RADIATIILE ULTRAVIOLETE SI FENOMENUL DE FOTOIMBATRANIRE

ELEVI : Edith Stanca Dana Paraschiv Cristina Nastasa

cap.I

RADIAIILE ULTRAVIOLETE
Soarele este o surs emitoare de radiaii foarte puternic. Radiaiile emise se clasific n funcie de lungimea de und n: radiaii cosmice, gamma, ultraviolete (UVC, UVB, UVA), raze din spectrul vizibil, infraroii (IR) i unde radio (electromagnetice). Ultravioletele sunt radiaii cu lungimi de und cuprinse ntre 280 i 400 nm i constituie aproximativ 10% din totalul energiei emise de soare. Comparativ cu alte radiaii, radiaiile ultraviolete au o lungime de und mai mic dect radiaia din domeniul vizibil (albastru sau violet) i sunt responsabile de arsurile provocate de expunerile la Soare sau de alte efecte asupra sntii umane. Din fericire, stratul de ozon din stratosfer ne protejeaz de cea mai mare parte a radiaiilor ultraviolete produse de Soare. Din punct de vedere al cantitatii i tipului de energie transmise, radiaia solar care ajunge pe pmnt este compus din: 3% radiaie ultraviolet + 55% radiaie infraroie + 42% lumin vizibil Fiecreia din aceste trei pri ale radiaiei i corespunde cte un spectru definit prin urmtoarele intervale de lungimi de und:

radiaia ultraviolet de la 0,28 la 0,38 microni; radiaia vizibil de la 0,38 la 0,78 microni; radiaia infraroie de la 0,78 la 2,5 microni.

n figura urmtoare este prezentat repartiia energetic a radiaiei solare globale, n funcie de lungimea de und (0,3 i 2,5) pentru o suprafa perpendiculara pe acea radiatie.

fig.1. Energia radiaiei solare din domeniul ultraviolet i vizibil

Tipuri de radiaie ultraviolet: Cercettorii clasific radiaia ultraviolet n trei categorii:

UVA

- care nu sunt absorbite de stratul de

ozon UVB - absorbite n cea mai mare parte de stratul de ozon UVC - complet absorbite de stratul de ozon

Lucrarea de fa i propune analizarea ctorva aspecte legate de impactul radiaiilor ultraviolete asupra organismului uman, n special asupra pielii, fenomen cunoscut sub numele de fotombtrnire.
Radiatiile UVC sunt aproape in intregime absorbite de stratul de ozon si nu afecteaza pielea. Aceste tipuri de radiatii pot fi gasite in surse artificiale precum in firele de mercur pentru lampe. Radiatiile UVB afecteaza stratul superior al pielei, epiderma si este vinovatul principal pentru arsurile provocate de soare. Radiatiile sunt cele mai puternice intre orele 10:00 si 14:00 cand razele solare sunt foarte intense. Iar acestea sunt si mai puternice in lunile de vara. Radiatiile UVB nu pot patrunde prin sticla. Radiatiile UVA contribuie enorm de mult la distrugerea pielii. Aceste radiatii patrund adanc in piele si au consecinte mult mai mari. UVA sunt constante pe parcursul anului si de asemenea, ca si UVB, nu patrund prin sticla.

Studiul experimental al radiaiilor ultraviolete.

Radiaiile ultraviolete se obin nu numai de la Soare ci i n lmpile cu vapori de mercur i laseri.

fig2

mW m2

Prima parte a lucrrii evideniaz variaia intensitii radiaiei UVA i UVB cu distana (fig.3) Se observa ca in vecinatatea lampii intensitatea radietiei este pentru UVB de 16,7 mW/m2 i pe msur ce ne ndeprtm intensitatea scade, astfel c la o distan de 11 cm, ea ajunge la nivelul radiaiei UVB existent n natur datorit radiaie solare de 16,4 mW/m2. fig3

Lampa cu vapori de mercur emite de preferin UVA. Astfel pentru UVA intensitatea radiaiei n contact cu lampa ajunge la 78 mW/m2 Aceasta scade mult mai repede cu distana , astfel c la o distan de aproximativ 5 cm ajung la valoarea radiaiei UVA solare de 30 mW/m2 ( intr-o zi innourata)

fig4

Un alt aspect care trebuie evideniat este legat de faptul c radiaiile ultraviolete nu trec prin sticl, ap. Acest lucru l-am putut verifica uor cu ajutorul sticlei de cuar sau aeznd un vas cu ap n calea fascicului de UV.

fig.5

Nivelul radiaiei ultraviolete depinde de mai muli factori:

Fiecare din aceti factori poate mri riscul supraexpunerii i riscul imbolnavirii.

