Centralele mareomotrice

În lumea energiilor regenerabile există unele mai cunoscute

precum energia solară și energia eoliană și altele mai puțin
cunoscute precum energia mareelor. Este un tip de energie
regenerabilă care profită de mareele oceanului. Pentru a face acest
lucru, aveți nevoie de un centrală maremotrică unde are loc
transformarea energiei cinetice a mareelor de energie electrică.

Există două principii pentru extragerea energiei mareice :

1. Utilizarea energiei cinetice a curenţilor mareici.
Metoda este rentabilă atunci când densitatea de energie dezvoltată
de curenţii mareici depăşeşte 500 W/m2 (corespunzătoare unei
viteze de 1 m/s), pe o suprafaţă de minim 0,5 Km2 şi adâncimi mai
mari de 5 m.
În zonele cu astfel de caracteristici, se dispun turbine cu ax
orizontal (similar cu cele eoliene) sau cu ax vertical. Pentru
canalizarea energiei curenţilor mareici spre aceste turbine, se
construiesc structuri similare cu barajele care au rolul doar de a
canaliza energia mareomotrică nu şi de acumulare.
Această variantă de obţinere a energiei mareice este luată în calcul
pentru proiectele viitoare din acest domeniu.

2. Utilizarea energiei potenţiale acumulate ca urmare a

creşterii nivelului apei pe timpul mareei.
Metoda este rentabilă atunci când înălţimea mareei depăşeşte 8 m.
În acest caz se construiesc baraje ce permit extragerea energiei atât
pe timpul fluxului cât şi pe timpul refluxului.
Pe durata fluxului, apa ce umple barajul antrenează palele
turbinelor. Pe durata refluxului, atunci când mareea ajunge la cote
minime, apa din baraj este lăsată să curgă în sens invers prin
turbine, producându-se de asemenea energie electrică.

Agenţia Internaţională a Energiei estimează că în anul 2030, Europa

va importa energie în proporţie de 70%

Resursele de petrol se vor epuiza în 40 de ani! (sursa: AIE)

Gazele naturale mai sunt disponibile pentru încă 60 de ani de acum

încolo! (sursa: AIE)

Consumul actual va duce la epuizarea în 200 de ani a resurselor de

cărbune! (sursa: AIE)

I - Delta Dunării (energie solară);

II - Dobrogea (energie solară, energie eoliană);

III - Moldova (câmpie şi platou: micro-hidro, energie eoliană,

biomasă);

IV - Carpaţii (IV1-Carpaţii de Est; IV2 - Carpaţii de Sud; IV3 - Carpaţii

de Vest, potenţial ridicat în biomasă, micro-hidro şi eoliana);

V - Platoul Transilvaniei (potenţial ridicat pentru micro-hidro şi

biomasă);
VI - Câmpia de Vest (potenţial ridicat pentru energie geotermică şi
eoliană);

VII - Subcarpaţii (VII1 - Subcarpaţii getici; VII2 - Subcarpaţii de

curbură; VII3 - Subcarpaţii Moldovei: potenţial ridicat pentru
biomasă, micro-hidro);

VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică, energie solară).