Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Departamentul Finanțe și Bănci

Referat
(Sarcina individuală)
la disciplina „Bazele asigurărilor și reasigurărilor”
Tema:
“ASIGURAREA CASCO”

FOLTEA MARIANA
Anul III, grupa FB-201

Coordonator științific:
Gherjavca Svetlana,
Dr., lect. univ.

Chișinău, 2022
CUPRINS
 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei abordate. Asigurările s-au născut din
nevoia de protecție a bunurilor omului împotriva forțelor distructive ale naturii,
în situațiile pierderii sau reducerii capacității de muncă ca urmare a accidentelor,
bolilor. Asigurarea, indiferent de formă, realizează un transfer de riscuri pe care
o persoană nu le poate susține.

CASCO este o asigurare facultativă ce acoperă daunele aduse propriului

autovehicul atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și în alte țări. Daunele
respective pot fi cauzate nu doar de accidente rutiere, dar și de factori naturali
(exemplu: grindină) sau furturi. Polița de tip CASCO se procură adițional la
polița de tip RCA sau Carte Verde.

Obiectivele studiului: analiza noțiunii de asigurare CASCO, analiza

factorilor ce influențează costul unei asigurări CASCO, analiza măsurilor ce
trebuiesc întreprinse pentru soluționarea unui caz asigurat.
Metodologia de cercetare. Lucrarea propusă a fost elaborată utilizind urm
ătoarele metode de cercetare: metoda observației, sinteză și analiza logică.
Cuvintele cheie: asigurare, sumă asigurată, CASCO, bunuri, despăgubire,
caz asigurat, pagubă.
 I. Asigurarea CASCO.Noțiuni, factori, riscuri.

CASCO este o asigurare auto facultativă ce acoperă daunele aduse PROPRIULUI

autovehicul. Astfel, dacă poliţa de asigurare RCA despăgubeşte daunele produse terţelor
persoane, atunci CASCO despăgubeşte ASIGURATUL, indiferent cine este vinovat de
accident.

CASCO acoperă atât daunele produse prin accidente, acțiunile răufăcătoare ale terțelor
persoane, calamităţi naturale, cât şi ca urmare a furtului autovehiculului, părţilor componente
sau pieselor acestuia. Astfel, în cazul existenţei unui risc crescut de furt al automobilului dvs.,
CASCO poate fi o soluţie de minimizare a eventualelor pagube.

Deşi, CASCO presupune asigurarea autovehiculului, majoritatea companiilor oferă

posibilitatea asigurării echipamentului suplimentar, precum şi a a vieţii şi sănătăţii
conducătorului auto şi a pasagerilor săi.

La contractarea unei asigurări CASCO, companiile oferă diverse tipuri de avantaje, cum
ar fi evacuator în caz de accident, asistenţă nonstop sau maşină la schimb pe durata reparaţiei
propriului autoturism.

În dependenţă de contractul încheiat, CASCO poate oferi protecţie atât în R.Moldova cât
şi peste hotarele ei (Europa, Turcia şi CSI).

Pe lângă riscurile standard acoperite, CASCO poate fi personalizat cu acoperiri şi servicii

suplimentare, în funcţie de preferinţe şi necesităţi.

Factori ce influențează costul asigurării CASCO:

Condiţiile de asigurare CASCO variază de la o companie la alta, atât în ceea ce priveşte

riscurile asigurate, riscurile excluse, valoarea franşizei, cât şi în ceea ce priveşte primele de
asigurare şi condiţiile de plată a acestora.
Spre deosebire de RCA, prima de asigurare pentru CASCO este mult mai mare.
Asigurătorul iniţial colectează şi analizează toate informaţiile necesare, iar ulterior emite o
ofertă.
Astfel, costul unei poliţe de asigurare CASCO poate varia în funcţie de:
- caracteristicile autovehiculului
. modelul etc;
. vechimea mijlocului de transport;
. valoarea de piaţă;
. marca.

- opţiunile şi clauzele contractuale

. riscurile asigurate – mai multe riscuri, un preţ mai mare;

. prezenţa/absenţa franşizei şi cuantumul acesteia – cu cât este mai mare franşiza, cu atât prima
de asigurare se micşorează;
. vârsta, stagiul şi numărul persoanelor admise la conducere – cu cât vârsta şi stagiul sunt mai
mici, cu atât mai mare va fi prima de asigurare;
. termenul de asigurare – dacă durata este mai mică de un an, de regulă, nu este mai avantajos
excluzându-se anumite facilități care sunt prezente în asigurarea contractată pe un an;
. plata integrală sau în rate – de obicei, achitarea integrală diminuează din preţul asigurării;
. istoricul şoferului – cu cât mai responsabil este conducătorul auto, cu atât prima va fi mai
mică. Se pot oferi reduceri conducătorilor auto prudenţi şi fără dosare de daune sau cu puţine
antecedente;
. extinderea teritorială – cu cât teritoriul acoperit va fi mai mare, respectiv şi cuantumul primei
va creşte.

