UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE DREPT

PROGRAMUL DE STUDIU ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT IF

INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII

NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE

STUDENT

Gabriela NANU

ORADEA

2023
1.Bugetul de stat
Bugetul de stat este un document oficial care ilustrează veniturile aflate la dispoziția statului
și cheltuielile aprobate care se vor efectua în decursul anului calendaristic pentru care este
întocmit acest document. Cu alte cuvinte, bugetul de stat este un act care prevede veniturile și
cheltuielile anuale ale statului.
Bugetul se aprobă în Parlament, prin Legea bugetului de stat, după care are un caracter
obligatoriu. Deoarece între prevederile care apar în buget și execuția veniturilor și a cheltuielilor
publice apar neconcordanțe, se impun anumite corecții ale bugetului care se realizează prin așa-
numitele rectificări bugetare. Analiza bugetelor statelor lumii a stat constant în atenția
specialiștilor (şi nu numai) încă din secolele trecute, dar s-a amplificat în ultimele decenii odată
cu creșterea impactului unor factori care tind să vulnerabilizeze economia mondială şi, implicit,
economiile naționale, precum: globalizarea, criza economico-financiară, corupția
transfrontalieră, terorismul etc. În zilele noastre, bugetul de stat exprimă relațiile economice în
formă bănească ce iau naștere în procesul repartiției produsului intern brut în conformitate cu
obiectivele de politică economică, socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relații au
dublu sens: pe de o parte, ca relații prin care se mobilizează resursele bănești, iar pe de altă parte,
ca relații de repartizare a acestor resurse1 .Bugetul României este întocmit de executiv (Guvern),
supus aprobării Parlamentului şi este promulgat de către Președintele ţării. Acesta se întocmește
în lunile decembrie sau ianuarie, pentru anul care urmează, iar pe parcursul anului pentru care a
fost întocmit, se „ajustează” cel puțin o dată, sub forma rectificării bugetare menite să
restabilească neconcordanțele apărute între planificarea bugetară şi mersul încasărilor la buget
(adică a veniturilor) şi a cheltuielilor, sau acoperirea unor cheltuieli neprevăzute în bugetul
proiectat 2
Acesta reflectă prioritățile guvernamentale în ceea ce privește dezvoltarea economică,
asistența socială, educația, sănătatea, infrastructura și alte domenii importante. În acest referat,
vom explora principalele aspecte legate de bugetul de stat în România.
Bugetul de stat joacă un rol crucial în asigurarea securității naționale, mai ales în contextul
crizelor economice. Alocarea adecvată a resurselor financiare pentru sectorul securității naționale
este esențială pentru menținerea stabilității și protejarea intereselor țării. Iată cum bugetul poate
influența securitatea națională în contextul crizelor economice.
Apărare și securitate:Bugetul alocat apărării și securității naționale poate fi afectat în perioade de
criză economică, când resursele financiare sunt reduse; scăderea investițiilor în apărare poate
afecta capacitatea de apărare a țării și capacitatea de a face față amenințărilor interne și externe ;
reducerea bugetului poate duce la restrângerea programelor de modernizare a echipamentelor
militare și a infrastructurii de apărare.
Securitatea internă: Bugetul alocat forțelor de securitate internă, cum ar fi poliția, serviciile de
informații și alte instituții de aplicare a legii, poate fi afectat în perioade de criză economică;

1
. Văcărel, I., B istriceanu, G. și Anghelache, G., Finanțele publice, ediția a IV-a, București: Editura Didactică şi
Pedagogică, 2004 abud. INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL
CRIZELOR ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022, p.
15
2
INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022, p. 15
Securitatea cibernetică: Amenințările cibernetice pot crește în perioade de criză, când atacatorii
pot profita de vulnerabilitățile și de necesitatea organizațiilor de a face economii.
Migrația și securitatea frontierelor: Bugetul alocat securității frontierelor, inclusiv patrularea și
gestionarea migrației, poate fi supus presiunii în aceste perioade.

Statul, ca principal garant al securității la nivel naţional, are dezvoltatăşi o importantă

componentă economică. Eșecul unui stat, inclusiv din punct de vedere al securității, pune un
accent deosebit pe factorii de natură economică, printre care:3declin economic sever (declin
economic progresiv al societății, colaps sau devalorizare a monedei naționale, creștere a
economiei subterane, creșterea nivelului de corupție, dificultăți sociale extreme) şi dezvoltare
inegală în cadrul diverselor grupuri sociale (inegalitate reală sau percepută la nivelul grupului, în
ceea ce privește educația, locuri de muncă, statut economic, gradul de sărăcie la nivelul grupului,
măsurat prin nivelul de sărăcie, rata de mortalitate infantilă, nivelul de educație, creșterea
naționalismului comunal bazat pe inegalitățile reale sau percepute la nivelul grupului). 4
Alocarea adecvată a resurselor financiare pentru apărare, securitate internă, securitate
cibernetică și gestionarea migrației este esențială pentru protejarea intereselor naționale și
menținerea stabilității în aceste perioade dificile.

