UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE

REFERAT LA DISCIPLINA TRANSPORTURI ȘI ASIGURĂRI INTERNAȚIONALE

ASIGURAREA AUTO

ALBU (DUCA) OANA FELICIA

EAI, ANUL2, IFR

NR. MATRICOL 8663

Cuprins
Introducere..................................................................................................................................................3
Asigurarea de avarii a autovehiculelor........................................................................................................4
Asigurarea auto pentru riscuri speciale.......................................................................................................8
Asigurarea de răspundere civilă auto a deţinătorilor de autovehicule........................................................9
Bibliografie................................................................................................................................................11
Introducere
Pentru această formă de asigurare este important de definit categoria de
autovehicule. Prin acest termen se înţeleg nu numai autovehiculele, ci şi remorcile trase
de autovehiculele asigurate, autovehiculul propulsat, suspendat pe roţi, şenile, tălpi de
alunecare folosite pentru transportul mărfurilor sau persoanelor.

În practica internaţională, clasificarea riscurilor asigurabile în asigurarea de

autovehicule ţine seama de tipurile de vehicule ce se asigură, datorită varietăţii mari a
acestora.

Clasele mai întâlnite sunt următoarele:

 autovehicule proprietate privată,

 motociclete,
 autovehicule comerciale – pentru transportul mărfurilor şi pasagerilor,
 vehicule agricole şi forestiere,
 auto speciale, construite sau adaptate pentru o anume utilizare, ex: macarale,
tractoare, ambulanţe, excavatoare, echipamente pentru extracţii şi transport minier,
auto speciale pentru transport autovehicule, etc.

Asigurarea auto este cea mai frecvent întâlnită în asigurările non-viaţă. Ea se

contractează cel mai uşor dintre toate asigurările facultative şi este asigurarea cu cea
mai mare rată a daunei.

În practica societăţilor de asigurare, pentru stabilirea primei de asigurare se au în

vedere mai mulţi factori şi anume:

 statistici privind accidentele de circulaţie, furturi,

 tipul autovehiculului şi marca,
 valoarea autovehiculului,
 riscurile asigurate,
 capacitatea cilindrică,
 performanţele tehnice,
 uşurinţa reparaţiilor, disponibilitatea şi accesibilitatea pieselor de schimb,
  costul reparaţiilor,
 atracţia pentru hoţi,
 vârsta şi experienţa conducătorului auto,
 vechimea maşinii,
 istoricul daunelor solicitantului,
 starea drumurilor, sisteme de semnalizare rutiere în ţara în care circulă cel mai
mult autovehiculul.

Ca măsuri de management al riscurilor cu care se confruntă în general asigurarea

auto, o modalitate foarte mult utilizată în practicile naţionale constă în participarea
societăţii de asigurare la finanţarea unor lucrări de îmbunătăţire a drumurilor publice.

Asigurarea de avarii a autovehiculelor

Riscurile pentru care se oferă protecţie sunt diferite de la o societate la alta, deoarece
fiecare îşi stabileşte singură politica de subscriere. Există totuşi anumite riscuri pe care
le întâlnim la majoritatea societăţilor de asigurare, cum ar fi:

 avarii produse ca urmare a ciocnirii, lovirii sau izbirii cu alte vehicule sau cu orice
alte corpuri mobile sau imobile aflate în afara ori în interiorul autovehiculului
asigurat, răsturnări, derapări, zgârieturi, căderi(cădere în prăpastie, cădere în apă
cu ocazia transbordării, căderi pe autovehicul a unor corpuri cum ar fi: copaci,
blocuri de gheaţă sau de zăpadă, etc.),
 incendiu, precum şi pagubele produse din această cauză, cum ar fi: afumare,
pătare, carbonizare sau alte distrugeri,
 trăsnet, explozie şi pagubele produse când acestea au avut loc la distanţă de
autovehiculul respectiv,
 ploaie torenţială, grindină, inundaţie, apă rămasă pe sol, furtună, uragan, cutremur
de pământ,
 prăbuşire sau alunecare de teren,
 greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă,
 avalanşe de zăpadă, căderea unor corpuri pe construcţia în care se află
autovehiculul.

La fel ca la alte tipuri de asigurări, sunt acoperite şi avariile apărute ca urmare a unor
măsuri luate în timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvare autovehiculului
sau a construcţiei în care se află acesta.

În cazul riscurilor cu caracter natural(trăsnet, furtună, uragan, etc.) se acordă

despăgubiri şi pentru pagubele produse autovehiculului prin efectele indirecte ale
acestor fenomene, cum ar fi: prăbuşirea unui copac lovit de trăsnet peste autovehiculul
asigurat.

