Italiana Programa Liceu PDF

Programa a fost aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.
3458/
09.03.2004.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM
PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IX-A
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
LIMBA ITALIANĂ
Bucureşti, 2004
NOTA DE PREZENTARE
Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a IX-a a fost elaborat avându-se în

vedere următoarele:
• noua structură a sistemului de învăţământ liceal din România;
• curriculumul parcurs de elevi până în clasa a VIII-a;
• reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a;
• documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul
învăţământului obligatoriu;
• necesitatea de a oferi un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale exprimat în
termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.
Prezentul curriculum urmăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri
şi a fost elaborat urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere,
elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în
scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi
capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în
scris) în diverse contexte comunicative.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăţa să utilizeze strategii
şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor
discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să
folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară a pornit de la trei puncte de reper: programele din
clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor
cheie şi Cadrul Comun de Referinţă European pentru învăţarea limbilor străine publicat de
Consiliul Europei în 1998. Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza
achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului gimnazial, competenţe de comunicare
derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de competenţe cheie din
patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2)
comunicarea în limbi străine, (5) ”a învăţa să înveţi”, (6) competenţe interpersonale,
interculturale, sociale şi civice, (8) sensibilizarea la cultură, domenii asumate şi de sistemul de
învăţământ românesc.
Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi
dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare eficientă
prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Implementation
Limba italiană – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2
of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute
în Cadrul comun de referinţă european.
În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003, disciplina
LIMBI MODERNE are următorul regim de predare la clasele a IX-a, liceu:
ÎN TRUNCHIUL COMUN
1. ca LIMBA 1 (anul VII de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,
profilurile şi specializările
2. ca LIMBA 2 (anul V de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,
profilurile şi specializările (cu excepţia şcolilor / claselor cu predare în limbile
minorităţilor naţionale)
3. ca LIMBA 3 (anul I de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi
specializările prin înlocuirea uneia dintre limbile moderne (L1 sau L2) studiate în
gimnaziu (cu aceeaşi alocare orară cu acestea)
ÎN CURRICULUM DIFERENŢIAT
4. numai ca LIMBA 1 (anul VII de studiu) – cu o alocare orară de 1 oră la filiera
teoretică, profil umanist şi la filiera vocaţională, profil militar (M.A.I. şi M.Ap.N.)1
ÎN CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII
5. ca LIMBA 3 (anul I de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi
specializările; limba 3 se poate studia şi în cazul şcolilor / claselor cu predare în
limbile minorităţilor naţionale (care, în conformitate cu art. 8, alin. 3 din OMECT 5723
/ 2003, nu au ore prevăzute pentru L2 în trunchiul comun sau în curriculum diferenţiat).
Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne, curriculum-ul pentru clasa a IX-a

de liceu este format din:
- PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1 (anul VII de studiu), care se adresează
elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii
moderne în clasa a III-a;
- PROGRAMA 2 pentru limba modernă 2 (anul V de studiu), care se adresează
elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii
moderne în clasa a V-a
- PROGRAMA 3 pentru limba modernă 3 (anul I de studiu), care se adresează
elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care doresc ca pe durata liceului să
studieze o altă limbă modernă decât una dintre cele studiate în gimnaziu şi elevilor din
învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, care nu au studiat limba modernă 2 în
gimnaziu (şi pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii).
Delimitarea parcursului de învăţare se realizează pe baza unui model care îmbină

competenţe şi Forme de prezentare a conţinuturilor.
Structura programelor este următoarea:

1. COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi
deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);
1 Programele pentru ora din CD pentru profilurile Militar M.A.I. şi M.A.P.N. va fi elaborat în şcolile respective
NOTA:
Termenul de „competenţe generale”, fie că este vorba de programa 1, 2 sau 3, se sprijină pe
conceptul de „competenţe generale individuale”, aşa cum acesta este definit în Cadrul European Comun
de Referinţă dar adaugă la abilităţile subiectului în situaţie de învăţare şi de comunicare (a stăpâni
sistemul limbii, a utiliza cunoştinţele noţionale şi empirice despre lume, a şti să fii, a şti să înveţi) şi alte
ansambluri de cunoştinţe referitoare la producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise în diverse
situaţii de comunicare. Din acest punct de vedere, formularea competenţelor generale în curriculum-ul
de limbi străine pentru liceu include, în mod deliberat, şi elemente pe care autorii Cadrul European
Comun de Referinţă le explicitează la capitolul „activităţi de limbaj” (2.1.3.) Insistenţa asupra
receptării, a producerii, a interacţiunii şi a medierii chiar în enunţul competenţelor generale nu este
întâmplătoare. Ea atestă orientarea spre praxis a actualului curriculum şi ar trebui să inducă un
comportament dinamic, atât la profesor, cât şi la elev, în sensul că sarcinile de comunicare, atinse prin
activităţi, dezvoltă competenţa de comunicare în şi prin schimbul verbal, atât în codul scris cât şi în codul
oral al limbii.
In acelaşi timp, prezenţa semnificativă a unor termeni, care aparţin sferei activităţilor, în
formularea generică a celor patru competenţe este de natură să sublinieze că scopul învăţării este nu
transmiterea de cunoştinţe despre limba în sine, ci antrenarea elevilor în operaţii discursive din ce în ce
mai complexe. Pe de altă parte, din considerente de politică educaţională, accentul pus pe comportament
justifică evidenţierea valorilor şi a atitudinilor în mod distinct, pentru a fi scoasă la iveală mai pregnant
legătura cu finalităţile şi profilul de formare în învăţământul obligatoriu din România. Astfel, trăsături de
personalitate şi atitudini, care ţin de imaginea de sine şi respectiv imaginea celuilalt în comunicare
(lingvistică şi interculturală) sunt reorganizate în jurul unui ansamblu de valori şi poziţionate în
curriculum-ul de limbi moderne în mod diferit, dar nu divergent, faţă de referenţialul european care
aşează trăsăturile de personalitate şi atitudinile sub genericul competenţei generale individuale „a şti să
fii”. Cele două opţiuni vehiculează, în principiu, aceeaşi termeni şi propun, în particular, configuraţii
compatibile.
Observaţiile precedente îşi menţin pertinenţa şi în perspectiva evoluţiei procesului de învăţare la
limbi moderne.
2. VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul liceal);
3. COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se
formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A
CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care
accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar
mai ales de ce anume se învaţă anumite forme de prezentare a conţinuturilor. În cazul
Programei 1, în rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe / elemente de
competenţă scrise cu aldine; formarea acestora va fi urmărită numai la elevii din
clasele care au prevăzută o oră în CD (filiera teoretică, profil umanist). Rubricile
”Forme de prezentare a conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri de text,
categorii de conţinuturi lingvistice), conţinuturi factuale şi conţinuturi procedurale
(tehnici ce trebuie însuşite de elevi); în cazul Programei 1 aceste rubrici sunt
structurate pe Trunchiul comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), iar tipurile de
conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” se vor utiliza numai la
clasele care au prevăzută o oră în CD (filiera teoretică, profil umanist) la limba
modernă 1. Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor
oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi
asigurând acestuia un caracter mai practic şi mai transparent.
4. SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:
Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:
Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea
activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica
ce va fi folosită în evaluare.)
Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice
utilizate în comunicare)
Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utilizate în adecvarea
funcţională a comunicării)
Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea
demersul didactic)
Competenţele generale sunt comune pentru programele 1 şi 2, iar din programa 3 lipseşte
competenţa referitoare la transferul şi medierea mesajelor, considerându-se că aceasta este dificil
de atins de către elevi care încep studiul limbii italiene abia în clasa a IX-a.
La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi

dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje
orale şi scrise; în clasa a IX-a şi următoarele, alături de două competenţe generale care continuă
acest parcurs, se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi
medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară în condiţiile în care
comunicarea reală implică în majoritatea situaţiilor un receptor şi un emiţător în cadrul unei relaţii
parteneriale. În cazul medierii şi transferului mesajelor (programele 1 şi 2) avem de-a face cu o
competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un
cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi
reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de comunicare.
Valorile şi atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe.
Seturile de Competenţe specifice corelate cu Forme de prezentare a conţinuturilor sunt

urmate de sugestii metodologice de aplicare, menite a veni în sprijinul cadrelor didactice în
vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient. Capitolul de sugestii metodologice
este structurat în două domenii: 1) liste de conţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru
fiecare programă pentru construirea demersului didactic, şi 2) un scurt ghid metodologic pentru
proiectarea şi derularea activităţii la clasă. Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice
pentru contextualizarea activităţilor de învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri
lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii
comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de elevi.
În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică

educaţională ale MECT şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,
competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de
Referinţă. Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a
nivelului de achiziţie a competenţelor, şi în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală
certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite în şcoală, se vor elabora,
pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă. Acestea vor fi

corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu
recomandările Comisiei Europene.
Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al
liceului, următoarele:
• Limba 1 - nivelul B1 pentru toate competenţele
• Limba 2 - nivel B1 pentru competenţele de receptare; nivel A2 pentru competenţele de
producere –
• Limba 3 - nivelul A1+ pentru toate competenţele

COMPETENŢE GENERALE
Limba modernă 1 şi limba modernă 2
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de

comunicare
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de

comunicare
Limba modernă 3
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de

comunicare
VALORI ŞI ATITUDINI
- Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în

echipă în diferite situaţii de comunicare
- Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la patrimoniul
culturii universale
- Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei
prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale transmise cu
ajutorul limbii italiene
- Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice,
prin receptarea unei varietăţi de texte în limba italiană şi prin raportarea la
civilizaţia spaţiului cultural italian

