CAPITOLUL 2

BUGETUL PUBLIC

1
 CUPRINS

2. 1.CONŢINUTUL BUGETULUI PUBLIC..............................3

2.2.RAPORTUL DINTRE BUGETUL PUBLIC ŞI ALTE POSIBILE

BUGETE.............................................................10

2.3.STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR DIN ROMÂNIA....30

2.4.VENITURILE ŞI CHELTUIELILE PRINCIPALELOR VERIGI

ALE SISTEMULUI BUGETAR DIN ROMÂNIA............38

2
 2.1. CONŢINUTUL BUGETULUI PUBLIC

Veriga centrală a sistemului financiar și de

credit național(SFCN)

expresia unui tip specific de relaţii financiare

ce se manifestă în procesele formării,
repartizării şi utilizării fondurilor bănești
necesare organelor statale de la nivel
naţional şi de la nivelul unităţilor sale
administrativ-teritoriale.
3
Etimologie:
 latină: bulgo – sac sau pungă cu bani;

 franceză: bouge sau bougette – punguţă,

săculeţ;
 engleză: budget – mapa de piele a
Cancelarului Trezoreriei Angliei(a se vedea
MAGNA CHARTA edictată în anul
1215,fiind semnată de Regele IOAN fără
de țară –John Lackland);
 română: biudje, bugea – Regulamentele

Organice 1831-1832.
4
Posibile definiţii:
1. Ca verigă centrală a sistemului financiar și de credit
național (SFCN) :
Bugetul Public (BP) reprezintă expresia sintetizată
a relaţiilor economice ce se manifestă în
procesele formării şi utilizării principalului
fond centralizat de mijloace băneşti al
statului şi ale fondurilor unităţilor-
administrativ teritoriale în vederea finanţării
activităţilor destinate creşterii calităţii vieţii
(învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială
şi ecologică), pentru amplificarea şi
perfecţionarea infrastructurii, apărarea
naţională, a ordinii publice şi de drept, a
unor activităţi privind dezvoltarea
economică a ţării şi constituirea rezervelor
de stat.
5
2. Ca principală balanţă financiară a statului :

Bugetul Public (BP) este documentul de bază,

cu putere de lege, care stabileşte, pe de o
parte, natura şi mărimea veniturilor ce se
mobilizează la dispoziţia statului, iar pe de
altă parte, felul şi volumul alocaţiilor
bugetare ce se vor dirija de către stat
pentru finanţarea unei pluralități de
activităţi în cursul unui an.

6
BP este o categorie economică – fiind
expresia unei pluralităţi de relaţii de
distribuire şi de redistribuire a
produsului intern brut (PIB) și îndeosebi
a produsului intern net (PIN).

BP este inclus în sfera de cuprindere a

“finanţelor publice” (raportul dintre
acestea fiind ca de la “parte” la
“întreg”).

7
BP are două laturi esenţiale:
 latura relaţiilor economice ce se
nasc în procesul constituirii pe
baza autorizaţiei parlamentare
a principalelor fonduri băneşti
ale statului – formarea
veniturilor bugetare;

8
 latura relaţiilor economice ce se
derulează în procesul repartizării
pe destinaţii a fondurilor bugetare,
în limitele aceleiaşi autorizaţii
parlamentare – determinarea
alocaţiilor bugetare (potrivit
clasificaţiei economice şi
clasificaţiei funcţionale).

9
 2.2. RAPORTUL DINTRE BUGETUL
PUBLIC ŞI ALTE POSIBILE BUGETE
Pe lângă bugetul public, în practica economică
există o pluralitate de bugete private:
 bugetele de venituri şi cheltuieli ale
societăților comerciale (SC) şi secţiunile
componente ale acestora, cum sunt:
- bugetul activităţii de producţie, bugetul
activităţii de investiţii, bugetul de trezorerie
etc.;
 bugetele diverselor manifestări ştiinţifice,
culturale, politice, sportive ş.a.;
 bugetele de familie.

10
Alte posibile bugete elaborate de
organele statale:

 Bugetul economiei naţionale (BEN)

sau bugetul economic (BE);
 Bugetul ʺumbră“ (BʺU“);
 Bugetul funcţional (BF);
 Bugetul social (BS).

