Raportul

ministrului afacerilor interne

pentru şedinţa Parlamentului
din 07 decembrie 2020

Ministerul Afacerilor Interne este organul central de specialitate al

administrației publice, care asigură realizarea politicii guvernamentale în
domeniul:
ordinii şi securităţii publice;
combaterii criminalităţii, inclusiv a celei organizate;
managementului integrat al frontierei de stat;
gestionării fluxului migrațional, azilului și integrării străinilor;
prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor de urgenţă şi excepţionale,
protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi acordarea primului ajutor calificat;
rezervelor materiale de stat și de mobilizare;
dar cel mai prioritar, în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, precum şi apărarea proprietăţii publice şi celei private.
Misiunea principală a ministerului, la general, este de a analiza situaţia şi
problemele din domeniile de activitate gestionate, de a elabora politici publice
eficiente, de a monitoriza calitatea politicilor şi actelor normative şi de a propune
intervenţii justificate ale statului care urmează să ofere soluţii eficiente în
domeniile de competenţă, asigurând cel mai bun raport dintre rezultatele scontate şi
costurile preconizate.
Întru realizarea acestor obiective, ne-am condus şi ne conducem strict de
prevederile Constituţiei Republicii Moldova, cadrul naţional legislativ şi de alte acte
normative, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile Guvernului şi nu în ultimul rând, de
prevederile acordurilor şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este
parte.
Sub aspect conceptual, pe parcursul anului 2020, activitatea ministerului şi a
subdiviziunilor subordonate a fost axată prioritar pe consolidarea cadrului normativ,
dezvoltarea și operaționalizarea sistemului de management operațional,
reformarea și consolidarea capacităților de menținere, asigurare și restabilire
a ordinii publice, prevenire și combatere a criminalității,
reducerea timpului de reacție la apeluri, precum și simplificarea
procedurilor de soluționare a solicitărilor cetățenilor,
dezvoltarea și consolidarea capacităților de asigurare a protecţiei interne și
integrității instituționale,
implementarea eficientă a managementului integrat al frontierei de stat
conform celor mai bune practici ale Uniunii Europene,
consolidarea capacităților de gestionare eficientă a fluxurilor migratorii pe
întreg teritoriul țării,
crearea și implementarea unui sistem propriu, eficient de instruire și formare
profesională a angajaților din sistemul afacerilor interne.
În această ordine de idei vă informez, că urmare eforturilor depuse, acei
indicatori de progres stabiliţi în Planul de acţiuni al Ministerului Afacerilor Interne

1
pentru anul curent, au fost atinşi deja începând cu luna iulie, ulterior, pe parcursul
anului fiind doar consolidaţi.
Or, potrivit Barometrului de opinie publică, realizat de Institutul de Politici
Publice în octombrie 2020, numărul cetățenilor care au încredere în Poliție este
de 41%, fiind în continuă creștere şi, constituie cel mai înalt indice către finele
perioadei de raport, înregistrat în ultimii 16 ani (perioada 2004-2020).
Respectiv, şi situaţia criminogenă este într-o diminuare evidentă cu circa
16,8%, de către organul de urmărire penală al MAI, fiind pornite 22.159 cauze
penale (comparativ cu 26.628 cauze penale pornite în perioada similară a anului
2019).
Din ele, 64,11% au fost remise procurorului (14.206 cauze penale), iar 41,1%
expediate în instanța de judecată (9.107 cauze penale).
Mai mult, urmare a acţiunilor întreprinse, rata criminalității la nivel național,
către finele perioadei de raport, s-a diminuat cu 12,6 puncte procentuale, atingând
valoarea de 62,4 infracțiuni la 10.000 locuitori, față de 74,99 infracțiuni pentru anul
2019, indicatori care au variat de la 85,4 până la 111,7 perioada anilor 2014 - 2018.
Şi aici vă asigur că, s-a activat foarte mult, dimensionat, pe bază de analiză de
riscuri fără intervenţii nefondate, având la bază planificarea strategică şi cea
operaţională.
În particular, menționez că, în raport cu perioada analogică a anului precedent,
am înregistrat o diminuare substanțială pentru toate categoriile de infracțiuni,
inclusiv:
 excepțional de grave cu 27,5% (132 a.c. / 182 a.p.);
 deosebit de grave cu 28,2% (399 a.c. / 556 a.p.);
 grave cu 10,6% (3.042 a.c. / 3.403 a.p.);
 mai puțin grave cu 23,0% (11.977 a.c. / 15.544 a.p.);
 şi ușoare cu 4,83% (6.608 a.c. / 6.943 a.p.).
De asemenea, am înregistrat o diminuare a majorității genurilor de
infracțiuni, ajungînd la o reducere de la 8,4 până la 60 la sută, inclusiv: omoruri,
vătămări intenţionate grave, violuri, tâlhării, jafuri, furturi, huliganism, etc.
- omoruri intenționate cu 8,92% (143 cauze penale, sau cu 14 cauze penale
mai puține decât în perioada analogică a anului 2019);
- vătămări intenţionate grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii cu 19,8%
(142 cauze penale, sau cu 35 cauze penale mai puține);
- vătămări intenţionate medii a integrităţii corporale sau a sănătăţii cu 18,0%
(301 cauze penale, sau cu 66 cauze penale mai puține);
- trafic de fiinţe umane cu 52,6% (37 cauze penale, sau cu 41 cauze penale
mai puține);
- violuri cu 19,3% (239 cauze penale, sau cu 57 cauze penale mai puține);
- hărţuire sexuală cu 16,0% (237 cauze penale, sau cu 45 cauze penale mai
puține);
- tâlhării cu 34,9% (56 cauze penale, sau cu 30 cauze penale mai puține);
- jafuri cu 12,7% (518 cauze penale, sau cu 75 cauze penale mai puține);
- furturi cu 23,5% (7.073 cauze penale, sau cu 2.173 cauze penale mai
puține);
2
 - şantaj cu 32,2% (40 cauze penale, sau cu 19 cauze penale mai puține);
- huliganism cu 19,5% (954 cauze penale, sau cu 225 cauze penale mai
puține);
- purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea
ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor cu 33,3% (72 cauze penale, sau cu 36
cauze penale mai puține);
- escrocherii cu 16,9% (1.520 cauze penale, sau cu 308 cauze penale mai
puține);
- pungășii cu 60,4% (345 cauze penale, sau cu 526 cauze penale mai puține);
- răpirea mijlocului de transport cu 11,9% (349 cauze penale, sau cu 47 cauze
penale mai puține);
- traficul de copii cu 39,1% (14 cauze penale, sau cu 9 cauze penale mai
puține);
- scoaterea ilegală a copiilor din țară cu 59,6% (19 cauze penale, sau cu 28
cauze penale mai puține);
- fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor
de valoare false cu 60,5% (15 cauze penale, sau cu 23 cauze penale mai puține).
În acelaşi timp, am reuşit să diminuăm cu 26,52% rata criminalităţii în locuri
publice, sau cu 1909 infracţiuni mai puţin în co-raport cu anul precedent (5829
infracţiuni faţă de 7933 perioada anului precedent).

Diminuarea infracţionalităţii se datorează şi activităților de prevenţie,

realizate de către subdiviziunile MAI prin intermediul numeroaselor campanii de
sensibilizare și informare, inclusiv familiarizare a cetățenilor cu măsurile de
protecție, precum și informare privind amenințările la adresa valorilor sociale ocrotite
de lege.
În acest sens, în perioada anului curent, angajaţii MAI au desfășurat 51
campanii de informare, 12.765 activități de sensibilizare a populației şi 5.887
întruniri cu cetăţenii.
Concomitent, au fost desfăşurate 8.550 razii de prevenire a fenomenului
infracțional, în cadrul cărora au fost inspectate 33.608 obiective.
În scopul prevenirii și combaterii fenomenului infracțional, precum și asigurării
securității traficului rutier, de către subdiviziunile MAI au fost inițiate și desfășurate
multiple operațiuni de prevenire la nivel național și regional („Pietonul”, „Grija”,
„Nopți Albe”, „Girofar”, „Căutarea”, „Mac 2020”, „Focoase”, etc.).
În acest an am înregistrat şi o diminuare cu 23,37% a accidentelor rutiere
(1797 cazuri comparativ cu 2345), a persoanelor decedate cu 11,02% (218 persoane
faţă de 245) şi celor traumatizate cu 26,09% (2,040 faţă de 2760).
Respectiv, au fost pornite 659 cauze penale pe faptul încălcării regulamentului
circulaţiei rutiere, ce iarăşi constituie o diminuare cu 19,5 la sută.
Vreau aici să vă informez că, doar activizarea măsurilor de prevenţie şi
documentarea contravenţiilor generatoare de infracţiuni, a condiţionat diminuarea
clară a situaţiei criminogene, precum şi a celei accidentare.
În această perioadă, au fost constatate total 363.208 contravenţii, o majorare
comparativă cu 15,8%, (313,497 anul precedent), inclusiv pe domeniul circulaţiei
rutiere cu 5,8% (245.149 faţă de 231.541), din ele:
3
 - conducerea vehiculului în stare de ebrietate cu 11,1% (1.362 faţă de 1.226) ;
- nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră cu 16,9% (31.217 faţă de
26.704);
De asemenea, în perioada de referință, angajații subdiviziunilor MAI au
desfășurat activități de combatere a fenomenului infracțional în cadrul a mai multor
operațiuni internaționale de amploare, privind combaterea criminalităţii organizate,
inclusiv a celei transfrontaliere şi stabilirea conexiunilor grupărilor criminale în ţară
şi la nivel internaţional.
Aceste activităţi, după cum am menţionat au condiţionat diminuarea esenţială a
nivelului infracţional. (anexa nr.2)
În cooperare cu autorităţile din statele vecine (Romania, Ucraina şi Serbia) pe
parcursul anului curent, a fost organizată operaţiunea specială „STOP
CONTRABANDA”, în scopul prevenirii și combaterii traficului ilicit cu produse şi
mărfuri la frontiera Uniunii Europene (inclusiv de tutungerie).
Deși competența principală a investigării cazurilor de contrabandă conform
cadrului juridic actual este atribuită organului procuraturii și Serviciului Vamal,
subdiviziunile MAI au constatat de la începutul anului curent 18 cazuri de
contrabandă, majoritatea cărora au fost comise de grupări criminale organizate.
Datele prelucrate în cadrul Studiului NOVEL (realizat în România), indică o
scădere evidentă a pieței negre pînă la 8,5% a țigărilor provenite pe cale de
contrabandă din RM şi este cel mai redus nivel din 2008, anul în care a demarat
cercetarea.
Din numărul total de cazuri înregistrate la compartimentul combaterii crimei
organizate, remarc reținerea unor grupuri criminale organizate, care erau specializate
în escrocherii de amploare, trafic de droguri, contrabandă cu metale şi pietre
preţioase, inclusiv aur şi diamante, articole de tutungerie, armament, automobile şi
alte unităţi de transport, bani şi hârtii de valoare etc.
Respectiv, pe parcursul perioadei de referinţă, subdiviziunile de investigare a
criminalităţii organizate au acumulat probe concludente pe 134 cauze penale (78 din
anul curent şi 56 anii precedenţi) fiind documentate 14 organizaţii criminale și 72
grupuri criminale organizate cu 152 membri. (anexa nr.3)

În perioada de raport, au fost înregistrate alte 1.750 informații cu privire la

circulația ilegală și consumul de droguri, fiind pornite 765 cauze penale în privinţa a
528 persoane.
Total, fiind sechestrate peste 85 kg droguri, 50.000 plante de cânepă şi 9.000
pastile psihotrope, cu o valoare estimativă pe piața neagră de 45.000.000 lei.
Concomitent, a fost aplicat sechestru pe bunuri în valoare de 35.000.000 lei.

