UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

RADU LUCIAN PÂNZARU

MANAGEMENT
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE

CRAIOVA
2022
 LUCRAREA 1

STABILIREA MODULUI DE FOLOSINȚĂ

AL TERENULUI
Fondul funciar al României este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel,
indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt definite sau de domeniul public ori privat
din care fac parte.
Fondul funciar definit astfel reprezintă o componentă esenţială a avuţiei naţionale,
avuţie care trebuie folosită, protejată şi ameliorată în deplină concordanţă cu interesele
societăţii.
În funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din următoarele grupe de terenuri:
• terenuri cu destinaţie agricolă;
• terenuri cu destinaţie forestieră;
• terenuri aflate permanent sub ape;
• terenuri din intravilan;
• terenuri cu destinaţii speciale.
Terenurile cu destinaţie agricolă formează suprafaţa agricolă iar terenurile cu
destinaţie forestieră, aflate permanent sub ape, din intravilan şi cele cu destinaţii speciale
formează suprafaţa neagricolă.
DATE NECESARE:
➢ suprafaţa de teren pe categorii de folosinţă la 31 decembrie anul precedent (ha);
➢ sarcinile privind îmbunătăţirea modului de folosinţă al terenului în anul de plan (ha),
până la sfârşitul campaniei de primăvară (1 ianuarie – 15 iunie):
❑ se defrişează 20 ha de vii bătrâne pe rod;
❑ se defrişează 10 ha livezi cu meri îmbătrânite;
❑ se fac lucrări de îndiguire și desecare 20 ha de teren ocupat de ape, bălţi,
stufărişuri;
➢ sarcinile privind îmbunătăţirea modului de folosinţă (ha) al terenului de la sfârșitul
campaniei de primăvară până la sfârşitul anului de plan (16 iunie - 31 decembrie):
❑ se plantează 30 ha de vii nobile pe terenul ocupat de pășunile naturale.
Pentru stabilirea suprafețelor existente la sfârșitul anului, pe categorii de folosință, se
folosește următoarea relație de calcul:
 Esa = Eîa + I – Iș (ha), în care:
▪ Esa = existent la sfârșitul anului de plan (ha);
▪ Eîa = existent la începutul anului de plan (ha);
▪ I = intrări de teren (ha);
▪ Iș = ieșiri de teren (ha).
Datele se înscriu în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.
Modul de folosinţă al terenului (ha)
Exist. la De la 1 ian. până la sfârşitul De la sfârşitul campaniei de Existent
Nr. Categoria de 31.XII campaniei de primăvară primăvară până la 31 dec. la 31.XII
crt. folosință anul (1.I – 15.VI) (16.VI – 31.XII) anul de
precedent Scade cu Creşte cu ± Scade cu Creşte cu ± plan
1 Arabil
Vii şi pepiniere
2
viticole
2.1 vii pe rod
2.2 vii tinere
Livezi şi
3 pepiniere
pomicole
3.1 plantaţii pe rod
3.2 plantaţii tinere
4 Păşuni naturale
5 Fâneţe naturale
6 Total agricol
7 Păduri, arborete
Ape, bălţi,
8
stufărişuri
9 Alte terenuri
9.1 drumuri
9.2 curţi, clădiri
10 Total neagricol
11 Total general
 LUCRAREA 2

STRUCTURA SUPRAFEȚEI ARABILE CULTIVATE

Date necesare:
➢ suprafaţa terenului arabil pe culturi (ha);
➢ producția medie (kg/ha);
➢ prețul de vânzare (lei/t);
➢ cheltuieli totale (lei)- pe culturi.
Indicatorii care se determină sunt următorii:

➢ structura suprafeţei arabile (%):

S1 , S 2 , S3 ,.......S n
IS = x100 în care:
St
- Is = indicele de structură (%);
- S1 , S2,...Sn = suprafeţele pe culturi sau grupe de culturi (ha);
- St = suprafaţa arabilă totală cultivată (ha);

➢ producţia totală în expresie naturală (t), pe culturi;

Qt = qm x S(Na) (t, hl), în care:

- Qt = producţia totală în unităţi naturale (t,hl);

-qm = producția medie pe unitatea productivă (kg,l/ha,cap.);
- S = suprafața (ha);
- Na= efectivul de animale (cap.);

➢ producţia totală în expresie valorică - pe culturi și la nivel general (lei);

Qv = Qt x Pv (lei, mii lei), în care:

- Qv= producţia totală în unităţi valorice (lei, mii lei);

 - Pv= preţul de vânzare pe unitatea de produs (lei/t,hl);
➢ producția medie, pe unitatea productivă, în expresie naturală (kg, l/ha, cap.):

Qt
qm = S,Na, în care:

- qm = producția medie pe unitatea productivă (kg, l/ha,cap.);

- Qt = producția totală- în unităţi naturale (t, hl);
- S = suprafața (ha);
- Na= efectivul de animale (cap.);

➢ producția medie, pe unitatea productivă, în expresie valorică (lei/ha, cap.):

Qt
qmv = S,Na, în care:

- qmv = producția medie pe unitatea productivă (lei/ha,cap.);

- Qv = producția totală- în unităţi valorice (lei, mii lei);
- S = suprafața (ha);
- Na= efectivul de animale (cap.);

➢ costul de producție (lei/t):

