4 - relacer ea ompLetarea golurilor'
5 - integrarea c {i d'
7'7
otilia Mircea
PLAN$A 39 42. FRUCTIERA
Nr. inv.: 43223 P
Provenien{a: Brad, Bacdu (1997) I

Nr. fragmente: 12 1\
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cdramizie,lucrata la roatd T

Datare: Sec. I i.Hr. I d.Hr. R

A. i)i TIMPUL RESTAURiRII A. INAINTE DE RES.
Foto 2
P
N
t
Foto 3 Foto 4 R
B. DUPA RESTAURARE
A. RESTAURAREA I
Fotografii
1 ,2, 3, 4 - refacerea formei vasului prin lipirea fragmentelor Si completarea
5 - integrarea cromaticd Si conservarea vasului
78
43. CATUTE PLAN$A 40
Provenien{a: Brad, Bacdu

Nr. fragmente: 1
Material/tehnica: Ceramici de culoare cdrdmizie,lucratd la mAnd

Datare: Sec. I i.Hr. I d.Hr.
A. INAINTE DE RESTAURARE B. DUPA RESTAURARE
44. CATUTE
Provenienfa: Brad, Bacdu (1965)

Nr. fragmente: 1
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cdrdmizie, lucratd la mdna

Datare: Sec. I i.Hr. - I d.Hr.
A. RESTAUR.AREA INITIALA B. DUPA RESTAURARE (2007)
79
Otilia Mircea Res
PLAN$A 41 45. URNA
Provenien{a: Brad, Baceu (1997)

Nr. fragmente: 8
Material/tehnica: Cerarnici de culoare cirdmizie, lucratd la roat5
Datare: Sec II III d.Hr.
Restaurarc: Otilia Mircea
Fotc 4
Foto I
B. iN TTMPUL RESTAURARII
!-otograili
) - imugint: inurnti:
2-. J - usaat'tt tiin tt
goiulrior'gir
4,5 - integt arca ct
tt - t'onsenut't'tt t'tt
Foto 2 Foto 3
80
-...-F_
Foto 4
Foto 6
C. DUPA RESTAURARE
Fotograiri
1 - intagine inainte de re'staut'are,
2,3 - aspecte clin timpul relacerii vasului (lipirea fiagmentelor, completarea
golurilor gi modelarea formei),
4,5 - integrarea cromatic'd,'
6 - consett,area vasultii.
81
Otilia Mircea
Re
PLANSA 42 46. CANA
Nr. inv.:43255
Provenienta: Sdpiturile arheologice de la Brad, Bacdu (1993)
Nr. fragmente: 13
Material/tehnica: Ceramicd de culoare cenugie, lucratd la roata
Datare: Sec. XVII - XVIII
A. INAINTE DE RESTAUR{RE
Foto 2
B. iN TIMPUL RESTAURdRII
Fotogra/ii
2 - fragmentel
4,5 - lipireaJi
Itlt€{rar€a Crt
Foto 4
Restaurarea gi consewarea pieselor a
Foto 5
C. DUPA RESTAURARE
Fotogralii
1,2 - fragmentele vasului dupii indepartarea depunerilor de sol'
3,4,5 - lipireafragmentelor Si completarea golurilor;
6 - integrarea cromaticd a vastLlui Si consemarea finald
Otilia Mircea
PLANSA 43 47. CANA
Nr. inv.: 43257