11
Bugetul economiei naţionale (BEN) sau
bugetul economic (BE)

(Alain Barrère, Hubert Brochier,

Maurice Duverger, Harold M. Groves,
M. Jaques Mayer, Pierre Tabatoni,
Louis Trotabas ş.a.)
-estimarea valorică, într-un bilanţ
previzional, a evoluţiei viitoare a tuturor
activităţilor economice dintr-o ţară;
include bugetul public. 12
Cuprinde informaţii previzionale privind:
 producţia, repartiţia şi consumul PIB;

 formarea şi utilizarea fondurilor financiare

publice;
 interrelaţiile ce se manifestă între
deciziile publice bugetare şi deciziile
agenţilor economici.
Are utilitate în activitatea de concepere a
politicii economico-sociale a guvernului.

13
BEN în SUA pentru anul viitor
(t+1):
 document cu trei coloane:
•venituri băneşti obtenabile;
•cheltuieli previzibile;
•soldul dintre venituri şi
cheltuieli.

14
BEN în SUA pentru anul viitor (t+1):
 ia în considerare următoarele 5 sectoare:
• întreprinderile private;
• întreprinderile de stat;
• instituţiile publice;
• populaţia;
• relaţiile cu străinătatea.
Are un caracter indicativ, fiind
neobligatoriu.

15
 BEN în Franţa:
Este constituit din conturile
previzionale ale întregii economii
naționale pe anul în curs (t) şi
conturile naţionale previzionale
pentru anul viitor (t+1);

este anexat Legii anuale a

finanţelor publice (adică legii
bugetului public);

16
BEN în Franţa cuprinde:
 resursele previzionate a se obţine
din PIB şi din importuri (inclusiv din
împrumuturi externe);
 utilizările ce urmează a fi date
acestor resurse pentru:
• consumul final (individual);
• consumul intermediar, public şi
privat;

17
-investiţiile brute realizabile de către
toţi subiecţii economico-sociali
posibili (întreprinderile sau societățile
comerciale private, cooperatiste, de
stat și mixte , populația, regiile
publice autonome, administrațiile și
instituțiile publice, instituțiile
particulare, băncile comerciale și alte
instituții de credit, societățile
comerciale de asigurări de bunuri,
persoane și răspundere civilă etc.);
18
 • variaţia stocurilor materiale în
perioada vizată;
• exportul de bunuri şi servicii.
-este bazat pe un model econometric
complex, cu mai multe variante, care
asigură previzionarea mărimii agregatelor
menţionate pentru un orizont de timp de 2-
3 ani,cu referire la evoluția:
-Producției și a PIB;

19
-Mărimii investițiilor și a repartizării
acestora pe sectoare;
-Gradului de economisire și de
ocupare a factorului uman;
-Raportului dintre salarii și profituri
etc.

20
BEN în Marea Britanie:
-se dă publicităţii odată cu bugetul public, pe
care îl conţine;
-ia forma așa-numitelor cărţi albe;
-cuprinde ansamblul veniturilor şi cheltuielilor
anului anterior celui în curs (t-1),precum şi
previziunile pentru anul următor (t+1),
referitoare la producţia, consumul şi comerţul
exterior al întregii ţări;
-defalcarea resurselor provenite din P.I.B. şi din
importuri.

21
Indiferent de țara unde se utilizează,BEN
rămâne doar un instrument cu rol indicativ;
-nu ia forma juridică a legii –având caracter
neimperativ.
Prin utilizarea BEN, guvernele au posibilitatea
identificării efectelor directe și indirecte ce
urmează a fi înregistrate în economie pe
seama aplicării unor măsuri cu caracter
stimulativ, moderator sau inhibitor.
Informațiile obținute pot fi utilizate sau nu în
elaborarea politicii economico-financiare pe
care Guvernul intenționează să o promoveze
în viitor.

22
 Bugetul ʺumbrăʺ – expresie a
încercărilor de adaptare la condiţiile
conjuncturale.
-Se întocmesc şi se aprobă 3 variante ale
Bugetului public:
 varianta I: conjunctura economică rămâne

aceeaşi;
 varianta II: conjunctura economică se
înrăutăţeşte;
 varianta III: conjunctura economică se
îmbunătăţeşte.
-se execută varianta de buget care
corespunde conjuncturii economice.
23
Dezavantaje:
 presupune un volum mare de date

și de activitate pentru elaborare;

 necesită o mare disponibilitate
politică a Parlamentului pentru a
dezbate și adopta 3 variante de
buget.
În practică, cele două exigențe nu
sunt satisfăcute decât în cazuri
foarte rare.