Din numărul total al cauzelor penale pornite pe faptul circulaţiei ilegale de

droguri, 590 cauze penale (80,71%) au fost transmise în adresa organului
Procuraturii cu propuneri de finisare a urmăririi penale conform prevederilor art. 289
din Codul de procedură penală a Republicii Moldova. (anexa nr.4)

4
 Menţionez, că aceste activităţi au fost îndeplinite cu un risc dublu din partea
colegilor mei, care, pe lângă riscul profesional zi de zi, a fost şi pericolul legat de
evoluția pandemiei „COVID-19”.
Astfel, urmare a adoptării Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie curent,
privind declararea stării de urgență și, instituirea codului roșu la nivel național de
către Comisia națională extraordinară de sănătate publică, subdiviziunile MAI au fost
trecute la un regim special de activitate menit să asigure îndeplinirea eficientă a
atribuțiilor funcționale specifice, inclusiv, a fost activat Centrul Operaţional de
Dirijare în Situaţii Excepţionale.
De asemenea în perioada stării de urgență am asigurat activitatea a 32 ședințe a
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, iar pe parcursul
perioadei de raport – 39 ședințe.
De rând cu lucrătorii medicali, angajaţii MAI sunt primii care intră în
contact cu cetăţenii, fie că sunt la datorie la frontieră, la lichidarea incendiilor şi
salvarea vieţii oamenilor, sau aflându-se în mediul public reacționând la diverse
adresări ale cetăţenilor, cât și la intervenţiile operative.
Deaceia, din prima zi, prioritatea de bază a conducerii MAI a fost dotarea şi
echiparea angajaților cu mijloacele de protecţie de bază.
În perioada respectivă, la nivelul MAI au fost aprobate și puse în aplicare 32
acte administrative normative, prin care au fost reglementate toate activitățile,
procesele și mecanismele aferente măsurilor de prevenire, control și combatere a
infecției COVID – 19, conform competențelor atribuite.

Totuşi, în pofida măsurilor întreprinse, de la începutul pandemiei până în

prezent avem confirmați pozitiv cu acest virus, 2135 angajați.

În aceste circumstanţe, începând cu sfîrşitul lunii martie 2020, am dispus

reprofilarea Policlinicii și Spitalului Serviciului medical al MAI, care a fost
inclus în lista instituțiilor medico-sanitare strategice pentru tratamentul
pacientilor infectați cu COVID-19. Respectiv a fost asigurat tratamentul în
staționar a 462 angajaţi, iar 1673 au urmat tratamentul la domiciliu, cu forme
uşoare sub monitorizarea permanentă a medicilor Serviciului medical al MAI.

Cu părere de rău însă, am înregistrat și 8 decese ale angajaţilor, care au avut

mai multe comorbidități și au cedat în fața virusului (IGP – 4, SM – 2, IGSU -1,
Academia „Ştefan cel Mare” – 1).

Rog, în acest sens, pentru acei care de rînd cu angajaţii medicali au stat în
prima linie și au fost răpuși de virusul COVID-19, să anunţăm un minut de
reculegere.
Ei merită toată aprecierea noastră și a societății pentru abnegația cu care
sau dedicat serviciului.

În scopul eficientizării măsurilor de control și combatere a infecției COVID -

19 în rândul angajaților MAI, având în vedere creșterea numărului de cazuri
înregistrate și atingerii de către Spitalul Serviciului medical al MAI a capacităților
5
maxime de internare a bolnavilor, din 17 iunie curent a fost organizată reprofilarea
unui bloc din cadrul Centrului de plasament temporar al străinilor din cadrul Biroului
migrație și azil (mun. Chișinău, str. Petricani 88) pentru plasarea, în caz de necesitate,
în regim de izolare și tratare a 25 – 30 angajați ai MAI confirmați pozitiv cu forme
ușoare de COVID – 19.
În scopul asigurării bunei funcționalități a subdiviziunilor MAI și a unui climat
organizațional de performanță, ofițerii - psihologi au desfășurat un șir de activități
orientate spre prevenirea și combaterea arderii profesionale ale angajaților prin:
- evaluarea climatului organizaţional în contextul pandemiei de COVID-19;
- evaluarea riscurilor psihosociale și specificarea recomandărilor practice;
- comunicarea cu regularitate cu angajații, care au fost diagnosticați cu
COVID-19, pentru acordarea suportului psihologic la distanță, iar la solicitarea
angajatului, comunicarea și cu membrii familiei acestuia;
- comunicarea sistematică cu angajații subdiviziunii pentru menținerea unui
echilibru instituțional.

Eforturi considerabile au fost depuse şi în domeniul prevenirii și combaterii

criminalității transfrontaliere, precum și asigurarea funcționalității adecvate a
sistemului de management integrat al frontierei de stat dar, cel mai serios test
pentru noi a fost gestionarea eficientă la punctele de trecere a frontierei de stat, a
situației cauzate de răspândirea noului tip de virus „COVID-19”.
Deși, multe state și-au închis frontierele prin introducerea restricțiilor asupra
liberii circulații a cetățenilor Republicii Moldova, în contextul prevenirii răspîndirii
infecției COVID-19, în perioada anului curent, frontiera de stat a Republicii Moldova
a fost traversată de 5 367 651 persoane, dintre care:
- la intrare în RM –2 646 049 persoane;
- la ieșire din RM – 2 721 602 persoane.
Concomitent, a fost traversată de 1 584 893 unități de transport, dintre care:
- 795 544 la intrare în RM;
- 789 349 la ieșire din RM.
Suplimentar, au fost înregistrate 3 862 de neautorizări privind traversarea
frontierei de stat a RM,, dintre care:
- 1 775 neautorizări - pentru persoane;
- 2 087 neautorizări - pentru unitățile de transport.
Pe parcursul anului curent, au fost documentate 8870 fapte ilicite la frontiera
de stat, cu implicarea a 9958 de persoane, dintre care:
- 2144 încălcări frontaliere (implicate 2826 persoane);
- 243 trafic ilicit la frontiera de stat – (implicate 246 persoane);
- 543 migrația ilegală (implicate 562 persoane);
- 5940 alte încălcări (implicate 6324 persoane).
Totodată, au fost constatate 3613 de contravenții fiind aplicate amenzi în
sumă de 8 016 175 lei și încasată suma de 3 515 450 lei până la momentul actual.
Cu referire la evoluția fenomenului infracțional la frontiera de stat, în perioada
respectivă au fost pornite 523 cauze penale, ceea ce indică o majorare cu 87
cazuri (19,9%).

6
 Eforturi considerabile au fost depuse şi pe componenta gestionării situaţiilor
de urgenţă şi celor excepţionale, în pofida faptului că, situaţia epidemiologică legată
de răspândirea noului „Covid 19”, ne-a creat multiple probleme şi dificultăţi.
Situaţii, la care a trebuit să facem faţă prin organizarea misiunilor de
intervenție la cel mai înalt nivel profesional, desfășurarea activităților de prevenție,
iar în unele cazuri şi organizarea eficientă a unui mecanism de cooperare
internațională.

Pe parcursul anului curent, am avut o majorare cu 13% a numărului

situațiilor excepționale de la 299 la 338, în special urmare a consecințelor
schimbărilor climatice, calificate una ”fără precedent”, și anume:
- 239 situații excepționale cu caracter tehnogen (în 2019 - 178);
- 93 situații excepționale cu caracter natural (în 2019 – 114);
- 6 situații excepționale cu caracter biologico-social (în 2019 – 7).

De asemenea, pe parcursul perioadei anului 2020, s-au produs 1 465 incendii

(1329 în 2019), soldate cu decesul a 75 persoane, inclusiv 4 copii (85 persoane,
inclusiv 5 copii în anul 2019), traumatizarea altor 25 persoane şi un prejudiciu
material de peste 125 mln 983 mii lei, (comparativ cu 61 mln 338 mii 400 lei în
2019).
În vederea reacționării operative la situațiile de urgență și excepționale, au fost
desfășurate 15 519 intervenții (în medie 53 pe zi) spre deosebire de 14 232
intervenții din aceeași perioadă a anului trecut, ce constituie o majorare cu 1 287,
dintre care:
- 72 intervenții SMURD (58 în anul 2019, în majorare cu 14);
- 93 la salvarea persoanelor (156 în anul 2019, în micșorare cu 63);
- 101 la căutarea și scoaterea cadavrelor din bazine acvatice și fântâni (116 în
anul 2019, în scădere cu 15);
- 7 475 la stingerea ierbii uscate (5964 în anul 2019, în majorare cu 1511);
- 2 003 la deblocarea ușilor (2172 în anul 2019, în scădere cu 169);
- 1 465 la incendii (1329 în anul 2019, în majorare cu 133);
- 102 la descarcerare și deblocare auto (277 în anul 2019, în micșorare cu
175);
- 417 salvarea animalelor (329 în anul 2019, în majorare cu 88);
- și alte 3791 intervenții (3831 în anul 2019, în scădere cu 40).