Provenienta: Brad, Baciu (1993)
Nr. fragmente: l6
Material/tehnica: Ceramici de culoare bmn-cenugie, lucrati la roatd
Datare: Sec. XVII - XVIII
Foto zl
Foto
Fotografii
1 - fragmentele v
2, 3, 4 - lipirett frt
5,6 - integrarea c
84
Foto 4 Foto 5
C. DUPA RESTAURARE
Fotograhi
| - ./ragmentele vasului dupd indepdrtarea depunerilor de sol,
2, 3, 4 - lipirea fragmentelor Si completarea golurilor,'
5, 6 - integrarea cromaticit a vasului Si conservarea finald
Otilia Mircea
PLAN$A 44 48. CANA
Nr. inv.:43258
Provenienfa: Brad, Bacdu (1993)
Nr. fragmente: 39
Material/tehnica: Ccramicd de culoare brun-cenugie, lucrati Ia roatd
Datare: Sec. XVII - XVUI
Restaurare: Ana Licrdmioara Bdcdoanu
Foto i
B. IN T'IMPUL RESTAURARTI Foto 4
fragmentele
3 - lipirea frr
5 - integrare
R.estaurarca $i conservarea pieselor arheologice
C. DUPA RESTAURARE
Foto 5
Fotografii
1 -./ragmentele vasului dupd indepdrtarea depunerilor de sol,
2,3 - tipirea fragmentelor qi completarea golurilor;
4. 5 - intesrarea cromaticd a vasului 'li conservarea finald.
87
Otilia Mircea
ry
PLAIi$.4 45 49. STRACHINA
Nr. inv :43261

Nr
Frovenienta: Brad, Bacau (1992)
Pr
Nr fragmentc: 4
\l
Matcriai/tehnica: Ceran.rici cu decor
M
Datare: Scc. XVIItr - XiX
Di
Restaurare : Ana l-iciiinioara Bdcdoanu
Rc
A. INAINTE DE RESTAURARE C. DUPA RESTAURARE A.TNAINTE DE RE
ts" II\ T'Er'1F{, B- ttES't'Ati}t-4.RIl
5S" STRACFiII\4"
Foto
l\r ir.-,, :4i2fil l
Pror enienia: ilraC, tsacau (1993)

Nr-, l'ragmenie: i-1
M ale ;-: ai,rtc iiri i c:r : C-'eramic i. cLi ciccor
Pcr-iui:rilr: Sec )'.lI
Restaut'arl : tra Drieia t-upr-i
A. XNA{NTE DE ITEST4"IIRAR[.
Fotografii
1- fiagnentele t,a
2.3 - lipireu fi.ogr,
4- uspett dupti irtt
Restaurarea gi conservarea picselor arheologice
51. STRACHINA PLANSA 46

Nr. inv.: 43279
Prorrenienta: Brad, Bacau (l 993)
Nr fiagrnente: 4
M aterial/tehni ca: Ceramicd cu decor
Datare: Sec. XIX
Restaurare: Gabricl a Lupu
A.INAINTE DE RESTAURARE B. iN TIMPUL RBSTAURIRTT
Foto 3 Foto 4
C. DUPA RESTAURARE
Fotografii
1 -;fragntentele yasului inui.nte de re,ytaurure,
2, 3 - l Lpireo./i'crgntentclor Si L:ontpletarea goluri lctr,
1 - u.spet:f dupi integru'au t:romalicd Si c'on.;ettare
Utilir Nlircca
PLANSA 47 52. CANA
Nr. inv.: '13273

Provenienta: Brad, Bacau (.|993)
Nr. fiagmente: 7
Material/tehnica: Ccratntca cu decor
Datarc: Scc XIX
Restaurare: Gabriela LuPu
}.. INAINTE DE RESTAURARE
Foto 1
B. iN TINTPUL RESTAURARII
i - lt ugrneutcl
).3.1 - lipireu
5 - trttcgr trt'u t
6 t'ottst't t ttt c
F-oto 2 Foto
Restaurarea gi consenrarea picsclor arheologice
Fotc) -(
C, DT]PA RESTATIRARE
I oto (r
FoLograllr
| - frugntcntele vosului inainte rle restattore,
2, 3, 4 - lilti.rcu fi'ugntentelor 5r cornplatureu goLurilor,
5 - ittlc,:t,lt't',t t t t )tlltll lt Ll.
6 - tonset'r'ttt'c t'tt,sultti
Otilia Mircea
PLAN$A 48 s3. CASTRON (FRAGMENT)
Nr. inv.:43370
Provenienla: Brad, Bacdu (1971)
Nr. fragmente: 10
Datare: Sec. XIX
Restaurare: Gabriela Lupu
RESTAURARE
B. DUPA RESTAUR{RE
B. TN TIMPUL
54. GHIVECI
Nr. inv.: 43278
Provenienja: Brad, Bacau (1993)
Nr. fragmente: 20
Datare: Sec. XIX
Restaurare: Gabriela Lupu
A. INAINTE DE RESTAURARE C. DUPA RESTAURARE