Ozonul stratosferic
Stratul de ozon absoarbe o mare parte a radiaiei ultraviolete, dar procesul de absorbie depinde de luna din an i de alte fenomene naturale.n aceste sens am realizat un studiu al valorilor nregistrate de intensitatea radiaiei UVA i UVB pe parcursul lunilor. O mare problem a aprut odat cu deprecierea stratului de ozon, datorat substanelor care au dus la distrugerea ozonului. Este evident c micorarea grosimii stratului de ozon are ca efect micorarea puterii de absorbie a acestui tip de radiaii.

Ora expunerii
Soarele este la cea mai mare nlime pe cer la amiaz. n acest moment intensitatea radiaiei UVB este maxim pentru c distana parcurs de razele de Soare prin atmosfer este minim. Dimineaa i dup amiaza, razele Soarelui parcurg un drum mai lung prin atmosfer sub un unghi mai mare fa de vertical, iar intensitatea radiaiei se reduce gradat. Msurtorile pe care le-am efectuat dovedesc acest lucru (fig.2). Precizm c am efectuat aceste msurtori cu ajutorul senzorilor Vernier, pentru msurarea radiaiilor UVA i UVB, care permit nregistrarea n orice moment a valorilor acestor radiaii.

fig.6. valorile radiaiilor UVB n diverse momente ale zilei

Luna din an

Unghiul format de razele Soarelui variaz cu anotimpul producnd i variaii mari ale radiaiei ultraviolete. Intensitatea radiaiei UV tinde s fie maxim n lunile de var.

fig. 7.

fig.8

fig.9

fig.10

Latitudinea

Intensitatea radiaie solare este maxim la ecuator, unde Soarele se gsete chiar deasupra capului i unde razele cltoresc mai puin prin atmosfer i unde grosimea stratului de ozon este mai mic. La latitudinile mari Soarele este mai jos pe cer deci razele cltoresc mai mult prin atmosfer i expunerea la radiaiile ultraviolete este redus.

Altitudinea

Expunerea la acest tip de radiaie crete cu altitudinea, deoarece exist mai puin aer n atmosfera care absoarbe radiaia. La altittudini mari riscul de expunere crete.

Condiiile de vreme

Ptura de nori reduce nivelul de radiaie ultraviolet, dar nu complet, aa cum se observ i n graficul prezentat. Depinde de grosimea i de tipul norilor, fiind posibil s se produc arsuri chiar i ntr-o zi noroas de var.

Reflexia
Unele suprafee, cum sunt zpada, nisipul, iarba sau apa reflect o mare parte din radiaia UV care ajunge la ele. Datorit reflexiei intensitatea radiaiei ultraviolete n zonele cu cea mai mare reflexie a razelor solare se ntlnete ntr-un mediu cu zpad (85%), urmat fiind de nisip (17%), ap (5%) i iarb (3%). Cu cat reflexia razelor solare este mai mare, crete i intensitatea aciunii lor asupra tegumentului. Grafic UVA si UVB

fig.7. Reflexia radiaiilor UVA pe diferite medii

fig.8. Reflexia radiaiilor UVB pe diferite medii

Scale de msurare a radiaiei ultraviolete

1. Prima scar este MED (Minimum Erythemal Dose) care reprezint timpul de expunere la radiaia UV care produce o nroire perceptibil a pielii n intervalul de 24 de ore dup expunere. Altfel spus expunerea la 1 MED va duce la nroirea pielii. Putem determina numrul de minute de expunere la Soare care vor produce arsuri, mprind 60 la valoarea radiaie UV exprimat n MED/h. Desigur c pielea este diferit de la o persoan la alta i reactioneaz diferit la aceeai radiaie UV. 2. A doua scal este Indexul UV, care simbolizeaz un numr ntre 1 i 16 intensitii UV curente. Cu ct indexul este mai mare cu att riscul expunerii este mai mare: Index Categoria de expunere
Indexul UV 0-2 3-4 5-6 7-8 10+ Nivelul expunerii Minim Scazut Moderat Mare Foarte mare

