Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova

în anul 2020

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2020 pe teritoriul Republicii

Moldova au fost înregistrate 26,3 mii infracţiuni, fiind în scădere cu 17,0% comparativ cu
anul precedent și cu 37,2% comparativ cu anul 2016. Rata infracţionalităţii în anul 2020
a constituit 100 infracţiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 120 infracțiuni în anul 2019
și 151 infracţiuni în anul 2016.

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (58,6%). Fiecare a 3-a
infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 27,9%. Din numărul total de infracţiuni,
în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,5% din total infracţiuni, în raionul Cahul – 3,8%, Orhei
– 2,9% și Ialoveni – 2,6%.

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave,

deosebit de grave şi grave

Din infracţiunile înregistrate 18,4% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de

grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de
grave, iar 15,7% celor grave. În ultimii 5 ani s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor
excepţional de grave (-14,9%), deosebit de grave (-55,1%), a celor grave (-40,6%), mai
puţin grave (-39,4%) şi uşoare (-28,2%).
Repartizarea ponderii infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave în
total infracțiuni în anul 2020 este prezentată pe Harta anexată.

Fiecare a patra infracţiune înregistrată este comisă în locuri publice, iar fiecare a
opta este comisă de către persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație

Fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (25,2%). Cu

aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 88 infracţiuni,
inclusiv: 22 cazuri de huliganism, 20 cazuri de vătămări intenţionate și 12 cazuri de
omor. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 11,7% au fost săvârşite de persoane
în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în descreştere

În anul 2020 au fost înregistrate 606 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu
participarea acestora, ceea ce a constituit 2,3% din total infracţiuni înregistrate.
Comparativ cu anul precedent s-a atestat o reducere cu 8,7% a infracţiunilor săvârşite
de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. La 100 mii copii în vârstă de 0-
17 ani au revenit 106 infracţiuni comise de minori comparativ cu 156 infracțiuni în anul
2016, când a fost înregistrat cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din
ultimii 5 ani. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 56,3%,
după care urmează jafurile – 6,6% şi huliganismul – 4,0%.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă pe sexe, 2016-2020, cazuri

  2016 2017 2018 2019 2020

Infracţiuni săvârşite de minori 941 798 688 664 606
inclusiv:          
de către fete 78 103 86 102 35
de către băieţi 863 695 602 562 571
Rata infracţionalităţii juvenile,
cazuri la 100 mii copii cu vârsta 0-
17 ani 156 134 118 116 106
Fiecare a doua infracţiune este din categoria infracțiuni contra patrimoniului, iar fiecare a
cincea din domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului

(44,6%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (20,0%), infracţiunile
contra autorităților publice (5,1%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (4,6%).

Mai multe infracţiuni ecologice și infracțiuni în domeniul transporturilor, dar mai puţine
infracțiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei, infracțiuni informatice şi
infracţiuniîn domeniul telecomunicaţiilor

În anul 2020 au fost înregistrate mai multe infracţiuni ecologice (+83,3%) și în domeniul
transporturilor (+4,1%), comparativ cu anul 2019. În același timp, au fost înregistrate mai puține
infracțiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei (-35,0%), infracțiuni informatice şi
infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor (-32,0%), infracțiuni de corupție în sectorul privat (-
27,3%).

Fiecare a doua persoană decedată în urma infracțiunilor a suferit în urma unui accident
rutier, iar aproape fiecare a patra din cauza unui omor

În anul 2020 numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 490
persoane. Astfel, fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (39,2%), 26,7%
din cauza omorurilor şi 10,4% din cauza vătămărilor intenţionate. Cele mai multe persoane au
decedat în rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 418
persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate în funcție de gravitatea

infracțiunii, 2016-2020,  persoane

  2016 2017 2018 2019 2020

Total persoane decedate 642 585 608 620 490
inclusiv:          
Excepţional de grave 84 63 80 82 74
Deosebit de grave 171 123 124 126 118
   2016 2017 2018 2019 2020
Grave 279 298 275 272 226
Puţin grave și ușoare 108 101 129 142 72

Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În urma violenței domestice în anul 2020 au suferit 517 persoane, 64,4% din victime au fost
femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani.
Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței domestice a fost
aproape triplă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă - 11,4% față de 4,2%.

Persoane care au săvârșit infracțiuni

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori
sunt bărbați

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne în anul 2020 au fost relevate circa 13,0 mii
persoane care au comis infracţiuni, practic la același nivel, comparativ cu anul precedent. La 10
mii locuitori au revenit 49,3 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 19,8
minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii a fost înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind
în numărul persoanelor care au comis infracţiuni -7,7%. La 10 mii femei au revenit 7 femei care
au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator a constituit 95 bărbați.

Femeile au fost implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 12,3% din totalul
femeilor comparativ cu 14,3% din bărbaţi. Bărbații au fost implicaţi mai mult în săvârşirea
infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor contra patrimoniului și infracțiunilor
contra securității şi a ordinii publice, iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului,
inclusiv a furturilor.