Datorită reacționării prompte, de la incendii au fost salvate 249 persoane şi

bunuri materiale în sumă de circa 300 mln. 298 mii lei (în comparație cu 401
persoane salvate și bunuri materiale în sumă de 236 mln 520 mii lei, în aceeași
perioadă a anului trecut).
Adițional, Vă informez că, pe parcursul acestei perioade în comun cu militarii
Armatei Naționale, am asigurat și regimul de carantină în 12 localităţi, fiind
implicat un număr considerabil de angajaţi, care au fost sustraşi de la activităţile
zilnice (carantina instituită urmării răspîndirii infecției COVID-19).

7
 Rezultatele înregistrate şi activităţile operaţionale desfăşurate confirmă, că
atunci când este consolidată o structură ca echipă, care are o viziune strategică bine
determinată, cu obiective şi acţiuni clar definite, rezultatele sunt evidente.

Folosesc momentul şi această tribună pentru a declara, că în premieră angajaţii

MAI nu au fost atraşi şi nu s-au implicat în alte activități improprii, fapt care le-a
permis să-şi exercite conştiincios atribuţiile, activitatea lor fiind orientată strict spre
realizarea obiectivelor stabilite în programele de guvernare şi planurile naţionale de
acţiuni.

Ţin să menţionez că, Programul de activitate al Guvernului, atribuie

Ministerului Afacerilor Interne 20 de obiective strategice și, totodată, trasează
direcțiile prioritare de activitate.
Printre activitățile importante desfășurate în regim prioritar pentru realizarea
obiectivelor au fost:
- organizarea instruirilor pentru polițiști în vederea asigurării unui nivel înalt
de profesionalism în cadrul desfășurării misiunilor și activităților de serviciu;
- asigurarea cu echipamente și tehnică specială a subdiviziunilor polițienești
pentru reacționarea promptă la solicitările cetățenilor;
- organizarea și desfășurarea activităților de prevenire și combatere a
fenomenului infracțional, inclusiv a campaniilor de informare și comunicare;
- intensificarea măsurilor speciale de investigație și de urmărire penală,etc.

Totodată, pentru realizarea integrală a celor 20 obiective stabilite în Programul

de activitate al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne și-a planificat 65 de acțiuni
prin intermediul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (HG
nr.636/2019).

În acest context, printre realizările majore privind realizarea Programului de

activitate al Guvernului și Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-
2023 pot menționa:
- elaborarea şi adoptarea Legii cu privire la rezervele de stat și de mobilizare;
- elaborarea și adoptarea Legii pentru modificarea unor acte normative
aferente proceselor de integrare a străinilor;
- modificarea cadrului normativ de evidență a infracțiunilor, a informației
criminalistice și criminologice;
- adoptarea legii privind evidența unică a contravențiilor, cauzelor
contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții;
- modificarea cadrului normativ cu privire la procedurile de returnare,
expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova și a
Regulamentului Centrului de Plasament Temporar al Străinilor;
- elaborarea şi aprobarea proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la
organizarea și funcționarea Serviciului tehnologii informaționale;
- modificarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și
evidența locuitorilor Republicii Moldova;
- instituirea grupurilor de lucru comune, la nivel regional și local, pentru
8
asigurarea conlucrării autorităților cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii
criminalității cu autoritățile administrației publice locale;
- crearea Inspectoratului Național de Securitate Publică;
- elaborarea proiectului Planului de acțiuni pentru anul 2020 privind
integrarea străinilor;
- elaborarea și aprobarea Planului de acțiuni privind siguranța rutieră pentru
anii 2020-2021 pentru îmbunătățirea siguranței circulației rutiere;
- modificarea Regulamentului privind modul de ridicare, transportare,
depozitare și restituire a mijloacelor de transport în procesul de constatare a
contravențiilor;
- perfecționarea cadrului normativ cu privire la organizarea învățământului și
cercetării în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” prin fuziunea acesteia cu Centrul
integrat de pregătire pentru aplicarea legii al MAI;
- elaborarea curriculum-urilor pentru pregătirea continuă și a curriculum-ului
unic pentru formarea subofițerilor;
- Renovarea și darea în exploatare a 9 sedii ale sectoarelor de poliție:
(Sectorul de Poliție nr.1 Bender, Sectorul de Poliție nr.2 Dubăsari, Sectorul de Poliție
nr.1 Ceadâr-Lunga, Sectorul de Poliție nr.1 Vulcănești, Sectorul de Poliție nr.2
Cișmichioi, Sectorul de Poliție nr. 2 Șoldănești, Sectorul de Poliție nr. 2 Florești,
Sectorul de Poliție nr.4 Ștefan Vodă, Sectorul de Poliție nr.3 Căușeni) iar altele 26
fiind în proces de renovare.

Direcțiile prioritare de dezvoltare și măsurile strategice privind activitatea

Ministerului Afacerilor Interne au fost stabilite, inclusiv în Planul de acțiuni al MAI
pentru anul 2020, care include 266 de acțiuni și vine să susțină implementarea
inclusiv a Planului de acțiuni al Guvernului pentru ani 2020-2023.
Este de menționat, că
pentru anul curent, procesul de planificare strategică în premieră a fost unul
ambițios și complex, comparativ cu anii precedenți când Ministerul Afacerilor
Interne, își planifica și asuma pentru realizare un număr mai mic de activități (2019 –
209 acțiuni, 2018 – 146 acțiuni, 2017- 141 de acțiuni și 2016 – 134).

Printre realizările majore privind implementarea Planului de acțiuni al

MAI pentru anul 2020 menționez:

Cadrul normativ
- Organizarea și desfășurarea proceselor de analiză funcțională în cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri și Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră pentru identificarea dificultăților și lacunelor în activitatea desfășurată și
formularea recomandărilor pentru ajustarea acestora;
- Inițierea proceselor de elaborare a documentelor de politici privind
dezvoltarea Poliției și Carabinierilor;
- Elaborarea și promovarea modificărilor legislative ce țin de transpunerea în
legislația Republicii Moldova a prevederilor Acordului de Asociere RM – UE pentru
facilitarea accesului în scop de muncă pentru anumite categorii din statele UE și
statele-parte la Organizația Internațională a Comerțului, inclusiv transpunerea
9
Directivelor comunitare, corelarea normelor de drept pentru blocul legislativ ce țin de
admisia, șederea, sancționarea și îndepărtarea străinilor în/din Republica Moldova;
- Ajutarea cadrului normativ cu privire la eliberarea actelor de identitate și
evidența locuitorilor Republicii Moldova (HG nr. 25/2020);
- Lansarea Ghidului privind Drepturile Omului și a Procedurilor Standard de
Operare, pe acest domeniu.

Pe componenta Ordine publică

- Consolidarea capacităților profesionale ale angajaților MAI prin organizarea
cursurilor de formare profesională continuă în cadrul Centrului integrat de pregătire
pentru aplicarea legii, unde până la etapa actuală au fost instruiți circa 600 de angajați
ai MAI;
- Implementarea proiectului pilot „Bodycam” în cadrul Poliției, prin
achiziționarea a 100 camere de corp inclusiv a echipamentelor tehnice pentru
asigurarea implementării și asigurării funcționalității sistemului de supraveghere
video portabil.
- Dezvoltarea și operaționalizarea completă a platformei de gestionare a flotei
auto a MAI – „GPS monitoring” prin dotarea automobilelor de intervenție cu 1005
sisteme GPS.
- Dotarea Inspectoratului General al Poliției cu 430 de unități de tehnică de
calcul, 50 de imprimante și 170 de stații de comunicare securizată în standard
TETRA;
- Dotarea subdiviziunilor teritoriale ale Poliției cu 52 de automobile „Dacia
Duster” destinate îmbunătățirii capacității Poliției de reacționare la apelurile de
urgență ale cetățenilor;
- Inițierea și desfășurarea lucrărilor de construcție a sediului pentru trei
subdiviziuni operative ale Inspectoratului Național de Investigații;
- Construcția Laboratorului de expertiză genetico-judiciară (ADN);
- Construcția izolatoarelor de detenție provizorie în cadrul Inspectoratelor de
Poliție Bălți, Soroca și Comrat;
- Modernizarea a 93 de încăperi (celule de detenție temporară, camere de
prezentare spre recunoaștere, întrevedere cu apărătorul, camere de audiere) în cadrul
unităților Poliției pentru îmbunătățirea procesului de urmărire penală prin asigurarea
condițiilor de audiere și întrevedere cu avocații a persoanelor aflate în custodia
Poliției;
- Dotarea a 15 inspectorate de poliție cu dispozitive ”Drager” pentru
reducerea numărului de accidente rutiere și sporirea calității documentării
conducătorilor de vehicule inclusiv dotarea Inspectoratului National de Securitate
Publică cu 5 dispozitive laser de măsurare și înregistrare a vitezei „TruCam”
- Recepționarea donației de echipamente și programe soft din partea
Ambasadei SUA în Republica Moldova pentru eficientizarea activității Centrului
tehnico-criminalistic și expertiză judiciară;
- Construcția magistralei de comunicații și operaționalizarea Centrului de
Cooperare Transfrontalieră Lipcani, raionul Briceni.

Pe componenta situațiilor de urgență și excepționale

10
 - Semnarea, la 27 iunie 2020, a Contractului de grant pentru implementarea
proiectului SMURD-2, finanțat de către Comisia Europeană, în valoare de 5 mln.
Euro;
- Demararea procedurilor de achiziționare a lucrărilor de construcție a 3
heliporturi (2 în mun. Chișinău - Spitalul Republican și Centrul Mamei și Copilului și
1 în mun. Bălți);
- Inițierea lucrărilor de construcție a sediului Unității de Salvatori și Pompieri
Ungheni și a Centrului Republican de Instruire pentru Pompieri și Salvatori, satul
Răzeni, raionul Ialoveni;
- Reconstrucția sediilor Punctelor de operare terestră SMURD din Cantemir și
Ungheni;
- Darea în exploatare a Unității de Salvatori și Pompieri din Hâncești la data
de 18 septembrie 2020;
- Deschiderea în comun cu administrațiile publice locale a unui post teritorial
de salvatori și pompieri în satul Bravicea, r-nul. Călărași (la data de 04.08.2020);
- Dotarea, instruirea și operaționalizarea echipei de căutare-salvare de
capacitate medie a IGSU, capabilă să intervină peste hotarele RM.
- Prevenirea incendiilor în sectorul locativ prin intermediul Campaniei
Naționale „O casă protejată, o viață salvată” și instalarea a 1716 de detectoare
optico-electronice autonome de fum.
- Consolidarea capacităților de intervenție a Serviciului Medical de Urgență,
Resuscitare și Descarcerare a RM (SMURD), adaptat la condițiile de transportare și
menținere în viață a pacienților infectați COVID-19, viața cărora este în pericol.

