Planificare strategica – seminar

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

STUDENTI: Ciubotariu Miruna-Florina

Dănilă Lucica

Grupa 302

1
 Cuprins

1. Prezentarea instituției M.A.I....................................................................3

2. Analiza mediului intern și extern............................................................10
3. Concluzii..................................................................................................13

2
 Prezentarea Ministerului Afacerilor Interne

Misiune

Ministerul Afacerilor Interne are misiunea de a concepe și pune în practică politicile publice
din domeniul afacerilor interne, de a coordona activitățile de menținere a unui climat de ordine,
siguranță și încredere publică, de a preveni și gestiona situațiile de urgență, de a aplica politicile
europene și de a îndeplini obligațiile din domeniul său de competență care revin României în calitate
de stat membru al Uniunii Europene și al NATO. Prin mandatul său, MAI contribuie la asigurarea
unui nivel crescut de siguranță /securitate al cetățenilor și comunității, prin dezvoltarea și
implementarea de politici coerente în domeniul prevenirii și combaterii criminalității. Totodată, MAI
contribuie la consolidarea frontierei de stat, asigurarea unui nivel înalt de supraveghere şi control la
frontieră, precum și la aplicarea politicilor internaționale în domeniul azilului.

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30 din 25 aprilie 2007, cu

modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne exercită atribuțiile ce îi revin cu
privire la:
a) Apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și
private;
b) Realizarea Programului de guvernare și a strategiilor în domeniul ordinii publice;
c) Îndeplinirea obligațiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene
și participarea la procesul de elaborare a politicilor și actelor normative comunitare în
domeniile sale de competență;
d) Reprezentarea Guvernului pe plan local;
e) Încheierea de parteneriate cu autoritățile locale și cu structurile asociative ale autorităților
publice locale;
f) Administrarea rezervelor de stat;
g) Protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență;
h) Regimul actelor de identitate și de stare civilă, al pașapoartelor simple, al permiselor de
conducere și al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor;
i) Administrarea și protecția Fondului arhivistic național;
j) Asigurarea aplicării strategiei și a politicii Guvernului în domeniul pregătirii economiei
naționale și a teritoriului pentru apărare;
k) Asigurarea ordinii publice;
l) Paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor;
m) Prevenirea și combaterea faptelor antisociale;
n) Respectarea regimului juridic al frontierei de stat;

3
 o) Regimul juridic al străinilor, al solicitanților de azil și al persoanelor care au dobândit o
formă de protecție în România;
p) Apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă a populației și bunurilor.

Misiunea formulată mai sus va fi livrată prin implementarea următoarelor programe:

- Ordine și siguranță publică;
- Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;
- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;
- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;
- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

Viziunea Ministerului

La orizontul anului 2030, România va avea un sistem de ordine și siguranță publică

performant, integrat și responsabil, construit în jurul nevoii de încredere, securitate și de protecție a
cetățeanului și a comunității. Viziunea cuprinde domeniul principal de activitate al Ministerului
Afacerilor Interne, și anume menținerea ordinii și siguranței publice, și propune câteva atribute
importante – performanța, coerența și responsabilitatea. Se dorește dezvoltarea în continuare a
acestor elemente și asumarea unei căi care să conducă la îmbunătățirea situației actuale. La baza
acestei viziuni stă nevoia de a construi un mediu instituțional care să genereze încredere, securitate și
protecție, atât pentru cetățeni, cât și pentru comunitate. Planul Strategic Instituțional este aliniat cu
viziunea Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020 care urmărește eficientizarea
sistemului de ordine și siguranță publică printr-o abordare proactivă, orientată către nevoile de
securitate în serviciul cetățeanului, precum și prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine,
libertate și justiție.

Viziunea va fi urmărită prin intermediul următoarelor obiective strategice:

- Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului;
- Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore;
- Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.

4
 Organigramă

Obiective strategice

Obiectivul Strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție

a patrimoniului
Obiectivul acoperă unul dintre domeniile majore de activitate ale MAI, pentru realizarea
căruia contribuie majoritatea structurilor subordonate, și anume ordinea publică și siguranța
cetățenilor și a comunității, în ansamblu.
Obiectivul este susținut de două programe bugetare.
Primul program, ”Ordine și siguranță publică”, cuprinde 16 rezultate, care reflectă activitatea
Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a
Direcției Generale de Protecție Internă, a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și a
Agenției Naționale Antidrog.

