Pseudostiinta si pseudoistoria pag 70-80.

Autorul incepe prin a ne prezenta cateva aberatii, de exemplu stafiile sunt niste
aberatii impreuna cu majoritatea informatiilor care intre in pseudostiinta, adica
afirmatii care sunt prezentate astfel incat sa para stiintifice chiar daca acestea
sunt lipsite de dovezi si adevar. De exemplu, cautarea vietii extraterestre nu e o
pseudostiinta fiindca e plauzabila, chiar daca la momentul actual nu exista
dovezi. (programul seti, cautarea inteligentei extraterestre) care incearca sa
detecteze semnale extraterestre. Afirmatiile despre rapirile facute de
extraterestri sunt o pseudostiinta, lipsesc dovezile fizice, insa e si foarte putin
plauzibil ca extraterestrii sa teleporteze animale sau mii de oameni in nava lor.
Ce putem sa spunem despre evenimentele istorice? De unde stim ca acestea
sunt adevarate atata timp cat noi nu am vazut actiunea lor, nu am fost acolo la
locul actiunii lor, nu stim daca chiar s-au petrecut. In capitolele 13 si 14 ni se
explica ca exista o deosebire importanta intre istorie si pseudoistorie.
Majoritatea oamenilor vor spune si sustine ca istoria nu este o stiinta, dar oare
acesti oameni care sustin istorie vor fi de acord cu aceia care neaga Holocaustul
si afrocentristii radicali se ocupa cu lucruri diferite fata de cele cu care se ocupa
istoricii. In capitolul 1 se explica ca validarea exterioara prin observatie si
testare e una din trasaturile esentiale ale stiintei. Cei care cred in rapirile facute
de extraterestri ne spun ca nu exista vreo cale pentru a le verifica informatiile
pentru ca intr-un anumit fapt experienta lor a fost istorica iar noi practic nu ne-
am aflat acolo pentru a vedea cu ochii nostri ce s-a petrecut si nici nu am simtit
trairile pe care ei le aveau.
Totusi evenimentele istorice pot fi testate. Validarea exterioara este posibila,
de exemplu clasicista Mary Lefkowitz a dat un raspuns inteligent afirmatiilor
afrocentriste care sustin civilizatia, stiinta, arta, literata, etc. Ea a scris o carte
(NU DIN AFRICA) care a starnit mici probleme pe teritoriul Americii, iar ea a fost
acuzata de toate relele, acestea pornind de la rasism si ajungand pana la
incertitudine. Mary a scris cartea dupa ce asistase la o conferinta unde aceasta
preda, de catre Yosef Ben Jochannan, un mare cunoscut afrocentrist radical.
Acesta a afirmat in cursul conferintei ca Aristotel a furat ideile ce aveau sa
devina baza filozofiei occidentale din biblioteca din Alexandria, unde africanii
de culoarea depozitasera operele filozofice. La sfarsitul conferintei, Mary l-a
intrebat pe Ben cum s-a putut intampla una cu asta, avand in vedere ca
biblioteca a fost construita dupa moartea lui Aristotel. Ben insa nu a fost in
stare sa raspunda la intrebare si a spus ca nu-i placea tonul pe care Mary in
folosise. Cand Mary a afirmat ca Aristotel nu avea cum sa fure informatiile din
biblioteca deoarece biblioteca a fost construita abia dupa moartea lui aristotel,
colegul ei ia raspuns ~Nu-mi pasa cine de la cine a furat~.
Fiecare individ are o alta viziune diferita asupra istoriei. Unele fiind viziuni
istorice, altele pseudoistorice adica care sunt lipsite de dovezi si adevar si
prezentate in scopuri politice sau ideologice. Mary subliaza ~Nu avem nici un
motiv sa dam credit afirmatiilor privind existenta unei conspiratii daca nu se
pot aduce dovezi reale in sprijinul lor~ , deorece o multime de surse confirma
ca Aristotel a murit in anul 322 inaintea lui Cristos iar biblioteca din Alexandria
a fost construita in anul 323 ininte de hristos, fapt care dateaza ca Aristotel a
murit inainta construirii bibliotecii din Alexandria.
Un alt aspect important este ca pseudoistoricii si istoricii nu isi trateaza la fel
publicul si folosesc date complet diferite.
Stiintele istorice se formeaza pe un asamblu de date privind trecutul care, desi
nu pot fi reproduse, sunt totusi valabile ca surse de informatie pentru a
reconstitui anumite evenimente si pentru a confirma ipoteze generale. Daca
neputinta de a observa evenimentele din trecut sau a face experimente nu e un
obstacol in calea geologiei sau paleontologiei, atunci de ce ar fi un obstacol
pentru istorie?
Esential e capacitatea de a verifica informatiile. Bazandu-se pe date din trecut,
istoricul da nastere la o ipoteza apoi o testeaza in raport cu noile date
dezvaluite de sursele istorice.
Un exemplu, este ca autorul a avut ocazia sa dezgroape un dinozaur impreuna
cu Jake Horner de la sectia de paleontologie. Horner in cartea sa ~Dezgropand
dinozauri~ vorbeste despre faimoasele sale sapaturi care au dus la
descoperirea primelor oua de dinozaur in America de Nord. Prima etapa a fost,
scoaterea fosilelor din pamant, a doua etapa a fost examinarea fosilelor si
crearea de ipoteze bazate pe ceea ce au gasit si vazut si incercarea de a le
confirma sau infirma. ~Paleontologia nu e o stiinta experimentala, ci o stiinta
istorica~ explica Horner.
