Subiecte examen

Elaborare

Subiect 1 Obiectivele elaborării planurilor de amenajare urbană

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;
b) îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
c) gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural şi
cultural şi a resurselor naturale;
d) utilizarea raţională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităţilor şi conservarea
terenurilor agricole fertile;
e) conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.

Subiect 2 Principalele tipuri de documentaţii de amenajare a teritoriului: denumire, scurtă

caracterizare.

Documentaţiile de amenajare a teritoriului, conform art.40 din Lege, sunt următoarele:

• Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN

• Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ
• Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ
Toate aceste categorii de planuri au caracter director.

Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN, reprezintă expresia spaţială a programelor

strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi stabileşte liniile directoare ale organizării şi dezvoltării
durabile pentru întreg teritoriul ţării.
PATN este compus din secţiuni specializate, care abordează principalele obiective ale dezvoltării
economice naţionale în contextul integrării României în Uniunea Europeană cum ar fi protecţia patrimoniului
natural şi construit, dezvoltarea spaţială echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor ţării, utilizarea raţională a
resurselor de apă, dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi integrarea acesteia în coridoarele de transport
europene ş.a.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ, are rolul de a transpune spaţial programul de
dezvoltare economico-socială a judeţului, elaborat de către autorităţile judeţene pentru teritoriul pe care îl
gestionează. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu PATN şi PATZ, cu programele
guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare. Prevederile PATJ devin obligatorii
pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază. Periodic, la 5 – 10 ani, în
funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului, PATJ se actualizează.
Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ are rolul de a realiza concretizarea strategiilor
sectoriale şi regionale în teritoriu şi de a contribui la soluţionarea unor probleme specifice ale unor teritorii.
Aceste teritorii pot fi : intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază,
comune şi oraşe; interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi; regionale, compuse din mai multe
judeţe care sunt asociate în regiuni de dezvoltare conform Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională.
Direcţiile de dezvoltare formulate în PATZ devin obligatorii pentru documentaţiile la nivelul teritorial
inferior.

Caracterul documentaţiilor de amenajare a teritoriului

 • obligatoriu , activitatea de monitorizare şi evaluare a implementării lor revenind în sarcina
instituţiilor cu atribuţii în domeniu, conform legii;
• ierarhic, prevederile din documentaţiile de nivel teritorial superior sunt obligatorii pentru
documentaţiile care le detaliază;
• de planificare strategică, prin integrarea şi corelarea strategiilor sectoriale şi judeţene; planurile de
amenajare a teritoriului trebuie să vizeze dezvoltarea , să formuleze direcţii de dezvoltare pentru perioade bine
determinate, să beneficieze de suportul politic şi administrativ al autorităţilor cu rol decizional.

Subiect 3 Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului

In conformitate cu prevederile legale în vigoare, finanţarea elaborării sau actualizării documentaţiilor
de amenajare a teritoriului, inclusiv a studiilor de specialitate necesare pentru fundamentarea acestora, se face
din fondurile prevăzute în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi din bugetul de stat
şi din venituri proprii constituite la autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului, în
baza art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, din prin
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Finanţarea elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu caracter deosebit – inclusiv a
studiilor de fundamentare a acestora – în cazul unor zone care necesită studii şi cercetări complexe, se poate
face şi din fondurile destinate cercetării, dezvoltării regionale şi din alte surse legal constituite din ţară şi/sau
străinătate.
Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului, în scopul realizării unor
obiective de interes general, consiliile judeţene se pot asocia sau, după caz, pot colabora cu persoane juridice
din ţară sau din străinătate.