2.Cheltuielile publice pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

Cheltuielile publice pentru apărare, ordine publică și siguranță națională se alocă preponderent
din bugetul de stat, costul acestora fiind suportat de societate, deoarece serviciile care deservesc
aceste sectoare de activitate au caracter general și satisfac nevoile întregii comunități din țara
noastră. Cheltuielile publice pentru apărare sunt finanțate preponderent din bugetul de stat,
sursele de venituri extrabugetare provenind din operațiunile din teatrele de operații, din activități
de asistență bilaterală sau prin valorificarea unor bunuri din dotare. Aceste surse de venituri
extrabugetare sunt reduse în comparație cu veniturile de la bugetul de stat și nu reprezintă
venituri constante pe care să se poată baza Ministerul Apărării Naționale. Alte surse de venituri
pentru armată pot fi creditele externe sau resurse financiare ce provin de la alianțe militare. Cum
sectorul de apărare nu este unul care să producă bunuri și servicii susceptibile a fi comercializate,
acesta este neproductiv, consumând resursele financiare ale statului.5
Câteva aspecte relevante legate de cheltuielile publice în aceste domenii:

Apărare: Aceste cheltuieli cuprind salariile și beneficiile militare, achiziționarea și întreținerea

echipamentelor militare, investițiile în infrastructură militară, cercetarea și dezvoltarea de
tehnologii de apărare etc.

3
Băhnăreanu, C., Influenţa factorului economic în realizarea securității, București: Editura Universității Naţionale
de Apărare „Carol I”, 2009 abud INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN
CONTEXTUL CRIZELOR ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative
2(51) / 2022, p. 22
4
INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022, p. 22
5
INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022, p. 24
Ordine publică: Aceste cheltuieli acoperă salariile și beneficiile personalului, achiziționarea de
echipamente și tehnologii necesare pentru aplicarea legii, trainingul și pregătirea forțelor de
ordine, precum și alte activități specifice pentru prevenirea și combaterea criminalității.

Siguranță națională: Aceste cheltuieli acoperă activități de colectare și analiză a informațiilor,

contraspionaj, contraterorism, protecția împotriva amenințărilor cibernetice, securitatea
frontierelor, protecția infrastructurii critice (cum ar fi rețelele de energie, transport sau
comunicații) și alte măsuri de securitate necesare.

După aderarea țării noastre la structurile euro-atlantice, bugetul Ministerului Apărării Naționale a
început să crească, fiind necesar un proces de aliniere a Armatei României la standardele
armatelor țărilor aliate, atât din punct de vedere al pregătirii militarilor, cât și din punct de vedere
al înzestrării armatei, aspecte care pot fi implementate doar cu ajutorul unor resurse financiare
adecvate. Potrivit informațiilor de pe site-ul Ministerului Apărării Naționale (www.mapn.ro),
principalele cheltuieli cu apărarea la noi în țară, în anul 2017, au fost: cheltuielile curente,
cheltuielile de personal, asistența socială și bunurile și serviciile. Potrivit aceleiași surse,
resursele financiare de la bugetul de stat reprezintă 15.720.614.000 lei, iar cele din venituri
proprii doar 601.672.000 lei (3,8% din totalul bugetului armatei). Și în anul 2021, ca și în anii
anteriori, potrivit sursei citate, principalele cheltuieli legate de apărare în România au fost:
cheltuielile curente, urmate de cheltuielile de personal, cheltuielile cu asistența socială și cele
destinate achiziționării bunurilor și serviciilor.
După MApN, instituția care a avut în ultimii patru ani cel mai mare buget, dintre instituțiile
cu rol în gestionarea securității este Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Astfel, conform datelor
statistice de pe site-ul acestei instituții (MApN, 2007–2021), în 2018, bugetul MAI a fost de 15,6
mld. lei, în 2019 de 17,6 mld. lei, în anul 2020 a înregistrat o creștere semnificativă ajungând la
21,5 mld. lei, pentru ca în ultimul an de analiză (2021) bugetul acestui minister să scadă ușor față
de anul precedent, la 21,1 mld. lei. O creștere semnificativă, în intervalul 2018–2021, a
înregistrat și bugetul Serviciului Român de Informații (SRI). Astfel, în anul 2018, acesta a avut
un buget de 2,3 mld. lei, în anul 2019, bugetul instituției a fost de 2,4 mld. lei, în anul 2020 de
2,7 mld. lei, iar în anul 2021 de 2,9 mld. lei.
La structura bugetului instituțiilor cu rol în gestionarea securității naționale, în anul 2021, se
observă că principalele instituții din România cu rol în gestionarea securității naționale, MApN și
MAI, au buget însumat de 89% din bugetul alocat acestui tip de instituții publice. 6
3. Efectele crizelor economico-financiare asupra administrației publice și a securității
naționale și internațional
Crizele ce au lovit întreaga societate omenească, conectată prin firele globalizării, au avut
câteva caracteristici principale, dintre care, în viziunea mea, s-au remarcat: caracterul global
(deoarece afectează toate statele lumii, într-o măsură mai mare sau mai mică), timpul relativ
mare de manifestare (a început în urmă cu aproape zece ani iar efectele ei continuă, încă) şi
debutul sub forma unei recesiuni a lichidităților şi acțiunilor din sistemul financiar (cuprinzând,
apoi, întreaga economie).7