- acest indicator, cunoscut şi sub denumirile de cost unitar sau preţ de cost, se poate
determina prin utlilizarea unor metode specifice: metoda valorii rămase, metoda
diviziunii directe, metoda coeficienţilor.
I. Metoda valorii rămase. Se utilizează în cadrul producţiei vegetale şi animale unde
în urma procesului productiv se obţine producţie secundară reinclusă în alte procese
productive (producţia de cereale boabe, producţia de leguminoase boabe, producţia de
sfeclă de zahăr, exploatarea unidirecţională a animalelor – lapte de vacă, carne de
porc, carne de pasăre etc.). Formula de determinare este următoarea:

Ʃ𝐶ℎ−𝑠
Cp = , în care:
Qt

- Cp = costul de producţie (lei/t,hl);

 - ƩCh = cheltuieli totale de producţie (lei, mii lei);
- s = valoarea producţiei secundare (lei, mii lei);
- Qt= producţia totală (t,hl);
II. Metoda diviziunii directe. Se utilizează atâât în producţia vegetală câât şi în
producţia animală, acolo unde nu se obţine produs secundar sau unde acesta nu este
inclus în cadrul unui nou proces de producţie (producţia de legume, producţia de
furaje etc.). Formula de determinare este următoarea:

Ʃ𝐶ℎ
Cp = , în care:
Qt

- Cp = costul de producţie (lei/t,hl);

- ƩCh = cheltuieli totale de producţie (lei, mii lei);
- Qt= producţia totală (t,hl);
III. Metoda coeficienţilor. Se utilizează în cadrul sectorului de producţie zootehnic,
acolo unde de la o specie de animale, pe durata unui singur ciclu de producţie, se obţin
mai multe produse care se pot valorifica pe piaţă (exploatarea ovinelor unde se pot
obţine: lapte, produşi de concepţie, lână).
În primă instanţă se stabileşte structura producţiei totale, exprimată în unităţi valorice,
în funcţie de care fiecare produs capătă un coeficient subunitar – corespunzător
ponderii sale în structură -, suma tuturor coeficienţilor fiind egală cu 1.
Aceşti coeficienţi se aplică la nivelul cheltuielilor totale de producţie, stabilindu-se,
astfel, cheltuielile aferente obţinerii fiecărui produs în parte.
După stabilirea acestor valori, pentru fiecare produs se determină costul unitar ca în
cazul metodei diviziunii directe.

➢ profitul brut (lei)- pe culturi şi total, se determină după relația:

Prt = Qv - ∑Ch (lei, mii lei), în care:

- Prt = profitul total (lei, mii lei);

- Qv = producția totală în unități valorice (lei, mii lei);
- ∑Ch = cheltuielile totale de producţie (lei, mii lei);
 ➢ rata profitului (%) - pe culturi şi total se calculează folosind formula:

𝑃𝑟𝑡
RPr = ƩCh 𝑥100, în care:

- RPr = rata profitului (%);

- Prt = profitul total (lei, mii lei);
- ∑Ch = cheltuielile totale de producţie (lei, mii lei).

Datele se sintetizeană folosind următorul model descriptiv:

Tabelul 2.1.
Structura suprafeţei arabile cultivate
Costul
Prod. Prod. Preţ Prod. Cheltuieli Profit Rata
Suprafaţa de
medie totală vânzare totală totale total profitului
Cultura producție

mii mii mii

ha % kg/ha t lei/t lei/t %
lei lei lei

Grâu

Porumb

Floarea
soarelui

Tomate
timpurii

Cartofi
de
toamnă

Total 100 - - - -
 LUCRAREA 3

DETERMINAREA EFICIENȚEI ECONOMICE

Venitul exprimă valoarea bunurilor şi serviciilor vandabile obţinute într-o exploataţie
agricolă. Termenul „vandabil“ exprimă faptul că se ţine cont de bunurile şi serviciile efectiv
vândute pe piaţă plus cele destinate remunerării factorilor de producţie (autoconsumul, plăţi în
natură) sau ţinute ca stocuri de magazie în aşteptarea vânzării. Nu intră în veniturile totale,
întrucât ar comporta o dublă înregistrare, produsele intermediare folosite în procesele interne
ale exploataţiei agricole (de ex.: furaje, îngrăşăminte organice).
Venitul total corespunde astfel producţiei finale (Pf) din care se scad refolosirile (R),
adică:
VT = Pf – R.
În fapt, la calcularea acestui indicator se ține cont de cât a fost vândut în timpul anului
şi, de asemenea, de eventualele variaţii ale stocurilor de magazie între începutul şi sfârşitul
anului. Astfel, relaţia de calcul devine:

n n
VT =  Qmi  Pvi   Si  Pvi
i =1 i =1

- Qm – producţia marfă – kg, l, buc.;

