Sunteți pe pagina 1din 7

FUNDAMENTAREA UTILIZARII DISPOZITIVELOR DE DEZINFECTIE, ISTORIC,

EFECTE SI RECOMANDARI

Dezinfecția este deosebit de importantă pentru a distruge microorganismele patogene în


diverse sectoare de activitate, precum și în spatiul educational, fiind unul dintre cele mai
aglomerate medii, in care transmiterea bolilor se face in timpi scurti cu efecte rapide (ex: vezi
cazurile de tuberculoza din ultimul timp aparute in Romania). Radiațiile UVC pot distruge sau
inactiva dezvoltarea microorganismelor precum bacterii, virusuri și alți agenți patogeni și oferă o
alternativă la metodele de dezinfecție cu substanțe chimice. Radiațiile UVC se utilizează doar
pentru dezinfecția obiectelor si a spațiilor de lucru și nu se utilizează pentru dezinfecție personală
din cauza efectelor adverse asupra sănătății. De peste 100 de ani, radiația UVC produsǎ artificial
a fost utilizatǎ cu succes pentru sterilizarea obiectelor, a suprafețelor de lucru și a aerului in
industria medicala, alimentara, office,etc.
In 2021 Ministerul Sanatatii prin ordinul 1.761 din 3 septembrie, pentru aprobarea
Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi
private, evaluarea eficacităţii procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie efectuate în cadrul
acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor în funcţie de nivelul de risc,
precum şi metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare şi controlul eficienţei
acestuia, recomanda la :
Cap III – Dezinfectia,
Art. 8 - (1) În orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile. (2) Modalităţile de
dezinfecţie sunt:
d) dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi a
aerului în încăperile/spaţiile laboratoarelor, sălilor de operaţii, în alte spaţii închise şi se
utilizează în completarea măsurilor de curăţare şi dezinfecţie chimică:
(i) aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor
legale în vigoare, sunt însoţite de documentaţia tehnică, ce cuprinde toate datele privind
caracteristicile şi modul de utilizare şi de întreţinere a aparatelor, pentru a asigura o
acţiune eficace şi lipsită de nocivitate;
(ii) este obligatorie întocmirea unui registru de evidenţă zilnică a numărului total
de ore de funcţionare pentru lămpile cu ultraviolete;
Din anul 2020, fondurile europene au pus la dispozitie peste 150 milioane de euro (PNRR)
plus alte fonduri guvernamentale, pentru securizarea spatiilor cu dispozitive de dezinfectie aer si
suprafete cu tehnologia UVC. Zeci de mii de dispozitive au fost montate in mediul educational din
(Bistrita, Mures, Iasi, Cluj, Bucuresti, Maramures, Bacau, etc), proiectele fiind intocmite de
Consiliile Judetene sau de Inspectoratele Scolare Judetene. Pe langa aceste proiecte, sunt alte
surse de finantare gasite de Scoli, gradinite, Licee, Facultati, etc prin care s-au achizitionat astfel
de dispozitive. Desigur au fost si cazuri in care eroarea umana si-a spus cuvantul, fara efecte pe
termen lung privind sanatatea celor implicati.
In acest moment dispozitivele BIOCOMP, sunt prezente in domeniile Educational,
alimentar, medical, institutii guvernamentale, etc. Dintre aceste domenii, cel alimentar si medical
efectueaza teste periodice, atestand eficienta lor.

Spectrul radiațiilor UV: domeniile UVA, UVB și UVC

În spectrul electromagnetic, radiațiile ultraviolete (UV) se află situate la granița dintre


radiațiile ionizante și radiațiile neionizante. Mai exact, radiațiile UV sunt poziționate între radiațiile
vizibile (neionizante) și razele X (ionizante). Astfel, lungimile de undă ale radiațiilor UV se află într-
un interval situat între 400 nm și 100 nm (respectiv cu frecvențe între 750 THz și 3 PHz) fiind mai
scurte decât cele ale luminii vizibile, dar mai lungi decât lungimile de undă ale razelor X. Fig. 1.