În cazul în care în asigurare sunt incluse şi pagube la părţile componente precum

aparatele de radio, casetofoane, TV., aparate de aer condiţionat special construite
pentru auto, acestea se despăgubesc numai dacă erau montate la autovehicul şi dacă
avariile s-au produs odată cu cele produse din orice cauză cuprinsă în asigurare.

Pagubele produse anvelopelor ori camerelor autovehiculului (inclusiv a celor de

rezervă) sculelor, trusei medicale de prim ajutor se despăgubesc numai dacă acestea
erau montate ori se aflau în autovehicul şi dacă avariile s-au produs dintr-un risc
asigurat.

De obicei în cadrul asigurării de auto se mai despăgubesc şi alte cheltuieli cum ar fi:

 cheltuieli cu transportul autovehiculului la atelierul de reparaţii cel mai apropiat de

locul accidentului şi care poate executa reparaţia(acestea numai dacă
autovehiculul nu poate fi deplasat prin forţă proprie),
 pagubele produse autovehiculului asigurat – avarii sau distrugeri prilejuite de
măsurile luate în timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea
autovehiculului sau a construcţiei în care se află acesta,
 cheltuieli efectuate în vederea limitării pagubelor produse din cauze cuprinse în
asigurare.

Condiţiile de asigurare prevăd în mod expres riscurile excluse din asigurare, pentru care
nu se acordă despăgubiri, cum ar fi:

1.Daunele autovehiculului asigurat, ale părţilor şi accesoriilor sale care rezultă:

 direct sau indirect din operaţiuni de război civil, militare sau paramilitare, greve,
demonstraţii, orice mişcări populare, acţiuni teroriste, vandalism sau sabotaj,
 din competiţii sportive sau antrenamente pentru competiţiile sportive,
 din influenţa directă a exploziei atomice, a materialelor sau produselor radioactive
sau din măsurile luate cu scopul de a elimina efectul nociv al radiaţiilor care fac
obiectul asigurării practicate de poolul nuclear;

2. Daune rezultând din incendii sau explozie la autoturism transformat fără

permisiunea autorităţilor sau a constructorului, ca rezultat a unei asemenea
transformări;

3. Pagube cauzate de incendiu, explozie în eventualitatea în care au fost încălcate

grav reglementările de prevenire a incendiilor;

4. Părţile componente ale autovehiculului, accesoriile, piesele de schimb ţinute

separat de autovehicul (garaj, casă, atelier);

5. Daune rezultate din neîncărcarea sau suprasolicitarea autovehiculului;

6. Cheltuieli făcute pentru îmbunătăţirea sau transformarea autovehiculului în

comparaţie cu starea lui dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru
repararea unor avarii sau distrugeri care au fost produse din cauze necuprinse în
asigurare, precum şi cele pentru reparaţii nereuşite;

7. Pagube indirecte cum ar fi: reducerea valorii autovehiculului după reparaţii sau cele
produse prin întreruperea utilizării autovehiculului chiar ca urmare a unei cauze
cuprinse în asigurare, cheltuieli ocazionate de deplasare la locul evenimentului asigurat,
costul îngrijirilor medicale de care beneficiază conducătorul auto în cazul evenimentului
asigurat;

8. Pagube produse părţilor componente sau pieselor de rezervă, huselor, prelatelor,

combustibililor, echipamentului suplimentar sau oricăror altor bunuri existente în
autovehicul.

Asigurătorul este exonerat de răspundere şi pentru pagubele cauzate de:

 întrebuinţarea, funcţionare, uzarea pieselor şi subansamblelor, defecte de

fabricaţie ale materialului sau de execuţie a părţilor componente sau pieselor,
 influenţa temperaturii asupra motorului autovehiculului (avarieri la blocul motor,
chiulasă sau la sistemul de aprindere sau răcire) şi cele produse cutiei de viteze
sau diferenţialului ca urmare a lipsei sau insuficienţei ungeri sau supraîncălzirii din
orice alte cauze decât cele cuprinse în asigurare,
 pagube indirecte (reducerea valorii autovehiculului în timpul mersului, pagube
produse de acţiunea curentului electric asupra instalaţiei electrice precum şi
pagube produse prin acţiunea acizilor sau a oricăror substanţe chimice),
 pagube produse părţilor componente de rezervă, huselor, prelatelor,
combustibililor, echipamentului suplimentar, păturilor sau altor bunuri din
autovehicul,
 cheltuieli efectuate pentru transformare sau îmbunătăţirea autovehiculului în
comparaţie cu starea lui dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru
repararea unor avariei sau distrugeri în urma unor cauze necuprinse în asigurare şi
cheltuieli pentru reparaţiile nereuşite,
 pagube produse autovehiculului de operaţiuni militare în timp de război, greve
 influenţa directă a trepidaţiilor autovehiculului în timpul mersului, acţiunii curentului
electric asupra instalaţiei electrice, etc.,
 arsurile simple care nu sunt urmate de incendiu; si cele provocate de fenomenele
electrice produse în orice fel la instalaţia electrică, cu excepţia celor cu flacără.