Pe componenta Managementului frontierei, migrației și azilului

- Inițierea lucrărilor de reconstrucție a sediilor Sectoarelor Poliției de
Frontieră „Brînza”, „Stoianovca”, „Toceni” și „Valea Mare” în cadrul Programului
operațional comun România-Republica Moldova pentru anii 2014-2020;
- Reconstrucția sediilor Sectoarelor Poliției de Frontieră Briceni și Soroca;
- Semnarea planurilor de cooperare cu Republica Belarus și Republica Estonia
pentru anii 2020-2021 pe domeniul cooperării frontaliere;
- Dezvoltarea cooperării cu misiunile și organizațiile internaționale (UNICEF,
UNHCR, OIM) în vederea sporirii capacităților instituționale ale Poliției de Frontieră;
- Asigurarea măsurilor de control și de prevenire a imigrării, șederii și
angajării ilegale a străinilor în câmpul muncii în contextul implementării Acordului
de Asociere RM-UE.

Tot, la capitolul planificare strategică, țin să subliniez că la etapa actuală

Ministerul Afacerilor Interne este responsabil de implementarea a 96 de
documente de politici publice sau acte normative pe domeniile de activitate,
realizarea cărora este asigurată prin intermediul Planului de acțiuni al MAI.
Astfel, printre cele mai importante ţin să menţionez:
1. Strategia de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020;
2. Strategia națională în domeniul migrației și azilului pentru anii 2011-2020;
3. Strategia națională de ordine și securitate publică pentru anii 2017 – 2020;
4. Strategia Națională antidrog pe anii 2020-2027 (document recent aprobat);
11
 5. Strategia națională de management integrat al frontierei de stat pentru
perioada 2018-2023;
6. Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul asigurării ordinii publice
pentru anii 2018-2020;
7. Planul de acțiuni privind reducerea relelor tratamente, abuzului și
discriminării față de persoanele aflate în custodia Poliției pentru anii 2017-2020;
8. Concepția și Planul de acțiuni pe anii 2018-2020 privind activitatea
polițienească comunitară;

Totodată, în proces de elaborare sunt următoarele documente de politici

publice:
1. Elaborarea și aprobarea Programului de dezvoltare al Inspectoratului
General de Carabinieri pentru perioada 2021-2024;
2. Elaborarea Programului de dezvoltare al Poliției pentru anii 2021-2024;
3. Elaborarea și aprobarea Strategiei naționale privind prevenirea riscurilor în
sectorul locativ;
4. Elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de reducere a riscurilor
dezastrelor;
5. Elaborarea și aprobarea Strategiei naționale în domeniul migrației și azilului
și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia;
6. Elaborarea și aprobarea Programului pentru controlul armelor de calibru mic
și mijlociu, și prevenirea proliferării și circulației ilegale a acestora pentru anii 2021-
2025 și a Planului de acțiuni pentru anii 2021-2022 privind implementarea acesteia;
7. Elaborarea și aprobarea Planului de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind
implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru
perioada 2018-2023;
8. Elaborarea și aprobarea Programului de modernizare tehnologică a
Sistemului de siguranță publică și rutieră pentru anii 2020-2023 și a Planului de
acțiuni privind implementarea acestuia;
9. Elaborarea și aprobarea Programului „Polițist pentru localitatea ta” si
Planului de acțiuni privind implementarea acesteia.
10. Elaborarea Programului Național privind creșterea siguranței și
securității în instituțiile de învățămînt și adiacentul acestora pentru anii 2021-2025.

O atenție deosebită a fost acordată şi extinderii cadrului juridic legal de

cooperarea internațională. A fost intensificată considerabil cooperarea cu partenerii
de dezvoltare prin negocierea și semnarea tratatelor internaționale.
În această ordine de idei comunic că, în perioada noiembrie 2019 – noiembrie
2020, de către Ministerul Afacerilor Interne au fost semnate mai multe tratate
bilaterale, precum:
- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia
privind conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere.
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia
în domeniul formării şi instruirii personalului din organele de drept.
- Amendamentul 18 la Scrisoarea de Acord cu privire la controlul drogurilor
și aplicarea normelor de drept între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul
12
Statelor Unite ale Americii, semnată la Chișinău la 28 august 2001.

Totodată, în diferite etape de negocieri şi procedură de intrare în vigoare, se

află o serie de documente în diferite domenii ale afacerilor interne, precum sunt:
- Protocolul de amendare a Acordului între părțile Convenției privind
cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est privind schimbul automatizat de date
ADN, date dactiloscopice și date de înregistrare a autovehiculelor, semnat la Viena,
la 13 septembrie 2018.
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Lituania
cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalității.
- Protocolul privind ordinea transmiterii substanțelor narcotice, psihotrope și
precursorilor lor, a armelor de foc, principalelor sale componente, munițiilor,
substanțelor și dispozitivelor explozive, care constituie corpuri delicte în cauzele
penale, semnat la Soci la 11 octombrie 2017.
- Convenția între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Regatului Belgiei
privind cooperarea polițienească.
- Memorandumul de cooperare între statele-membre ale Organizației pentru
Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM în domeniul securității cibernetice.
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federal al Austriei
cu privire la implementarea Convenției privind cooperarea polițienească în Europa de
Sud-Est.
- Proiectul Protocolului tehnic privind livrarea bunurilor între Ministerul
Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Ministerul de Interne al Republicii
Turcia.

Totodată, Ministerul Afacerilor Interne a asigurat un dialog continuu cu

partenerii de dezvoltare, inclusiv în contextul pandemiei Covid-19. În acest sens,
MAI a beneficiat de donații pentru angajații din primă linie de răspuns, exprimată
prin echipamente de protecție individuală și alte echipamente vitale pentru tratament,
prevenire și combatere a răspândirii Covid-19.
Principalii donatori în semn de solidaritate cu MAI au fost SUA, Uniunea
Europeană, România, Polonia, Germania, Austria, Turcia, Statul Qatar, Marea
Britanie, Republica Populară Chineză, Agențiile ONU, Agenția Turcească de
Colaborare și Coordonare (TIKA), etc.

Asistență externă
Pornind de la prioritatea de realizare a Planului de acțiuni al Guvernului și
necesitatea consolidării capacităților instituționale în atragerea asistenței externe,
MAI a acordat o atenție sporită creșterii permanente a capacităților de absorbție a
asistenței externe, precum și asigurării transparenței și eficienței în procesul de
valorificare și coordonare a acesteia, iar la nivel instituțional a fost înființat Consiliul
sectorial al MAI în domeniul asistenței externe.
Un rol important este atribuit implementării obiectivelor Programului de
Suport Bugetar din partea UE pentru reforma Poliției, dar și proiectelor
transfrontaliere din cadrul Program Operațional Comun România-Moldova 2014-
2020, lansate în 2019 și 2020, precum: SMURD II, Infrastructura de comunicații,
13
consolidarea capacităților IGP și IGPF.
La etapa actuală, MAI gestionează 83 de programe și proiecte de asistență
externă, atât multilaterale cât și bilaterale, dintre care 52 în curs de implementare și
31 în proces de negociere/inițiere.
Asistența externă oferită Ministerului de către partenerii externi, cuprinde
domenii precum: reforma poliției, edificarea statului de drept, gestionarea migrației și
azilului, managementul integrat al frontierei, asigurarea ordinii și securității publice.
Rolul asistenței externe în realizarea priorităților de dezvoltare ale MAI este
unul semnificativ, contribuind la consolidarea infrastructurii, dotarea tehnică a
locurilor de muncă a angajaților MAI, sporind accesul la informație prin intermediul
dezvoltării arhitecturii IT și contribuind la sporirea profesionalismului angajaților
MAI.

În scopul asigurării protecției juridice și sociale a angajaților, pe parcursul

anului curent, de către Ministerul Afacerilor Interne au fost realizate măsurile
necesare organizatorico-practice menite să asigure siguranța angajaților la locul de
muncă și respectarea drepturilor acestora.
Astfel, în toate subdiviziunile subordonate MAI sunt desemnate persoane sau
instituite subdiviziuni responsabile de acest compartiment.

Ministerul Afacerilor Interne acordă o atenţie deosebită și procesului de

instruire şi profesionalizare calificată a angajaţilor.
Astfel, în perioada noiembrie 2019 – până la moment, MAI şi-a orientat
eforturile pentru consolidarea şi dezvoltarea capacităţilor în vederea instruirii, după
cum urmează:
- la capitolul pregătirea iniţială au fost organizate 6 cursuri, cu instruirea a
650 de angajaţi, dintre care, în premieră 55 de subofiţeri au urmat un curs de
pregătire iniţială în cadrul Centrului integrat de pregătire pentru aplicarea legii, recent
lansat cu suportul bugetar al Uniunii Europene;
- la pregătirea profesională continuă au fost desfăşurate 55 cursuri de
formare profesională unde au fost instruiţi 1384 de angajați din cadrul
subdiviziunilor MAI;
- la pregătirea managerială au fost instruiţi 480 angajaţi.