B. IN TIMPUL RESTAURARII
Fotografii Fotograhi
I - fragmentele vasului inainte de restaurare, 1 - fragm
2 - lipirea Jragtnentelor Si completarea golurilor:
2,3 - lipi
3 - integrarea cromaticd Si conservare.
4 - integr
92
Restaurarea s1 conservarea r arheologrce
55. CASTRON PLAN$A 49
Nr. inv.: 43272

Provenienla: Brad, Bacdu (1971)
Nr. fragmente: 13
Material/tehnica: Caolin
Datare: Sec XtX
Restaurare: Cabriela LuP-
Foto 1
Foto 2 Foto 3
C. DUPA RESTAUR{RE
Fotografii
| - fragmentele vasuhi inainte de restaurare;
Z, Z - liptrea.fragntentelor ;i contpletarea golttrilor '
4 - itttegrarea cromaticd a vasului
93
Otilia Mircea
lll,;\NS'\ 5(l 56. CASTRON
t.\r' inr' : ,+32-53

Pro\enicnta: Rraci, Bacau (1 97zl)
rrvr fragmentc: i6
Materialltehnica: Caolin
Datalc: Sec. XtrX
Restaurarc: Olilia Mircea
A, INAINTE DL] REST,TI.]RARE
DA
B" I}UP,T TTESTAUR.{RE
OI
I-ucrare finantatd de:
CONSILIUL LOCAL R.OMAN
S.C. FIIDROTERM SA ROMAN
S.C. NEMASE COM PROD SRL
S.C. GECIAN PROD SRL
PARTIDUL CONSERVATOR FILIALAROMAN
10
EI vl ct
m avfr ce
F
F
I
*-
g fl aYA cai
B*
E * I
F
$- E
a
! El evl tem
{t
s' &
ur
sRl
F
f;
#- s
! EI I
$l i
I
-- (€s
OoF
5il :e+
v! -
j d'id
- {t* $, ! ii;.. li
! Ti' 6
7.
d i tsmfi
J N{N
€
E ii:i:ir;iE
s s-.
?z I
ilr
6 !
i;ris;::i:
iIs;;:i!il;
io! $r E
*ETF
TJ
fr
!
i;tiii;;;ii
i;t;ici6iia
96
PSL1'20 GRA, B
I
t
t, L9
Vl, t9 t:l.. - +
$ '13
*Lrt9 1}
o\1
eo
+d!*
Li$
\!
rs i3
98
Tipografie * Publicitate
Piatra Neaml - str Poiana Teiului, nr 6

reVFax. 02331234191| 0740/091190

Otilia Mircea Restaurarea Si Conservarea Pieselor Arheologice 2007

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Otilia Mircea Restaurarea Si Conservarea Pieselor Arheologice 2007

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MUZEUL DE ISTORIE ROMAN

CATALOG DE, EXPOZITIE

ANA LACRAMIOARA BACAOANU, ceTamicd in urma celor d

ing. GABRIELA LUPU, ceramici Fragmentele ceramtce el

ETAPE DE RESTAURARE: ing. drd. OTILIA MIRCEA chimice care in final co

a carbona{ilor sau a silic

Expozifia ,,Restaurarea Si conservarea pieselor urheologice" a fost realizatd de

colaboratorilor nogtri fizician Gheorghe Niculescu, directorul Institutului Nalional de

Le mullumesc colegelor mele, Ana Licrimioara B[cioanu, restaurator ceramicd gi

SAPATURILE ARHEOLOGICE DE LA MOLDOVENI. JUD. NEAMT

Dintre materialele arheologice descoperite in unna sapdturilor efectuate la Gabdra,

Fig. 1. Spectrul oblinut pentr-r.r topitura silicatici

Fig 2. Spectrul oblinut pentru fragmentul de fibuld

3. Clopofel. in urna sipaturilor arheologice de la Gabara, jud. Neam! a fost descoperit

Fig. 3. Spectrul oblinut pentru clopolel 4 monede romane (trei din ar

sApArunrlE DE r,.q. vAI-nN1 coM. BorE$Tr, JUD. NEAMT

materiale uzuale dar gi a pieselor de podoabd$i po{.Dintre acestea amintim: obiecte

indicd nurlarea lor ca pandantive.