Programa 1 (limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee) 2
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 3
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situaţii de comunicare
Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor
Trunchi comun Curriculum diferenţiat
1.1 Identificarea sensului global într-un mesaj • Prezentări orale (de • Texte (de dificultate şi
oral / text de complexitate medie dificultate şi lungime medie) pe lungime medie) de informare
1.2 Anticiparea elementelor de conţinut ale teme de interes generală din diverse surse
unui text pe baza titlului / unui stimul vizual • Conversaţii / înregistrări • Înregistrări din programe
1.3 Identificarea de detalii din mesaje orale / audio / video sau citite cu glas de ştiri
texte (documente autentice) tare de către profesor • Texte literare
1.4 Utilizarea de informaţii din mai multe • Interviuri / rapoarte orale
texte pentru îndeplinirea unei sarcini • Fragmente (de dificultate şi
structurate de lucru lungime medie) de text de
1.5 Recunoaşterea organizării logice a unui informare generală
paragraf / text literar • Paragrafe descriptive şi
narative
• Texte adecvate profilului
2.1 Descrierea coerentă (oral / în scris) a unor • Descrieri de obiecte, • Eseuri semistructurate
activităţi cotidiene, obiceiuri etc., utilizând persoane • Rapoarte orale / scrise
comparaţii • Povestire orală / scrisă
2.2 Relatarea conţinutului unui film / a unei • Paragrafe pe diverse arii
povestiri, pe baza unui plan de idei dat tematice, inclusiv de specialitate
2.3 Redactarea de paragrafe pe o temă de • Eseuri structurate
interes • Formulare
2.4 Completarea de formulare
2.5 Redactarea de texte funcţionale simple
2.6 Descrierea într-un scurt raport oral/
scris a desfăşurării unei activităţi de grup /
proiect individual / activităţi cotidiene etc.
Forme de prezentare a conţinuturilor
Competenţe specifice
3.1 Formularea de idei/ păreri pe teme de • Dialogul • Discuţia
interes în cadrul unei discuţii / în mesaje de • Conversaţia cotidiană • Scrisori oficiale simple
răspuns • Interviul structurat • Funcţii comunicative
3.2 Adaptarea formei mesajului la situaţia de • Mesaje personale necesare:
comunicare în funcţie de stilul formal/ • Scrisori personale 4 - a exprima şi a solicita o
informal folosit de interlocutor • Funcţii comunicative opinie/propunere;
3.3 Redactarea de scrisori de răspuns în necesare: - a ccepta/refuza o
care sunt exprimate păreri despre subiecte - a solicita şi a oferi informaţii ofertă/invitaţie;
legate de preocupările tinerilor generale şi de ordin personal; - a exprima o
- a face urări cu o anumită ocazie; dorinţă/necesitate;
- a exprima intenţia/opinia
personală/acordul/ dezacordul
2
Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculum pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile
respective
3
Competenţele scrise cu aldine şi conţinuturile din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” aparţin curriculumului
diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu teoretic, profil umanist, care au prevăzută oră în CD în planul cadru.
4
Acestea vor fi alese de profesori dintre cele marcate cu aldine din lista de la cap. CONŢINUTURI
RECOMANDATE
4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
4.1 Transformarea mesajelor din vorbire • Opinii (înregistrări audio) • Fragmente / texte literare de
directă în vorbire indirectă • Dialoguri (înregistrate sau dificultate medie
4.2 Utilizarea dicţionarului bilingv pentru interpretate) • Comentarii (înregistrări
traducerea unor texte funcţionale scurte din • Prospecte, instrucţiuni, audio)
limba italiană în limba română. • Texte de informare generală
4.3 Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe a • Notiţe
conţinutului unui mesaj oral / scris • Tehnici de utilizare a
4.4 Traducerea unor texte scurte din dicţionarului bilingv
domenii de interes utilizând dicţionarul
Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 10

Programa 2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
1.1 Identificarea unor informaţii specifice dintr-un • Povestiri
text ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu • Rapoarte / prezentări orale / scrise
viteză normală • Interviuri
1.2 Extragerea sensul global / ideilor esenţiale • Diagrame, grafice, tabele sinoptice
dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin • Texte / fragmente de informare generală
1.3 Deducerea înţelesului unor elemente necunoscute • Dialoguri, conversaţii, interviuri
cu ajutorul contextului
• Articole de presă, emisiuni de ştiri radio / TV
1.4 Selectarea unor informaţii relevante din fragmente
de texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru
a îndeplini o sarcină de lucru
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
2.1 Redactarea de instrucţiuni, reclame, pagini de • Povestire / Prezentare orală / scrisă
jurnal • Descrieri de obiecte, persoane
2.2 Elaborarea – oral sau în scris – a unor descrieri • Paragrafe pe diverse arii tematice,
simple, cu referire la evenimente sau experienţe
personale, pe bază de suport vizual sau de plan de idei
3.1 Exprimarea acordului şi dezacordului faţă de • Dialogul
opiniile exprimate în cadrul unei discuţii • Conversaţia cotidiană
3.2 Comunicarea în vederea realizării unei sarcini • Mesaje personale
care necesită un schimb de informaţii simplu şi direct • Scrisori personale simple
3.3 Redactarea unor mesaje / scrisori personale în care • Funcţiile comunicative necesare:
sunt exprimate mulţumiri sau scuze, cu explicaţii - a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin
simple personal;
3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o - a saluta, a face prezentări
comunicare pe subiecte cunoscute, rostită clar şi rar, - a cere permisiunea;
pe care o poate întrerupe pentru a cere formulări sau - a face urări cu o anumită ocazie;
repetări - a exprima intenţia/opinia personală
- a exprima acordul/dezacordul
4.1 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris • Fragmente de texte de informare generală
sub formă de notiţe • Notiţe
4.2 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială • Opinii (înregistrări audio)
4.3 Reformularea, la cererea partenerului de dialog, a unei • Dialoguri, conversaţii
replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare

Programa 3 (limba modernă 3 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)
1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
1.1 Desprinderea sensului global / ideii principale al • povestire orală
unui mesaj scurt articulat clar şi rar / text scurt • articole de ziar
1.2 Asocierea de informaţii factuale dintr-un text citit / • publicitate
auzit cu o imagine / un set de imagini • conversaţii
1.3 Identificarea de informaţii specifice în materiale • dialoguri simple
simple de tipul broşurilor de informare, fragmente de • texte scurte autentice sau adaptate
text care descriu evenimente, alte texte autentice
1.4 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text
scurt şi simplu, audiat sau citit
2.1 Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, • Invitaţie, telegramă, anunţ publicitar, bilet
despre persoane, despre activităţi din universul imediat, • Paragrafe simple
folosind o intonaţie adecvată • Descriere simplă orală sau scrisă
2.2 Folosirea de formule orale / scrise simple, adecvate
unor situaţii de comunicare uzuale
2.3 Formularea / redactarea de instrucţiuni pentru
activităţi cotidiene
2.4 Redactarea unui text scurt, format din fraze simple,
folosind elemente de relaţie simple, despre evenimente,
persoane din mediul familial, după un plan dat
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
3.1 Participarea la interacţiuni verbale în contexte • Dialoguri situaţionale
cotidiene pe teme familiare • Conversaţii simple
3.2 Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în • Mesaje scurte
situaţii în care nu poate avea loc o interacţiune verbală • Instrucţiuni simple
orală directă • Funcţiile comunicative necesare:
3.3 Îndeplinirea de instrucţiuni simple, orale sau - a solicita şi a oferi informaţii generale şi de
scrise, în contexte funcţionale, dacă acestea sunt ordin personal;
completate şi de imagini sau scheme - a saluta, a face prezentări
3.4 Orientarea în spaţiu pe baza unui set de instrucţiuni - a cere permisiunea;
simple articulate clar şi rar - a face urări cu o anumită ocazie;
- a exprima acordul/ dezacordul

SUGESTII METODOLOGICE
CONŢINUTURI RECOMANDATE
NOTE:
1. Comisia naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea
competenţelor specifice şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate
conţinuturile din listele de mai jos
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera
şi domeniul de prespecializare al fiecărei clase.
3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de
lucru cu grad mic de dificultate, pentru texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de
dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.
CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 1

(limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)5
TEME6
Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 1 să fie proiectate şi realizate în contextul
următoarelor teme:
• DOMENIUL PERSONAL
Relaţii interumane / interpersonale
Viaţa personala (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber)
Universul adolescenţei (cultura, arte, sport)
Aspecte ale vieţii cotidiene din Italia
• DOMENIUL PUBLIC
Ţări şi oraşe – Călătorii
Aspecte din viaţa contemporană (sociale, literare, tehnice, ecologice)
Mass-media
• DOMENIUL OCUPAŢIONAL
Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
Activităţi din viaţa cotidiană
• DOMENIUL EDUCAŢIONAL
Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, personalităţi)
Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului italian şi ale culturii universale
Texte din literatura italiană
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII7:

Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. În cadrul
comunicării didactice, ele vor fi introduse în mod raţional, potrivit nevoilor de exersare /
îmbogăţire a funcţiilor comunicative şi nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Structurile
gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu
vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de
gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări
epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.
5 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculum pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile
respective
6 Domeniile tematice notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist
7 Elemente de construcţie a comunicării notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul
umanist
Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu următoarele
elemente de construcţie a comunicării:
1. FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE
regulile de pronunţie
accentul
reguli de despărţire în silabe
eliziunea
“troncamento”
2. VOCABULAR
cuvinte şi sintagme corespunzând funcţiilor comunicative şi domeniilor tematice (expresii,
familii de cuvinte, sinonime, antonime)
formarea cuvintelor prin derivare (substantive, adjective, verbe)
3. ELEMENTE ŞI STRUCTURI GRAMATICALE
RELUARE ŞI CONSOLIDARE
Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea şi omiterea articolului
Prepoziţia articulată
Substantivul: sovrabbondante; pluralul substantivelor (cu excepţiile: uovo, paio, tempio,
miglio, bue, uomo, dio)
Adjectivul calificativ: grade de comparaţie
Pronumele personal: în nominativ, în dativ, în acuzativ (forme accentuate şi neaccentuate);
pronumele de politeţe; formele combinate
Pronumele relativ
Numeralul
cardinal (1-1000)
ordinal
Verbul: indicativul (prezent, perfect compus, imperfect, mai mult ca perfectul, viitorul,
viitorul anterior, condiţional prezent)
Particulele ci, vi, ne (valoare pronominală şi adverbială)
Prepoziţia – formele cele mai frecvente în comunicare
Conjuncţia – formele cel mai frecvent utilizate în coordonare şi subordonare
ELEMENTE NOI
Perfectul simplu
Conjunctivul (prezent, perfect, imperfect, mai mult ca perfect)
Cazurile de folosire a conjunctivului
Condiţionalul trecut
Imperativul (fără folosirea pronumelui)
Adverbul
Formarea adverbului
Gradele de comparaţie
Concordanţa timpurilor la modul indicativ
Fraza condiţională (periodo ipotetico)