Tot în acest context, ţin să menţionez realizările majore pe domeniul

formării profesionale obţinute pe parcursul anului 2019-2020:
- instituirea în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare”, a MAI a specialităţii
„Securitatea frontierei”, pentru formarea inițială a ofițerilor Poliției de Frontieră
(HG199/2019);
- realizarea auditului pe domeniul pregătirii profesionale la nivelul central şi
subdiviziunilor IGC (Ordinul MAI nr. 416/2019);
- aprobarea standardelor ocupaţionale pentru domeniile de specialitate
“Analist de informaţie”, “ofiţer/subofiţer al Poliţiei de frontieră”;
- perfecționarea cadrului normativ cu privire la organizarea învățământului și
cercetării în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare”, HG 425/2020;

14
 - modificarea și completarea HG nr. 460/2017 pentru punerea în aplicare a
prevederilor Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din
cadrul MAI”, aprobat la şedinţă Guvernului din 17.11.2020.
Pe de altă parte o serie de iniţiative/proiecte sunt în proces de elaborare şi
definitivare:
- reglementarea modalității de inversare a piramidei posturilor în cadrul MAI,
precum şi alte modificări la Legea 288/2016;
- modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la evaluarea
performanţelor profesionale ale angajaţilor cu statut special din cadrul subdiviziunilor
MAI (aprobat prin ordinul MAI nr. 138 din 18.04.2013);
- modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la organizarea
pregătirii fizice şi sportului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (aprobat prin
ordinul MAI nr. 69 din 17.03.2017);
- modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la formarea
profesională continuă a funcţionarilor publici cu statut special din cadrul MAI
(aprobat prin ordinul MAI nr. 114 din 04 mai 2017);

Un alt capitol important îl constituite prevenirea și combaterea corupției

Fenomenul corupției este în permanenţă pe agenda instituției și, totodată, ca
misiune primordială a MAI. În acest sens, se desfășoară sistematic acțiuni cu actorii
implicați în acest fenomen, atât persoanele civile, cât și funcționarii cu statut special.
În acest sens, se organizează instruiri, seminare, cursuri de formare profesională
privind creșterea nivelului de integritate al personalului MAI.
În acest scop, respectând măsurile de protecție cu referire la pandemia COVID-
19, de la începutul anului 2020, au fost desfășurate 132 sesiuni de instruire , unde au
fost instruiți 1850 de angajaţi ai autorităţilor administrative şi instituţiilor din
subordinea MAI. De asemenea, au fost organizate campanii de sensibilizare şi
promovare a intoleranţei faţă de corupţie ca măsură de prevenție a fenomenului.
Totodată, în scopul promovării integrității și combaterii fenomenului corupției
s-au desfășurat 13 razii pentru prevenirea cazurilor de corupție și respectarea
prevederilor regulamentului de circulație rutieră, inclusiv cu implicarea funcționarilor
publici cu statut special, fiind documentate 644 procese verbale şi aplicate amenzi în
valoare 519 550 MDL. Au fost documentați şi 21 angajați MAI, precum şi 13
funcționari publici ai altor autorități publice.
În aceeași ordine de idei, în scopul prevenirii și combaterii corupției în rândul
angajaților MAI a fost instituită și funcționează linia specializată anticorupție 1520.
De la începutul anului, la Linia specializată anticorupție „1520” au parvenit în total
182 de apeluri, dintre care 22 apeluri au fost de denunț al actelor de corupție,
documentate de SPIA.
Flagelul corupției poate fi prevenit și combătut prin efort comun cu implicarea
tuturor puterilor din stat. Astfel, MAI pledează pentru colaborarea interinstituțională
și vreau să menționez că de la începutul anului majoritatea operațiunilor au fost
efectuate de comun cu alte instituții de stat: CNA, SIS, Procuratura Generală.
Cu referire la cazurile de corupție, în privința angajaților MAI, în perioada
mandatului meu în calitate de Ministru, au fost documentate:

15
  61 cauze penale în conformitate cu prevederile, art. 324 Cod penal al
Republicii Moldova, corupere pasivă, atunci când funcționarul a pretins mijloace
financiare (35 cauze 2019). Notați, cu 50 la sută mai multe cazuri față de anii
precedenți.
 este de remarcat că avem, 135 de cazuri de corupere activă conform art.
325 Cod penal al Republicii Moldova, atunci când funcționarul MAI a denunțat
promisiunea, oferirea sau darea mijloacelor financiare (44 cauze 2019); Cu alte
cuvinte, de 3 ori mai multe cazuri.
 19 cauze penale inițiate în conformitate cu art. 326 CP RM, de trafic de
influență (15 cauze 2019).
 9 cauze penale inițiate în conformitate cu art. 327 CP RM, abuz de putere
(26 cauze 2019).
De menționat este faptul că, numărul de cazuri denunțate de către funcționarii
publici, în speță, cazurile de corupere activă, sunt în continuă creștere, ceea ce
reflectă responsabilizarea funcționarului cu statut special și totodată existența
provocărilor la astfel de ilegalități care parvin din partea societății.

Ministerul Afacerilor Interne asigură permanent un dialog continuu, incluziv și

participativ cu cetățenii, reprezentanții mass-media, organizațiile societății civile și
alte părți interesate, prin publicarea informațiilor relevante despre activitatea
Ministerului, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia pe
pagina oficială a MAI, prin susținerea briefingurilor de presă și publicarea diverselor
comunicate de presă în raport cu activitatea Ministerului.
Totodată, Ministerul Afacerilor Interne susține activ conlucrarea cu
organizațiile societății civile al căror statut are tangență cu domeniile de activitate ale
instituţiei, în acest sens fiind încheiate diverse acorduri de colaborare, dar și
implementate o multitudine de proiecte sociale, de instruire și informaționale cu
diverse ONG-uri.
Mai mult, toate proiectele de acte normative elaborate de subdiviziunile MAI
sunt publicate pe pagina web a acestuia și pe portalul particip.gov.md pentru
consultare publică, astfel asigurându-se transparența și posibilitatea participării
părților interesate la procesul decizional.
Suplimentar, la nivelul MAI, a fost creată Platforma de Idei, pe pagina web
oficială a MAI, în calitate de platformă on-line specializată pentru prezentarea ideilor
și propunerilor în raport cu activitatea Ministerului, dar și au fost organizate diverse
platforme de comunicare cu membrii societății civile în vederea prezentării
priorităților viitoare de dezvoltare ale Ministerului și abordării lacunelor în activitatea
acestuia.

În continuare mă voi referi la un subiect destul de sensibil, ce afectează

semnificativ drepturile și libertățile cetățenilor pe segmentul transnistrean al
Republicii Moldova.
Este cunoscut faptul, că regiunea transnistreană a Republicii Moldova, din
momentul semnării Acordului privind principiile de reglementare pașnică a
conflictului armat de pe Nistru în anul 1992, a reprezentat în permanență un factor de
instabilitate și un generator al provocărilor în adresa securității statului, o amenințare
16
continuă, inclusiv din perspectiva asigurării respectării drepturilor omului în această
regiune.
Deși dea lungul timpului variază intensitatea producerii acțiunilor ilegale din
partea Tiraspolului, totuși, caracterul acestora rămâne a fi neschimbat și este generat
și de contextul în care lipsește controlul de facto al acesteia din partea autorităților
constituționale, ceea ce limitează mecanismele de intervenție ale statului în cazul
încălcării drepturilor omului, menținere a ordinii publice și combatere a criminalității.
Având în vedere specificul procesului reglementării conflictului transnistrean,
regimul de activitate al MAI este ajustat contextului general și se desfășoară în strictă
conformitate cu actele normative în vigoare. Din momentul semnării Acordului din
1992, activitatea poliției în Zona de Securitate se desfășoară în concordanță cu
deciziile și instrucțiunile aprobate în cadrul Comisiei Unificate de Control.
Este de remarcat că CUC este responsabilă de realizarea prevederilor acestui
acord care are menirea să contribuie la reglementarea pașnică și pe cale politică a
problemei transnistrene. Pe tot parcursul activității CUC Ministerul Afacerilor Interne
a avut reprezentanții săi în cadrul delegației Republicii Moldova la nivel de membri și
experți, care s-au dedicat cu maximă implicare în soluționarea problemelor privind
asigurarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, în particular a liberei circulații
între ambele maluri ale Nistrului, precum și eficientizarea mecanismului de
monitorizare a situației în Zona de securitate.
Concomitent Ministerul Afacerilor Interne este în permanentă comunicare și
conlucrare cu Biroul Politici Reintegrare și Reprezentantul politic al Republicii
Moldova la nivel de Viceprim-ministru în formatul 5+2 al reglementării
transnistrene. Reprezentanții MAI apără interesele Republicii Moldova în grupurile
de lucru instituite pe lîngă acest format politic de reglementare, în special a celui din
domeniul combaterii criminalității și gestionării situațiilor excepționale.
În continuare o să prezint atenției Dumneavoastră datele statistice privind
activitățile poliției pe acest segment de responsabilitate desfășurate pe parcursul
ultimilor ani.
Spre exemplu, în perioada anilor 2010 – 2020 în Zona de Securitate, de către
Poliție au fost înregistrate 5995 sesizări ale cetățenilor domiciliați în regiunea
transnistreană, indice care a avut o tendință în creștere pe ani de la aproximativ 200 în
anii 2013- 2014 la cca 600 - 700 în ultimii ani.
Din numărul indicat, 283 sesizări reclamă abuzurile administrației
autoproclamate din stînga Nistrului manifestate prin refuzul de înstrăinare a
proprietății, pretinsa cercetare pe fapte imputate ilegal conform așa-numitului cod
penal din regiune, deposedare de proprietăți, reținerea sau condamnarea ilegală,
îngrădirea drepturilor la libera exprimare, răpiri de persoane și șantaj, etc.
În acest context se înscriu și 94 cazuri sesizate privind îngrădirea accesului
cetățenilor către proprietăți (terenuri agricole) sau crearea de impedimente în
tranzitarea regiunii și alte 78 cazuri privind abuzurile admise de către structurile
neconstituționale prin intimidarea angajaților instituțiilor aflate în subordinea
autorităților Republicii Moldova, blocarea deplasării sau reținerea funcționarilor în
timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, blocarea accesului în instituțiile publice al
RM dislocate în stînga Nistrului, cît și însușirea de calități oficiale.