6
INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022, p. 26
Crizele economico-financiare au impact asupra administrației publice și securității naționale și
internaționale în mai multe moduri:

1. Reducerea resurselor financiare;

2. Creșterea presiunii asupra administrației publice;
3. Vulnerabilitate economică și socială
4. Schimbări geopolitice

Climatul economic critic poate afecta securitatea internațională, printre altele, prin stabilirea
şi menținerea unei legături strânse între terorism şi criminalitatea organizată, care găsesc condiții
favorabile de proliferare în perioadele de criză, când scade, de regulă, capacitatea statelor în
privința asigurării securității. Probleme deosebite ridică anumite grupări teroriste, cu bugete care
depășesc PIB-ul unor state în dezvoltare de pe planetă şi care ar putea procura material radioactiv
pe care să-l folosească în atentatele sinucigașe. De asemenea, alte fenomene din sfera socio-
economică sunt influențate foarte mult de criza economică, printre care: piața energetică
(vulnerabilă mai ales prin scăderea prețului petrolului, care are apoi efecte în toată economia
mondială), sectorul construcțiilor, exporturile (în continuă scădere, în rândul majorității statelor),
falimentul ridicat în rândul firmelor, șomajul, care afectează o bună parte a forței de muncă
active de pe planetă, scăderea nivelului de trai şi, nu în ultimul rând, o stare de nemulțumire
crescândă în rândul comunităților (la nivel local sau regional) care poate determina sau amplifica
spiritul naționalist extremist al unor comunități locale.8
3.Concluzie

Bugetul de Stat în România este un instrument esențial pentru planificarea și gestionarea

resurselor financiare ale statului. Procesul de elaborare și adoptare a bugetului implică multiple
etape și implică colaborarea între diverse instituții guvernamentale. Veniturile și cheltuielile
bugetului de stat sunt alocate în funcție de prioritățile guvernamentale și necesitățiile sociale și
economice. Cu toate acestea, există provocări și dificultăți în gestionarea bugetului, cum ar fi
deficitul bugetar și evaziunea fiscală, care necesită atenție și soluții eficiente.
Nivelul și structura cheltuielilor publice pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
pot varia în funcție de prioritățile și nevoile specifice ale fiecărei țări, amenințările la adresa
securității, resursele financiare disponibile și politicile guvernamentale. Aceste cheltuieli
reprezintă o investiție în securitatea și stabilitatea națională, având scopul de a proteja cetățenii și
interesele țării în fața provocărilor și amenințărilor interne și externe.
Consider că bugetul are un impact semnificativ asupra mediului național de securitate, care se
află într-o evoluție constantă. Conducătorii organizațiilor militare și guvernamentale depun
eforturi pentru a identifica soluții optime pentru vulnerabilitățile, riscurile și amenințările din
diverse domenii, ca rezultat al crizelor economice-financiare și a efectelor conflictului din
Ucraina.

7
INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022, p. 28
8
INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022, p. 29
BIBLIOGRAFIE:
1. INFLUENȚA BUGETULUI ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE, Daniel-Dorin CUCURĂ, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(51) / 2022
2. Lector Universitar Doctor Dumitru NANCU, BUGET ŞI TREZORERIE
PUBLICĂ, UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, 2012
3. https://mf.gov.md/ro/buget/bugetul-public-na%C8%9Bional/bugetul-de-stat 16.05.2023, 18:45
4. http://starea-natiunii.ro/index.php/ro/noutati/facts-figures/25-facts-figures/141-structura-bugetului-de-
aparare-a-romaniei-evolutii-si-tendinte 16.06.2023, 19:27
5. https://www.juridice.ro/156200/criza-financiara-efecte-la-nivelul-intreprinderii.html , 21.06.2023, 20:01