- Pvi – preţul de vânzare al produsului „i“ – lei/U.M.;
- S – variaţia stocurilor de magazie – kg, l, buc.
La determinarea veniturilor exploataţiilor agricole trebuie făcută distincţia între
veniturile exploataţiei şi veniturile din agricultură. Această diferenţiere relevă faptul că la
nivelul unei exploataţii pot fi desfăşurate şi activităţi neagricole ce pot mări venitul total, cu
efecte pozitive asupra viabilităţii exploataţiei.
În ceea ce priveşte veniturile din agricultură trebuie menţionat faptul că mărimea
acestora depinde de:
❑ producţia obţinută;
❑ nivelul preţurilor practicate pe piaţa produselor agricole;
❑ cheltuielile cu factorii de producţie;
❑ dobânzile la eventualele credite contractate;
❑ politicile de sprijinire a agriculturii de către stat;
❑ alţi factori economici, naturali şi biologici ce îşi exercită influenţa asupra
productivităţii muncii şi implicit asupra veniturilor agricole.
Caracterul complex al determinării veniturilor agricultorilor este dat şi de:
➢ nivelul autoconsumului;
➢ specificul zonal al producţiei;
➢ nivelul cheltuielilor de producţie;
➢ starea economiei naţionale şi a mediului economic rural.
Veniturile exploataţiei agricole se compun din:
1. venituri de exploatare care cuprind:
▪ venituri din vânzarea producţiei proprii;
▪ venituri din lucrări executate la terţe persoane;
▪ venituri din vânzarea mărfurilor;
▪ venituri din subvenţii;
▪ variaţia stocurilor;
▪ venituri din producţia imobilizată;
▪ alte venituri.
2. venituri financiare, spre exemplu dobânzi de încasat;
3. venituri extraordinare, sunt cele care nu pot fi anticipate la începutul anului (premii
obţinute, despăgubiri, etc).

SISTEMUL DE INDICATORI AGREAȚI DE UE

Pentru evaluarea veniturilor fermierilor la nivel european se utilizează 4 indicatori:
I. venitul brut standard(venitul total);
II. venitul fermei (venitul net);
III. marja brută;
IV. valoarea producţiei la hectar sau pe animal (venitul mediu la hectar sau pe cap
de animal – familie de albine).
I. Venitul brut standard (VBS) se calculează după relaţia:

VBS = VQ – CS, unde:

- VQ = valoarea producţiei agricole brute - produs brut (lei);

- CS = cheltuielile specifice (lei);

VQ = VQp + VQs + S, unde:

- VQp – valoarea producţiei principale (lei);

- VQs – valoarea producţiei secundare (lei);
- S – valoarea subvenţiilor directe (lei);

CS = Cht – (Sa + MCL), unde,

- Cht – cheltuielile totale (lei);

- Sa – cheltuielile aferente factorului muncă (lei);
- MCL – cheltuielile cu mecanizarea, carburanţii şi lubrifianţii (lei).

În cazul producţiei vegetale cheltuielile specifice cuprind:

▪ cheltuieli cu seminţele şi materialul de înmulţire (achiziţionate sau produse în
propria fermă);
▪ cheltuieli cu îngrăşămintele;
▪ cheltuieli cu produsele pentru protecţia culturilor (insecto-fungicide şi erbicide);
▪ costul apei pentru irigaţii;
▪ cheltuieli cu prelucrarea şi comercializarea producţiei;
▪ cheltuieli de asigurare etc.
În cazul producţiei zootehnice cheltuielile specifice cuprind:
▪ cheltuieli cu furajele (achiziţionate sau produse în propria fermă);
▪ cheltuieli cu produsele de uz zoo-veterinar;
▪ cheltuieli cu prelucrarea şi comercializarea producţiei;
▪ cheltuieli de asigurare etc.
Valoarea producţiei agricole brute se calculează la preţuri fără TVA.
Venitul brut standard este utilizat pentru:
• stabilirea profilului productiv al fermei;
• încadrarea fermei în una din clasele de dimensiunea economică definite la nivelul
UE.
În acest sens intervin următoarele faze:
 • operaţia de înmulţire a suprafeţei fiecărei culturi sau a numărului de animale cu
venitul brut standard obţinut la hectar sau pe animal;
• însumarea valorilor rezultate de la faza anterioară, obţinându-se VBS al fermei
care indică dimensiunea economică a acesteia;
• gruparea rezultatelor obţinute în compartimente relativ omogene de produse
(cereale, legume, fructe, rădăcinoase, lapte, carne, miere, etc.);
• în funcţie de ponderea procentuală a fiecărei activităţi în venitul brut total al fermei
este posibilă stabilirea profilului productiv al acesteia.
II. Venitul fermei (venitul net al fermierului - Vn) se calculează ca diferenţă între
valoarea producţiei agricole brute şi valoarea consumurilor intermediare (cheltuielile
variabile) plus amortismentele.
Practic venitul fermierului este egal cu indicatorul valoarea adăugată netă (VAN),
respectiv reprezintă plus valoarea creată în procesul de producţie –care se află la dispoziţia
fermierului.