5
 Cel de-al doilea program, ”Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare”, cuprinde 6
rezultate, care reflectă activitatea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și a Inspectoratului
General pentru Imigrări.
Structura Obiectivului Strategic 1 include două programe și un total de 44 de măsuri ce
corespund rezultatelor așteptate.
Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea
rezultatelor și atingerea impactului scontat pentru perioada 2019-2022 sunt de 37.223.422 mii lei, în
creștere față de estimarea pentru perioada 2018-2021 (30.026.941 mii lei).

Obiectivul Strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

DSU din cadrul MAI, prin DGMUM și IGSU, asigură cadrul legal coerent, resursele şi
capacităţile operaţionale pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, acordarea asistenței
medicale de urgență și prim-ajutor calificat, precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă.
ANRSPS contribuie la acest obiectiv prin atribuțiile pe care le are, atât în domeniul rezervelor de stat
(administrează stocurile de produse rezerve de stat, distribuie ajutoare umanitare), cât și în domeniul
problemelor speciale (pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare). Situațiile în
care structurile implicate acționează sunt reunite sub conceptul mai amplu de “eveniment major”.
Obiectivul este susținut de un singur program, “Protecție civilă și sprijin acordat
comunității”,
Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor
și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 12.534.876 mii lei.

Obiectivul Strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Obiectivul urmărește pe de o parte, obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite

cetățenilor de MAI, iar pe de altă parte, coordonarea și acordarea de sprijin administrativ, logistic,
financiar, TIC, juridic etc. pentru consolidarea capacității structurilor operative.

6
 Obiectivul este susținut de 2 programe : ”Servicii pentru cetățeni și persoane juridice” și
”Capacitate administrativă și sprijin operațional” și de un total de 26 de măsuri, ce corespund
rezultatelor așteptate.
Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea
obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2019-2022 sunt de 26.828.831 mii lei.

Resurse Financiare

Planul Strategic Instituțional al MAI este alcătuit din trei obiective strategice, care cuprind
cinci programe bugetare. Măsurile, acțiunile și activitățile incluse în plan sunt alocate mai multor
actori instituționali/structuri ale MAI. Drept rezultat, bugetul PSI este format din resurse alocate de
către un ordonator principal de credite către 7 ordonatori secundari de credite care au în subordine, în
total 198 de ordonatori terțiari de credite, respectiv către 62 ordonatori terțiari de credite aflați în
finanțarea directă a ordonatorului bugetar. Limitele de cheltuieli din cadrul bugetului de stat ale MAI
au fost preluate din Strategia Fiscal-Bugetară pentru perioada 2019-2021 . Ca atare, valabilitatea
programelor bugetare depinde de îndeplinirea ipotezelor de bază ale Strategiei. Pe parcursul ciclului
de viață de patru ani, obiectivele strategice și programele bugetare ale PSI vor totaliza 76.587.129
mii lei. Structura pe obiective strategice reliefează că aproximativ două treimi din finanțare se
direcționează prin OS 1 „Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a
patrimoniului”, unde sunt incluse programele bugetare “Ordine și siguranță publică” și
”Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare”. OS 2 „Creșterea capacității MAI de
prevenire și gestionare a situațiilor de urgență”, care planifică intervențiile privind protecția civilă și
eforturile pentru asigurarea intervenției și prevenției la situații de urgență, asistență medicală de
urgență și prim-ajutor calificat, precum și răspunsul la accidente colective, dezastre, calamități, are o
pondere de aprox. 15-16% din bugetul PSI. Restul se alocă prin OS 3 „Creșterea eficienței și a
capacității administrative a MAI” pentru servicii adresate cetățenilor și persoanelor juridice, pentru
activități de asigurare a funcționării eficiente a ministerului și de dezvoltare a capacității
instituționale.

În structura Ministerului Afacerilor Interne se găsesc 19 structuri ale Aparatului Central

(Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală Management Operaţional, Corpul de
Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcţia Generală
Management Urgențe Medicale, Direcţia Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală
pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, Direcţia Generală Logistică, Direcţia Generală Financiară,
Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Direcţia
Generală Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale, Directia Fonduri Externe
Nerambursabile, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Direcţia Informare şi Relaţii
Publice, Centrul Național de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, Oficiul
7
Responsabilului cu Protecția Datelor Personale) și 22 de unități, instituții și structuri aflate în
subordinea/în cadrul MAI (Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română,
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul
General de Aviație al MAI, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție,
Administrația Națională de Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Instituția Prefectului, Direcția
Generală de Pașapoarte, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date,
Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Agenția Națională Antidrog,
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Arhivele Naționale, Academia de Poliție
”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Național SIS, Casa de
Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI).