Subiect 4 Principalele etape ce trebuie parcurse în procesul de elaborare a documentaţiilor de

amenajare a teritoriului

(1) Etapa preliminară de pregătire a elaborării documentaţiilor:

a) informarea populaţiei asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei, a scopului şi obiectivelor

acesteia se face prin grija iniţiatorului prin intermediul mass-mediei: publicare pe siteul propriu şi în presă,
prezentări la posturi locale de radio şi TV, conferinţe, afişe, interviuri şi alte mijloace;
b) adjudecarea elaborării documentaţiilor se face conform prevederilor legale în vigoare; în cazul
finanţării din fonduri publice, se face prin licitaţie publică, cerere de oferte sau negociere cu o singură sursă;
c) desemnarea elaboratorului documentaţiilor care se finanţează din fonduri publice se face, potrivit
prevederilor legale în vigoare, de către comisia numită în acest scop de autoritatea administraţiei publice, în
urma analizării ofertelor prezentate.
d) contractarea lucrărilor:
(i) comanda pentru elaborarea documentaţiilor se emite de beneficiar şi se transmite elaboratorului
desemnat, în condiţiile legii;
(ii) tema-program pentru elaborarea documentaţiei se întocmeşte de către beneficiar, sau de către
acesta împreună cu elaboratorul şi trebuie să evidenţieze principalele obiective, probleme şi prevederi pe care
urmează să le conţină documentaţia, forma de prezentare, termene de predare, acestea urmând să se încadreze
în conţinutul – cadru stabilit prin metodologia de faţă;
(iii) în lipsa temei-program, documentaţia se va elabora pe baza conţinutului-cadru al documentaţiei
respective, potrivit capitolului IX, secţiunile 1, 2 sau 3 din prezenta Metodologie;
(iv) valoarea lucrării ce se finanţează din fonduri publice se stabileşte prin însumarea evaluării fizice şi
financiare a operaţiunilor (exprimate în număr de ore medii convenţionale, transformate în lei pe baza tarifului
orar al unităţii elaboratoare), pe baza de selecţie de oferte; valoarea lucrărilor finanţate din fonduri private se
stabileşte prin negociere;
 (v) contractul se întocmeşte de elaborator, pe baza comenzii beneficiarului şi conţine obligaţiile
părţilor semnatare în elaborarea şi recepţionarea documentaţiei, evidenţiindu-se termenele şi valorile fazelor
decontabile şi clauzele contractuale; după semnarea contractului, elaboratorul documentaţiei poate încheia
subcontracte de elaborare cu alte unităţi de proiectare sau cu persoane fizice – specialişti în domeniu, cu
respectarea condiţiilor din contractul de bază.
(vi) procedura de adjudecare şi contractare a documentaţiilor este precizată în Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 34/2005 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru
aprobarea normelor de aplicare a acesteia.

(2) Etapa de documentare, de asigurare a bazei de date şi informaţii presupune consultarea a numeroase
surse documentare, selectarea şi agregarea datelor din diferite domenii care se referă la teritoriul ce face
obiectul studiului. a) Sursele de documentare principale sunt următoarele:

a) Sursele de documentare principale sunt următoarele:

(i) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la diferite nivele teritoriale (secţiuni ale PATN), planuri
de amenajare a teritoriului zonal sau judeţean;

(ii) strategia de dezvoltare la nivel naţional;

(iii) strategii, planuri şi programe de dezvoltare regională;

(iv) strategii sectoriale ale ministerelor şi ale altor organe centrale;

(v) strategii şi programe de dezvoltare ale judeţelor;

(vi) studii de fundamentare elaborate anterior cu condiţia ca informaţiile şi prevederile cuprinse în acestea să
nu fie depăşite ;

(vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional, cum ar fi Raportul naţional al dezvoltării umane;

(viii) programe şi proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului respectiv

(ix) informaţii statistice cuprinse în sistemul statistic naţional şi care se pot obţine de la Institutul Naţional de
Statistică sau de la direcţiile judeţene de statistică, prin consultarea publicaţiilor acestora sau prin solicitarea
de date suplimentare;

(x) informaţii statistice cuprinse în sistemul EUROSTAT, CANSTAT, CEE-ONU gestionate de INS şi
organisme internaţionale;