Vn = VAN
VAN = VQ – (CI + Am), unde:

- VQ - valoarea producţiei agricole brute (produs brut - lei);

- CI - consumurile intermediare (lei);
- Am – amortismentele (lei).
III. Marja brută este un indicator care reflectă competitivitatea relativă a diferitelor
activităţi de producţie, respectiv exprimă „profitabilitatea“ activităţilor de producţie
individuale (producţia de grâu, producţia de tomate, producţia de lapte etc.).
Marja brută (Mb) se calculează după următoarea relaţie:

Mb = VQ – Cv, unde:

- VQ – valoarea producţiei agricole brute - produs brut (veniturile totale calculate ca

sumă între valoarea producţiei principale şi a producţiei secundare, inclusiv subvenții – lei);
- Cv – cheltuieli variabile (lei).
Pentru producţia vegetală cheltuielile variabile cuprind:
• cheltuieli cu sămânţa și/sau materialul de plantat;
 • cheltuieli cu substanțele de fertilizare;
• cheltuieli cu produsele pentru protecţia plantelor (produse pesticide, insecticide,
erbicide);
• cheltuieli cu lucrările tehnologice: arat, grăpat, cultivat, semănat, plivit, aplicare
erbicide, insectofungicide, pesticide şi îngrăşăminte, prăşit, irigat, recoltat;
• cheltuieli cu transportul;
• cheltuieli cu forţa de muncă - lucrătorii sezonieri;
• pierderi tehnologice.
Pentru producţia animalieră cheltuielile variabile cuprind
• cheltuieli cu hrana animalelor (furaje);
• cheltuieli cu produsele veterinare şi profilactice;
• cheltuieli cu onorariul veterinarilor;
• cheltuieli cu lucrările tehnologice;
• cheltuieli cu forţa de muncă temporară.
Indicatorul „marja brută“ este folosit pentru:
❑ compararea performanţei diferitelor activităţi de producţie;
❑ analiza structurii de costuri;
❑ calcularea profitului fermei.
Dacă cunoaştem care este marja brută pentru fiecare activitate de producţie, profitul
poate fi calculat ca diferenţă între marja brută şi costurile fixe.

Pr = Mb – Cf, unde:

- Pr – profitul fermierului (lei);

- Cf – cheltuieli fixe (munca familiei, energie, amortizarea fondurilor fixe, întreţinerea
fondurilor fixe, arenda, asigurările, impozite etc. - lei).
IV. Venitul mediu la hectar sau pe animal (VT/ha, VT/cap) – reflectă valoarea
producţiei obţinute pe hectar sau pe animal şi se calculează cu formula:

VT/ha= qm  Pv sau VT/cap = qm  Pv, unde:

- Pv – preţul de vânzare – lei/kg;

- qm – producția medie – kg, l, etc..
 Pentru stabilirea eficienței economice se propune folosirea următoarelor tabele:
Tabelul 3.1
Cultura …………………….
Calcularea produsului brut si a cheltuielilor (mijloace mecanice proprii)
Nr. Specificare Cantitate Preț unitar Valoare Structură
crt. kg lei/kg lei %
1. Produsul brut - - - -
1.1. Producția principala
( producția medie –kg/ha)
1.2. Producția secundară –kg/ha
1.3. Produs brut din producția valorificabila
- -
( 1.1.+1.2.)
1.4. Subvenții - -
1.5. Produs brut total , inclusiv subvențiile
- - 100
(1.3.+1.4.)
2. Cheltuieli variabile - - - -
2.1. Sămânța
Doza la ha = …….kg/ha
Soi……..
2.2 Îngrășăminte
a)………………..
Doza la ha= ………kg/ha
b)…………………..
Doza: …………….. kg/ha
c)………………….
Doza : ………………kg/ha
2.3. Erbicide
a)………………
Doza:………… ml/ ha.
b)………………….
Doza:………………ml /ha
2.4. Insecticide
a)…………………..
Doza= ……../ha
2.5. Apa pentru irigații
Norma de udare: …… m.c./ha
2.6. Lucrări mecanice cu mijloace proprii
Carburanți………………………..
Lubrefianți……………………….
 Piese de schimb……………
Reparații………………….
2.7. Asigurarea culturii - -
2.8. Cheltuieli cu forța de munca sezoniera
2.9. Cheltuieli de aprovizionare - -
2.10 Cheltuieli variabile total=
2.1.+2.2.+2.3.+2.4.+2.5. - -
+2.6.+2.7.+2.8.+2.9.
3. Cheltuieli fixe - - - -
3.1. Cheltuieli cu forța de munca angajata
permanent=
- Lucrări mecanice= Nr ore x Tarif/ora)
- Lucrări manual= Nr ore x Tarif /ora)
3.2. Cheltuieli generale - -
3.3. Cheltuieli cu dobânzile la credite - -
3.4. Cheltuieli cu amortizarea
- -
( echipamente si clădiri)
3.5. Cheltuieli cu arenda - -
3.6. Cheltuieli fixe total =
- -
3.1.+3.2.+3.3.+3.4.+3.5.
4. Cheltuieli totale de producție =
- - 100
2.10.+3.6.