Resurse umane

În ceea ce privește resursele umane, Ministerul Afacerilor Interne este al doilea cel mai mare
angajator din administrația publică centrală, cu un număr de 129.067 posturi ocupate, surclasat doar
de Ministerul Educației Naționale (289.229) și aflat la o distanță considerabilă de Ministerul Apărării
Naționale, ocupantul locului 3 din clasament, cu 71.735 de posturi ocupate. Anul 2018 a constituit un
an al redresării dinamicii de personal. Pentru prima dată din anul 2012, la nivelul ansamblului
instituției, balanța dintre intrările și ieșirile de personal din sistem a fost pozitivă la finele anului
2018, cu un câștig de 4.833 de posturi încadrate. Astfel, balanța de personal este pozitivă atât pentru
principalele inspectorate generale/similare, cât și pentru unitățile Aparatului central al MAI și
subordonate acestora, în condițiile în care ieșirile din sistem determinate de pensionările pentru
limită de vârstă și anticipate nu s-au permanentizat întru totul, raportat la perioadele de stabilitate
instituțională din perspectiva gestiunii resurselor umane.

8
 Analiza mediului intern și a mediului extern ( analiza SWOT și
analiza PESTEL)

Analiza SWOT
Analiza SWOT prezintă principalele puncte tari și puncte slabe ale MAI, precum și
oportunitățile și amenințările care se manifestă în raport cu activitatea MAI și care conțin elemente
pe care factorii de decizie le pot valorifica în prioritizarea acțiunilor viitoare și comunicarea mai
eficientă cu publicul larg.

Puncte tari
- Vizibilitate crescută pe plan intern
- Relații de colaborare cu toate autoritățile centrale și locale, reprezentare teritorială extinsă
- Ușurință în implementarea de instrumente de planificare strategică
- Existența unor puncte centrale de coordonare și management operațional
- Existența unor puncte centrale de coordonare și management operațional
- Propriul sistem de formare inițială și continuă
- Resursa umană calificată, dedicată muncii, disciplinată
- Resursa umană calificată, dedicată muncii, disciplinată
- Succesul în atragerea de fonduri externe pentru acoperirea nevoilor de dotare și dezvoltare
instituțională

9
 Puncte slabe

- Dotarea slabă cu mijloace resurse logistice

- Resursele umane Domeniul resurselor umane este unul care prezintă, pe lângă punctele tari
enumerate mai sus și o multitudine de deficiențe, care se traduc prin tot atâtea puncte slabe ce
afectează activitatea ministerului. În primul rând, un element deficitar este subdimensionarea
resurselor umane raportat la complexitatea atribuțiilor. Resursele umane ale MAI sunt afectate și
de continuarea fenomenului de migrație a personalului cu înaltă calificare spre alte domenii sau
spre alte instituții/companii private mai atractive din punct de vedere economic.
- Integrarea insuficientă a mijloacelor TIC în activitatea curentă

Oportunități

- Apartenența la organisme internaționale

- Nevoia din ce în ce mai accentuată de comunicare cu publicul, preferința publicului pentru
comunicare și schimb de informații prin rețele sociale, în timp real
- Nevoia din ce în ce mai accentuată de comunicare cu publicul, preferința publicului pentru
comunicare și schimb de informații prin rețele sociale, în timp real
- Accesul la opinii avizate prin consultări publice și susținerea publică a inițiativelor MAI
- Accesul la fonduri nerambursabile pentru finanțarea nevoilor de dezvoltare instituțională și de
investiții
- Accesul la fonduri nerambursabile pentru finanțarea nevoilor de dezvoltare instituțională și de
investiții

Amenințări

- Finanțare insuficientă
- Modificări legislative cu impact asupra resurselor umane
- Cadru legislativ inflexibil și învechit
- Amploarea și diversitatea criminalității, accentuarea caracterului transfrontalier
- Intensificarea fluxurilor migratorii
- Instabilitatea regională
- Sensibilitatea cetățenilor față de anumite subiecte publice și modul de manifestare a acestora
- Riscul de producere a unor calamități naturale