Contractul de asigurare prevede şi clauze referitoare la întinderea teritorială a acoperirii,

perioada de acoperire (şase luni, un an), momentul intrării în vigoare a asigurării,
franşiza, reducerea primelor de asigurare prin acordarea unui bonus în situaţiile în care
în perioada anterioară ( de obicei în anul anterior de asigurare) nu s-au înregistrat
pagube.

Este o practică încetăţenită în societăţile de asigurare din România ca la reînnoirea unui

contract de asigurare de avarii auto să se acorde un bonus la prima de asigurare dacă
în anul anterior de asigurare, asiguratul nu a făcut cerere de despăgubire. Bonusurile
care se acordă sunt de 15%, 25,35,40% dacă asiguratul nu a înregistrat daune după
1,2,3,4,5 sau mai mulţi ani de asigurare.

Suma asigurată – are în vedere valoarea reală a autovehiculului la data încheierii

contractului, această valoare se obţine ca diferenţă între valoarea din nou a acesteia şi
uzura calculată în funcţie de vechime. În societăţile de asigurare din România valoarea
din nou se calculează diferit în funcţie de provenienţa vehiculelor (străine sau
româneşti).

Toate drepturile şi obligaţiile părţilor contractante sunt aceleaşi ca şi în cazul altor tipuri
de contracte de asigurare.

Printre obligaţiile asiguratului se menţionează întreţinerea autovehiculului asigurat şi a

eventualelor instalaţii speciale ale acestora în bune condiţii, în scopul prevenirii
producerii evenimentului asigurat. Asigurătorul are dreptul de a verifica modul în care
sunt întreţinute autovehiculele asigurate.

În cazul în care evenimentul asigurat se produce, asiguratul pentru a putea solicita

încasarea contravalorii despăgubirii, este obligat să prezinte asigurătorului documente
care să ateste producerea evenimentului, precum şi a cauzelor şi circumstanţelor în
care s-a produs.

În acest scop, succesiunea faptelor pe care trebuie să le îndeplinească asiguratul este

următoarea:

 să înştiinţeze imediat organele poliţiei sau alte organe de cercetare mai apropiate
de locul producerii evenimentului, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi
împrejurările producerii accidentului şi la pagubele produse,
 să ia, pe seama companiei de asigurări şi în cadrul sumei asigurate, potrivit cu
împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubei,
 să ia măsuri pentru salvarea bunurilor asigurate, pentru păstrarea şi paza bunurilor
rămase şi pentru prevenirea degradării ulterioare,
 să pună la dispoziţia societăţii de asigurare toate actele şi evidenţele necesare
pentru verificarea existenţei şi valorii autovehiculului asigurat, precum şi pentru
constatarea şi evaluarea pagubelor şi pentru stabilirea drepturilor la despăgubiri,
 să pună la dispoziţia societăţii de asigurare documentaţia privind evenimentul
asigurat, cuantumul despăgubirii se determină pe baza acestei documentaţii, în
funcţie de costul reparaţiilor, al părţilor componente sau de costul de înlocuire al
acestora, incluzându-se cheltuielile pentru materiale, demontare şi montare
corespunzătoare reparaţiilor şi înlocuirilor, necesare ca urmare a pagubelor
produse de cauze cuprinse în condiţiile de asigurare.

De cele mai multe ori, dat fiind faptul că asiguraţii solicită şi alte acoperiri suplimentare
care nu sunt incluse în condiţiile generale de asigurare, societatea de asigurare oferă şi
astfel de protecţii, în schimbul unei prime adiţionale. În această categorie poate intra de
exemplu riscul de furt.
Dat fiind procesul inflaţionist în condiţiile economiei româneşti, este posibilă şi
actualizarea sumei asigurate în raport cu inflaţia, dar şi datorită creşterii valorii reale a
autovehiculului ca urmare a creşterii valorii de comercializare sau ca urmare a creşterii
cursului de referinţă. Această clauză va presupune plata unei prime de asigurare
suplimentare corespunzătoare sumei asigurate suplimentare şi perioadei rămase până
la expirarea contractului de asigurare.