Tabelul 3.2.
Cultura …………….
Calcularea marjei brute si a profitului - lei/ha
Nr. Specificare Valoare
crt. (lei)
1. Produs brut (1.5.)
2. Cheltuieli variabile (2.10.)
3. Marjă brută = 1-2
4. Cheltuieli fixe (3.6.)
5. Profit brut = 3-4
6. Cheltuieli totale = 2+4 (4)
7 Rata profitului brut ( %) = (5/6)x100
8. Impozit pe profit ( 16 % x 5 )
9. Profit net = 5-8
10 Rata profitului net (%)= (9/6)x100
 Tabelul 3.3.
Cultura …………………….
Calcularea produsului brut si a cheltuielilor (mijloace mecanice închiriate)
Nr. Specificare Cantitate Preț unitar Valoare Str.
crt. kg lei/kg lei %
1. Produsul brut
1.1. Producția principala
( producția medie –kg/ha)
1.2. Producția secundară –kg/ha
1.3. Produs brut din producția valorificabilă
( 1.1.+1.2.)
1.4. Subvenții
1.5. Produs brut total , inclusiv subvențiile 100
(1.3.+1.4.)
2. Cheltuieli variabile
2.1. Sămânța
Doza la ha = …….kg/ha
Soi……..
2.2 Îngrășăminte
a)………………..
Doza la ha= ………kg/ha
b)…………………..
Doza: …………….. kg/ha
c)………………….
Doza : ………………kg/ha
2.3. Erbicide
a)………………
Doza:………… ml/ ha.
b)………………….
Doza:………………ml /ha
2.4. Insecticide
a)…………………..
Doza= ……../ha
2.5. Apa pentru irigații
Norma de udare: …… m.c./ha
2.6. Lucrări mecanice cu mijloace închiriate
2.7. Asigurarea culturii
2.8. Cheltuieli cu forța de muncă sezoniera
2.9. Cheltuieli de aprovizionare
2.10. Cheltuieli variabile total=
2.1.+2.2.+2.3.+2.4.+2.5.
+2.6.+2.7.+2.8.+2.9.
3. Cheltuieli fixe
3.1. Cheltuieli cu forța de munca angajata
permanent
- Lucrări manual= Nr ore x Tarif /ora)
3.2. Cheltuieli generale
3.3. Cheltuieli cu dobânzile la credite
3.4. Cheltuieli cu amortizarea
( echipamente si clădiri)
3.5. Cheltuieli cu arenda
3.6. Cheltuieli fixe total =
3.1.+3.2.+3.3.+3.4.+3.5.
4. Cheltuieli totale de producție = 100
2.10.+3.6.

Tabelul 3.4.
Cultura …………….
Calcularea marjei brute si a profitului - lei/ha
Nr. Specificare Valoare
crt. (lei)
1. Produs brut (1.5.)
2. Cheltuieli variabile (2.10.)
3. Marjă brută = 1-2
4. Cheltuieli fixe (3.6.)
5. Profit brut = 3-4
6. Cheltuieli totale = 2+4 (4)
7 Rata profitului brut ( %) = (5/6)x100
8. Impozit pe profit ( 16 % x 5 )
9. Profit net = 5-8
10 Rata profitului net (%)= (9/6)x100
 Tabelul 3.5.
Specia de animale …………………….
Calcularea produsului brut si a cheltuielilor
Nr. Specificare Cantitate Preș unitar Valoare Structură
crt. kg lei/kg lei %
1. Produsul brut - - - -
1.1. Producția principala
( producția medie –kg/cap)
1.2. Producția secundara –kg/cap
1.3. Produs brut din producția
- -
valorificabila ( 1.1.+1.2.)
1.4. Subvenții - -
1.5. Produs brut total , inclusiv
- - 100
subvențiile ( 1.3.+1.4.)
2. Cheltuieli variabile - - - -
2.1. Furaje
a)………………..
Cantitate ………kg/cap
b)…………………..
Cantitate ………kg/cap
c)………………….
Cantitate ………kg/cap
2.2 Medicamente
a)………………..
Cantitate ………kg/cap
b)…………………..
Cantitate ………kg/cap
c)………………….
Cantitate ………kg/cap
2.3. Apa
2.4. Lucrări transport - -
2.5. Asigurarea animalului - -
2.6. Cheltuieli cu forța de munca
sezoniera
2.7. Cheltuieli de aprovizionare - -
2.8. Cheltuieli variabile total =
2.1.+2.2.+2.3.+2.4.+2.5. - -
+2.6.+2.7.
3. Cheltuieli fixe - - - -
3.1. Cheltuieli cu forța de munca
angajata permanent=
- Lucrări mecanice= Nr ore x
Tarif/ora)
- Lucrări manual = Nr ore x Tarif
/ora)
3.2. Cheltuieli generale - -
3.3. Cheltuieli cu dobânzile la credite - -
3.4. Cheltuieli cu amortizarea
- -
(echipamente si clădiri)
3.5. Cheltuieli fixe total =
- -
3.1.+3.2.+3.3.+3.4.
4. Cheltuieli totale de producție =
- - 100
2.8.+3.5.

Tabelul 3.6.
Specia de animale ……………..
Calcularea marjei brute si a profitului - lei/cap
Nr. Specificare Valoare
crt. (lei)
1. Produs brut (1.5.)
2. Cheltuieli variabile (2.8.)
3. Marjă brută = 1-2
4. Cheltuieli fixe (3.5.)
5. Profitul brut = 3-4
6. Cheltuieli totale = 2+4 (4)
7 Rata profitului brut ( %) = (5/6)x100
8. Impozit pe profit ( 16 % x 5 )
9. Profitul net = 5-8
10 Rata profitului net (%)= (9/6)x100
 LUCRAREA 4