Trebuie menţionat că anumite companii de asigurări acoperă diverse riscuri doar ca

şi clauze speciale, pentru care se plăteşte o sumă suplimentară, ceea ce face ca suma iniţială
pentru asigurare să pară mai mică – datorită faptului ca nu s-au inclus unele riscuri cum ar fi:
reparația la dealer, asigurarea echipamentului suplimentar etc) . De aceea, înainte de a încheia
o asigurare CASCO, este necesară informarea temeinică cu privire la riscurile neacoperite de
aceasta..
Toate drepturile şi obligaţiile părţilor se găsesc în contractul de asigurare CASCO
încheiat. Astfel, este extrem de importantă citirea cu atenţie a clauzelor contractuale şi în
special a celor referitoare la riscurile acoperite, excluderi (riscuri neacoperite), valoarea
franşizei şi felul ei, procedurile de avizare şi lichidare a daunei.
Pentru evitarea unor eventuale neînţelegeri la plata despăgubirilor, este necesar de a cere
cât mai multe informaţii de la agentul asigurător.

Ce este franșiza?
 Franşiza este partea din daună suportată de asigurat. Adică, este acea parte din valoarea
fiecărei daune pe care o suportă proprietarul maşinii şi nu asigurătorul.
Cuantumul franşizei este diferit şi variază de la o companie de asigurări la alta. Aceasta poate
fi aplicată ca:

 sumă fixă (se scade aceeaşi sumă la fiecare daună în parte. Este avantajos pentru cei care
nu doresc să achite o sumă mare în caz de daune majore. Neavantajos – pentru cazurile de
daună mică);
 procent din suma asigurată (ex: o maşină asigurată la 10.000 de euro, cu o franşiză de
1% din suma asigurată (100 de euro), în cazul unei avarii a cărei reparaţie costă 500 de
euro, asigurătorul va achita 400 de euro, iar proprietarul 100 de euro. La o a doua avarie,
de 100 de euro, asigurătorul nu va plăti nimic, iar proprietarul va plăti toţi cei 100 de
euro);
 procent din valoarea fiecărei daune (ex: o maşină asigurată la 10.000 de euro cu o
franşiza de 1% din valoarea daunei, în cazul unei avarii a cărei reparaţie costă 500 de
euro, asigurătorul va plăti 495 de euro şi proprietarul 5 euro. La o a doua avarie, de 100 de
euro, asigurătorul va plăti 99 de euro şi proprietarul 1 euro).

Astfel, în dependenţă de felul franşizei, trebuie să fim foarte atenți ce selectați, există
diferenţe foarte mari între sumele datorate de fiecare dintre părţi, nefiind similar un procent
din valoarea daunei cu un procent din suma asigurată.
Felul şi mărimea franşizei influenţează direct şi costul asigurării. În cazul în care poliţa de
asigurare nu are inclusă franşiza, atunci primele de asigurare sunt mai scumpe şi invers.
Franşiza are un rol de responsabilizare şi nu de taxă suplimentară. Ea dă posibilitatea de a
economisi şoferilor responsabili, care nu sunt predispuşi la accidente minore. Însă dacă
şoferul nu este experimentat şi vrea să obţină despăgubiri chiar şi pentru cele mai mici daune,
atunci este de preferat contractarea unei asigurări fără franşiză.

Măsurile ce trebuie întreprinse pentru soluţionarea cazului asigurat:

 Se întreprinde toate măsurile necesare pentru salvarea autovehiculului și pentru eliminarea

cauzelor care ar putea produce daune suplimentare;
 Se sesizează organele competente (poliția, pompieri etc.) pentru obținerea ulterioară a
documentelor doveditoare ale producerii accidentului;
 dacă de producerea accidentului se face vinovată o terță persoană, se face o copie de pe
asigurarea acestuia;
 Se notifică în scris compania de asigurări în decurs de 24 de ore (cu excepția zilelor de
odihnă și de sărbătoare), la producerea cazurilor de furt total sau parțial și în decurs de 48
de ore pentru cazurile de daună parțială sau totală;
 Se prezintă companiei de asigurări, în decurs de 3 zile lucrătoare de la data accidentului,
autovehiculul deteriorat, în vederea regularizării cazului asigurat sau permiteţi
reprezentantului companiei de asigurări efectuarea inspecției la locul aflării
autoturismului.