Asigurarea auto pentru riscuri speciale

Asigurarea pentru riscul de furt la auto reprezintă o formă de asigurare specială care
acoperă riscul de furt al întregului autovehicul şi de cele mai multe ori al unor părţi
componente şi accesorii.

Riscurile asigurate în baza acestei condiţii sunt:

 însuşirea arbitrară a autovehiculului de către terţe persoane,

 furtul autovehiculului sau al unor componente şi accesorii din dotarea acestuia, prin
efracţie sau prin acte de violenţă,
 pagubele produse autovehiculelor ca urmare a furtului sau a tentativei de furt.

Excluderile pentru această condiţie sunt:

 dacă organele poliţiei nu confirmă furtul sau tentativa de furt, ori dacă la acestea nu
s-a înregistrat o reclamaţie în legătură cu furtul sau tentativa de furt,
 dacă, după comiterea furtului sau a tentativei de furt, paguba s-a mărit prin
neluarea intenţionată de către asigurat a măsurilor pentru limitarea ei, pentru
partea de pagubă care s-a mărit, în cazul în care aceste fapte rezultă din actele
încheiate de organele de drept ( poliţie sau alte organe de cercetare),
 dacă la comiterea furtului sau a tentativei de furt au luat parte persoane din familia
asiguratului sau din serviciul acestuia, în cazul în care aceste fapte rezultă din
actele încheiate de organele de drept (poliţie),
 dacă în timpul cât autovehiculul nu era folosit, iar conducătorul auto l-a părăsit, nu i
s-a scos cheia din contact şi nu i s-au încuiat uşile cu excepţia cazurilor când
autovehiculul se afla într-o încăpere încuiată,
 dacă în momentul furtului sau al tentativei de furt, autovehiculul era desfăcut în
părţile sale componente, cu excepţia cazurilor în care furtul sau tentativa de furt s-
au produs prin efracţie în încăperea în care se afla autovehiculul desfăcut în părţile
sale componente,
 pentru furtul integral al autovehiculului închiriat pe baza unei licenţe oficiale sau a
cărui închiriere a fost menţionată expres printre modurile de utilizare ale acestuia,
în cazul în care furtul a avut loc în timpul perioadei de închiriere,
 pentru bunurile din autovehicul, altele decât cele din dotarea acestuia, dacă nu au
fost cuprinse în asigurare, în mod expres, prin acordul părţilor.
Suma asigurată este determinată pe baza valorii reale a autovehiculului sau a părţilor
componente în momentul furtului. Contractul de asigurare prevede şi întinderea
teritorială pentru care se oferă protecţie.

În cazul în care evenimentul produs este furtul sau tentativa de furt asiguratul este
obligat să:

 ia toate măsurile posibile pentru păstrarea şi paza obiectelor rămase să ia măsurile

necesare pentru ca toate urmele furtului sau tentativei de furt să rămână neatinse
până la cercetarea faptului de către organele locale şi să ia potrivit cu împrejurările
măsuri pentru limitarea pagubei,
 înştiinţeze în scris imediat, organele poliţiei sau alte organe de cercetare în raza
cărora s-a produs evenimentul asigurat sau îşi are reşedinţa,
 comunice organelor de poliţie sau altor organe de cercetare orice informaţii care ar
putea duce la găsirea autovehiculului, a părţilor componente sau a pieselor
acestuia, să facă toate demersurile necesare pentru redobândirea acestora, chiar
după ce a primit despăgubirea,
 comunice imediat societăţii de asigurare găsirea autovehiculului, a părţilor
componente sau a pieselor acestuia care au fost furate.

În caz de neîndeplinire a obligaţiilor asiguratului, societatea de asigurare are dreptul să

refuze plata despăgubirii dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii
evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.

Asigurarea de răspundere civilă auto a deţinătorilor de autovehicule

Prin asigurare de răspundere civilă auto se acoperă prejudiciile create de asigurat unor
terţe persoane pentru care acesta este răspunzător conform legii.

În fiecare ţară există reglementări specifice pentru asigurarea auto, dar în mod

deosebit pentru asigurarea de răspundere faţă de terţi. Acest lucru este determinat de
puternica implicare socială, datorită pagubelor materiale şi suferinţelor cauzate de
accidentele de circulaţie unor terţi nevinovaţi.

În România, în conformitate cu Legea 136/’95 privind asigurarea şi reasigurarea în

România, art.4 asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din accidente
de autovehicule este singura formă de asigurare obligatorie.