PROGNOZAREA PRODUCȚIEI MEDII LA HECTAR

Prognozarea producției medii la hectar face apel la o metodă specifică de conducerea
și anume la extrapolare.
Extrapolarea se referă la tendinţa de variaţie a unui proces sau fenomen, care este
translată pentru o perioadă următoare de timp pe baza analizării unor serii dinamice care
reflectă procesul sau fenomenul respectiv.
Dependenţa dintre procesul sau fenomenul analizat şi factorul timp poate fi liniară sau
parabolică. Indiferent de tipul de relaţie pe baza evoluţiei efective a fenomenului se poate
realiza extrapolarea modului de variaţie în viitor.
Extrapolarea se realizează prin metode specifice, cum ar fi: media aritmetică, media
mobilă, funcţiile de producţie. Ea nu ţine cont de perfecţionările tehnologice care pot apare pe
parcursul perioadei vizate sau de modificările pe care le poate suferi mediul ambiant –
economico-social – al agentului economic.
Ca metode folosite pentru operațiunea de prognozare se folosesc:
- metoda sporului mediu anual;
- metoda mediei aritmetice simple;
- metoda mediei aritmetice ponderate;
- metoda mediei mobile sau glisante;
- metoda extrapolării statistice prin utilizarea funcțiilor de tendință: funcția liniară,
funcția pătratică și funcțiile de producție.

4.1. METODA SPORULUI MEDIU ANUAL

Date necesare:
- producțiile medii la hectar obţinute pe parcursul unei perioade de timp. Se
recomandă existenţa unui număr impar de termeni ai seriei dinamice, din raţiuni
metodologice. Se folosește ca model descriptiv Tabelul 4.1.
Mod de rezolvare:
1. se determină sporul total de producție pentru seria dinamică supusă analizei:
  Y = Yn − Y1

în care: - ΔY = sporul total de producţie (q/ha);

- Yn = producția medie la hectar în ultimul an al seriei dinamice (q/ha);
- Y1= producția medie la hectar în primul an al seriei dinamice (q/ha);
2. se calculează sporul mediu anual:

Y
Y =
n −1
în care:
−  Y = sporul mediu anual (q/ha);
- n = numărul termenilor seriei dinamice.

3. se prognozează producția medie la hectar pentru anii următori seriei dinamice:

 n` +1 =  n + Y

 n` + 2 =  n + 2 Y

 n` +3 =  n + 3 Y

 n` + 4 =  n + 4 Y

 n` + p =  n + p Y

în care: - Y'n+1, Y'n+2, Y'n+3, Y'n+4,…. Y'n+p, = prognozele calculate pentru perioada de
prognozat (q/ha).

4.2. METODA MEDIEI ARITMETICE SIMPLE

Date necesare:
- producțiile medii la hectar obţinute pe parcursul unei perioade de timp. Se
recomandă existenţa unui număr impar de termeni ai seriei dinamice, din raţiuni
metodologice. Se folosește ca model descriptiv tabelul 4.2.
 Tabelul 4.1.
Grâu de toamnă, porumb boabe: Producția medie la hectar în Romania
şi prognozarea acesteia (q/ha) – Metoda sporului mediu annual

Prognoza pe anii**:
Cultura 2014* 2015* 2016* 2017* 2018* 2019* 2020*
2021 2022 2023 2024 2025 2026

Grâu de
toamnă

Porumb
boabe
*
wwww……..
**
calcule proprii
Tabelul 4.2.
Grâu de toamnă, porumb boabe: Producția medie la hectar în Romania
şi prognozarea acesteia (q/ha) – Metoda mediei aritmetice simple

Prognoza pe anii**:
Cultura 2014* 2015* 2016* 2017* 2018* 2019* 2020*
2021 2022 2023 2024 2025 2026

Grâu de
toamnă

Porumb
boabe
*
wwww……..
**
calcule proprii
 Mod de rezolvare:
- se calculează media aritmetică simplă a seriei dinamice supuse analizei:

y1 + y2 + y3 + ....... + yn
yn` =
n
în care: - y'n = prognoza pentru primul an de prognozare (q/ha).
Pentru restul anilor de prognoză, valoarea prognozei se determină ca medie aritmetică
simplă la care se adaugă la numărător anul anterior prognozat, iar numitorul crește cu câte o
unitate.

4.3. METODA MEDIEI ARITMETICE PONDERATE

Date necesare:
- producțiile medii la hectar obţinute pe parcursul unei perioade de timp. Se
recomandă existenţa unui număr impar de termeni ai seriei dinamice, din raţiuni metodologice
(Tabelul 4.3.).
Mod de rezolvare:
- se stabilesc suprafețele aferente anilor de prognozare, pe baza mediei suprafețelor
aferente seriei dinamice:

s1 + s2 + s3 + ....... + sn
sn` +1 =
n

s1 + s2 + s3 + ....... + sn + sn +1
sn` + 2 =
n +1

s1 + s2 + s3 + ....... + sn + sn +1 + .... + sn + p −1
sn` + p =
n + p −1

în care: - S1, S2, S3, ………. Sn = suprafețele pentru anii seriei dinamice (ha);
- S'n+1= suprafața calculată pentru primul an de prognoză (ha);
- S'n+2= suprafața calculată pentru al doilea an de prognoză (ha);
- S'n+p-1= suprafața calculată pentru anul p-1 de prognoză (ha);
- S'n+p= suprafața calculată pentru anul p de prognoză (ha);
- n = numărul de ani ai seriei dinamice;
- se calculează media aritmetică ponderată a seriei dinamice supuse analizei:

y1S1 + y2 S 2 + y3 S3 + ....... + yn S n
yn` =
S1 + S 2 + S3 + ........ + S n
 Tabelul 4.3.
Grâu de toamnă, porumb boabe: Producția medie la hectar în Romania
şi prognozarea acesteia (q/ha) – Metoda mediei aritmetice simple și Metoda mediei aritmetice ponderate

Prognoza pe anii**:
Cultura Specificare 2014* 2015* 2016* 2017* 2018* 2019* 2020*
2021 2022 2023 2024 2025 2026

Prod.