Exist dou sisteme cu care putem msura radiaia UV

Indexul expunerii ne-a ajutat s realizm graficul urmtor.

fig.9. Indexul UV n perioada octombrie 2007 - martie 2008

Cap II

FOTOIMBATRANIREA Fotoimbatranirea este reprezentata de modificarile de

culoare,textura,elasticitate si vascularizatie,pe care le sufera pielea la expunerea repetata la lumina.Expunerea cronica,prelungita si de la varste fragede la soare duce la aparitia timpurie a semnelor de imbatranire ale pielii in zonele neacoperite.Acest proces este cunoscut sub numele de fotoimbatranire.Astfel,treptat,pielea se subtiaza,se deshidrateaza,apar ridurile si vasele de sange se dilata,conferind un aspect general inestetic foarte raspandit in randul celor care s-au expus la soare fara a-si lua masurile de protectie de rigoare. Raspunsul sistemului pigmentar la actiunea ultravioletelor este de doua tipuri: Pigmentarea imediata , care se produce in cateva minute de la expunerea la soare si se sterge dupa 6-8 ore,fiind produsa de UVA si de lumina vizibila.Acesta este rezultatul unei oxidari a melaninei preexistente sau a precusorilor ei,mai mult decat a sintezei de pigment nou. Pigmentarea intarziata ,datorata atat d UVA,cat si UVB.Apare la 48-72 de ore,este persistenta,fiind rezultatul unei productii noi de melanina.

Cate ceva despre pielea umana

Pielea este cel mai mare organ al corpului uman.Printre multiplele functii ale acesteia se numara si protectia impotriva radiatiilor solare.Pentru a intelege mai bine actiunile radiatiilor UV trebuie sa cunoastem cateva elemente despre compozitia pielii: Stratul cel mai extern este epidermul.Acesta este alcatuit in special de keratinocite care sunt formate in straturile bazale si migreaza ascendent pentru a se diferentia complet la suprafata pielii.Este nevoie de aproximatix 4 saptamani pentru a se realiza acest proces.Aceste celule importante la nivelul epidermului sunt melanocitele si celulele Langerhans.Primele dau culoarea pielii si sunt intalnite in special la nivelul jonctiunii dermo-epidermice. Dermul este structura de rezistenta a pielii.Este alcatuit din doua straturi:primul se numeste papilar si este format din tesut conjunctiv bogat in substanta fundamentala,fibroblasti,celule pigmentare,fibre de reticulina,fibre elastice si elemente vasculo-nervoase.Al doilea strat este dermul reticular,caracterizat de prezenta unui mare numar de fibre de colagen dispuse in fascicule tangentiale si perpendiculare pe suprafata pielii,fibre si lame elastice si putini fibroblasti. Hipodermul este alcatuit din tesut conjunctiv lax si contine numerosi paniculi adiposi.La acest nivel se gasesc glomerulii glandelor sudoripare,partea profunda a foliculilor pilosi,elemente vasculare si nervoase si in unele regiuni muschi pilosi. Protectia organismului impotriva radiatiilor solare este data de prezenta melaninei din melanocite.Cantitatea acestui pigment este variabila in functie de mediul extern,de rasa si de materialul genetic ak individului.Persoanele cu pielea mai inchisa la culoare si rasa neagra sunt mai protejate fata de ultraviolete.Diferentele de culoare dintre pielea alba si cea neagra se datoreaza melanocitelor si melanozomilor.

Cum se produce fenomenul de FOTOIMBATRANIRE?

Ultravioletele B pot ajunge pana la nivelul hipodermului,pe cand cele de tip A se opresc la nivelul dermului.Ajunse in straturile pielii,aceste radiatii pot determina aparitia unor modificari structurale.O calitate periculoasa a ultravioletelor este de a fi genotoxice.Ele pot determina mutatii in genomul celular care pot avea ca rezultat transformarea mligna a acestora.Se pare ca un alt efect al radiatiilor solare este supresia raspunsului imun mediat celular fata de anumite antigene.Acest lucru este realizat pentru a preveni inflamatia excesiva in pielea expusa la soare,dar daca apare in acelasi timp cu o infectie sau o oncogena atunci pot fi dezavantaje pentru gazda.Expunerea la soare este icriminata in aparitia carcinomului cu celule scuamoase si a celui cu celule bazale.Ultravioletele mai pot induce si producerea radicalilor liberi,proces incriminat in mecanismul aparitiei imbatranirii. Prin expunerea la radiatii ultraviolete apare la nivelul pielii un proces inflamator.Acesta este caracterizat de invadarea dermului de catre monocite si neutrofile.Aceste celule contin radicali liberi care se elibereaza in tesut,ducand la distrugerea lui.Ultravioletele pot determina si direct oxidarea si ionizarea diferitelor substante.