10
 Analiza PESTEL

Factori Politici
- Emergența, la nivel european a fenomenelor extremiste, ultranaționaliste, anti-europene,
migraționiste organizate;
- Deficiențe în aplicarea strategiilor la nivel european/național menite să reducă numărul și gravitatea
unor probleme sociale ce determină comportamente deviante și infracționale
inclusiv lipsa unor politici sociale eficiente care să conducă la ameliorarea unor probleme sociale
complexe. Deficiențele sunt cu atât mai vizibile și resimțite de publicul larg cu cât este vorba de
fenomene aflate la congruența dintre atribuțiile mai multor instituții ale executivului, cum ar fi
siguranța rutieră, violența în familie sau traficul de persoane;
- Evoluția Uniunii Europene, confruntată cu provocări legate de Brexit și alte mișcări anti-europene și
nevoia de a alege unul dintre cele cinci scenarii de direcționare a viitorului Europei;
- Libera circulație în țările UE și deschiderea frontierelor în regiune, facilitează activitatea grupurilor
organizate care acționează prin crearea de noi ramificații în Europa, SUA, Asia, Africa și Australia și
se axează pe dezvoltarea de conexiuni cu infractorii autohtoni

Factori Economici
- Sensibilitatea mediului economico-financiar la factori cu impact la nivel global sau european a
generat perioade de crize financiare, acest pericol subzistând în continuare, cu potențialul de a afecta
instituțiile din domeniul aplicării legii atât prin reducerea bugetelor, cât și prin creșterea nivelului
infracționalității şi mișcărilor sociale;
- Constrângeri bugetare care determină insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare şi materiale
şi îngreunează finalizarea proiectelor aflate în derulare și a investițiilor deja începute, precum şi
demararea unor investiții noi;
- Creșterea disparităților economice dintre zonele rurale sărace și zonele urbane din ce în ce mai
dezvoltate și care atrag capitaluri și forță de muncă calificată.

Factori Sociali
- Fluxul migrator și atentatele teroriste ce afectează Europa în perioada ultimilor ani au generat
puternice conflicte sociale și culturale, ale căror dezvoltări și efecte pot fi resimțite o perioadă
îndelungată;
- Amploarea și diversitatea criminalității organizate, precum și accentuarea caracterului transfrontalier
al fenomenului, mobilitatea crescută a grupărilor organizate, utilizarea de către acestea a unor noi
metode/tehnici;
- Apariția unor situații cu caracter de noutate la nivel social, care, pentru a fi gestionate eficient,
presupun o pregătire profesională prealabilă;
11
- Organizarea protestelor de stradă de câte ori apar fenomene care generează nemulțumiri sau reacții
negative în rândul populației;
- Scăderea demografică, îmbătrânirea accentuată a populației și lipsa forței de muncă, generată de
scăderea natalității și de părăsirea țării de către cei în vârstă aptă de muncă.

Factori Tehnologici
- Dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi tendința de diminuare a costurilor tehnologice pentru
utilizatori individuali creează posibilități de utilizare a acestui avantaj de către exponenții mediului
infracțional;
- Apariția unor atacuri cibernetice care ar putea bloca fluxul informațional al instituției, putând
conduce de asemenea la compromiterea sau chiar sustragerea unor informații clasificate;
- Dinamica schimbărilor tehnologice aferente sistemului SIS/SIRENE, aspect ce ar conduce la
blocaje/disfuncționalități în funcționare;
- Schimbările rapide în tehnologie, care impun modificări în consecință ale tacticilor operaționale;
- Trecerea spre societatea informațională (sisteme de e-guvernare, e-comerț) și folosirea pe scară largă
a aplicațiilor pentru telefoane mobile, evoluții față de care MAI trebuie să acționeze proactiv;
- Creșterea fluxului operativ foarte mare de informații şi accesul la multiple rețele de comunicații ar
putea conduce la producerea unor incidente de securitate

Factori de natură legală

- Îngreunarea cooperării cu instituțiile de aplicare a legii partenere ca urmare a lacunelor legislative, a
paralelismelor în reglementare şi a lipsei unor protocoale de colaborare eficiente;
- Birocrația excesivă în procesul de reglementare juridică, lacunele şi incoerența unor prevederi
legislative, în special în domeniul achizițiilor publice și al contractării fondurilor nerambursabile;
- Evoluția normelor de natură europeană și nevoia de a genera propria agendă legislativă în contextul
negocierilor europene.

Factori de Mediu
- Riscul producerii unor dezastre naturale, precum cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii,
secetă, mare parte dintre ele cauzate de fenomenul schimbărilor climatice.

12