17
 Totodată, consider necesar să menționez că în perioada 2010 - 2020 au fost
înregistrate la Poliție 81 cazuri cu referire la reținerile ilegale sau acțiuni de anchetă
întreprinse de către așa numitele ”organe de drept” din stânga Nistrului admise în
Zona de Securitate în privința cetățenilor și a reprezentanților autorităților
constituționale ale Republicii Moldova.
Ca rezultat al examinării sesizărilor, în perioada ultimilor 10 ani, de către
organele urmăririi penale ale Ministerului Afacerilor Interne au fost pornite și sunt
instrumentate, sub conducerea nemijlocită a procurorilor, 39 de cauze penale în
privința a mai multor persoane reprezentanți ai structurilor neconstituționale de
diverse nivele din stînga Nistrului. Altele 15 cauze penale pornite de către organele
urmărire penală ale poliției au fost retrase în gestiunea Procuraturii Generale.
Un subiect distinct î-l reprezintă și faptul, că în perioada 16 martie – 19 mai
2020 curent, sub pretextul combaterii pandemiei COVID-19, Tiraspolul a decis
unilateral de a institui în adiacentul localităților aflate sub jurisdicția autorităților
constituționale (platoul Cocieri, traseul Dubăsari - Grigoriopol, localitățile din
vecinătatea or. Bender, s. Varnița și r-lui Căușeni) 37 de posturi cu personal antrenat
din cadrul așa zisului ”serviciu grăniceresc transnistrean”, alte îngrădiri improvizate
și baraje a căilor de acces. Astfel fiind restricționat ilegal dreptul fundamental al
cetățenilor privind libera circulație în Zona de securitate. Respectiv Ministerul
Afacerilor Interne prin intermediul delegației Republicii Moldova a insistat ca
subiectul acestor acțiuni ilegale ale Tiraspolului să fie abordat în cadrul Comisiei
Unificate de Control. Suplimentar am fost în contact permanent cu Biroul Politici
Reintegrare și în special cu Vice-premierul pentru reintegrare fiind atrași în
soluționarea problemei în cauză mecanismul OSCE și mediatorii internaționali din
formatul de negocieri 5+2.
Ca rezultat, către 21 iulie a.c., Tiraspolul a eliminat 15 posturi din cele instalate
ilegal în Zona de Securitate și au retras așa numiții ”grăniceri” de la posturi,
înlocuindu-i cu angajați ai miliției. Altele 12 posturi au fost retrase în perioada iulie –
septembrie. În prezent au rămas funcționale 10 posturi ilegale.
Concomitent de către Inspectoratele de poliție, care își desfășoară activitatea în
Zona de Securitate, au fost înregistrate și inițiate 18 proceduri privind activitatea
ilegală a acestor posturi, iar ca urmare a abuzurilor admise în aceste posturi au fost
inițiate 3 procese penale conform prevederilor art. 166 CP al RM (privare ilegală de
libertate) și art. 352 CP RM (samavolnicie).
Pentru perioada indicată este caracteristică și intimidarea polițiștilor care
activează și își exercită atribuțiile de serviciu în localitățile Zona de Securitate, în
special față de cei care își au domiciliul și sunt nevoiți să locuiască cu familiile și
rudele apropiate în localitățile necontrolate temporar de autoritățile din Republica
Moldova. Față de ei au fost aplicate așa metode precum - stabilirea de tarife
comunale diferențiate, interzicerea înstrăinării bunurilor deținute pe teritoriul
controlat de administrația neconstituțională, citarea la așa numite ”organe de forță”,
inițierea ilegală a urmăririi penale pe fapte inventate, dar și mai grav
reținerea/arestarea ilegală a polițiștilor pentru perioade care variază de la zile până la
ani, cu condamnări ilegale.
În contextul celor expuse consider necesar să vă informez că în perioada anilor
1995 – 2020 de către structurile de forță neconstituționale din stînga Nistrului, sub
18
diverse pretexte au fost reținuți/arestați ilegal 20 polițiști (DCCO a MAI-1, IP Bender
– 13, IP Dubăsari – 3, IP Căușeni – 1, IP Rezina – 1 și IP Florești – 1), iar unii dintre
aceștia condamnați chiar la privațiune de libertate (la moment toți sunt în libertate
la insistența autorităților RM). Practic incidența sporită a cazurilor vizate
corespunde perioadei anilor 2006 – 2010.
Ultimul caz înregistrat este cel al polițistului din cadrul IP Florești Andrei
Amarfi, care denotă prin exemplul său, starea de vulnerabilitate în care se află
polițiștii și familiile lor, în special a celor cu domiciliul stabilit în stânga Nistrului,
teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale.
Imediat, după parvenirea informației de la soția polițistului, domiciliați în or.
Camenca, la 07.10.2020 pe faptul răpirii ofițerului principal al Serviciului
interacțiune comunitară al Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție
Florești Andrei Amarfi și uzurparea de calități oficiale, de către Procuratura raionului
Florești a fost începută urmărirea penală conform elementelor infracțiunilor prevăzute
de art. 164 alin.(2) lit. e) și 351 alin (2) Cod penal.
În urma măsurilor întreprinse de către serviciile MAI în conlucrare cu alte
structuri abilitate ale RM, s-a stabilit că pe parcursul aceleiași zile acțiuni ilegale
similare din partea structurilor de forță tiraspolene au fost întreprinse și în privința
altor trei persoane – toți cetățeni ai Republicii Moldova cu viză de reședință și care la
acel moment locuiau pe partea stîngă a r. Nistru, teritoriu necontrolat de autoritățile
țării noastre.
Ţinînd cont de complexitatea cazului, precum și rezonanța sporită în societate,
cauzele penale au fost preluate spre gestionare în cadrul Procuraturii Generale, fiind
constituit un grup de lucru pe caz, cu antrenarea reprezentaților tuturor organelor de
drept (inclusiv reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne: Inspectoratului
național de investigații și Direcției generale urmărire penală din cadrul
Inspectoratului General al Poliției).
De asemenea, a fost informată operativ și conducerea de vârf – Prim-ministrul
și Președintele Republicii Moldova.
Ca urmare a măsurilor întreprinse, doi cetățeni ai Republicii Moldova, printre
care și angajatul poliției Andrei Amarfii au fost eliberați a doua zi – la 08 octombrie
2020. În prezent se întreprind măsuri privind stabilirea locului aflării și eliberării
celorlalte persoane.
Este de menționat, că acțiunile ilegale s-au produs în Zona de Securitate,
respectiv în regim de urgență a fost sesizat Biroul politici reintegrare și au fost
notificate mecanismele forțelor de pacificare din cadrul Comisiei Unificate de
Control. La 08.10.2020 delegația Republicii Moldova a abordat în cadrul ședinței
CUC subiectul răpirii cetățenilor de către structurile paramilitare neconstituționale,
sub aspectul încălcării grave a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Luarea unei decizii pe subiectul abordat este blocată de partea transnistreană până în
ziua de astăzi. Subiectul în cauză rămâne a fi o prioritate pentru delegația Republicii
Moldova în CUC pînă la momentul cînd nu vor fi eliberați toți cetățenii răpiți.
Toate cazurile de reținere/intimidare a polițiștilor și rudelor acestora la care ne-
am referit mai sus au avut loc în localitățile controlate temporar de regimul
autoproclamat de la Tiraspol, și s-au manifestat prin acțiuni abuzive și ilegale în
privința acestora la domiciliu sau în cadrul realizării atribuțiilor de serviciu
19
(examinarea materialelor privind comiterea unor infracțiuni/contravenții, a plîngerilor
parvenite din partea cetățenilor, îndeplinirea comisiilor rogatorii din partea organelor
competente ale Republicii Moldova sau parvenite din partea țărilor cu care avem
semnate angajamente de acordare a asistenței juridice, ș.a. atribuții polițienești) pe
teritoriul localităților care temporar nu sunt controlate de autoritățile constituționale.
În contextul celor expuse, vreau să aduc la cunoștința Dvs., că pe parcursul
anilor 2010-2018 au fost înregistrate și 8 cazuri în care așa numitele ”structuri de
forță” din stînga Nistrului au realizat operațiuni ilegale de reținere a cetățenilor
moldoveni în localități aflate sub controlul autorităților constituționale din afara
Zonei de Securitate, pe teritoriile raioanelor Florești, Cimișlia, Drochia, Anenii Noi,
Hâncești, Șoldănești, 4 dintre acestea având loc pe parcursul anului 2015, și cîte una
în 2017 și 2018.
Consider necesar să remarc că în perioada anilor 2019 – 2020 astfel de
cazuri nu au fost înregistrate pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii
Moldova.

Suplimentar poate fi evidențiat și faptul, că în perioada anilor 1999 – 2004 se

realiza colaborarea dintre poliție și miliție pe domeniul de combatere a criminalități
în baza Acordului cu privire la principiile de colaborare din 26.01.1999 și Deciziei
protocolare privind măsurile suplimentare de sporire a eficienței în cooperarea cu
organele afacerilor interne ale Republicii Moldova și Transnistriei. Aceste înțelegeri
au fost sistate odată cu emiterea Ordinului MAI nr. 329 din 17.09.2004 cu privire la
denunțarea executării prevederilor acordurilor de colaborare între MAI și conducerea
organelor afacerilor interne din Transnistria.
Ulterior, comunicarea cu așa-numitele structuri de asigurare a ordinii publice
din regiunea transnistriană a fost realizată doar prin intermediul platformei de dialog
politic, fiind interzisă orice corespondență și comunicare la direct cu aceștea. Cu
părere de rău, constatăm că Tiraspolul nu acceptă propunerea părții moldovenești de a
fi admise grupele operative de urmărire penală ale Poliției în regiunea controlată de
administrația neconstituțională, în vederea asigurării legalității acțiunilor de urmărire
penală realizate.

Cu referire la subiectul abordat în moțiunea simplă privind instruirea

polițiștilor și măsurile de protejare a acestora în Zona de securitate, țin să vă informez
că a fost emis și în prezent este pus în aplicare Ordinul IGP nr. 389 din 07.11.2016 cu
privire la aprobarea de proceduri operaționale privind modul de acțiune al polițiștilor
în situații cu implicarea structurilor neconstituționale.
Importanța și necesitatea coordonării activităților subdiviziunilor MAI cu
autoritățile statului responsabile de reglementarea conflictului transnistrean a fost una
din prioritățile actualei conduceri ale MAI. Prin ordinul MAI nr. 9 din 10 ianuarie
2020 a fost desemnat la nivel de secretar de stat un responsabil de dirijarea activității
autorităților administrative din subordinea MAI în funcție de specificul Zonei de
Securitate.
Periodic sunt desfășurate ședințe de instruire a conducătorilor subdiviziunilor
polițienești din Zona de Securitate cu participarea membrilor și experților –
reprezentanți ai Ministerului afacerilor interne în Comisia Unificată de Control, în
20
cadrul cărora se aduc la cunoștință evoluția situației în Zona de Securitate, noile
decizii și instrucțiuni aprobate, mecanismul de comunicare și schimb de informații cu
forțele de pacificatori și observatori militari, despre rolul și sarcinile structurilor
polițienești întru realizarea deciziilor CUC, precum și neadmiterea unor provocări și
destabilizări a situației în Zona de Securitate. Pe parcursul anului 2020, cu
respectarea cerințelor sanitare anti-pandemice stabilite de Comisia Națională
Extraordinară în Sănătate Publică, au fost desfășurate 3 astfel de ședințe.
De rând cu studierea procedurilor enumerate, din cadrul subdiviziunilor
teritoriale de Poliție amplasate în Zona de Securitate sunt selectați reprezentanți
pentru participarea la instruiri organizate din cadrul Centrului de Instruire al Forțelor
Armate a Republicii Moldova, privind domeniul de competență și modul de acțiune
al Forțelor de Menținere a Păcii.
În contextul evoluției situației operative din ultima perioada a fost emis și pus
în aplicare ordinul IGP nr. 384 din 30.11.2020 Cu privire la stabilirea
responsabilităților de competență în realizarea obiectivelor de reglementare a
conflictului transnistrean între subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției.