A. PIESE DIN METAL

Foto 3. Cercel Foto 4. Verigd Foto 5. Clopofel

Foto 6. Cercel Foto 7. Verigd

Piesele metalice descoperite la Vdleni au fost analizate cu ajutorul fluorescenfei de raze

Tabelul nr. 1. Rezultatele obtinute la piesele de la Vileni

Fig 4 Spectrul oblinut pentm cercel

Fig. 5 Spectrul oblinut pentru verigd

clopol6l ($56) - corozlone

cufite din fier) (V. Ursachi,

Fig. 7. Spectrul oblinut pentru acul de pdr

SAPATURILE DE LA ALDE$TI $I MUNTENI - CATARGI, JUD. NEAMT

STT]DII DE CAZ SAPATURILE ARHEI

SAPATURILE ARHEoLGICE DE LA SABAoANI $I TAMA$ENI, JUD. NEAMT

Procesele de alterare a pieselor confecfionate din doua metale parlicipa diferen{iat la

Foto 9. Frbuld (25233) Foto10. Fibuld (25225) Foto11 Fihula (24431)

Pe corpurile fibulelor, prelucrate din aliaje de cupru, apar produgii de coroziune at

Pi ese Fibula 25233 Fibula 25225 Fibula24437

Tabclul nr 2 Rczultatele obtinute in cazul fibulelor de sec lV d []r

Fig 8 Spcctlele obtjnLrte pentru f-rbula 25233 pe rcsotl 9i cotp

l-ir Lr Sl)ectrele ohtinute pentru llbrrlr 25225 pe tesot't ii eot

l-rg lU \|qi1r'glc ohtinute pcntlu fibulu 2441? ne resort ii corp

SApATUnTIE ARHEOLOGICE DE LA RO$IORI - DULCE$TI, JUD. NEAMT

Valea Moldovei vdzutd de pe agczare

Monedele descoperite in urma sdpdturilor reprezintd o categorie de obiecte deosebit de

Nr inv Emitenti Anul Nr tnv Emitenti Anu

6493 M VOLTE]US 76iH 648 1 ANTONINUS PIUS t5l ls2

6499 MARC ANTONIUS 32-31 iH 6487 ANTONINUS PIUS, DUPA I6I

Din cele 14 monede ce compun tezaurul de la Bozieni 10 monede au fost analizate,i\

Tabelul nr. 5. Rezultatele oblinute

Elemente Alte Procesele de corozrur

Privitor la procesele de coroziune s-au constatat diferenlieri in straturile exterioare, in

Procesele de coroziune diferenfiate, in cazul monedelor de argint gi aliaje de cupru, sunt

sulijb, pumnale din frer etc.

A. PIESE DIN METAL

Folo 23 Fragmentc arheologice descopcrite Ia Brad

Foto 24. Cu{it (fragment) Foto 25. Strat de coroziune discontinuu

Foto 28. Fragment arheo

mineralizate). in cazul bronz

Conservarea impresiunilor, provenite din contact, ca in cazul fragmentului de cufit

importante sub aspectul transformirilor petrecute in timpul zacerli.

Foto 28. Fragment arheologrc

2. obiecte intregi sau fragmente, cu miez metalic netrunsformat (sau purlial

Foto 30. Obiect arheologic Foto 3 1. Strat de coroziune cu structurA concentrtcd

Discontinuitatea stratului exterior (Foto 32) este accentuatd de produgii de coroziune

In cazuT pieselor din 1