(xi) informaţii gestionate de organisme centrale şi servicii descentralizare ale acestora, (inspectorate, direcţii
judeţene)

(xii) informaţii furnizate de organisme neguvernamentale, agenţi economici etc.;

(xiii) date şi informaţii aflate în gestiunea elaboratorului; (xiv) legislaţia specifică

b) Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare revine în sarcina elaboratorului, care va fi sprijinit în

acest sens de către beneficiar (MDRL, administraţia publică judeţeană sau locală). Potrivit Legii, ministerele
şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor
publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar
consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi
urbanistică a localităţilor (art.24 alin. 2 din Lege). De asemenea, serviciile publice descentralizate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţi economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale
care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în
vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului (art. 27 alin. 2 din Lege). Pentru obţinerea altor
tipuri de date şi informaţii, elaboratorul poate încheia contracte cu persoane fizice sau juridice deţinătoare de
astfel de informaţii.

(3) Studii de fundamentare a strategiilor şi prevederilor cuprinse în documentaţii

a) Pentru aprofundarea şi fundamentarea prevederilor anumitor domenii sunt necesare studii de fundamentare
care pot fi întocmite de instituţii specializate sau de către elaboratorul documentaţiei de amenajare a
teritoriului, dacă are competenţa necesară.
b) Obiectul studiilor se stabileşte de elaborator împreună cu beneficiarul documentaţiei respective;
c) Numărul şi amploarea acestora depinde de mărimea şi complexitatea problemelor specifice, precum şi de
existenţa unor studii de fundamentare anterioare.
d) Lista studiilor de fundamentare necesare se întocmeşte la primirea comenzii, astfel încât beneficiarul să
poată cunoaşte, la definitivarea contractului, valoarea totală a acestora.
e) După specificul lor, studiile de fundamentare pot fi:
(i) studii de fundamentare cu caracter analitic, care se referă la un domeniu al analizei, ca de exemplu: studii
geotehnice; studii de mediu, studii privind fondul forestier, studii privind evoluţia istorică, culturală; stabilirea
şi delimitarea zonelor de risc; valorificarea potenţialului turistic, organizarea circulaţiei;
(ii) studii de fundamentare cu caracter consultativ, care să evidenţieze, pe bază de sondaje sau anchete socio-
urbanistice, unele cerinţe şi opţiuni ale populaţiei;
f) Studii de fundamentare cu caracter prospectiv, care să reprezinte prognoze, scenarii sau alternative pentru
diferite domenii sectoriale: evoluţia populaţiei; evoluţia funcţiunilor economice, a cerinţelor în domeniul
forţei de muncă, a locuirii.
g) Conţinutul studiilor de fundamentare va fi structurat astfel:
(i) definirea obiectivelor studiului;
(ii) analiza critică a situaţiei existente;
(iii) evidenţierea disfuncţionalităţilor şi a priorităţilor;
(iiii) propuneri, scenarii alternative.

(4) Etapa de elaborare propriu-zisă constă în:

a) Elaborarea celor trei mari părţi, care sunt detaliate în Capitolul IX “Conţinutulcadru” şi anume :

(i) identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea problemelor şi

disfuncţionalităţilor;
(ii) diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită
pentru orizontul de timp stabilit;
(iii) strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri.

b) Cele trei părţi pot fi constituite în volume separate şi cuprind piese scrise (memoriu) şi desenate
(planuri/planse). Documentaţiile pot fi predate în 2 sau 3 etape, în conformitate cu Tema – program, iar
conţinutul acestora este detaliat în capitolul IX.
c) Pe parcursul elaborării documentaţiilor, între executant şi beneficiar pot avea loc consultări; de asemenea se
vor avea în vedere cerinţele şi opiniile populaţiei exprimate în procesul de consultare.
f) După predarea fiecărei etape, beneficiarul îşi va exprima punctul de vedere asupra documentaţiei, prin
formularea unor observaţii şi recomandări, care vor fi analizate şi introduse în documentaţie, după caz.
g) După elaborarea ultimei etape este necesară obţinerea de avize şi/sau acorduri de la MDRL şi alte
organisme centrale şi teritoriale desemnate prin legislaţia în vigoare.
Subiect 5 Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN): definiție, secțiuni
PATN (definiție - prima pag.)