Grâu de medie

toamnă Sup.
(ha)

Prod.

Porumb medie

boabe Sup.
(ha)
*
wwww……..
**
calcule proprii
 în care: - y'n+1 = nivelul prognozei pentru primul an de prognozat (q/ha).
- y1, y2, y3, …….yn = producțiile medii ale anilor seriei dinamice (q/ha).

4.4. METODA MEDIEI MOBILE (GLISANTE)

Date necesare:
- producțiile medii la hectar obţinute pe parcursul unei perioade de timp. Se
recomandă existenţa unui număr impar de termeni ai seriei dinamice, din raţiuni metodologice
(Tabelul 4.4.);
- numărul de termeni ai seriei dinamice pentru care se determină media mobilă (3,4,5
ani).
Mod de rezolvare:
- se calculează medii aritmetice simple pe 3, 4 și 5 ani, iar valoarea mediei pentru
ultimul an al seriei dinamice devine automat prognoză pentru primul an de prognozat,
aplicându-se următoarele formule de calcul:
- 3 ani:

y1 + y2 + y3
y1−3 =
3
y 2 + y3 + y 4
y 2− 4 =
3
y3 + y 4 + y5
y 3− 5 =
3
- 4 ani:

y1 + y 2 + y3 + y 4
y1− 4 =
4
y 2 + y3 + y 4 + y5
y 2 −5 =
4
y3 + y 4 + y5 + y 6
y 3− 6 =
4
- 5 ani:

y1 + y 2 + y3 + y 4 + y5
y1−5 =
5
y 2 + y3 + y 4 + y5 + y6
y 2−6 =
5
y3 + y 4 + y5 + y6 + y7
y 3− 7 =
5
 Tabelul 4.4.
Grâu de toamnă, porumb boabe: Producția medie la hectar în Romania
şi prognozarea acesteia (q/ha) – Metoda mediei mobile (glisante)

Prognoza pe anii**:
* * * * * * *
Cultura 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
2021 2022 2023 2024 2025 2026

1. Grâu de
x x x x x x
toamnă*

Media mobliă**:
--- ---
- pe 3 ani

- pe 4 ani --- --- ---

- pe 5 ani --- --- --- ---

2. Porumb boabe * x x x x x x

Media mobilă**:
--- ---
- pe 3 ani

- pe 4 ani --- --- ---

- pe 5 ani --- --- --- ---

*
wwww……..
**
calcule proprii
 4.5. METODA EXTRAPOLĂRII STATISTICE
PRIN FUNCȚII DE TENDINȚĂ

a. Funcția liniară.
Date necesare:
- producțiile medii la hectar obţinute pe parcursul unei perioade de timp. Se
recomandă existenţa unui număr impar de termeni ai seriei dinamice, din raţiuni metodologice
(tabelele 4.5. și 4.6.);
Mod de rezolvare:
- se utilizează următoarea formulă de prognozare:

y' = a + bx, în care:

- y' = prognoza (q/ha);

- a şi b = parametrii funcţiei;
- x = timpul ca variabilă independentă.
Pentru determinarea parametrilor funcției (y,) se folosește un sistem de două ecuații cu
două necunoscute de tipul:

 y = a  n + b x

 xy = a x + b x 2

în care: - a şi b = parametrii funcţiei;

- n = numărul termenilor seriei dinamice;
- x = indicele de ordine al anului.
Conform tabelului existent se poate determina și eroarea prognozei, plecând de la
faptul că producțiile realizate (pe parcursul seriei dinamice) sunt reale (egale cu 100%).
 Tabelul 4.5.
FUNCȚIA LINIARĂ. GRÂU DE TOAMNĂ:
Producția medie la hectar şi prognozarea acesteia (q/ha)

Producţia Indicele Prognoza Eroarea

Anii (n) x2** xy**
realizată (y) *
Anului (x) y'** prognozei (%)**

2014 -3

2015 -2

2016 -1

2017 0

2018 1

2019 2

2020 3

Σn** = Σy** = Σx** = Σx2 = Σxy = - -

2021 - 4 - - -

2022 - 5 - - -

2023 - 6 - - -

2024 - 7 - - -

2025 - 8 - - -

2026 - 9 - - -
*
wwww……..
**
calcule proprii
 Tabelul 4.6.
FUNCȚIA LINIARĂ. PORUMB BOABE:
Producția medie la hectar şi prognozarea acesteia (q/ha)