Poziționarea radiațiilor UV in spectrul electromagnetic (sursa: Steril Aire Romania, 2020). 7

Radiațiile ionizante sunt cele ale căror fotoni au suficientă energie pentru a rupe legăturile
chimice și a forma ioni. În contrast, radiațiile neionizante nu au suficientă energie pentru ca prin
interacțiunea cu materia vie să rupă legaturile chimice dintre molecule sau să rupă un electron din
atom (Calotă și col., 2012). Radiațiile UV sunt incluse, în general, în categoria radiațiilor
neionizante deoarece sunt o componentă a radiațiilor optice. Radiațiile optice mai cuprind
radiațiile vizibile și radiațiile infraroșii care sunt neionizante. Cu toate acestea, radiația UV are cea
mai mare energie din spectrul optic și are suficienta energie pentru a produce modificari
fotochimice care pot initia efecte biologice (Calotă și col., 2012). Mai mult, radiațiile dintr-o
porțiune a spectrului ultraviolet și anume cele cu lungimi de undă mai mici de 240 nm, au
capacitatea de a rupe moleculele de oxigen.
Pentru a ține seama de efectele fizice și biologice diferite, radiația UV este împărțită în trei domenii
(benzi) principale A, B și C. În conformitate cu definițiile ISO-21348, cele trei tipuri de radiații, UVA, UVB și
UVC sunt cuprinse în urmatoarele intervale de lungimi de undă (SCHEER, 2017):

UVA 400 nm – 315 nm

UVB 315 nm – 280 nm

UVC: 280 nm – 100 nm

- UV îndepărtat (FUV) 280 nm – 200 nm


- UV vacuum (VUV) 200 nm – 100 nm

Radiația UV se găsește în lumina provenită de la soare dar poate fi produsă și artificial, de


arcuri electrice, aparate de bronzat și de unele echipamente, cum ar fi aparatele de dezinfecție a
apei și a aerului. Toată radiația UVC si o mare parte din radiația UVB emise de soare sunt absorbite
de stratul de ozon din stratosferă. La suprafața Pamântului, cea mai mare parte din radiația UV
este de tip UVA (peste 90%). Cantitatea și spectrul de radiații UV care ajung la suprafața
Pământului variază foarte mult în funcție de altitudine, anotimp, ora din zi, concentrația de ozon
din atmosferă și de gradul de înnorare al cerului.

Efectele radiațiilor UV asupra sănătății

UVA- UVB: Efectele datorate expunerii excesive la radiații ultraviolete apar în primul rând
la nivelul țesuturilor și organelor direct iluminate, aflate la interfața organismului cu mediul: pielea
și ochii. Acest fapt se datorează adâncimii mici de pătrundere a radiațiilor UV în materialele
biologice. La nivel cutanat pot apărea: eritem (înroșirea pielii) ce poate evolua până la arsuri,
bronzare și îngroșarea straturilor exterioare ale pielii care atenuează penetrarea UV către
straturile mai adânci, factori cauzali fiind în primul rând UVB și în mai mică măsură UVA. Expunerea
cronică la radiațiile UVA provoacă pierderea treptată a elasticității pielii care accelerează
îmbătrânirea pielii, apărând ridurile și aspectul de piele uscată (OMS, 2017). Alte efecte cutanate
care pot apare în expunerea la radiații UVA și UVB sunt reacțiile fotosensibile (dermatite alergice
si nonalergice), unele leziuni degenerative precanceroase (cum ar fi dermatita actinica cronica,
nevii pigmentari sau alunițele), sau canceroase (carcinomul bazocelular, carcinomul cu celule
scuamoase și melanomul malign), precum și agravarea unor afecțiuni dermatologice preexistente.
La nivel ocular pot apărea: inflamații ale corneei (fotokeratite), inflamații ale conjunctivei
(fotoconjunctivite), cataractă (acestea 3 fiind atribuite în special UVB), leziuni uveale și retiniene
(atribuite UVA). Există și o serie de date preliminare care sugerează efecte imunosupresoare în
expunerea la radiații UV, iar această scădere a 9 imunității poate conduce la creșterea riscului de
infecții virale și bacteriene (OMS, 2017).
UVC: Ultravioletele cu lungimile de undă cele mai mici, cele din domeniul C, sunt cele mai
eficiente în distrugerea sau inactivarea microorganismelor. Deoarece fotonii radiației UVC au
energiile cele mai mari din întreg spectrul ultraviolet, aceștia interacționează nu doar cu învelișul
microorganismului, ci și cu acizii nucleici (ADN și ARN) cauzând mutații care previn replicarea
acizilor nucelici și, în acest fel, provoacă distrugerea bacteriilor și inactivarea virusurilor (IES, 2020).
Susceptibilitatea diverselor microoganisme patogene la expunerea la radiațiile ultraviolete este
diferită. Fungii sunt cei mai rezistenți la acțiunea acestor radiații, ceea ce înseamnă că sunt
necesare doze mari de 13 radiații UV pentru distrugerea lor. Radiațiile UV pot distruge sau inactiva
microorganismele aflate în diverse medii: în aer, în apă, pe suprafața diverselor obiecte, piese de
mobilier sau pe pereți sau podele. Din întreg spectrul ultraviolet, radiațiile cele mai eficiente în
distrugerea sau inactivarea microroganismelor sunt cele din spectrul UVC. Datorită capacității
ridicate de a distruge microorganismele patogene, în literatura referitoare la aplicațiile de
dezinfecție radiațiile UVC mai sunt denumite și radiații UV germicide (CIE, 2020; GLA, 2020; IES,
2020).