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII8:
Pe parcursul clasei a IX-a la L. 1 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative
ale limbii:
1. A da şi a solicita informaţii:
a solicita şi a oferi informaţii generale;
a oferi şi a solicita informaţii de ordin personal;
a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane;
a oferi şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular;
a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.);
a solicita informaţii despre ce fac diverse persoane (în prezent, în trecut);
a oferi informaţii despre vreme;
a solicita / oferi informaţii despre diverse evenimente;
a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.
a descrie persoane, locuri, evenimente;
a cere şi a oferi informaţii de orientare în spaţiu.
1. A descoperi şi a exprima atitudini intelectuale:
a-şi exprima acordul / dezacordul;
a exprima şi a solicita o opinie;
a exprima motive;
a exprima acţiuni/stări posibile;
a compara acţiunile prezente cu cele trecute;
a accepta şi a refuza o ofertă/invitaţie;
a exprima obligaţia de a face ceva;
a exprima interdicţia de a face ceva;
a trage concluzii;
a exprima puncte de vedere personale.
2. A descoperi şi a exprima atitudini emoţionale:
a exprima o dorinţă/necesitate;
a exprima preferinţe;
a exprima intenţia;
a folosi stilul formal / informal.
3. A descoperi şi a exprima atitudini morale:
a da sfaturi;
a cere scuze.
4. A convinge, a determina cursul unei acţiuni:
a exprima propuneri;
a lua decizii;
a planifica o acţiune;
a da instrucţiuni;
a încuraja / avertiza pe cineva.
5. A comunica în societate:
a saluta;
a face prezentări;
a oferi un obiect în mod politicos;
a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie;
a face urări cu o anumită ocazie.
8
Funcţiile comunicative ale limbii notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul
umanist
(limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)
TEME
următoarelor teme:
Relaţii interpersonale
Alimentaţie
Sănătate
Timpul liber
Universul adolescenţei (stiluri de viaţă)
• DOMENIUL PUBLIC
Călătorii
Protecţia mediului
Profesiuni
Universul cultural italian – trecut şi prezent
Obiceiuri şi tradiţii
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:


accentul
eliziunea
2. VOCABULAR
cuvinte şi sintagme corespunzând funcţiilor comunicative şi domeniilor tematice (expresii,
familii de cuvinte, sinonime, antonime)
1. Articolul (hotărât, nehotărât, partitiv)
2. Prepoziţiile articulate
3. Substantivul (genul, numărul, formarea pluralului)
4. Adjectivul calificativ (gradele de comparaţie) şi pronominal (demonstrativ, posesiv)
5. Pronumele personale în nominativ, dativ, acuzativ
6. Pronumele combinate
7. Verbul (recapitularea indicativului şi a condiţionalului) la diateza activă şi reflexivă

ELEMENTE NOI
Modul conjunctiv prezent şi trecut - forme şi principalele contexte de utilizare
Modul imperativ
Interjecţia
Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii
comunicative ale limbii:
• A solicita şi a oferi informaţii generale • A descrie persoane şi obiecte

• A solicita şi a oferi informaţii de ordin • A cere şi a exprima o părere A exprima
personal probabilitatea
• A solicita şi a oferi informaţii despre • A exprima o dorinţă sau o preferinţă
sănătate • A formula o interdicţie
• A solicita şi a oferi informaţii despre • A invita pe cineva / a răspunde la o invitaţie
locuri de interes cultural / turistic • A da instrucţiuni
• A solicita confirmarea unei informaţii • A planifica o acţiune
• A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea • A oferi, a accepta sau a refuza ajutorul cuiva
unui mesaj
• A solicita şi a oferi informaţii despre
evenimente, experienţe şi activităţi trecute

TEME
următoarelor teme:
Universul apropiat: însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii, ocupaţie, hobby-uri
Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale
Alimentaţie
Petrecerea timpului liber: activităţi sportive, emisiuni de televiziune
• DOMENIUL PUBLIC
Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spaţiu
Magazine, cumpărături, bani
Lumea înconjurătoare: plante şi animale
Principalele profesiuni
Şcoala: relaţii cu colegii, orar, materii
Obiceiuri şi tradiţii: sărbători tradiţionale, anecdote tipice
Universul italian: oraşe, monumente, muzee


Alfabetul (sunetele, literele, eliziunea şi accentul)

Reguli de pronunţie
Despărţirea în silabe
Substantivul (gen şi număr)
Articolul (hotărât, nehotărât, partitiv) Adjectivul calificativ (gen şi număr)
Adjective şi pronume demonstrative şi posesive
Pronumele personal şi de politeţe (N)
Numeralul cardinal (1-100)
Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate (andare, dare, dire, dovere, fare,
potere, sapere, stare, volere, venire, tenere), verbele auxiliare, perfectul compus, imperfectul,
viitorul.
Imperativul: forme uzuale
Adverbul de cantitate, de afirmaţie şi de negaţie
Prepoziţii simple şi articulate
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 3 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii
comunicative ale limbii:
• A solicita şi a oferi informaţii generale • A caracteriza acţiuni sau persoane

• A solicita şi a oferi informaţii de ordin • A invita / a răspunde la o invitaţie
personal • A da instrucţiuni
• A solicita şi a oferi informaţii despre • A exprima motivele unei acţiuni / unei
sănătate alegeri
• A descrie persoane
• A cere şi a oferi o părere
• A solicita şi a oferi informaţii cu caracter
de orientare

SCURT GHID METODOLOGIC9
Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor
de învăţare;
- transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza
feedback-ului obţinut.
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a

programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se
recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.
Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:
1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat.
2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în
care se regăsesc.
3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.
4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor
tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate
prin programă.
5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice vizate.
Structura planificării calendaristice
Nr. Conţinuturi ale U.Î. Competenţe Număr de ore Săptămâna Observaţii
U.Î. tematic specifice alocate (amendamente)
elemente de construcţie a vizate
comunicării
funcţii comunicative
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic,
ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Detalieri ale conţinuturilor Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare

unităţii de învăţare specifice vizate învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?)
- tema (detaliată pe lecţii)
- text / tip de text
- elemente de construcţie
a comunicării
- funcţii comunicative
9
Pentru detalii, a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL
DIDACTIC
1. Receptarea de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
- exerciţii de identificare
- exerciţii de discriminare
- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris
- exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie,
descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire)
- exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de
tabele/ diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente,
- proiecte individuale
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri
- exerciţii de completare de formulare, text lacunar
- exerciţii de construire a paragrafului
- exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan
- exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare
- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol
- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu
- expunere / prezentare sub formă de monolog
- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare,
carte poştală, cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate)
- exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat şi semistructurat
- exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris)
- proiect
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj,
scrisoare de răspuns
- joc de rol, discuţie
- prezentare
- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei/enunţuri
- exerciţii de formulare/construire a unei argumentări/a unui interviu
- exerciţii de redactare a unor texte/scrisori cu paşi daţi
- exerciţii de luare de notiţe
- proiecte de grup
- exerciţii de transfer şi transformare
- exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)
- exerciţii de traducere şi retroversiune
- exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe
- exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers
- proiecte individuale sau de grup
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în
orele de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de
achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă
remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a
se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în

evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci
şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a
progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare
nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii,
pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru
evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea
următoarelor metode şi instrumente:
• Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
• Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
• Proiectul
• Portofoliul
• Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi
portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi
ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală
şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă
competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea
elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite
învăţarea şi de la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi
învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele
realizate / învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a
elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul
membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar
poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de
asemenea greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:
- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar
tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă,
spectacol/serbare etc.);
- să elaboreze raportul final.
- să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la
bibliotecă, presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii
guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare,
aceasta nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi
conceptualizeze, îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare,
consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor
esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a
rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse
sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea
propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a
timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii
pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte
importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în
situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării.
Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!)
fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină
şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile
pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de
participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; - şi cel care
urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile
grupului).
Esenţa proiectului constă:
1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în
contexte autentice;
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,
tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,
microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru
modul de prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii
să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia
astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în
proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare
atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor
ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort
de colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica
estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit
concept);

4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere
obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul
ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi
aprecia singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se
familiarizează cu criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum
sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea
care se doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce
evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi,
respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar
şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse
(bibliotecă, internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe
o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze
asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi
utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi
desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în
valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil,
lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi
competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană
care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod
sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor
precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al
Limbilor”, EQUALS – ALTE
La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi
diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi
experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
• un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
• o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi
experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în
cadrul european comun de referinţă.
• un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate
de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane
din lucrări personale şi / sau documente
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea
portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului
ar putea conţine documente cum ar fi:
• listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată
sau electronică);
• listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme,
casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);
• interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
• răspunsuri la chestionare, interviuri;
• proiecte / părţi de proiecte realizate;
• traduceri;
• fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi
(reproduceri / creaţii personale);
• texte literare (poezii, fragmente de proză);
• lucrări scrise curente / teste;
• compuneri / creaţii literare personale;
• contribuţii personale la reviste şcolare;
• extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
• corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente
considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie
tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa
elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul
progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul permite elevului:
- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
- să-şi planifice învăţarea;
- să-şi monitorizeze progresul
- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:
- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
- să programeze învăţarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este
nevoie
- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din

Curriculum-ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de
către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţa acestuia.

Anexa nr. 1 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5099/09.09.2009
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
LIMBA ITALIANĂ
(LIMBĂ MODERNĂ 2)
CLASA A IX-A
Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 5099/09.09.2009
Bucureşti, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculumul de LIMBĂ MODERNĂ L2 pentru clasa a IX-a a fost elaborat avându-se în vedere
următoarele:
• structura sistemului de învăţământ liceal din România;
• reperele impuse de OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 şi OM 3412/16.03.2009 privind
aprobarea Planurilor cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a (teoretic şi vocaţional), respectiv
pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil tehnologic;
• documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul învăţământului obligatoriu;
• necesitatea de a oferi un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale exprimat în termeni de achiziţii
finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.
Prezentul curriculum urmăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri şi a fost elaborat
urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va
putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte
şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să
utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse
contexte comunicative.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici
de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o
perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri
de lucrări de referinţă.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară a pornit de la trei puncte de reper: programele din clasele
anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie şi Cadrul Comun
de Referinţă European pentru învăţarea limbilor străine publicat de Consiliul Europei în 1998. Din această
perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului
gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de
competenţe cheie din patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2)
comunicarea în limbi străine, (5) ”a învăţa să înveţi”, (6) competenţe interpersonale, interculturale,
sociale şi civice, (8) sensibilizarea la cultură, domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.
Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a
competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare eficientă prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi
şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Key Competences for Long Life Learning” programme (2006), la
niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul comun de referinţă european pentru Limbi.
Limba italiană – L2 – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 OM şi
3412/16.03.2009, disciplina LIMBA MODERNĂ L2 are următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a
X-a:
Număr de ore pe săptămână
Filieră Profil Specializare (TC + CD)
Clasa a IX-a Clasa a X-a
Teoretică
Real toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Umanist toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Tehnic toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Tehnologică
Resurse naturale şi
toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)
protecţia mediului
Servicii toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)
Militar (M.Ap.N.) Matematică-informatică 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Ordine şi securitate Ştiinţe sociale 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

publică
Vocaţională
Pedagogic toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Artistic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)
Sportiv toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)
Teologic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)
Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne, curriculum-ul pentru clasa a IX-a, ciclul
inferior de liceu L2 este format din:
- PROGRAMA pentru limba modernă 2 (anul V de studiu), care se adresează elevilor de liceu
de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a
Delimitarea parcursului de învăţare se realizează pe baza unui model care îmbină competenţe şi
Forme de prezentare a conţinuturilor.
Structura programelor este următoarea:
1. COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care
se formează pe întreaga durată a liceului);