În raportul prezentat ne-am referit la cîteva zeci de cazuri cînd cetățenii

Republicii Moldova au avut de pătimit în urma ilegalităților admise de administrația
de la Tiraspol, însa suntem conștienți de faptul că actualmente în stînga Nistrului
locuiesc și zilnic sunt supuși riscului circa 350 mii de cetățeni ai Republicii Moldova.
Este de remarcat, că eforturile îndreptate spre identificarea unei soluții
politice viabile și durabile a conflictului transnistrean țin nu doar de competența și
atribuțiile MAI ci este o prioritate pentru autoritățile moldovenești și acest deziderat
poate fi atins doar prin conjugarea efortului tuturor instituțiilor naționale în
parteneriat cu societatea civilă și cetățeni. Doar prin acțiuni comune vom reuși să
prevenim și să contracarăm acele ilegalități, incidente sau provocări care au loc în
Zona de Securitate și regiunea transnistreană ca urmare a perpetuării conflictului.
În acest sens MAI confirmă deschiderea deplină pe acest subiect și folosind
acest prilej, rugăm susținerea din partea Parlamentului RM în definitivarea și
aprobarea unor propuneri de amendamente legislative ce țin de asigurarea respectării
drepturilor fundamentale ale omului și activitatea organelor de drept în Zona de
Securitate și regiunea transnistreană. Cadrul normativ juridic actual, în special cel
penal și contravențional, nu cuprinde tot spectrul de răspunderi pentru ilegalitățile
admise de structurile neconstituționale și reprezentanții acestora. Spre exemplu:
instalarea ilegală de posturi și/sau introducerea unor restricții ce afectează libera
circulație a cetățenilor, acțiuni ilegale ce sunt în ultima perioadă întreprinse de cei de
la Tiraspol, pot fi calificate ca samavolnicie, infracțiune sau contravenție din
categoria celor ușoare.
În contextul celor expuse propunem organizarea consultărilor și lucrului pe
acest subiect pe platforma parlamentară cu implicarea instituțiilor competente din
cadrul Guvernului, Serviciului Informații și Securitate, Procuratura Generală, precum
și reprezentanții societății civile din acest domeniu pentru a elabora acele modificări
sau completări a legislației care ar veni sa îmbunătățească cadrul normativ-juridic
actual și să eficientizeze activitatea autorităților în asigurarea drepturilor

21
fundamentale ale omului, ca să putem răspunde adecvat la așteptările cetățenilor
Republicii Moldova.

Este cunoscut faptul, că planurile de acțiuni și alte documente de politici

sectoriale ale MAI sunt elaborate și implementate în vederea realizării Strategiilor și
documentelor de politici naționale. Respectiv, actualmente la nivel național nu avem
o viziune de consens național cu privire la modul și finalitatea reglementării
problemei transnistrene, care ar urma să fie transpusă de MAI în cadrul documentelor
interne.

Prioritățile Ministerului Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne are planificate pentru perioada imediat următoare

următoarele priorități strategice:

1) Dezvoltarea, dotarea, îmbunătățirea infrastructurii și capacităților

funcționale ale subdiviziunilor MAI pentru protecția drepturilor și a intereselor
legitime ale persoanei și comunității
Rezultatele care urmează a fi obținute sunt:
- Delimitarea clară a competențelor Poliției și Carabinierilor în procesul de
menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice;
- Dinamica pozitivă a timpului de reacționare la apelurile cetățenilor, precum
și a timpului de documentare a acestora;
- Consolidarea capacităților Poliției de combatere a crimei organizate,
traficului de ființe umane, criminalității cibernetice, violenței, inclusiv infracțiunilor
din motive de gen, drogurilor și contrabandei cu armament, precum și de falsificarea
și spălarea banilor, de investigare și urmărire penală;
- Creșterea nivelului de siguranță a cetățeanului, precum și a nivelului de
încredere în Poliție;
- Dezvoltarea serviciului polițienesc modern, în măsură să răspundă pro-activ
la nevoile cetățenilor și ale societății în ansamblu;
- Instruirea, profesionalizarea integrală, precum și dotarea tehnico-materială a
Carabinierilor;
- Dezvoltarea și menținerea soluțiilor IT și de Comunicații utilizate pentru
gestionarea resurselor informaționale în domeniul ordinii publice.

2) Consolidarea capacităților de intervenție ale Inspectoratului General

pentru Situații de Urgență.
Rezultatele care urmează a fi obținute sunt:
- Renovarea graduală a parcului de autospeciale;
- Dotarea tehnică cu echipament de comunicație, protecție și intervenție;
- Majorarea numărului de angajați ai IGSU;
- Dispeceratul Regional pentru Situații de Urgență Nord și blocul de studii al
Centrului Republican de Instruire din Răzeni date în exploatare;
- Minim 2 săli de instruire renovate;
- 2 dispecerate securizate energetic;
22
 - 3 module (poligoane) de instruire construite și amenajate;
- Instituirea mai multor Posturi de Salvatori și Pompieri voluntare în localități
rurale.

3) următoarea prioritate este Consolidarea managementului frontierei de

stat, inclusiv prin extinderea numărului punctelor de trecere a frontierei
gestionate în comun cu autoritățile de frontieră ale statelor vecine, controlul
comun la frontierele de stat, securizarea frontierelor și gestionarea eficientă a
proceselor migraționale
Rezultatele care urmează a fi obținute:
- Instituirea sistemului de telecomunicații pe întreaga lungime a frontierei de
stat a Republicii Moldova;
- Dotarea punctelor de trecere a frontierei de stat cu tehnologii moderne de
control;
- Minim 7 sectoare ale Poliției de Frontieră construite/reconstruite;
- extinderea controlului comun pe segmentul central (transnistrean) al
frontierei de stat moldo-ucrainene controlat deplin de către Poliția de Frontieră a
Republicii Moldova;
- Dotarea tehnică asigurată;
- Modernizarea infrastructurii Biroului migrație și azil conform standardelor
internaționale și respectarea drepturilor omului;
- Implementarea eficientă a politicilor de readmisie și realizarea
angajamentelor Republicii Moldova în baza acordurilor de readmisie cu alte state;
- Consolidarea capacităților profesionale ale angajaților Biroului migrație și
azil, inclusiv ale autorităților naționale în materie de migrație, azil, apatridie,
integrarea străinilor, gestionarea fluxurilor migraționale, situațiilor de risc etc..

În concluzie, țin să menționez că activitatea desfășurată în calitate de ministru

al afacerilor interne a fost și va fi în continuare orientată exclusiv spre:
 creşterea nivelului de siguranţă publică;
 creşterea gradului de încredere, în special în forţele de Poliţie;
 stabilitatea proceselor operaționale și administrative fără careva imixtiune în
cadrul acestora, inclusiv de ordin politic;
 asigurarea unui climat moral-psihologic eficient și corect în cadrul
subdiviziunilor MAI;
 numirea și promovarea angajaților în funcție în baza criteriilor de
meritocrație și profesionalism;
 implementarea cu succes a angajamentelor asumate prin diferite documente
de politici;
 fortificarea parteneriatelor cu alte autorități publice, parteneri de dezvoltare,
și colegi din alte state;
 asigurarea unei transparențe depline ai celor mai importante decizii și
procese realizate de echipa MAI;
 trasarea priorităților de activitate pentru perioada imediat următoare pentru a
asigura dezvoltarea strategică a instituției;
23
  preocuparea permanentă față de politica socială a angajaţilor MAI;
 și nu în ultimul rînd, prevenirea și combaterea răspîndirii infecției COVID-
19

Anexa nr.2

 Operațiunea ,,ECLIPSE IV” desfășurată sub egida Centrului Sud-est

European de Aplicare a Legii (SELEC), în scopul monitorizării și combaterii
contrabandei de țigări și produselor aferente tutunului în Europa de Sud – Est;
 Operațiunea Regională ,,NOMAD 2020”, desfășurată în scopul combaterii
fenomenului de contrabanda cu imigranți și a migrației ilegale, stabilirii conexiunilor
cu alte activități infracționale, inclusiv terorismul;
 Operațiunea ,,Informational Support”, desfășurată în scopul relevării
cazurilor de sustragere/furt a autovehiculelor de grupurile organizate (operațiune
organizată şi susținută de MAI al Federației Ruse din regiunea Voronej);
 Operațiunea comună ,,SHIELD” (Saf-e Health Implementation,
Enforcement and Legal Development), desfășurată în scopul combaterii infracțiunilor
online ce țin de COVID-19, cu posibilitatea implicării serviciilor de combatere a
criminalității informatice;
 Operațiunea „OPSON IX”, desfășurată în scopul combaterii produselor
alimentare şi băuturilor contrafăcute şi care nu corespund standardelor (în comun cu
OIPC INTERPOL şi OEP Europol);

24
  Operațiunea de nivel internațional „Pangea XII”, desfășurată în scopul
sensibilizării publicului/consumatorului la riscurile referitoare la medicamentele
provenite/cumpărate de pe site-uri internet neautorizate;
 Operațiunea „IOSX”, desfășurată în scopul contracarării comercializării prin
intermediul internetului a bunurilor contrafăcute;
 Operațiunea „JackPot”, desfășurată în contextul documentării furturilor din
ATM, prin metoda exploziei (dosar comun de investigare cu landul Luneburg,
desfășurat sub egida Europol şi Eurojust);
 Operațiunea internațională ,,CASHCONTROL”, desfășurată în scopul
depistării banilor în numerar nedeclarați (depistarea paralelă a altor bunuri inclusiv
celor prohibite nedeclarate);
 Operațiunea internațională ,,THUNDER 2020”, desfășurată în scopul
depistării grupărilor criminale implicate în uciderea și comercializarea ilegală a
animalelor sălbatice.
 Operațiunea internațională ,,ICAR” (faza I), desfășurată în scopul
combaterii traficului ilicit de mijloace de transport.