Așa cum s-a menționat anterior, oamenii nu sunt expuși în mod natural la radiația UV de
tip C care este absorbită în totalitate de stratul de ozon din atmosferă. La interfața cu organismul
uman, UVC sunt absorbite în cea mai mare parte în straturile superficiale ale pielii (stratul cornos
al epidermei) și pătrund doar în mică măsură până la stratul bazal al epidermei. În zonele cu
grosime redusă a straturilor superficiale ale pielii, în cazul radiațiilor intense, UVC pot ajunge la
țesutul viu al pielii și pot produce eritem și, eventual, alte efecte comune cu celelalte radiații UV
(SCHEER, 2017). Expunerea la niveluri ridicate de UVC poate determina eritem (înroșirea pielii
similară arsurilor solare), de obicei formă ușoară și 10 tranzitorie (IES, 2020), eritem care poate
duce la o confuzie cu eritemul din cadrul unei dermatite de altă etiologie. Totuși în cazuri de
supraexpunere intensă la UVC produse de lămpile pentru dezinfecție pot apărea și efecte mai
severe, fotodermatite cu simptomatologie mai zgomotoasă și evoluție mai lungă (SCHEER, 2017).

La nivel ocular UVC pătrund mai ușor în cornee și conjunctivă putând determina inflamații
– fotokeratită și / sau fotoconjunctivită, afecțiuni dureroase cu simptome care durează uzual până
la 24 de ore după expunere, simptomele dispărând în general până în 7 zile. (IES, 2020). Corneea
este în mod particular vulnerabilă la UVC (SCHEER, 2017)

Cu toate aceste considerații biofizice, atenuarea radiațiilor UVC de către stratul superficial
(stratul cornos) reduce foarte mult riscul cancerigen în comparatie cu radiațiile UVB, fapt afirmat
de Comisia Internațională de Iluminat (CIE, 2010). Nu există suficiente dovezi că UVC izolate pot
provoca cancer la om, iar riscul de a face cancer datorită expunerii la UVC este mult mai redus
decât în cazul expunerii la UVB (CIE, 2010, 2020).

Un alt aspect privind efectele asupra sănătății legat de expunerea la UVC generate de
lămpile cu scop dezinfectant este generarea de ozon de către aceste dispozitive în cazul emisiei
de radiații cu lungimi de undă mai mici de 240 nm. Din această cauză trebuie luate în considerare
și efectele adverse asupra sănătății datorate ozonului. Ozonul este o substanță foarte reactivă, iar
efectele adverse asupra sănătății se găsesc de obicei la punctele inițiale de contact, în special în
tractul respirator (nas, gât și căi respiratorii), plămâni și, la concentrații mai mari, în ochi.
Expunerea la ozon poate provoca o varietate de simptome și boli asociate căilor respiratorii, în
special la persoanele sensibile. Dispozitivele produse si comercializate de SC BIOCOMP SRL nu
produs reziduri chimice de nici un fel, spatiul putand fi folosit imediat dupa finalizarea etapei de
dezinfectie (sau in cazul dispozitivelor ce realizeaza dezinfectia aerului in prezenta personalului,
se poate desfasura activitatea normal, fara nici un efect asupra calitatii vietii).