NOTA:
Termenul de „competenţe generale” se sprijină pe conceptul de „competenţe generale individuale”, aşa cum
acesta este definit în Cadrul European Comun de Referinţă dar adaugă la abilităţile subiectului în situaţie de învăţare
şi de comunicare (a stăpâni sistemul limbii, a utiliza cunoştinţele noţionale şi empirice despre lume, a şti să fii, a şti să
înveţi) şi alte ansambluri de cunoştinţe referitoare la producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise în diverse
situaţii de comunicare. Din acest punct de vedere, formularea competenţelor generale în curriculum-ul de limbi străine
pentru liceu include, în mod deliberat, şi elemente pe care autorii Cadrul European Comun de Referinţă le explicitează
la capitolul „activităţi de limbaj” (2.1.3.) Insistenţa asupra receptării, a producerii, a interacţiunii şi a medierii chiar
în enunţul competenţelor generale nu este întâmplătoare. Ea atestă orientarea spre praxis a actualului curriculum şi ar
trebui să inducă un comportament dinamic, atât la profesor, cât şi la elev, în sensul că sarcinile de comunicare, atinse
prin activităţi, dezvoltă competenţa de comunicare în şi prin schimbul verbal, atât în codul scris cât şi în codul oral al
limbii.
În acelaşi timp, prezenţa semnificativă a unor termeni, care aparţin sferei activităţilor, în formularea generică a
celor patru competenţe este de natură să sublinieze că scopul învăţării este nu transmiterea de cunoştinţe despre limba
în sine, ci antrenarea elevilor în operaţii discursive din ce în ce mai complexe. Pe de altă parte, din considerente de
politică educaţională, accentul pus pe comportament justifică evidenţierea valorilor şi a atitudinilor în mod distinct,
pentru a fi scoasă la iveală mai pregnant legătura cu finalităţile şi profilul de formare în învăţământul obligatoriu din
România. Astfel, trăsături de personalitate şi atitudini, care ţin de imaginea de sine şi respectiv imaginea celuilalt în
comunicare (lingvistică şi interculturală) sunt reorganizate în jurul unui ansamblu de valori şi poziţionate în
curriculum-ul de limbi moderne în mod diferit, dar nu divergent, faţă de referenţialul european care aşează trăsăturile
de personalitate şi atitudinile sub genericul competenţei generale individuale „a şti să fii”. Cele două opţiuni
vehiculează, în principiu, aceeaşi termeni şi propun, în particular, configuraţii compatibile.
Observaţiile precedente îşi menţin pertinenţa şi în perspectiva evoluţiei procesului de învăţare la limbi moderne.
2. VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul liceal);
3. COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata
unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare
constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai
ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite forme de prezentare a conţinuturilor. În rubrica
”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe/ elemente de competenţă scrise cu aldine; formarea acestora
va fi urmărită numai la elevii din clasele care au prevăzută o oră în CD. Rubricile ”Forme de prezentare a
conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri de text, categorii de conţinuturi lingvistice),
conţinuturi factuale şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuşite de elevi); aceste rubrici sunt
structurate pe Trunchiul comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), iar tipurile de conţinut din rubrica
”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” se vor utiliza numai la clasele care au prevăzută o oră în CD la
limba modernă 2. Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă un cadru
adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurând acestuia un caracter mai
practic şi mai transparent.
4. SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:
Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de
învăţare pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare)
Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice utilizate în
comunicare)
Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utilizate în adecvarea funcţională a
comunicării)
Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic)
La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi dezvoltarea
deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje orale şi scrise; în clasa a IX-
a şi următoarele, alături de două competenţe generale care continuă acest parcurs, se adaugă interacţiunea în
comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de
interacţiune este necesară în condiţiile în care comunicarea reală implică în majoritatea situaţiilor un receptor şi
un emiţător în cadrul unei relaţii parteneriale. În cazul medierii şi transferului mesajelor avem de-a face cu o
competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul
(între două limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor
mesaje în funcţie de situaţia de comunicare.
Seturile de Competenţe specifice corelate cu Forme de prezentare a conţinuturilor sunt urmate de
sugestii metodologice de aplicare, menite a veni în sprijinul cadrelor didactice în vederea organizării unui
demers didactic modern şi eficient. Capitolul de sugestii metodologice este structurat în două domenii: 1)
liste de conţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru fiecare programă pentru construirea
demersului didactic, şi 2) un scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă. Listele
de conţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor de învăţare, elemente de
construcţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va opera pe parcursul
activităţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de elevi.
educaţională ale MECI şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, competenţele şi
nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi. Pentru a se
crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a competenţelor, şi
în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală certificare a competenţelor de comunicare în limba
modernă dobândite în şcoală, se vor elabora, pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare
de performanţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă,
în conformitate cu recomandările Comisiei Europene.
Nivelul ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă va fi, la finele ciclului inferior al liceului,
următorul:
• Limba 2 - nivel B1 pentru competenţele de receptare; nivel A2 – pentru competenţele de
producere
LIMBA MODERNĂ 2
- Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite
situaţii de comunicare
- Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale
- Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a
diferenţelor şi a stereotipurilor culturale transmise cu ajutorul limbii italiene
- Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea unei
varietăţi de texte în limba italiană şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian

Programa L2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)1

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR2
1.1 Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza • Povestiri • Rapoarte/ prezentări
unor întrebări de sprijin • Interviuri orale/ scrise
1.2 Deducerea din context a înţelesului unor elemente • Texte/ fragmente de • Diagrame, grafice,
necunoscute dintr-un text citit informare generală tabele sinoptice
1.3 Identificarea unor informaţii specifice dintr-un • Dialoguri, conversaţii • Articole de presă,
text ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi emisiuni de ştiri radio/ TV
cu viteză normală
1.4 Selectarea unor informaţii relevante din
fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele,
hărţi, pentru a îndeplini o sarcină de lucru
2.1 Redactarea de instrucţiuni, reclame, pagini de • Povestire • Prezentare scrisă
jurnal • Prezentare orală
2.2 Elaborarea – oral sau în scris – a unor descrieri • Descrieri de obiecte,
simple, cu referire la evenimente sau experienţe persoane
personale, pe bază de suport vizual sau de plan de idei • Paragrafe pe diverse
arii tematice
3.1 Comunicarea interactivă într-un schimb de • Dialogul
informaţii simplu şi direct • Conversaţia cotidiană
3.2 Redactarea unor mesaje/ scrisori personale simple • Mesaje personale
de răspuns la o solicitare • Scrisori personale
3.3 Exprimarea acordului/ dezacordului faţă de simple
opiniile exprimate în cadrul unui schimb de idei pe • Funcţiile comunicative necesare:
teme de interes
3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o - a solicita şi a oferi informaţii - a cere permisiunea pentru a
comunicare pe subiecte cunoscute, rostită clar şi generale şi de ordin personal; putea întrerupe;
- a saluta, a face prezentări; - a exprima intenţia/ opinia
rar, pe care o poate întrerupe pentru a cere
- a face urări cu o anumită personală;
formulări sau repetări ocazie; - a exprima acordul/
dezacordul.

4.1 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială • Fragmente de texte de • Înregistrări audio
4.2 Reformularea, la cererea partenerului de dialog, a unei informare generală • Notiţe
replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare • Dialoguri, conversaţii
4.3 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în
scris sub formă de notiţe, cu suport dat
1
Pentru Filiera tehnologică (2 ore/ săptămână în TC), toate conţinuturile şi toate formele de prezentare ale
conţinuturilor sunt obligatorii;
2
diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu, care au prevăzută 1 oră în CD în planul cadru.
RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
NOTE:
1. Comisia naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi a
valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi domeniul de
prespecializare al fiecărei clase.
3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel:
• pentru texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate;
• pentru texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.
CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa L2

(limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee) 3
TEME4
Se recomandă ca activităţile de învăţare la L2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:
Relaţii interpersonale
Alimentaţie
Sănătate
Timpul liber
Universul adolescenţei (stiluri de viaţă)
• DOMENIUL PUBLIC
Călătorii
Protecţia mediului
Profesiuni
Universul cultural italian – trecut şi prezent
Obiceiuri şi tradiţii
Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. În cadrul comunicării
didactice, ele vor fi introduse în mod raţional, potrivit nevoilor de exersare/ îmbogăţire a funcţiilor
comunicative şi nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Structurile gramaticale de mai mare dificultate,
dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în
cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de
comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.
Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
accentul
eliziunea
2. VOCABULAR
cuvinte şi sintagme corespunzând funcţiilor comunicative şi domeniilor tematice (expresii, familii de
cuvinte, sinonime, antonime)
1. Articolul (hotărât, nehotărât, partitiv)
2. Prepoziţiile articulate
3. Substantivul (genul, numărul, formarea pluralului)
3 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculum-ul pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile
respective.
4 Domeniile tematice notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele care au prevăzută 1 oră/ săptămână în CD.
5 Elemente de construcţie a comunicării notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele care au prevăzută 1 oră/
săptămână în CD.
Limba italiană - L2, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 8
4. Adjectivul calificativ (gradele de comparaţie) şi pronominal (demonstrativ, posesiv)
5. Pronumele personale în nominativ, dativ, acuzativ
6. Pronumele combinate
7. Verbul (recapitularea indicativului şi a condiţionalului) la diateza activă şi reflexivă
ELEMENTE NOI
Modul conjunctiv prezent şi trecut - forme şi principalele contexte de utilizare
Modul imperativ (forma afirmativă, forma negativă)
Interjecţia
Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative6
ale limbii:
• A solicita şi a oferi informaţii generale • A descrie persoane şi obiecte
• A solicita şi a oferi informaţii de ordin personal • A cere şi a exprima o părere
• A solicita şi a oferi informaţii despre sănătate • A exprima probabilitatea
• A solicita şi a oferi informaţii despre locuri de interes • A exprima o dorinţă sau o preferinţă
cultural / turistic • A formula o interdicţie
• A solicita confirmarea unei informaţii • A invita pe cineva / a răspunde la o
• A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui invitaţie
mesaj • A da instrucţiuni
• A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, • A planifica o acţiune
experienţe şi activităţi trecute • A cere permisiunea
• A oferi, a accepta sau a refuza ajutorul cuiva