Prin această asigurare asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru

prejudiciul de care asiguratul răspunde în faţa legii faţă de terţele persoane păgubite şi
pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil (art.41).Datorită caracterului
obligatoriu, unicităţii condiţiilor de asigurare şi primei de asigurare practicate pentru
această asigurare nu se încheie contract de asigurare, ci se eliberează numai un
certificat prin care se confirmă plata primei de asigurare şi perioada
asigurată. Asigurarea de răspundere civilă se practică numai de asigurători autorizaţi
de C.S.A.
În asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă auto pentru pagubele produse prin
accidentele de autovehicule sunt cuprinse toate persoanele fizice şi juridice deţinătoare
de autovehicule supuse înmatriculării şi folosite pe drumuri publice. Sunt incluse în
asigurare şi persoanele dintr-o anumită ţară posesoare de autovehicule folosite pe
teritoriul altei ţări, dacă nu posedă documente internaţionale de asigurare valabile şi pe
teritoriul acelei ţări.

Fac excepţie persoanele fizice şi juridice pe timpul utilizării autovehiculelor pentru

cursele de întreceri raliuri sau antrenamente, care nu se pot asigura decât facultativ
pentru astfel de riscuri.

Despăgubirile se plătesc indiferent de locul în care au fost produse accidentele de auto,

atât în timpul mersului cât şi în timpul staţionării şi se plătesc şi pentru pagubele
produse de existenţa sau funcţionarea instalaţiilor montate pe autovehicule sau produse
de remorci sau ataşe.

Conform art.50, despăgubirea se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat
să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite
prin vătămare corporală sau deces, precum şi avarierea sau distrugerea de bunuri. În
caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirea se acordă pentru persoanele
aflate în afara autovehiculului, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui
raport contractual existent cu deţinătorul autovehiculului respectiv.

Pentru avariile sau distrugerile unor bunuri, despăgubirea se acordă pentru bunurile
aflate în afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate în acel
autovehicul, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual
existent cu conducătorul autovehiculului respectiv, precum şi dacă nu aparţineau
deţinătorului sau conducătorului autovehiculului răspunzător de producerea
accidentului.

Despăgubirile se plătesc şi în cazul în care conducătorul auto răspunzător de

producerea accidentului este o altă persoană decât asiguratul, precum şi atunci când
persoanele păgubite nu au domiciliul, reşedinţa sau sediul în România.

În caz de vătămare corporală sau deces al unei persoane ori de avariere de bunuri, se
acordă despăgubiri dacă autovehiculul care a produs accidentul este identificat de
asigurat chiar dacă autorul accidentului rămâne neidentificat.

Dacă un deţinător de autovehicul are la data unui eveniment asigurat mai multe
asigurări, despăgubirea se suportă de toţi asigurătorii în părţi egale.

Despăgubirile se stabilesc pe baza convenţiei dintre asigurat, persoana păgubită şi

asigurător, ori în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea, prin hotărâre judecătorească
pronunţată în România. Ea se plăteşte de către asigurător nemijlocit persoanelor fizice
sau juridice păgubite în măsura în care acestea nu au fost despăgubite de asigurat.
Despăgubirile nu pot fi urmărite de creditorii asiguratului şi se plătesc asiguratului dacă
acesta dovedeşte că a despăgubit pe cei păgubiţi.

Asigurătorul poate să recupereze sumele plătite drept despăgubiri de la persoana

răspunzătoare de producerea pagubei în următoarele cazuri:

 accidentul a fost produs cu intenţie,

 accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziţiile
legale privind circulaţia pe drumurile publice ca infracţiuni săvârşite cu intenţie,
chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri, sau în timpul comiterii
altor infracţiuni săvârşite cu intenţie,
 accidentul a fost produs în timpul când autorul infracţiunii săvârşite cu intenţie
încerca să se sustragă de la urmărire,
 persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus autovehiculului fără
consimţământul asiguratului.

Există şi situaţii în care nu se acordă despăgubire pentru pagube produse prin

accidente de autovehicul. Spre exemplu: în cazul în care accidentul a fost produs dintr-
un caz de forţă majoră (trăsnet, inundaţie etc.), din culpa exclusivă a persoanei
păgubite, a unei terţe persoane sau pentru avarierea ori distrugerea bunurilor, produse
într-un accident de autovehicul al cărui autor a rămas neidentificat.

Nivelul primei de asigurare, limita maximă a despăgubirilor, termenele de plată,

sancţiunile şi alte elemente cu privire la aplicarea asigurării se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului la propunerea C.S.A. Primele de asigurare astfel stabilite sunt practicate la
acelaşi nivel de toate societăţile care încheie această asigurare.

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83spundere_Civil%C4%83_Auto

https://conspecte.com/asigurari/asigurarea-autovehiculelor.html

http://www.constatulamiabil.ro/159_ce-este-o-asigurare-rca.html