Producţia Indicele Prognoza Eroarea

Anii (n) x2** xy**
realizată (y) *
Anului (x) y'** prognozei (%)**

2014 -3

2015 -2

2016 -1

2017 0

2018 1

2019 2

2020 3

Σn** = Σy** = Σx** = Σx2 = Σxy = - -

2021 - 4 - - -

2022 - 5 - - -

2023 - 6 - - -

2024 - 7 - - -

2025 - 8 - - -

2026 - 9 - - -
*
wwww……..
**
calcule proprii
 b. Funcția pătratică.
Date necesare:
- producțiile medii la hectar obţinute pe parcursul unei perioade de timp. Se
recomandă existenţa unui număr impar de termeni ai seriei dinamice, din raţiuni metodologice
(tabelele 4.7. și 4.8.);
Mod de rezolvare:
- se utilizează următoarea formulă de prognozare:

y' = a + bx+cx2, în care:

- y' = prognoza (q/ha);

- a, b și c = parametrii funcţiei;
- x = timpul ca variabilă independentă.
Pentru determinarea parametrilor funcției (y') se folosește un sistem de trei ecuații cu
trei necunoscute de tipul:

 y = a  n + b x + c  x 2

 xy = a x + b x 2
+ c x 3

x 2
y = a  x 2 + b x 3 + c  x 4

în care: - a, b și c = parametrii funcţiei;

- n = numărul termenilor seriei dinamice;
- x = indicele de ordine al anului.
Conform tabelului existent se poate determina și eroarea prognozei, plecând de la
faptul că producțiile realizate (pe parcursul seriei dinamice) sunt reale (egale cu 100%).
 Tabelul 4.7.
FUNCȚIA PĂTRATICĂ. GRÂU DE TOAMNĂ:
Producția medie la hectar şi prognozarea acesteia (q/ha)

Producţia Indicele Prognoza Eroare

Anii (n) x2** x3** x4** xy** x2y**
realizată (y) * Anului (x) y'** prognoză (%)**

2014 -3

2015 -2

2016 -1

2017 0

2018 1

2019 2

2020 3

Σn** = Σy** = Σx** = Σx2 = Σx3 = Σx4= Σxy = Σx2y= - -

2021 - 4 - - - - -

2022 - 5 - - - - -

2023 - 6 - - - - -

2024 - 7 - - - - -

2025 - 8 - - - - -

2026 - 9 - - - - -
*
wwww……..
**
calcule proprii
 Tabelul 4.8.
FUNCȚIA PĂTRATICĂ. PORUMB BOABE:
Producția medie la hectar şi prognozarea acesteia (q/ha)

Producţia Indicele Prognoza Eroare

Anii (n) x2** x3** x4** xy** x2y**
realizată (y) * Anului (x) y'** prognoză (%)**

2014 -3

2015 -2

2016 -1

2017 0

2018 1

2019 2

2020 3

Σn** = Σy** = Σx** = Σx2 = Σx3 = Σx4= Σxy = Σx2y= - -

2021 - 4 - - - - -

2022 - 5 - - - - -

2023 - 6 - - - - -

2024 - 7 - - - - -

2025 - 8 - - - - -

2026 - 9 - - - - -
*
wwww……..
**
calcule proprii
 4.6. METODA FUNCȚIILOR DE PRODUCȚIE
Date necesare:
- producțiile medii la hectar obţinute pe parcursul unei perioade de timp și producții
medii obținute în condiții de experimentare. Se recomandă existenţa unui număr impar de
termeni ai seriei dinamice, din raţiuni metodologice (Tabelul 4.9.);
Mod de rezolvare:
- pentru y'1 se utilizează următoarea formulă de prognozare:

y'1 = a + bx, în care:

- y' = prognoza (q/ha);

- a şi b = parametrii funcţiei;
- x = timpul ca variabilă independentă.
Pentru determinarea parametrilor funcției (y,) se folosește un sistem de două ecuații cu
două necunoscute de tipul:

 y = a  n + b x

 xy = a x + b x 2

în care: - a şi b = parametrii funcţiei;

- n = numărul termenilor seriei dinamice;
- x = indicele de ordine al anului;
- pentru y'2 se utilizează următoarea formulă de prognozare:

y'2 = a + bx+cx2, în care:

- y' = prognoza (q/ha);

- a, b și c = parametrii funcţiei;
- x = timpul ca variabilă independentă.
Determinarea parametrilor funcției a, b și c se face după următoarele formule, pe baza
expresiilor codificate A1, A2, A3, A4 și A5:

( x ) 2  x x 2

A1 =  x 2 − A2 =  x 3 −
n n
A3 =  xy −
 x y A4 =  x 4 −
( x 2 ) 2
n n

A5 =  X 2Y −
x y2

a=
 y − b x − c  x 2
b=
A3 − A2 c
n A1

A1 A5 − A2 A3
c=
A1 A4 − (A2 ) 2
 Tabelul 4.9.
METODA FUNCŢIILOR DE PRODUCŢIE
Prognozarea producției medii (q/ha) - Y1’= a+bx, Y2’= a+bx+cx2

Frecvenţa Rand. Variabila X2** X3** X4** XY** X2Y** Prognoza Eroare Prognoza Eroare
* * ** ** **
q/ha (Y) X (q/ha) y'1 y'1 (%) y'2 y'2** (%)

1 55,2 0

1 64,5 1,5

1 71,1 3

1 82,3 4,5

1 76,3 6

Σn** = Σy** = Σx** = Σx2 = Σxy= - - - -

1 - 7,5 - - - - - X X

1 - 9 - - - - - X X

1 - 10,5 - - - - - X X
*
date experimentale
**
calcule proprii