Procesul de formare/ învăţare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut.
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei,
care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările
calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării
curriculum-ului pe întreg anul.
2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/ lecţiile din manual în care se regăsesc.
4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru
fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.
5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele
specifice vizate.
elemente de construcţie a vizate
comunicării
6
Funcţiile comunicative ale limbii notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele care au prevăzută 1 oră/ săptămână
în CD.
7
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la
detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.
- elemente de construcţie a
comunicării
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie,
raport, grafic, prezentare, povestire)
- exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/ diagrame,
ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente
- expunere/ prezentare sub formă de monolog
- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare, carte poştală,
cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate)
- exerciţii de rezumare/ expansiune (oral şi în scris)
- proiect
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de
răspuns
- prezentare
- exerciţii de grup: formulare/ ordonare/ esenţializare a unor idei/ enunţuri
- exerciţii de formulare/ construire a unei argumentări/ a unui interviu
- exerciţii de redactare a unor texte/ scrisori cu paşi daţi
- proiecte de grup

IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă
modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a
cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării)
procesului de predare/ învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă
în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării
elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a
progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi
toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai
multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi
instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de
comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
• Proiectul
• Portofoliul
• Autoevaluarea

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.2004
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A X-A

LIMBA ITALIANĂ
Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 4598 / 31.08.2004
Bucureşti, 2004
NOTĂ DE PREZENTARE
1. Principii
Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a X-a a fost elaborat avându-se în
vedere următoarele:
• noua structură a sistemului de învăţământ liceal din România;
• curriculumul parcurs de elevi până în clasa a IX-a;
• reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a;
• documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul
învăţământului obligatoriu;
• necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale,
exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al
liceului.
Prezentul curriculum urmăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri şi
a fost elaborat urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere,
elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în
scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi
capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în
scris) în diverse contexte comunicative.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata
vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi
deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să
utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă,
alte surse de informare, inclusiv Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper: programele din
clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie şi
”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat de
Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă, curriculumul de faţă
construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului gimnazial, competenţe de
comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de competenţe
cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2)
comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a învăţa să înveţi”
(Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal,
intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural awareness),
domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.
Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea
de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional /
acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu
”Implementation of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente
cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.
2. Alocare orară
În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003, disciplina
limba italiană are următorul regim de predare la clasele a X-a, liceu:
Limba italiană – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 2

ÎN TRUNCHIUL COMUN
ca LIMBA MODERNĂ 1 (anul VIII de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,
profilurile şi specializările
ca LIMBA MODERNĂ 2 (anul VI de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,
profilurile şi specializările (cu excepţia şcolilor / claselor cu predare în limbile minorităţilor
naţionale)
ca LIMBA MODERNĂ 3 (anul II de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele,
profilurile şi specializările prin înlocuirea uneia dintre limbile moderne (L1 sau L2) studiate în
gimnaziu (cu aceeaşi alocare orară ca cea înlocuită)
ÎN CURRICULUM DIFERENŢIAT
numai ca LIMBA MODERNĂ 1 (anul VIII de studiu) – cu o alocare orară de 1 oră la filiera
teoretică, profil umanist şi la filiera vocaţională, profil militar (M.A.I. şi M.Ap.N.)1
ÎN CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII
ca LIMBA MODERNĂ 3 (anul II de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele,
profilurile şi specializările; limba modernă 3 se poate studia şi de către elevii şcolilor / claselor cu
predare în limbile minorităţilor naţionale (care, în conformitate cu art. 8, alin. 3 din OMECT 5723
/ 2003, nu au ore prevăzute pentru L2 în trunchiul comun sau în curriculum diferenţiat).
ca LIMBA MODERNĂ 1 sau 2 – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi
specializările ca opţional de aprofundare sau, pe baza unor programe elaborate local, ca extindere,
ca disciplină nouă sau ca opţional integrat
3. Tipuri de programe
Pornind de la regimul de predare a limbii italiene, curriculumul pentru clasa a X-a liceu
este format din:
PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1 (anul VIII de studiu), care se adresează elevilor
de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii italiene în clasa a III-a;
PROGRAMA 2 pentru limba modernă 2 (anul VI de studiu), care se adresează elevilor
de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii italiene în clasa a V-a;
PROGRAMA 3 pentru limba modernă 3 (anul II de studiu), care se adresează
elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care doresc ca pe durata liceului să studieze
limba italiană în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din învăţământul
în limbile minorităţilor naţionale, care nu au studiat limba modernă 2 în gimnaziu (şi pentru care
studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii).
Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări didactice care îmbină
competenţe şi tipuri de conţinuturi.
4. Structura programelor
1 . COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi
deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);
2 . VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului
liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);
3 . COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează
pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR.
Această corelare constituie pivotul curriculumului, care accentuează latura sa pragmatică: devine
astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite conţinuturi.
1
Programele pentru ora din CD pentru profilurile Militar M.A.I. şi M.A.P.N. va fi elaborat în şcolile respective
4 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:
• Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea
activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica ce
va fi folosită în evaluare.)
• Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care
vor fi utilizate în comunicare)
• Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea
funcţională a comunicării)
Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea
demersul didactic)
Competenţele generale sunt comune pentru programele 1 şi 2, iar din programa 3 lipseşte
competenţa referitoare la transferul şi medierea mesajelor, considerându-se că aceasta este dificil de atins
in ciclul inferior al liceului de către elevii care încep studiul limbii italiene abia în clasa a IX-a.
La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi
dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje
orale şi scrise; începând cu clasa a IX-a şi în următoarele, alături de două competenţe generale
care continuă acest parcurs, se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi
transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară pentru
ca elevii de vârsta liceală să devină conştienţi de modul în care o interacţiune orală / scrisă este
eficientă şi să cunoască criteriile de evaluare a acestor interacţiuni. În cazul medierii şi transferului
mesajelor (programele 1 şi 2) avem de-a face cu o competenţă de ordin înalt, legitim de format la
nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau
de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de
situaţia de comunicare.
Valorile şi atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe.
Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor
constituie esenţa programelor. Rubricile ”Competenţe specifice” conţin competenţe cu un grad de
generalitate suficient de scăzut pentru a putea fi formate pe durata unui an şcolar. Rubricile
”Forme de prezentare a conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri şi categorii de text)
şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuşite de elevi).
În cazul Programei 1, în rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe / elemente

de competenţă scrise cu aldine; acestea vor fi formate la elevii din clasele care au prevăzută oră de
CD (filiera teoretică, profil umanist). În această programă, rubricile ”Forme de prezentare a
conţinuturilor” sunt structurate pe Trunchi comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), tipurile de
conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” urmând a se utiliza numai la
clasele care au prevăzută oră de CD (filiera teoretică, profil umanist) la limba modernă 1.
Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru
procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter mai practic şi mai transparent.
Capitolul de sugestii metodologice de aplicare este menit a veni în sprijinul cadrelor
didactice în vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient şi este structurat în două
subcapitole:
conţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru fiecare programă, pentru
construirea demersului didactic;
scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă.

Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor
de învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate
şi cu care se va opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor
fi exersate şi utilizate de elevi.
educaţională ale MECT şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,
competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de
achiziţie a capacităţilor / competenţelor, şi în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală
certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite în şcoală, se vor elabora,
pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă. Acestea vor fi
corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu
Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al
liceului, următoarele:
• Limba modernă 1 - nivelul B1 pentru toate competenţele
• Limba modernă 2 - nivelul B1 pentru competenţele de receptare;
- nivelul A2 pentru competenţele de producere
• Limba modernă 3 - nivelul A1 – pentru toate competenţele

Limba modernă 1 şi limba modernă 2
Limba modernă 3
• Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite

• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa internaţională a muncii şi la
patrimoniul culturii universale
• Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea
critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale
• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea
unei varietăţi de texte în limba modernă si prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian

PROGRAMA 1 (limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările)2

Competenţe specifice Forme de prezentare a Forme de prezentare a
conţinuturilor TC conţinuturilor CD
1.1 Anticiparea elementelor de conţinut ale • Texte autentice de • Texte de tipuri diverse
unui text pe baza titlului / unui stimul vizual complexitate medie: (de lungime medie) de
1.2 Identificarea sensului global al unui conversaţii, înregistrări audio / informare generală din
mesaj video sau citite cu glas tare de diverse surse
1.3 Identificarea de informaţii cheie din către profesor, rapoarte orale, • Înregistrări audio-video
texte autentice texte de informare generală, din programe de ştiri
1.4 Identificarea de detalii din mesaje orale / articole de presă • Texte literare
scrise (autentice) • Paragrafe / texte • Texte adecvate profilului
1.5 Selectarea de informaţii din mai multe descriptive şi narative
texte în scopul îndeplinirii unei sarcini • Prezentări orale (de
structurate de lucru dificultate şi lungime
1.6 Recunoaşterea organizării logice a unui medie) pe teme de interes
paragraf / text literar

2.1 Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi • Descrieri de obiecte, • Rapoarte orale / scrise
cotidiene, obiceiuri; persoane, situaţii scurte
2.2 Relatarea conţinutului unui film/ al unei • Povestire orală • Redactări structurate
povestiri, pe baza unui plan de idei dat • Paragrafe • Povestire scrisă
2.3 Redactarea de paragrafe / texte pe o temă • Articole de presă axate pe
de interes diverse arii tematice
2.4 Completarea de formulare • Formulare şi alte texte
2.5 Redactarea de texte funcţionale simple funcţionale
2.6 Relatarea sub formă de raport a
desfăşurării unei activităţi de grup / proiect
individual / activităţi cotidiene etc.