Pentru obţinerea despăgubirii sunt necesare următoarele acte:

 contractul de asigurare (poliţa de asigurare) însoțit de bonul fiscal sau alt document ce
atestă achitarea asigurării;
 certificatul eliberat de organele competente, ce confirmă producerea cazului asigurat;
 copia certificatului de înmatriculare a autoturismului; copia raportului de examinare
tehnică periodică a autoturismului; copia permisului de conducere al persoanei care
conducea vehiculul la momentul producerii evenimentului asigurat iar în cazul
persoanelor juridice şi copia foii de parcurs sau procurii;
 ordonanţa de începere, suspendare sau încetare a urmăririi penale (după caz), care se
prezintă în cazul producerii riscurilor asigurate prin acţiuni ilicite ale terţelor persoane;
 ordonanţa de recunoaştere a asiguratului în calitate de parte civilă (parte vătămată), după
caz;
 copii ale proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor administrative, în cazul
accidentelor de circulaţie, însoţite de copiile rapoartelor de expertiză medicală, schema
accidentului de circulaţie, explicaţiile participanţilor depuse la dosarul contravenţional;
 copia poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto a persoanei responsabile de
producerea pagubei (în cazul accidentelor de circulaţie).

Generarea unui proces de despăgubire presupune existenţa dosarului de daune pentru cazul
producerii riscului asigurat. Pentru ca la cazul asigurat să fie deschis un dosar de daune, este
necesar ca să fie înaintată de către asigurat cererea de despăgubire pentru paguba produsă.

Dosarul de daune va conţine, după necesitate:

- aviz cu privire la producerea accidentului rutier;

- aviz cu privire la despăgubire;

- confirmarea valabilităţii contractului de asigurare (poliţa de asigurare);

- avizul poliţiei rutiere (altor organe competente);

- proces-verbal de constatare a pagubelor;

- devizul costului reparaţiei;

- proces-verbal privind estimarea costului autovehiculului;

- alte acte necesare.

Evaluarea pagubei, precum şi stabilirea despăgubirii se fac de către asigurător în baza

procesului-verbal de examinare şi constatare a pagubelor aduse autovehiculului avariat. În
acest act se indică persoana care a efectuat constatarea, care este avarierea, lista defectelor
constatate care urmează a fi lichidate prin lucrări de reparaţie. Pentru cazul urmărit acesta este
doar parbrizul din faţă. Neapărat se indică data examinării. Cuantumul pagubei este egal cu
costul reparaţiei părţilor componente sau al pieselor avariate ori cu costul înlocuirii acestora,
incluzând cheltuielile pentru materiale aferente reparaţiilor necesare ca urmare a pagubelor
produse. Acestea sunt la preţurile şi tarifele practicate de către societatea de asigurare sau de
către unităţile de specialitate din Moldova. Se mai includ cheltuieli de transport al
autovehiculului la atelierul de reparaţii, cheltuieli făcute în vederea limitării pagubelor.

În caz de pierdere totală sau de furt al autovehiculului, despăgubirea se acordă la nivelul

sumei asigurate stabilite prin contract. Autovehiculul deteriorat rămâne la dispoziţia
asiguratorului în baza unei cereri scrise din partea acestuia.

Riscurile neacoperite de asigurarea CASCO:

 autovehiculul asigurat este exploatat cu raportul de examinare tehnică expirat;

 mijlocul de transport este exploatat cu încălcarea prevederilor Regulamentului Circulației
Rutiere, cu referire la nedotarea autovehiculului pe timp de iarnă cu anvelope destinate
conducerii pe anotimpul rece, în perioada decembrie – martie inclusiv;
 neinformarea asigurătorului în scris timp de 48 de ore din momentul producerii
accidentului, în cazul deteriorării mijlocului de transport și 24 de ore în cazul furtului
mijlocului de transport;
 la momentul furtului mijlocului de transport, certificatul de înmatriculare și cheile se
aflau în interiorul/habitaclul acestuia;
 exploatarea vehiculului în afara teritoriului de acțiune a contractului;
 mijlocul de transport este condus de o persoană neadmisă la conducerea vehiculului
conform contractului de asigurare;
 autoturismul asigurat este condus de o persoană fără permis de conducere valabil pentru
categoria respectivă ori cu permisul de conducere retras/anulat sau avea suspendat dreptul
de a conduce;
 conducătorul vehiculului asigurat a condus în stare de ebrietate alcoolică sau sub
influența stupefiantelor/substanțelor narcotice, sau s-a eschivat de la examenul medical de
constatare a acestor stări.