Tabelul 3.  Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2018-2020

 2020
  2018 2019 2020 în % faţă
de 2019
13 13 13
Total 927 059 017 99,7
inclusiv:        
Femei 1 160 1 117 1 002 89,7
12 11 12
Bărbați 767 942 015 100,6
Minori 1 254 1 215 1 137 93,6
Persoane în vârstă aptă de
muncă, dar fără ocupaţie 6 926 5 500 5268 95,8
Persoane care au săvârșit
infracțiuni în grup 1 033 1 026 917 89,4
Persoane care au săvârșit
infracțiuni în stare de ebrietate 2 956 2 377 2 927 123,1
Persoane care au săvârşit 13 12 12
infracţiuni pentru prima dată 186 633 737 100,8
Persoane care anterior au
comis infracţiuni 741 426 280 65,7

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vârstă mai înaintată

Femeile în vârstă de 30 ani și peste au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (59,9%) decât
bărbații de aceeași vârstă (54,1%), în timp ce bărbații în vârstă de 18-24 ani au comis infracțiuni
într-o proporție mai mare (20,7%) decât femeile de această vârstă (18,4%). Din bărbaţii cu vârsta
de 30 ani și peste, 27,7% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii, iar în
cazul femeilor de această vârstă - 9,2%. Cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în
domeniul transporturilor.

Persoane condamnate în primă instanță

În medie, în fiecare zi, circa 26 persoane sunt condamnate, din care 24 sunt bărbaţi

Conform datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, numărul persoanelor

condamnate în primă instanță în anul 2020 a constituit 9,4 mii persoane sau în fiecare zi circa 26
persoane au fost condamnate. Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor condamnate în
primă instanță s-a micșorat cu 19,3%.
La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 35,6 condamnaţi în primă instanță comparativ cu 44,1 în
anul 2019. Femeile au constituit 6,3% în numărul total al condamnaţilor, iar minorii – 3,4%.
 
La 10 mii femei au revenit, în medie, 4,3 femei condamnate comparativ cu 69,4 bărbaţi
condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi a înregistrat un nivel de 5,5 condamnaţi
la 10 mii copii de 0-17 ani.

Cel mai des infractorii sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor,
furturi şi huliganism.

În majoritatea cazurilor, delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul

transporturilor – 39,0%, savârşirea furturilor – 10,9%, huliganism – 6,8%, infracțiuni contra
autorităților publice și securității de stat – 4,5%, precum și infracţiuni legate de droguri – 4,1%
etc.

Munca neremunerată în folosul comunității, privaţiunea de libertateși condamnarea

condiționată sunt principalele pedepse aplicate condamnaților

În anul 2020 preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul
comunității – 3754 persoane (39,9%), închisoarea – 2417 persoane (25,7%), condamnarea
condiţionată – 2104 persoane (22,4%), amenda – 1126 (12,0%). În cazul minorilor a predominat
condamnarea condiţionată (44,0%), închisoarea (41,2%) şi amenda (6,6%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2020 condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 28,9% din femei comparativ cu
21,9% din bărbaţi. Totodată, pe lângă amendă şi închisoare, fiecărui al doilea bărbat condamnat
(40,8%) i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. În cazul
femeilor, această pedeapsă a fost stabilită pentru 26,8% din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după pedeapsa principală stabilită de instanţele

judecătoreşti, 2018-2020, persoane

  2018 2019 2020

  inclusiv: inclusiv: inclusiv:
Tot Tota
Total minor fem mino fem mino
  femei al l
i ei ri ei ri
11 11
Total 87 78 44 64 9
condamnaţi 9 5 6 4 752 435 401 589 318
inclusiv:                  
2 2
27 12 44 2
Închisoare 7 0 93 9 130 109 417 146 131
2 2
83 19 28 1
Amendă 3 6 41 8 148 31 126 115 21
Condamna
re 2 2
condiţionat 79 27 16 58 2
ă 6 6 2 2 222 183 104 170 140
Muncă
neremuner
ată în 3 3
folosul 38 15 97 3
comunităţii 5 6 92 7 206 80 754 158 17
Alte 58 34
pedepse 8 37 58 8 46 32 - - 9

Persoane deținute în instituțiile penitenciare

În anul 2020 conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile

penitenciare s-au aflat 6427 persoane, inclusiv 983 persoane (15,3%) în arest preventiv și 5444
persoane deținute în instituțiile penitenciare, condamnate definitiv (84,7%). Din total persoane
aflate în instituțiile penitenciare 5,8% erau femei și 94,2% - bărbați.

Numărul persoanelor condamnate definitiv și deținute în instituțiile penitenciare (5444) a fost în

scădere cu 14,6% comparativ cu anul 2016. Totodată, 6,2% din acestea erau femei. La 10 mii
locuitori, în medie, au revenit 20,6 persoane condamnate și deţinuțe în instituțiile penitenciare.

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni
grave și deosebit de grave

În majoritatea cazurilor de condamnare definitivă, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru

cei care au comis infracțiuni grave – 34,2%, infracțiuni deosebit de grave – 28,9%, infracțiuni
excepțional de grave – 15,9%, iar celor care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în
proporție de 21,1%.

Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei

de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 37,7% din persoanele deţinuţe își ispăşeau pedeapsa în
termen de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2020 în detenţie pe viaţă se aflau 122
persoane, cu 3,9% mai puțin comparativ cu anul precedent. În funcție de recidivă, 29,7% din
persoanele deținute au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 28,5% - de 2 ori condamnate și
41,8% - pentru prima dată condamnate la detenție.

În penitenciare își ispășeau pedeapsa cu închisoare 232 persoane cu dizabilități sau 4,3% din
total persoane condamnate definitiv la detenție.Totodată, numărul minorilor condamnați cu
detenție în instituţiile penitenciare a constituit 45 minori.

În funcție de vârsta persoanelor condamnate definitiv la detenție, cei mai mulți bărbați și femei
aveau vârsta de 30-39 ani. Astfel, fiecare al treilea bărbat deținut (32,0%) și fiecare a treia femeie
deținută (29,3%) avea vârsta de 30-39 ani