1.1 Formularea de idei/ păreri pe teme de • Dialogul structurat • Discuţia
interes în cadrul unei discuţii / în mesaje de • Conversaţia cotidiană • Interviul ghidat
răspuns • Mesaje personale • Scrisori oficiale simple
1.2 Adaptarea formei mesajului la situaţia de • Scrisori personale (invitaţie, solicitare de
comunicare în funcţie de stilul formal/ • Funcţiile comunicative ale informaţii şi / sau de
informal folosit de interlocutor limbii necesare exercitării documentaţie)
1.3 Redactarea de scrisori de răspuns în acestor competenţe • Funcţii comunicative ale
care sunt exprimate păreri despre subiecte limbii necesare exercitării
legate de preocupările tinerilor acestei competenţe4
2 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculumul pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile
respective
3 Competenţele scrise cu aldine şi conţinuturile din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” aparţin
curriculumului diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu teoretic, profil umanist, care au prevăzută o oră în
CD în planul cadru.
4. 1 Transformarea unor mesaje din vorbire • Mesaje orale (înregistrate • Fragmente de texte
directă în vorbire indirectă (relatarea la sau emise de profesor / elevi) literare de dificultate
prezent a unor mesaje audiate) • Prospecte, instrucţiuni, medie
4. 2 Utilizarea dicţionarului bilingv pentru • Texte de informare generală • Texte literare scurte (în
traducerea unor texte funcţionale scurte din • Notiţe forma originală sau
limba italiană în limba română • Tehnici de utilizare a adaptate)
4. 3 Sintetizarea sub formă de schemă / dicţionarului bilingv • Înregistrări audio / video
notiţe a conţinutului unui text scris / mesaj din dotarea şcolii sau
oral realizate de profesor
4. 4 Traducerea în şi din limba română a
unor texte scurte din domenii de interes
utilizând dicţionarul
4
Acestea vor fi alese de profesori dintre cele marcate cu aldine din lista de la capitolul CONŢINUTURI
RECOMANDATE
PROGRAMA 2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările)

1.1 Identificarea unor informaţii specifice dintr-un text • Prezentări orale / scrise (de dificultate şi
citit / ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu lungime medie) pe teme de interes
viteză normală • Texte de complexitate medie, autentice sau
1.2 Desprinderea sensului global / a ideilor esenţiale dintr- adaptate (articole, fragmente din articole,
un text, pe baza unor întrebări de sprijin extrase din presa de tineret)
1.3 Deducerea înţelesului unor elemente lexicale • Dialoguri, conversaţii
necunoscute cu ajutorul contextului • Diverse configuraţii text-imagine
1.4 Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de • Grafice şi tabele
texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a • Înregistrări audio / video din prezentări de
îndeplini o sarcină de lucru ştiri radio / TV
2.1 Redactarea de instrucţiuni, anunţuri de mică • Redactări cu caracter personal
publicitate, pagini de jurnal • Scurte anunţuri destinate spaţiului public
2.2 Elaborarea – oral sau în scris – unei descrieri simple a (anunţuri de mică publicitate)
unui eveniment sau a unor experienţe personale, pe bază • Prezentare orală / scrisă
de suport vizual sau pornind de la un plan de idei • Descrieri de obiecte, persoane
• Paragrafe pe diverse arii tematice

3.1 Exprimarea poziţiei (acord / dezacord) faţă de opiniile • Dialogul
exprimate în cadrul unei discuţii • Conversaţia cotidiană
3.2 Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care • Mesaje personale
necesită un schimb de informaţii simplu şi direct • Scrisori personale simple
3.3 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt • Funcţiile comunicative ale limbii
exprimate mulţumiri sau scuze necesare exercitării acestor competenţe
3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe
subiecte cunoscute, rostită clar şi rar, pe care o poate
întrerupe pentru a cere formulări sau repetări

4.1 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris • Fragmente de texte de informare generală
sub formă de notiţe cu suport dat • Fişe şi instrucţiuni de lucru
4.2 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială • Dialogul şi conversaţia
4.3 Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici • Înregistrări audio / video din dotarea
în cadrul unei conversaţii pe teme familiare şcolii sau realizate de profesor

PROGRAMA 3 (limba modernă 3 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările)
1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Forme de prezentare a
conţinuturilor
1.1 Desprinderea sensului global / ideii principale ale unui • prezentare orală
mesaj scurt articulat clar şi rar / dintr-un text scurt • fragmente din articole de presă
1.2 Asocierea de informaţii factuale dintr-un text citit / auzit cu • imagini publicitare
o imagine/un set de imagini • conversaţii
1.3 Identificarea de informaţii specifice în materiale simple de • dialoguri simple
tipul broşurilor de informare, fragmentelor de text care descriu • texte scurte, autentice sau adaptate
evenimente, altor texte autentice
1.4 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi
simplu, audiat sau citit
conţinuturilor
2.1 Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, despre • Invitaţie
persoane, despre activităţi din universul imediat, folosind o • Telegramă
intonaţie adecvată • Anunţ de mică publicitate
2.2 Folosirea de formule orale / scrise simple, adecvate unor • Paragrafe simple din texte
situaţii de comunicare uzuale funcţionale
2.3 Formularea / redactarea de instrucţiuni pentru activităţi • Descriere simplă orală sau scrisă
cotidiene
2.4 Redactarea unui text scurt, format din fraze simple, folosind
elemente de relaţie simple, despre evenimente, persoane din
mediul familial, după un plan dat

conţinuturilor
3.1 Participarea la interacţiuni verbale în contexte cotidiene pe • Conversaţii simple
teme familiare • Instrucţiuni simple
3.2 Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în situaţii în • Funcţiile comunicative ale limbii
care nu poate avea loc o interacţiune verbală orală directă necesare exercitării acestor
3.3 Realizarea de instrucţiuni simple, orale sau scrise, în competenţe
contexte funcţionale, când acestea sunt completate şi de imagini
sau scheme
3.4 Orientarea în spaţiu pe baza unui set de instrucţiuni simple
articulate clar şi rar

SUGESTII METODOLOGICE
NOTE:
1. Comisia Naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor
specifice şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de
mai jos
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi
domeniul de prespecializare al fiecărei clase.
3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad
mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să
fie sporit.

(limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)5
TEME6
Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:
DOMENIUL PERSONAL
• Relaţii interpersonale
• Viaţa personală (stil de viaţă, strategii de studiu, comportament social)
• Universul adolescenţei (cultura, arte, sport)
DOMENIUL PUBLIC
• Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, politice, istorice, culturale, educaţionale,
ecologice, strategii de utilizare a resurselor)
• Democraţie, civism şi drepturile omului
• Mass-media, publicitate
DOMENIUL OCUPAŢIONAL
• Activităţi din viaţa cotidiană
• Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
• Texte referitoare la aspecte teoretice ale specialităţii
• Texte referitoare la aspecte practice ale specialităţii
DOMENIUL EDUCAŢIONAL
• Viaţa culturală şi lumea artelor (arte vizuale, arte interpretative)
• Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
• Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural de limbă italiană şi ale culturii universale
• Texte din literatura italiană
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII7:

Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 1 se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii:
1. a exprima acordul/dezacordul
2. a argumenta o opinie
3. a realiza descrieri/prezentări de oraşe, personalităţi/aspecte culturale şi sociale
4. a exprima posibilitatea sau imposibilitatea
5. a relata o discuţie
6. a relata o întâmplare
7. a exprima gusturi/preferinţe
8. a exprima îndoiala/regretul
9. a exprima o stare fizică/psihică
5
Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculumul pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile
respective
6
Domeniile tematice notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist
7
Funcţiile comunicative ale limbii notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul
umanist
Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia
elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii
didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare.
Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor
fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform
dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor
gramaticale enumerate.
Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
Substantivul
• genul substantivelor după desinenţă şi sens; forme neregulate ale pluralului
Pronumele şi adjectivul
• nehotărât: ognuno, qualcuno, niente, nulla; tale, ciascuno, alcuno, qualunque, qualsiasi, ogni,
qualque
• gradele de comparaţie ale adjectivului: formele sintetice
Numeralul
• folosirea numeralelor ordinale;
• exprimarea procentelor/a secolelor
• numerale distributive
• numerale colective cu valoare substantivală: paio, coppia, decina, dozzina, centinaio, migliaio
Verbul
• moduri nepersonale
• imperativul + pronumele
• diateza reflexivă, diateza pasivă
Conjuncţia
• conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale subordonatoare: che, poiché, come se, perché,
affinché, benché, sebenne, perquanto, anche se, se, purché, appena che, prima che, senza che

TEME
următoarelor teme:
DOMENIUL PERSONAL
Viaţa personală (relaţii interpersonale, alimentaţie, educaţie, timp liber)
Timpul liber
Universul adolescenţei (cultură, arte, sport)
DOMENIUL PUBLIC
Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice)
Democraţie, civism şi drepturile omului
Mass-media
Ecologie
Texte din domeniul diferitelor specialităţi
8
Elemente de construcţie a comunicării notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul
umanist
Universul cultural de limba italiană trecut şi prezent, obiceiuri şi tradiţii
repere culturale italiene (literatură, film, muzică, artă)

1. a exprima acordul/ dezacordul/ aprecieri pozitive şi negative/ satisfacţia sau regretul
2. a solicita şi oferi informaţii generale şi de ordin personal
3. a exprima sentimente şi stări sufleteşti (dorinţa, teama, îndoiala, plictiseala)
4. a da/ cere lămuriri/ sfaturi
5. a redacta i felicitare/ scrisoare
6. a descrie obiecte/ persoane/ stări sufleteşti/ personaje

Articolul
• folosirea articolului
Substantivul
• pluralul substantivelor
Adjectivul
• gradele de comparaţie: formele sintetice
Pronumele
• pronumele şi adjectivul relativ: che, chi, il/la quale, il/le quali, cui
• pronumele şi adjectivul interogativ
• pronumele şi adjectivul nehotărât: qualcuno, chiunque, ognuno, niente, nulla, ogni, qualche, qualsiasi
Numeralul
• numeralul distributiv
• exprimarea secolelor şi a procentelor
Verbul
• imperativul cu folosirea pronumelui personal
• conjunctivul imperfect şi mai mult ca perfect
• modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent/perfect)
Adverbul
• formarea adverbului de mod
• gradele di comparaţie
Fraza
• concordanţa timpurilor la indicativ/ conjunctiv

TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 3 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:
DOMENIUL PERSONAL
• Viaţa personală (familie, relaţii interumane, sentimente, ocupaţii, hobby-uri)
• Adolescentul în lumea contemporană (comunicare, stil de viaţă, aspiraţii)
• Petrecerea timpului liber
DOMENIUL PUBLIC
• Mijloace de transport, orientarea în spaţiu
• La gară, la poştă, la hotel
• Democraţie, civism şi drepturile omului
• Mass-media
• Natura şi viaţa
• Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
DOMENIUL EDUCATIONAL
• Scoală, educaţie
• Repere culturale (teatru, muzică, artă, arhitectură)
• Obiceiuri şi tradiţii: sărbători tradiţionale, bucătăria italiană
• aspecte ale spaţiului cultural Italian

• a exprima urări cu diferite ocazii
• a aduce precizări / a clarifica neînţelegeri
• a cere şi a oferi informaţii pentru a se orienta
• a exprima senzaţii, stări sufleteşti
• a cere repetarea, explicitarea mesajului
• a invita, a sfătui, a recomanda
• a exprima regretul
• a caracteriza / a exemplifica
• a descrie obiecte, persoane

Articolul
• folosirea articolului hotărât cu substantivele comune şi proprii
Substantivul
• substantive cu plural neregulat

Adjectivul
• gradele de comparaţie
Pronumele
• pronumele în acuzativ şi dativ
• pronumele nehotărât
• pronumele relativ
Numeralul
• cardinal, ordinal
• exprimarea secolelor
• cele patru operaţii aritmetice
Verbul
• indicativ :prezentul verbelor neregulate ( tradurre, rimanere, salire, cogliere, scegliere); mai mult ca
perfectul
• imperativul verbelor regulate, verbelor reflexive şi neregulate; imperativ+pronume
• condiţional prezent şi condiţional trecut
Adverbul
• de mod, de timp ,de loc
Interjecţia

- proiectarea de la Curriculumul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;

care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările
calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra
realizării curriculumului pe întreg anul.
2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se
regăsesc.
4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice
pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.
specifice vizate.
elemente de construcţie a vizate*
comunicării
_____________
*În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de
învăţare respectivă

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie
la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.