24
Bugetul funcţional

-Este complementar Bugetului public şi este

cuprins în însuşi corpul legii Bugetului public,
având aplicabilitate practică directă;
-are la bază un model al ONU, cu referire la
clasificaţia funcţională a destinaţiilor
cheltuielilor publice şi a surselor de provenienţă
a veniturilor publice;
-nu îşi modifică structura şi conţinutul,
indiferent de amploarea şi sensul mişcărilor
interne care intervin pe parcursul execuţiei
bugetare.
25
Avantaje:
 evidenţierea mai clară a
costurilor reale ale diverselor
obiective de realizat;
 uşurarea calculelor ce se
efectuează pentru elaborarea
Bugetului public şi a altor
previziuni, precum şi pentru
analizele macroeconomice;
26
 creşterea gradului de
comparabilitate în timp a cifrelor
bugetare (efectiv/previzionat);

 exactitate în stabilirea veniturilor şi

cheltuielilor bugetare, facilitând
realizarea echilibrării acestora.

27
Bugetul social
completează Bugetul public propriu-
zis, în structura căruia este inclus.

BS este compus dintr-un ansamblu

de tabele ce cuprind diferitele
operaţiuni de transfer de tip
financiar, care vizează ameliorarea
condiţiilor de viaţă ale categoriilor
sociale ale populației aflate în
dificultate.

28
Bugetul social se alocă pentru
întreţinerea în instituţii publice
specializate a unor persoane cu
diverse dizabilități (handicapuri)
şi/sau infirmităţi din naştere sau
dobândite în timpul copilăriei;

29
 BS asigură resursele financiare
necesare pentru acordarea de
indemnizaţii sau ajutoare
băneşti pentru maternitate,
mamelor (familiilor) cu mai mulţi
copii, soţiilor militarilor aflați în
misiune-începând cu luna a
patra de sarcină, în cazul
decesului unui membru al
familiei etc.;
30
 Asigură sumele bănești destinate
acoperirii costurilor formării
profesionale a unor categorii de
persoane;
 Se repartizează pentru plata
ajutoarelor de şomaj, indemnizaţiilor
de întreţinere, altor ajutoare sociale.

Este un instrument al înfăptuirii

funcţiei sociale a statului.
31
2.3. STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR
DIN ROMÂNIA

Sistemul bugetar (SB) =

ansamblul relaţiilor şi al
formelor organizatorice prin
care se asigură formarea,
repartizarea şi utilizarea
fondurilor bugetare ale țării.

32
În cadrul sistemului bugetar:
 se ierarhizează dreptul de decizie
asupra folosirii resurselor bugetare
(între organele centrale şi locale ale
puterii şi administraţiei de stat);
 se instituie veniturile cuvenite fiecărei
verigi bugetare;
 se stabilesc modalităţile specifice de
încasare a veniturilor şi de alocare pe
destinaţii a resurselor bugetare.

33
 Sistemul bugetar (SB) al României are la
bază structura organizatorică a
statului, care cuprinde organe centrale
şi locale ale puterii şi administraţiei de
stat- iar d.p.v. teritorial este constituită din
judeţe, municipii, oraşe şi comune,
municipiul Bucureşti şi sectoarele
acestuia.
Legea finanţelor publice nr. 500 din 11 iulie
2002 (în vigoare de la 1 ianuarie 2003),
cu modificările și completările ulterioare.

34
Sistemul bugetar al României cuprinde:
1. bugetul de stat;

2. bugetele fondurilor speciale;

3. bugetul trezoreriei statului;

4. bugetele instituţiilor publice;

5. bugetul fondurilor provenite din credite

externe contractate sau garantate de către
stat;
6. bugetul fondurilor externe nerambursabile;

7. bugetul asigurărilor sociale de stat;

8. bugetele locale.

35
Legi bugetare anuale:
 legea bugetului de stat (bugetului

administrației centrale de stat-

BACS);
 legea bugetului asigurărilor
sociale de stat (BASS).

36
Prin legile de rectificare bugetară se pot
modifica în cursul anului bugetele
aprobate, dar numai înainte de 30
noiembrie.