Secțiuni:
a) Secţiunea I-a - Căi de comunicaţie
b) Secţiunea a II – a – Apa
c) Secţiunea a III – a Zone protejate
d) Secţiunea a IV – a Reţeaua de localităţi
e) Secţiunea a V – a Zone de risc natural
f) Secţiunea a VIII – a Zone cu resurse turistice

Subiect 6 Planul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ): definiție, secțiuni

PATJ(definiție – prima pag.)

Secțiuni:

1. STRUCTURA TERITORIULUI:
1.1. Localizare geografică
1.2. Cadrul natural/mediul
1.3. Zone protejate, peisajul cultural naţional:
1.4. Reţeaua de localităţi:
1.5. Infrastructurile tehnice majore
1.6. Zonificarea teritoriului:

2. STRUCTURA SOCIO –DEMOGRAFICĂ

2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic:
2.2. Resursele umane
2.3.

3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR (conform clasificării CAEN)

3.1. Agricultura, silvicultura, piscicultura:
3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii
3.3. Turismul
3.4. Servicii economice

4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEŢEAN, REGIONAL ŞI NAŢIONAL

4.1. Coridoare de transport, oraşe-poartă
4.2. Poli de atracţie externi/poli interni cu influenţe extrajudeţene.
4.3. Zone de cooperare transfrontieră
4.4. Regiunea de dezvoltare în care este cuprins judeţul şi regiunile de dezvoltare vecine
 4.5. Zone metropolitane, periurbane

Subiect 7 Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ (definiție - prima pag, tipuri)

Fac obiectul PATZ următoarele teritorii:

a) regionale, compuse din mai multe judeţe constituind regiuni de dezvoltare, conform Legii nr. 315/2004
privind dezvoltarea regională în România.; documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului
zonal regional – PATZR;

b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi; documentaţia elaborată este Planul de amenajare
a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ;

c) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază – comune, oraşe;
documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC sau Planul de
amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO, după caz.

Subiect 8 Planului de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR: obiectiv, structură

(1) Obiectul PATZR îl constituie regiunile de dezvoltare, delimitate în conformitate cu Legea nr. 315/2004
privind dezvoltarea regională în România.

Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile unor judeţe, respectiv al Municipiului Bucureşti, asociate
pe baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene respective şi, după caz, ai Consiliului
General al Municipiului Bucureşti. şi funcţionează în baza prevederilor prezentei legi.

Potrivit legii, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Art. 33. – Structura şi modul de prezentare al documentaţiilor de tip PATZR

(1) Structura PATZR urmăreşte prevederile privind structura de elaborare a Planului de amenajare a
teritoriului judeţean – PATJ, prevăzută în art. 22 din prezenta Metodologie.

(2) Elaborarea PATZR are la bază Planurile de amenajare a teritoriului judeţean, aprobate şi actualizate, ale
judeţelor care compun regiunea, precum şi politicile şi programele de dezvoltare ale regiunilor respective.

(3) Analizele care se efectuează in cadrul acestor documentaţii au ca scop identificarea oportunităţilor de
cooperare între judeţele care sunt asociate în regiunea de dezvoltare, precum şi valorificarea efectelor
sinergice ale acestora.

(4) PATZR este constituit din piese scrise şi desenate, structurate conform celor trei considerente stipulate în
art. 6 alin. 4 din prezenta Metodologie.
Subiect 9 Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ
Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean

(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este o documentaţie cu caracter director,
care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind – în
întregime sau parţial – teritoriul administrativ al mai multor judeţe.