In anul 1981 Horner a descoperit in Montana un sit care continea aproximativ
30 milioane de fragmente de oase de Maiastur. Horner a tras concluzia ca au
descoperit mormantul a zece mii de dinozauri. Hornei si echipa lui nu au
dezgropat 30 de milioane de fosile. Ei au extras date din cateva zone pt a afla
cate oase erau in cimitirul lung de 1.25 mile si lat de 0.25 mile. Formularea
primei ipoteze a inceput cu o intrebare, aceasta fiind ~Ce putea reprezenta un
asemenea depozit?~ Nu exista nici o dovada ca animalele salbatice ar fi
sfaramitat oasele dar multe din ele erau despicate pe lungime. Toate oasele
arau aranjate dinspre est spre vest si toate lungimile lor erau intre 3 si 7 metri,
ceea ce inseamna ca nu erau pui de Maiastur si doar adulti Maiastur.
Descoperirea aduce mai multe intrebari decat raspunsuri. Intrebari precum ~De
ce erau separate oasele mici de cele mari?~ ~De ce oasele erau despicate pe
lungime?~ ~Fusesera o turma uriasa, toti membrii fiind ucisi in acelasi timp,
sau era un cimitir reconstituit de-a lungul anilor?~
O prima ipoteza ar fi ca turma ar fi fost ingropata de vie de o avalansa de noroi,
a fost respinsa fiindca este imposibil ca o turma sa fie ingropata de vie de o
avalansa de noroi, fiindca oricat de puternica ar fi fost avalansa nu avea cum sa
provoace daune atat de mari, precum zdrobirea oaselor, segmentarea lor doar
pe o anumita lungime. Horner a creat o a doua ipoteza aplicand metoda
ipotetica-deductiva, un eveniment in doua etape, in prima etapa dinozaurii au
murit iar in a doua etapa oasele au fost dezmembrate. Exista un strat de cenusa
vulcanica cu o jumatate de metru deasupra cimitirului de oase, activitatea
vulcanica fiind implicata in moartea turmei.
Asadar avem o deductie si o concluzie. Deductia fiind ca oasele fosile se
despicasera doar pe lungime, distrugerea oaselor s-a petrecut dupa mult mult
timp dupa evenimentul care provocase moartea, un eveniment care ar putea fi
o eruptie vulcanica.
Concluzia este ca ~O turma de Maiasuri a fost ucisa de gazele,fumul si cenusa
unei eruptii vulcanice. Iar daca o uriasa eruptie vulcanica i-a ucis pe toti odata,
atunci a putut ucide si tot ce se afla prin preajma~, inclusiv animalele care se
hraneau cu starvuri si animalele de prada. Apoi urmase o inundatie prin
revasarea unui lac, ducand cadavrele in putrezire in aval, separand oasele mari
de cele mici si dandu-le o orientare egala si uniforma. Puii de Maiastur se aflau
in oua sau in cuiburi atunci cand a erupt vulcanul sau poate construirea
cuiburilor inca nu incepuse. Ce putem sa spunem despre Maiasturii care faceau
pui in fiecare sezon? Horner recunoaste ca nimeni nu stie daca acesti dinozauri
aveau pui in fiecare an.
Chiar si in primu stadiu au unei sapaturi, metoda ipotetica-deductiva e aplicata
constant.
Trebuie observat ca exista diferente intre deovezile paleotologice si dovezile
istoriei umane. Primele fiind dovezi de ordinul intai, adica strict fizice, naturale,
valabile atat in prezent cat si in trecut.Dovezi de ordinul doi, documente scrise
de oameni care sunt extrem de selectivi,adauga, sterg si modifica marturiile.
Istoricii au invatat sa trateze dovezile istorice diferit fata de cele arheologice
sau paleontologice si sa recunoasca faptul ca golurile din dovezile istorice se
explica prin faptul ca oamenii scriu desprea ceea ce-i intereseaza si despre ce
cred ca e important in acel moment. Natura nu sterge urma celor marginalizati
social dupa cum arata si istoricul Frank Sulloway in cartea sa ~NASCUT SPRE A
SE RAZVRATI~, in anul 1966, ipotezele istorice pot fi totusi testate iar asta vom
descoperi in capitolul 16.
Pentru ultima suta de ani istoricii au gasit o ipoteza conform careia clasele
sociale si conflictele de clasa sunt fortele ce se afla in spatele revolutiilor
politice si stiintifice. Sulloway a testat aceasta ipoteza marxista luand in
considerare alte zeci de revolutii si stabilind 4 mii de indivizi apartanenta
sociala, iar apoi a facut analize statistice pentru a vedea daca exista cu adevarat
diferente de clasa semnificative intre taberele opuse in revolutii.
S-a dovedit ca nu exista. Marx s-a inselat, dar a fost nevoie de un istoric de
informatie stiintifica ca sa faca un experiment istoric simplu pentru a descoperi
acest lucru.