Legi privind contul general anual de

execuţie al Bugetului de Stat (BS) şi al
Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat
(BASS).
37
Bugetele autorităţilor publice alimentate din
bugetul de stat (sau mai exact din BACS) în
ultimii ani bugetari, începând din anul
bugetar 2003:

1. bugetul Camerei Deputaţilor;

2. bugetul Senatului;
3. bugetul Administraţiei Prezidenţiale;
4. bugetul Curţii Constituţionale;
5. bugetul Curţii de Conturi;

38
6. bugetul Autorităţii judecătoreşti;
7. bugetul Consiliului Legislativ;
8. bugetul Avocatului Poporului;
9. bugetul Comisiei Naţionale pentru
Studierea Arhivelor Securităţii;
10. bugetul Agenției Naționale de
Integritate;
11. bugetul Consiliului Concurenţei;
12. bugetul Consiliului Fiscal;
13. bugetul Consiliului Naţional al
Audiovizualului;
14. bugetul Guvernului.
39
 2.4. VENITURILE ŞI CHELTUIELILE PRINCIPALELOR
VERIGI ALE SISTEMULUI BUGETAR DIN ROMÂNIA

1. Bugetul de stat (bugetul administrației

centrale de stat-BACS)
A. Venituri:
1. venituri curente (fiscale și nefiscale)

• Venituri fiscale
 impozite directe

• impozitul pe profit;
• impozitul pe veniturile
persoanelor fizice;
• alte impozite directe.
40
  impozite indirecte
• taxa pe valoarea adăugată;
• accize ;
• taxe vamale;
• alte impozite indirecte.
• Venituri nefiscale
2. venituri din capital;
3. încasări din rambursarea
împrumuturilor acordate.

41
B. Cheltuieli (clasificaţia economică)
1. Cheltuieli curente
• de personal;
• materiale şi servicii;
• subvenţii;
• prime;
• transferuri cu destinație specială;
• dobânzi aferente datoriei publice şi alte
cheltuieli aferente datoriei publice;
• rezerve.

42
2. Cheltuieli de capital;
3. Împrumuturi acordate;
4. Rambursări de credite publice
scadente, plăţi de dobânzi şi
comisioane la creditele angajate
de stat.

43
Cheltuieli (clasificaţia funcţională)
 învăţământ;

 cultură;

 sănătate;

 pensii şi alocaţii;

 apărare naţională;

 ordine publică;

44
 autorităţi publice;
 cercetare ştiinţifică;

 acţiuni economice

• industrie;
• agricultură şi silvicultură;
• transporturi şi telecomunicaţii.
 transferuri din bugetul de stat;

 dobânzi și alte cheltuieli aferente

datoriei publice.

45
2.Bugetul asigurărilor sociale de
stat (BASS)
Venituri:
 Contribuţiile la asigurările sociale
de stat (CAS) ale angajatorilor și
ale asiguraților (în prezentul anului
2020 doar ale asiguraților) ;
 Diverse venituri;

 Subvenţii și transferuri primite din

bugetul de stat (bugetul
administrației centrale de stat-
BACS). 46
 Cheltuieli (conform clasificaţiei economice):
 curente:
• de personal;
• materiale şi servicii;
• transferuri;
• dobânzi.
 de capital;
 rambursări de credite publice scadente, plăţi
de dobânzi şi comisioane la credite:
• rambursări de credite publice externe;
• plăţi de dobânzi şi comisioane.

47
3.Bugetele locale
Venituri fiscale:
 impozitul pe clădiri;

 impozitul pe teren;

 impozitul asupra mijloacelor

de transport;

48
 taxa asupra terenurilor
proprietate de stat folosite în
alte scopuri decât producția
agricolă sau silvică;
 taxa pentru folosirea mijloacelor
de reclamă şi publicitate;
 impozitul pe spectacole (de
fapt,un impozit indirect atribuit);
 taxa hotelieră;
49
 alte taxe locale:
• taxe zilnice pentru utilizarea
locurilor publice de desfacere,
vizitarea muzeelor şi a caselor
memoriale etc.;
• taxe zilnice pentru deţinerea şi
utilizarea unor utilaje destinate
să funcţioneze în scopul
producerii de venit;
• taxe pentru vehiculele lente.

50
 cote și sume defalcate din
impozitul pe veniturile persoanelor
fizice de la BACS;
 cote defalcate din TVA de la
BACS;
 subvenţii și transferuri primite de
la bugetul de stat şi de la alte
bugete;
 donaţii şi sponsorizări.

51
Cheltuieli ale bugetelor locale (potrivit
clasificației funcționale):

 cheltuieli social-culturale;

 servicii şi dezvoltare publică, locuinţe,

mediu şi ape;

 autorităţi publice;

 acţiuni economice.
52