(2) Prevederile PATZIJ se corelează cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATN, ale
Planului de amenajare a teritoriului zonal regional - PATZR şi ale Planului de amenajare a teritoriului
judeţean – PATJ. Prevederile PATZIJ devin obligatorii pentru documentaţiile de nivel inferior.

(3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor judeţene, conform competenţelor şi răspunderilor ce
le revin potrivit Legii, pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare
pentru soluţionarea acestora. (4) Sunt similare cu acest tip de documentaţie planurile de amenajare a
teritoriilor zonale frontaliere, în cadrul cărora sunt vizate modalităţile complementare de dezvoltare
economicosocială, pe baza cooperărilor specifice pentru teritoriile situate de-a lungul graniţelor.

(5) In situaţiile în care acţiunile de cooperare preconizate prezintă interes comun pentru ţări vecine, teritoriul
care face obiectul studiului îl reprezintă zona transfrontieră. Acest tip de plan de amenajare a teritoriului
trebuie elaborat concomitent şi “în oglindă” de către ţările vecine angajate în acest demers.

Art. 42. – Structura şi modul de prezentare a planului de amenajare a teritoriului zonal

interjudeţean – PATZIJ

(1) Structura PATZIJ este conformă cu cea pentru Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ,
prezentată în art. 22 din prezenta Metodologie.

(2) Elaborarea PATZIJ are la bază planurile de amenajare a teritoriilor judeţene, actualizate şi aprobate,
precum şi analize suplimentare privind stadiul actual al cooperărilor şi oportunităţilor ce pot fi valorificate în
perspectivă.

(3) PATZIJ este organizat în piese scrise şi piese desenate, structurate conform art. 6 alin.4 din prezenta
Metodologie.

Subiect 10 + Subiect 11 Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC si a

planuilui de amenajare a teritoriului zonal intercomunal : obiectiv, structură

Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de

amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC

(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc/intercomunal - PATZIO/PATZIC – este o

documentaţie cu caracter director, care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme
specifice din zone ce cuprind teritoriile administrative ale unor municipii/oraşe/comune. PATZIO sau
PATZIC cuprinde teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază vecine, situate în acelaşi judeţ sau
în judeţe vecine.

(2) Prevederile PATZIO/PATZIC se corelează cu prevederile din documentaţii de amenajare a teritoriului de

nivel superior şi devin obligatorii pentru documentaţii de nivel inferior.

(3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale
interesate, conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit legii, pe baza consensului manifestat în
recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora.
(4) Cazuri particulare ale acestor tipuri de planuri de amenajare a teritoriului le reprezintă Planul de amenajare
a teritoriului zonal metropolitan şi Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban. Aceste teritorii se
caracterizează prin relaţii complexe de interdependenţă cu un pol urban puternic, în cazul zonei metropolitane,
sau cu un municipiu/oraş, în cazul zonei periurbane. Delimitarea acestor teritorii necesită studii prealabile. In
funcţie de mărimea polului urban, limitele teritoriilor zonale delimitate pot depăşi limita judeţului din care
acestea face parte.

(5) In toate cazurile specificate în alin. 1 şi alin. 4, delimitarea teritoriilor cuprinse în planurile de amenajare se
face prin includerea în întregime a teritoriului unităţilor administrativteritoriale de bază, care fac obiectul
documentaţiei - municipii, oraşe sau comune după caz.

Art. 50. – Structura şi modul de prezentare a Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc
– PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC

(1) Structura PATZIO/PATZIC este conformă cu structura planului de amenajare a teritoriului judeţean PATJ
stipulată în art. 22 din prezenta Metodologie.

(2) Documentaţia se elaborează pe baza planurilor de amenajare a teritoriilor judeţene actualizate şi aprobate.
Se vor efectua analize suplimentare privind posibilităţile de valorificare a efectelor sinergetice ale funcţionării
în spaţiu a structurilor economice, sociale şi de mediu.

(3) Documentaţia se organizează în piese scrise şi desenate, structurate în conformitate cu cele trei părţi
stipulate în art. 23 alin. 2 din prezenta Metodologie.