Timpul expunerii UV-C la diferite distante, cu eficienta 90% pentru a inactiva


microorganismele:

PUTERE 10-15W 20-30W 30-40W 40-60W

Distanta Timp

10 cm 10 sec 5 sec 3 sec 2 sec

50 cm 4 min 2 min 1 min 15 sec 1 min

1m 15 min 15 sec 7 min 40 sec 5 min 06 sec 4 min

1,5 m 35 min 17 min 10 sec 11 min 27 sec 8 min 35 sec

2,0 m 1 ore 30 min 30 sec 20 min 30 sec 15 min

2,5 m 2 ore 48 min 32 min 24 min

3,0 m 2 ore 18 min 1 ore 10 min 46 min 34 min 30 sec

Timpul expunerii UVC la diferite distante cu eficienta 99.9% pentru a distruge


microorganismele :

PUTERE 10-15W 20-30W 30-40W 40-60W

Distanta Timp
10 cm 18 sec 9 sec 6 sec 4 sec

50 cm 7,5 min 3 min 40 sec 2 min 30 sec 1 min 50 sec

1m 30 min 14 min 40 sec 9 min 45 sec 7 min 18 sec

1,5 m 65 min 33 min 22 min 16 min 26 sec

2,0 m 2 ore 1 ora 40 min 30 min

2,5 m 3 ore 2 ore 1 ora 45 min

3,0 m 4 ore 30 min 2 ore 30 min 1 ora 30 min 1 ora 10 min

Aceste date pot sa varieze in functie de variabile din incaperea in care se face
dezinfectia cum ar fi:

• temperatura
• puritatea aerului
• obstacolele intalnite in raza de actiune a lampii
• tipul microorganismului etc.

Factorii care pot influenta eficienta lampilor UV-C sunt:

• Prezenta particulelor de praf in aer, pe lampa sau pe obiectul expus radiatiilor.


Praful din aer, dar mai ales praful depus pe sursa de lumina UV-C (tubul) reduce
mult eficacitatea dispozitivului de dezinfectie aer si suprafete. Acest lucru se
poate rezolva prin curatarea tubului UVC, la 2-3 luni, cu o carpa moale, uscata,
pentru dispozitivele de tip lampa sau se desfileteaza suruburile din partea de sus,
tinand cu o mana partea inferioara – fundul dispozitivului, se ridica protectia
superioara, se sterge tubul uvc, se monteaza la loc, pentru dispozitivele de tip grila.
• Prezenta obstacolelor sau suprafetele neregulate in cazul dezinectiei
suprafetelor (lampile de dezinfectie) afecteaza si ele eficacitatea procesului
bactericid, pentru ca orice obstacol poate bloca partial sau total razele UV-C.
Asadar sa aveti in vedere, mutarea dispozitivului de dezinfectie de tip astfel incat
sa cuprindeti toate zonele. Puteti face sedinte mai scurte, in locatii mai multe. Luati
in calcul ca doza de UVC se cumuleaza, iar lumina reziduala (reflectata de perete,
metal,etc) ajunge si in conurile de umbra dar cu doze mult mai mici.
• Temperatura aerului poate scadea si ea cantitatea de raze UV-C emisa de
dispozitivele UVC, asa ca trebuie sa ne asiguram ca atunci cand acestea
functioneaza, in camera nu exista fluxuri de aer rece de la ferestre sau aparate de
racire.
• Tuburile au durata de viata de 9000 de ore, dupa aceasta perioada, eficienta lor
scade cu 15%.

Efectul razelor UV-C asupra oamenilor si componenta lor – Dispozitivele deschise


de tip lampa LBA-ER (15w – 2x55w)

Dispozitivul de dezinfectie pot provoca leziuni ochilor (de la mancarime, durere


de ochi-cap si pana la conjunctivita) atunci cand persoana este expusa fluxului de lumina
UVC. Este recomandat ca persoanele sau animalele de companie sa nu fie in camera
atunci cand dispozitivul este deschis, doar daca prezinta un costum de protectie. Lucruri
precum tablouri, panze, fotografii etc., care pot fi deteriorate de lumina soarelui, nu sunt,
de asemenea, recomandate sa fie expuse la lumina directa a dispozitivului. Se
recomanda utilizarea ochelarilor de protectie si acoperirea suprafetelor de piele expuse.
Dispozitivele de tip LBA ER, sunt lampi cu vapori cu mercur, cele mai eficiente
lampi, cu descărcare în gaze în care descărcarea electrică se realizează într-o atmosfera
de argon (gaz de pornire) și vapori de mercur. Cantitatea de mercur detinuta de un tub
este foarte mica, fiind foarte putin probabil sa fie efecte asupra sanatatii celor din spatiu.
in cazul spargerii accidentale ale acestuia, se pastreaza distanta de min 1 m, fata de tub,
se indeparteaza fragmentele rezultate in urma spargerii, In cazul in care tuburile sunt
dotate cu „Geaca de Teflon” din fabrica, in cazul spargerii accidentale, resturile
raman in geaca de teflon, rezidurile in urma acestui proces fiind zero.
Pentru orice alte informatii va stam la dispozitie!

S-ar putea să vă placă și