25
 (anexa nr.3)

 Destructurarea unui grup criminal organizat, format din trei persoane cu

vârsta cuprinse între 30 și 40 ani, specializat în săvârșirea escrocheriilor.
Membrii grupului criminal organizat identificau persoane vizate în dosare
penale pe care ulterior le convingeau că au influență asupra procurorilor de caz și,
corespunzător, că pot influența mersul urmăririi penale. Pentru pretinsele servicii de
intermediere solicitau și percepeau sume de până la 15.000 de euro.
În privința făptuitorilor a fost inițiată o cauză penală în baza 190 din Codul
penal.
 Reținerea la finele lunii iunie 2020, a membrilor unui grup criminal
organizat care, în perioada anilor 2018 - 2020, au transportat peste frontiera de stat,
eludând controlul vamal, mai multe aparate de zbor.
În cadrul cauzei penale au fost reținute 9 persoane și ridicate 10 elicoptere.
 Destructurarea la finele lunii iunie curent, a unui grup criminal organizat
care în perioada anilor 2017 – 2019, prin eludarea controlului vamal au trecut peste
frontiera vamală sume de bani în valoare de 22 milioane ruble rusești.
 Destructurarea unui grup criminal organizat care, în perioada anilor 2017 –
2020, prin eludarea controlului vamal au trecut peste frontiera vamală articole din
metale și pietre prețioase, fără acte de proveniență, în proporții deosebit de mari. În
cadrul acțiunilor de urmărire penală au fost depistate și ridicate 464 de bijuterii din
aur, în cantitate totală de 2.500 grame, 9.000 euro și 1.000 dolari SUA.
 Destructurarea în luna ianuarie curent, a unor grupuri criminale organizate
afiliate asociației criminale „Chitaeț”, specializate în săvârșirea furturilor în proporții
deosebit de mari, excrocheriilor proporții deosebit de mari, infracțiunilor de
contrabandă cu produse de tutungerie, traficului cu droguri, punerea în circulație
ilegală a obiectelor din aur, diamantelor și ceasurilor de brand, armelor și munițiilor.
Membrii unui grup criminal organizat sunt investigați inclusiv prin prisma
comiterii la 15 decembrie 2017, a furtului de bijuterii din aur și diamante în valoare
totală de 400 mii euro din licitația Veritas din Lisabona și săvârșirii a două atacuri
tâlhărești la 27 decembrie 2018, în or. Porto din Portugalia, de unde au fost sustrase
surse financiare, bijuterii din aur și diamante în sumă totală de 260.000 euro.
Actualmente, faptele membrilor grupărilor criminale vizate sunt examinate în
cadrul a 26 cauze penale pornite de către organul de urmărire penală al Republicii
Moldova.
 Destructurarea unei grupări criminale organizate specializate în
comercializarea și transportarea mărfurilor cu scop de contrabandă (alcool etilic,
producție alcoolică și produse de tutungerie). Urmare a acțiunilor de urmărire penală
realizate, au fost depistat 62 de cutii, în care se conțineau 5.500 de pachete de țigări
marca „Ritm Clasic” și 25.500 de pachete țigări „Bomond Original”.
 Reținerea membrilor unei grupări criminale organizate specializate în
contrabandă cu mijloace de transport. În cadrul cauzei penale, a fost stabilit că în
schema infracțională erau implicate mai multe persoane, care activau în Moldova,
Cehia, Rusia, Ucraina. Potrivit schemei, autoturismele erau închiriate de la un agent
economic din Republica Cehă, iar ulterior erau introduse pe teritoriul Republicii

26
Moldova, în baza procurilor false, din numele persoanei juridice cehe, în scopul
înmatriculării lor ilegale de către autoritățile moldovenești.
 Destructurarea unei grupări criminale organizate specializate în
contrabandă cu mijloace de transport. Conform informațiilor acumulate, în perioada
anilor 2015-2020, un grup de cetățeni ai Republicii Moldova, România, Italia și
Albania au organizat o schemă infracțională privind trecerea ilegală a mașinilor
luxoase furate din UE, peste frontiera de stat a RM. Membrii grupării perfectau și
foloseau în mod fraudulos actele de înmatriculare, documentele vamale și efectuau
modificări mecanice neautorizate. Astfel, în perioada 07-13.09.2020 de către organul
de urmărire penală au fost depistate și ridicate șase autoturisme de lux și o motoretă,
valoarea cărora ajunge la 2,5 mln. lei, blanchete ale certificatelor de înmatriculare,
xerocopii ale actelor oficiale și alte documente cu semne de falsificare, care ar fi
sustrase din UE.
 Reținerea în luna octombrie curent, a membrilor unei grupări criminale
organizate specializate în contrafacerea produselor cu efect dezinfectant. În cadrul
cauzei penale, au fost ridicate recipiente cu etichetele unor producători europeni
certificați în Republica Moldova, care erau reumplute de către membrii grupării cu
produse contrafăcute.
 Reținerea membrilor unei grupări criminale organizate specializate în
contrabanda cu produse de tutungerie. Activitățile criminale au fost realizate în
perioada anilor 2015 – prezent. În cadrul acțiunilor de urmărire penală, au fost
ridicate automobile adaptate înmatriculate în Bulgaria și România și o barcă
gonflabilă.
 Reținerea în perioada la finele lunii august 2020, a 7 persoane membre a
unui grup criminal organizat specializat în contrabanda cu produse de tutungerie.
Activitatea ilegală a grupului, a fost documentată de ofițerii de investigații mai
multe luni, iar în cadrul măsurilor speciale s-a constatat că fiecare membru avea
roluri bine determinate și ierarhizate. Unii membri, cu automobile personale escortau
și supravegheau teritoriul, iar alții cercetau și monitorizau anumite puncte ale
frontierei, pentru a organiza transportarea mărfii fără impedimente.
Articolele de tutungerie erau procurate de pe piața internă a Republicii
Moldova și transportate până la zona verde a frontierei pe anumite trasee, cu
automobile de teren din categoria „Off Road” cu numere de înmatriculare false, care
aparțineau membrilor grupării. Într-un anumit punct al zonei de frontieră, încărcătura
era descărcată și ulterior prin intermediul bărcilor gonflabile era transportată peste
râul Prut.
În rezultatul perchezițiilor efectuate la domiciliile și în automobilele
figuranților au fost depistate și ridicate două bărci gonflabile, stații radio utilizate
pentru comunicare în timpul transportării mărfii, o armă cu țeavă ghintuită fără acte și
două mijloace de transport în care se aflau 108 cutii cu țigări în valoare de 1.135.000
lei, ce urmau a fi scoase prin contrabandă peste râul Prut.

27
 (anexa nr.4)

Grupări criminale organizate reținute:

 Reținerea unui grup criminal organizat specializat în desfacerea drogurilor,
format din cetățeni ai Republicii Moldova și Românei. În cadrul cauzei penale au fost
au reținute 3 persoane, depistate și ridicate 10.000 pastile tip „Extasy”,
comercializarea cărora ar fi adus un venit estimativ membrilor grupării de cca
4.000.000 lei.
 Reținerea la 21.05.2020, a unui grup criminal organizat specializat în
desfacerea drogurilor, afiliat organizației criminale „Borman”. Membrii organizației
au săvârșit în perioada anilor 2012 – 2017 acțiuni ilicite manifestate prin procurarea,
păstrarea, transportarea, distribuirea drogurilor în scop de înstrăinare în proporții
deosebit de mari;
 Stabilirea în luna octombrie curent, a 4 membri a unui grup criminal
organizat specializat în desfacerea drogurilor care activa în raioanele de nord a
Republicii Moldova.
În urma măsurilor speciale de investigații s-a stabilit că membrii grupării, prin
repartizarea rolurilor bine determinate, dobândeau droguri sub formă de „marijuană”,
precum și alte tipuri de substanțe narcotice, pe care le comercializau pe teritoriul
raioanelor de nord ale țării.
În rezultatul a 13 percheziții la domiciliile și în mijloacele de transport a patru
suspecți, a fost depistat și ridicat 1 kg de marijuana, în sumă de aproximativ 100.000
de lei și 8.000 de lei obținuți în urma realizării substanțelor narcotice.
 Reținerea în perioada 5-14 octombrie 2020, a 19 persoane membre a unui
grup criminal organizat specializat în desfacerea drogurilor, care activa pe întreg
teritoriul țării.
În cadrul acțiunilor de urmărire penală au fost desfășurate 147 de percheziții în
25 de raioane de pe întreg teritoriul țării, fiind ridicate peste 12 kg de marijuană, 2,5
kg de paie și căciulii de mac, 1,3 kg de hașiș, 500 gr de etnobotanice, 250 gr de PVP
(sare), 57 de pastile psihotrope, 157 de plante de cânepă, 2,5 kg semințe de mac și
cânepă, 69 de dispozitive destinate consumului de droguri, inclusiv precursori
destinați producerii drogurilor. Valoarea estimată pe piața neagră, a drogurilor vizate
ajunge la peste 600.000 lei.
Concomitent au fost depistate și ridicate 35 de cartușe de diferite calibre, 3
pistoale și o armă de vânătoare, toate deținute ilegal, inclusiv bani în sumă de 53.650
lei, 19.510 euro, dar și cinci automobile cu valoarea de peste 65.000 de euro.
 Reținerea la începutul lunii octombrie 2020, a 7 persoane membre a unui
grup criminal organizat specializat în desfacerea drogurilor de tip „Heroină” în
proporții deosebit de mari. În cadrul acțiunilor de urmărire penală au fost efectuate
achiziții de control și cumpărate, de la suspecți, droguri în valoare estimativă de peste
120.000 lei.
 Reținerea la 23 septembrie curent, a 2 persoane membre a unui grup
criminal organizat specializat în desfacerea drogurilor de tip „Spice” în proporții
deosebit de mari. În cadrul acțiunilor de urmărire penală, la 23 și 24 septembrie, în
automobilele și depozitele suspecților din mun. Chișinău și nordul țării, au fost

28
depistate și ridicate 3,5 kg de droguri etnobotanice de diferite tipuri și un pistol cu
gaze. Valoarea estimativă a drogurilor ridicate se presupune a fi egală cu 150.000 lei.
 Destructurarea la finele lunii septembrie curent a unei grupări criminale
organizate specializate în cultivarea și comercializarea drogurilor de tip „Marihuana”.
În urma acțiunilor de urmărire penală au fost depistate 3 locuri utilizate pentru
cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă de unde au fost ridicate 122 de plante de
cânepă, peste 1.500 de gr. de marijuana, ciuperci cu efect halucinogen și peste
100.000 de lei. Comercializarea drogurilor vizate ar fi adus un venit estimativ
membrilor grupării de cca 1.000.000 lei.
 Reținerea în luna septembrie curent a membrilor unei grupări criminale
organizate specializate în comercializarea drogurilor de tip „Ecstasy”. În cadrul
perchezițiilor efectuate la domiciliile acestora, au fost depistate și ridicate 203 pastile
„Ecstasy”, praf și alte substanțe narcotice de tip MDMA și derivatele acesteia. Dacă
s-ar fi reușit vinderea acestor droguri, putea fi obținut un venit de peste 500.000 lei.
Comercializarea drogurilor ar fi adus un venit estimativ membrilor grupării de peste
500.000 lei.

29