Cap III

PROTECTIA

Mijloacele de protectie fata de actiunea nociva a radiatiilor ultraviolete includ: reducerea expunerii la soare in orele de varf, cautarea zonelor umbrite, folosirea palariilor si a ochelarilor de soare, dar cel mai bine ne putem proteja prin aplicarea cremelor de protectie si a unei vestimentatii adecvate (haine subtiri si vaporoase, din materiale usoare, care nu favorizeaza transpiratia). De asemenea, se recomanda evitarea solarului, dispozitiv pentru bronzare artificiala care emite atat UVA, cat si UVB si este capabil sa induca niveluri inalte de UV in scopul unei bronzari rapide, care pot cauza cancer de piele. Exista mai multe tipuri de substante fotoprotectoare sub forma de solutii, geluri, emulsii si creme - fotocreme minerale, filtre solare chimice, ecrane filtre organice, ecrane - filtre organo-minerale. Cel mai ingust spectru de absorbtie a razelor solare il au filtrele chimice, iar cele mai eficiente sunt cele minerale, organice si organominerale, ultimele avand cea mai mare acoperire a spectrului UV. Astazi, datorita tehnologiei avansate, sunt sintetizate ingrediente naturale, in produse cosmetice de ingrijire si infrumusetare a pielii, precum uleiul de masline si laptele de capra, Uleiul de masline si laptele de capra sunt produse folosite atat ca alimente, foarte sanatoase cat si pentru infrumusetare. Uleiul de masline este bogat in vitamine , minerale, proteine si antioxidanti, are proprietati fortifiante, emoliente si contine acizi grasi precum omega 3 si omega 9 eficienti pentru hidratarea tenului uscat. Laptele de capra contine proteine, vitamine si are calitati antiinflamatorii pentru tenurile cu probleme, sensibile ori imbatranite.

fig.12.Tipuri de piele si efectele radiatiei UV

ANTIOXIDANTII sunt produse care actioneaza maturand radicalii liberi de oxigen, acele particule instabile care pot altera celulele si care sunt implicate in imbatranirea cutanata si chiar in cancerele pielii. Antioxidantii din piele sufera o suprimare atunci cand pielea este expusa la soare si trebuie sa fie inlocuiti ulterior. Ne putem proteja impotriva fotoimbatranirii folosind antioxidantele topice - unguente, creme, lotiuni - care, spre deosebire de cremele ecran, se acumuleaza in piele si nu sunt spalate, ceea ce garanteaza ca protectia lor dureaza. Printre antioxidantele folosite azi se innumara si vitaminele A, C, E, precum si coenzima Q10. - Vitamina A este importanta pentru sanatatea pielii, iar radiatiile ultraviolete ii scad concentratia cutanata. Totusi nici un derivat de vitamina A nu trebuie folosit la femeile care sunt sau vor sa ramana insarcinate; - Vitamina C (acidul ascorbic) este un antioxidant foarte puternic si a fost folosit in laborator pentru a studia efectele antoxidantilor asupra pielii. In aceste studii s-a demonstrat ca vitamina C in cantitati mari reduce edemul cutanat si protejeaza factorii imuni naturali ai pielii de radiatiile solare, putand chiar stimula productia de fibre de collagen. Vitamina C este instabila, dar exista preparate care au reusit sa rezolve aceasta problema, iar studii cu aceste produse au raportat reducerea ridurilor si chiar ameliorarea grosimii si texturii pielii; - Vitamina E, in special o anumita forma a sa, alfa tocoferolul, reduce rugozitatea pielii precum si adancimea ridurilor; - Coenzima Q10. Un studiu din anul 1999 a demonstrat ca aplicarea topica a coenzimei Q10 a crescut rezistenta pielii la stresul oxidativ si, aplicata pe termen lung, poate chiar sa determine reducerea ridurilor (studiul s-a facut pe ridurile din jurul ochilor).