- elemente de construcţie
a comunicării
9
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere,
discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire)
- exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/
diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente,
- expunere / prezentare sub formă de monolog
- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare, carte
poştală, cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate)
- exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris)
- proiect
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare
de răspuns
- prezentare
- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei/enunţuri
- exerciţii de formulare/construire a unei argumentări/a unui interviu
- exerciţii de redactare a unor texte/scrisori cu paşi daţi
- proiecte de grup
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de
limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în
vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă
a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a
produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a
atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente)
tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În
aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru
evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

• Proiectul
• Portofoliul
• Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup,
dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în
echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi
folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în
cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate, într-
un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea
lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală
pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade
posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor
urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic,
ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol/serbare etc.);
- să elaboreze raportul final.
- să facă prezentarea publică a proiectului
1. Alegerea temei;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă,
persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are
drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi
prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate
fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este
folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau
proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a
grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind
minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de
către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel
de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o

importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba
de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită
de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie
şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator – asigură
participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; - şi cel care urmăreşte încadrarea în limitele de timp
stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).
1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte
autentice;
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul, tipărirea,
pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon,
cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de
prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi
elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi
selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât
pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de
comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare
şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica
estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit
concept);
obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge cu
timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur
munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile
acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt
ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se
doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul
în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a
implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi
folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de
timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se
dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte
autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi
descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică
motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra
înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

Este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană
care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic
calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din
lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE

• motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea
studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
• prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale
lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
• un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
• o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa
de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european
comun de referinţă;
• un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de
titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări
personale şi / sau documente.
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor
elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine
documente cum ar fi:
• o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau
electronică);
• o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete
audio-video, CD-ROM-uri etc.);
• interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
• răspunsuri la chestionare, interviuri;
• proiecte / părţi de proiecte realizate;
• traduceri;
• fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri /
creaţii personale);
• texte literare (poezii, fragmente de proză);
• lucrări scrise curente / teste;
• compuneri / creaţii literare personale;
• contribuţii personale la reviste şcolare;
• extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
• corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi
cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care
va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi
alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
• să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
• să-şi planifice învăţarea;
• să-şi monitorizeze progresul
• să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
• să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
• să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
• să programeze învăţarea;
• să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie
• să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculumul
Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai
îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
LIMBA ITALIANĂ
(LIMBĂ MODERNĂ 2)
CLASA A X-A
Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 5099/09.09.2009
Bucureşti, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculumul de LIMBĂ MODERNĂ L2 pentru clasa a X-a a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:
• structura sistemului de învăţământ liceal din România;
• reperele impuse de OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 şi OM 3412/16.03.2009 privind
aprobarea Planurilor cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a (teoretic şi vocaţional), respectiv
pentru clasele a IX-a şi a X-a, filieră tehnologică;
• documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul învăţământului obligatoriu;
• necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în termeni
de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.
Prezentul curriculum urmăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri şi a fost elaborat
urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va
putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte
şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să
utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse
contexte comunicative.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii.
Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi
achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din
tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv
Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper: programele din clasele anterioare,
documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie şi ”Cadrul European Comun de
Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.
Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul
învăţământului gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la
dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel
european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a învăţa să înveţi”
(Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal, intercultural,
social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural awareness), domenii asumate şi de
sistemul de învăţământ românesc.
Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a
competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin
însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Key Competences for Long Life
Learning” programme (2006), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul comun de referinţă
european pentru Limbi.
Limba italiană - L2 – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 2

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 OM şi
3412/16.03.2009, disciplina LIMBA MODERNĂ L2 are următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a
X-a:
Număr de ore pe săptămână
Filieră Profil Specializare (TC + CD)
Clasa a IX-a Clasa a X-a
Teoretică
Real toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Umanist toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Tehnic toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Tehnologică
Resurse naturale şi
toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)
protecţia mediului
Servicii toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)
Militar (M.Ap.N.) Matematică-informatică 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Ordine şi securitate Ştiinţe sociale 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

publică
Vocaţională
Pedagogic toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)
Artistic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)
Sportiv toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)
Teologic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)
Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne, curriculum-ul pentru clasa a X-a, ciclul
inferior de liceu L2 este format din:
- PROGRAMA pentru limba modernă 2 (anul VI de studiu), care se adresează elevilor de liceu
de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a
Delimitarea parcursului de învăţare se realizează pe baza unui model care îmbină competenţe şi Forme
de prezentare a conţinuturilor.
Structura programelor
1 COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care
se formează pe întreaga durată a liceului);
2 VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru
educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);
3 COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata
unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare
constituie pivotul curriculumului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai
ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite conţinuturi.
4 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:
• Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare
pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.)

• Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în
comunicare)
• Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a
comunicării)
Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic)
La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi dezvoltarea
deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje orale şi scrise; începând
cu clasa a IX-a şi în următoarele, alături de două competenţe generale care continuă acest parcurs, se adaugă
interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei
competenţe de interacţiune este necesară pentru ca elevii de vârsta liceală să devină conştienţi de modul în
care o interacţiune orală/ scrisă este eficientă şi să cunoască criteriile de evaluare a acestor interacţiuni. În
cazul medierii şi transferului mesajelor avem de-a face cu o competenţă de ordin înalt, legitim de format la
nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la
verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de
comunicare.
Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa
programelor. Rubricile ”Competenţe specifice” conţin competenţe cu un grad de generalitate suficient de
scăzut pentru a putea fi formate pe durata unui an şcolar. Rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor”
cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri şi categorii de text) şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie
însuşite de elevi).
În rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe/ elemente de competenţă scrise cu aldine;
acestea vor fi formate la elevii din clasele care au prevăzută oră de CD. În această programă, rubricile
”Forme de prezentare a conţinuturilor” sunt structurate pe Trunchi comun (TC) şi Curriculum diferenţiat
(CD), tipurile de conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” urmând a se utiliza numai la
clasele care au prevăzută oră de CD la limba modernă 2.
Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de
evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter mai practic şi mai transparent.
Capitolul de sugestii metodologice de aplicare este menit a veni în sprijinul cadrelor didactice în
vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient şi este structurat în două subcapitole:
conţinuturi recomandate de Comisia Naţională;
scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă.
Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor de
învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va
opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de
elevi.
În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională
ale MECI şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, competenţele şi nivelurile de
performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă. Pentru a se crea condiţiile de realizare a
unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a capacităţilor/ competenţelor, şi în scopul de a
se crea premisele pentru o eventuală certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite
în şcoală, se vor elabora, pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă.
Acestea vor fi corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu
Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al liceului,
următoarele:
• Limba modernă 2 - nivelul B1 pentru competenţele de receptare; nivelul A2 pentru competenţele de
producere

LIMBA MODERNĂ 2


• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa internaţională a muncii şi la
patrimoniul culturii universale
• Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea
critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale
• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea
unei varietăţi de texte în limba modernă şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian

PROGRAMA L2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările)

1.1 Identificarea a ideilor esenţiale dintr-un text de • Prezentări scrise (de • Prezentări orale
complexitate medie dificultate şi lungime
1.2 Deducerea din context a înţelesului unor elemente medie) pe teme de interes
necunoscute dintr-un mesaj audiat • Texte de complexitate
1.3 Recunoaşterea unor informaţii specifice dintr-un text medie, autentice sau
citit/ ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu adaptate
viteză normală • Dialoguri, conversaţii
1.4 Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de • Diverse configuraţii text-
texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a imagine, grafice şi tabele
îndeplini o sarcină de lucru • Înregistrări audio/ video
din prezentări de ştiri
radio/ TV
2.1 Redactarea de instrucţiuni, anunţuri de mică • Redactări cu caracter • Descrieri de obiecte,
publicitate, pagini de jurnal personal persoane
2.2 Prezentarea succintă – oral sau în scris – a unui • Scurte anunţuri • Paragrafe pe diverse
eveniment sau a unor experienţe personale, utilizând destinate spaţiului arii tematice
elemente de descriere şi naraţiune public (anunţuri de
mică publicitate)
• Prezentare orală/
scrisă

3.1 Exprimarea poziţiei faţă de opiniile exprimate în cadrul • Dialogul
unei discuţii • Conversaţia cotidiană
3.2 Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care • Mesaje personale
necesită un schimb de informaţii simplu şi direct • Scrisori personale
3.3 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt simple
exprimate mulţumiri sau scuze • Funcţiile
3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicative ale
comunicare pe subiecte cunoscute, rostită cu viteză limbii necesare
normală, pe care o poate întrerupe pentru a cere exercitării acestor
formulări sau repetări competenţe

4.1 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială • Fragmente de texte de • Înregistrări audio/
4.2 Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici informare generală video pe teme de
în cadrul unui schimb de informaţii/ idei pe teme familiare • Dialogul şi conversaţia interes
4.3 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în • Fişe şi instrucţiuni de
scris sub formă de notiţe lucru
1
diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu, care au prevăzută 1 oră în CD în planul cadru.
RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
NOTE:
1. Comisia Naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi
a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi domeniul de
prespecializare al fiecărei clase.
3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel:
• pentru texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate;
• pentru texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.
CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa L2

TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare la L2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:
DOMENIUL PERSONAL
Viaţa personală (relaţii interpersonale, alimentaţie, educaţie, timp liber)
Timpul liber
Universul adolescenţei (cultură, arte, sport)
DOMENIUL PUBLIC
Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice)
Democraţie, civism şi drepturile omului
Mass-media
Ecologie
Texte din domeniul diferitelor specialităţi
Universul cultural de limba italiană trecut şi prezent, obiceiuri şi tradiţii
Repere culturale italiene (literatură, film, muzică, artă)
1. a exprima acordul/ dezacordul/ aprecieri pozitive şi negative/ satisfacţia sau regretul
2. a solicita şi oferi informaţii generale şi de ordin personal
3. a exprima sentimente şi stări sufleteşti (dorinţa, teama, îndoiala, plictiseala)
4. a da/ cere lămuriri/ sfaturi
5. a redacta o felicitare/ scrisoare
6. a descrie obiecte/ persoane/ stări sufleteşti/ personaje
elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice
nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile
gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate
izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor
şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale
enumerate.
Articolul
• folosirea articolului
Substantivul
• pluralul substantivelor, substantive cu plural neregulat
Adjectivul
• gradele de comparaţie: formele sintetice
Pronumele
• pronumele şi adjectivul relativ: che, chi, il/la quale, il/le quali, cui
• pronumele şi adjectivul interogativ
• pronumele şi adjectivul nehotărât: qualcuno, chiunque, ognuno, niente, nulla, ogni, qualche, qualsiasi
Numeralul
• numeralul distributiv
• exprimarea secolelor şi a procentelor
Verbul
• imperativul (forma negativă); imperativul cu folosirea pronumelui personal
• conjunctivul imperfect şi mai mult ca perfect
• modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent/perfect)
Adverbul
• formarea adverbului de mod
• gradele de comparaţie
Fraza
• concordanţa timpurilor la indicativ/ conjunctiv

Procesul de formare/ învăţare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la Curriculumul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care

asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice
să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului
pe întreg anul.
Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape:
2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/ lecţiile din manual în care se regăsesc.
4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru
fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.
specifice vizate.
elemente de construcţie a vizate*
comunicării
_____________
*În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare
respectivă
2
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la
detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.

- elemente de construcţie a
comunicării

- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie,
raport, grafic, prezentare, povestire)
- exerciţii de operare cu fragmente de texte/ texte de informare sau literare (completare de tabele/ diagrame,
ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente,
- exerciţii de prezentare, relatare/ repovestire, rezumare
- expunere/ prezentare sub formă de monolog
- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/ oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare, carte poştală,
cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate)
- exerciţii de rezumare/ expansiune (oral şi în scris)
- proiect
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de
răspuns
- prezentare
- exerciţii de grup: formulare/ ordonare/ esenţializare a unor idei/ enunţuri
- exerciţii de formulare/ construire a unei argumentări/ a unui interviu
- exerciţii de redactare a unor texte/ scrisori cu paşi daţi
- proiecte de grup

IV. EVALUAREA
modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a
cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării)
procesului de predare/ învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă
în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării
elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a
progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi
toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai
multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi
• Proiectul
• Portofoliul
• Autoevaluarea

Anexa 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3252 / 13.02.2006

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
LIMBA ITALIANĂ
Filierele teoretică şi vocaţională
CLASA A XI-A
Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 3252 / 13.02.2006
Bucureşti, 2006
NOTĂ DE PREZENTARE
Principii
Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru ciclul superior al liceului (clasele a XI-a şi a XII-a,
filierele teoretică vocaţională) a fost elaborat avându-se în vedere următoarele repere:
• prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, privind aprobarea
planurilor-cadru de învăţământ ciclul superior al liceului, în noua structură a sistemului de
învăţământ preuniversitar din România;
• curriculumul de limbi moderne parcurs de elevi în ciclul inferior al liceului;
• documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi
în cadrul învăţării pe toată durata vieţii;
• necesitatea de a oferi, prin curriculum, un răspuns mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în
termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul
superior al liceului.
Prezentul curriculum ţine seama de structurarea ciclului superior al liceului pe filiere, profiluri şi
specializări şi a fost elaborat urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii: prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere, de
interacţiune şi de mediere şi transfer, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi
să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ;
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune: elevul va fi capabil să
utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în
scris) în diverse contexte comunicative sociale generale şi specializate.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii: elevul va
învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu cu ajutorul cărora să valorifice cunoştinţe şi deprinderi
achiziţionate prin studiul altor discipline, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească
dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv baze de date şi Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper:
a) programele de limbi moderne pentru ciclul inferior al liceului;
b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie;
c) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare”, publicat de
Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.
învăţământului obligatoriu, competenţe de comunicare în limba modernă derivate dintr-un consens larg,
european şi contribuie la dezvoltarea şi aprofundarea de competenţe cheie în alte trei dintre cele opt domenii
de competenţe cheie (domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel
european: (5) ”a învăţa să înveţi”, (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice, (8)
sensibilizarea la cultură.
Obiectivul fundamental al studierii limbilor moderne în ciclul superior al liceului este achiziţionarea şi
dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată
situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate
cu implementarea programului ”Educaţie şi formare 2010”, la niveluri echivalente cu cele prevăzute în
Cadrul European Comun de Referinţă.
Regimul de predare – alocare orară
În conformitate cu planurile-cadru aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.5718/
22.12.2005, la clasele a XI-a şi a XII-a, liceu teoretic şi liceu vocaţional, limba franceză are următorul
regim de predare:
În trunchiul comun:
ca limba modernă 1 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:
pentru toate profilurile şi specializările din filierele teoretică şi vocaţională;
ca limba modernă 2, cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”: pentru
toate specializările din filierele teoretică şi vocaţională.
Limba italiană, clasa a XI-a – filierele teoretică şi vocaţională 2

În curriculum diferenţiat:
ca limba modernă 1 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:
pentru filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie; pentru filiera vocaţională, profil
militar (M.A.I.), specializarea ştiinţe sociale;
ca limba modernă 2 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:
pentru: filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie şi pentru filiera vocaţională, profil
militar (M.A.I.), specializarea ştiinţe sociale.
Tipuri de programe
Pornind de la regimul de predare a limbii moderne în ciclul superior al liceului, curriculumul pentru
clasele a XI-a şi a XII-a liceu, filierele teoretică şi vocaţională, este format din:
• PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1, care se adresează elevilor care au început studiul limbii
moderne în clasa a III-a;
moderne în clasa a V-a;
moderne în clasa a IX-a în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din
învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, care au început studiul limbii moderne în clasa a IX-a
şi pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii.
Programele au următoarea structură:
Competenţe generale – definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează
pe întreaga durată a liceului. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe.
Valori şi atitudini – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a pentru educarea
tinerilor în spiritul valorilor europene. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe şi vor fi
avute în vedere pentru evaluarea continuă, fără însă ca ele să fie evaluate separat.
Competenţe specifice – derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de
studiu – corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor.
Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa
programelor şi sunt comune, la nivelul fiecărui tip de programă, tuturor limbilor moderne studiate.
Conţinuturi recomandate, care sunt structurate în:
• Domenii tematice şi teme: specificând contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe
parcursul orelor de limba modernă şi reprezentând în acelaşi timp reperele pentru delimitarea
tematicii care va fi folosită în evaluare.
• Funcţii comunicative ale limbii: precizând actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională
a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi).
• Elemente de construcţie a comunicării: conţinând categorii de structuri lingvistice care vor fi
achiziţionate, cu care se va opera pe parcursul activităţilor şi care vor fi utilizate în comunicare).
Programa cuprinde Elemente de construcţia a comunicării pentru fiecare limbă modernă studiată.
• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: conţinând precizări cu regim obligatoriu, referitoare la modul
concret de aplicare a programei în activitatea didactică şi la metodele de învăţare-predare care vor fi folosite.
• Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic).
Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:
• Recomandări privind proiectarea didactică
• Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
• Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare.

Corelarea conţinuturilor din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cu conţinuturile tematice,
lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de
proiectare didactică, în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având
drept repere sugestiile din ghidul metodologic.
evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul de
achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul
evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a
competenţelor, evaluarea se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină
concordanţă cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din
Ghidul metodologic.
În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale
MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziţionarea şi dezvoltarea de
către elevi a competenţelor de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu cele prevăzute de
Pentru finele claselor a XII-a liceu teoretic şi vocaţional, nivelurile ţintă vor fi echivalente cu
următoarele niveluri din Cadrul European Comun de Referinţă:
• Limba modernă 1: - nivelul B 2 pentru toate competenţele
• Limba modernă 2: - nivelul B 2 pentru competenţele de receptare

- nivelul B 1 pentru competenţele de producere
• Limba modernă 3: - nivelul A 2 pentru toate competenţele

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de

comunicare
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de

comunicare
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de

comunicare
Pe parcursul studierii limbii italiene în ciclul superior al liceului se va avea în vedere cultivarea şi
dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:

• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul
culturii universale
• Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin
abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale
• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale
specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba italiană

CLASA A XI-a
PROGRAMA 1: limba modernă 1 – trunchi comun (TC)1 + curriculum diferenţiat (CD)2

TC CD
1.1 Identificarea ideilor Tipuri şi surse de mesaje orale: - *texte literare
principale din texte audiate/ Texte de lungime variabilă, care conţin şi autentice neadaptate
citite, referitoare la elemente de vocabular nefamiliare: - *înregistrări
probleme de actualitate mesaje, formale şi informale, emise de cei audio/video ale
1.2 Identificarea, prin citire din jur; textelor literare
înregistrări audio-video pe teme de interes; (fragmente de filme
rapidă, de informaţii / detalii
programe radio şi TV, talk-show-uri; artistice şi
specifice dintr-un text mai
convorbiri telefonice, inclusiv mesaje documentare)
lung, în vederea rezolvării
unei sarcini de lucru telefonice.
Tipuri de mesaje scrise: texte de lungime
1.3 Corelarea, în mod
variabilă, în diverse registre, de dificultate
coerent, a mai multor
medie:
informaţii din diverse părţi
texte autentice de informare generală, pagini
ale unui text / din texte
Internet;
diferite, pentru a rezolva o
articole de presă: ştiri, texte publicitare;
sarcină de lucru
texte funcţionale cu conţinut operaţional:
1.4 Identificarea, în mesaje formulare, corespondenţă, prospecte.
orale şi texte scrise diverse,
Informaţii obţinute:
a unor puncte de vedere şi
idei principale;
opinii exprimate, pentru a le
informaţii factuale, detalii specifice;
compara cu punctul de
opinii, puncte de vedere.
vedere personal
*1.5 Identificarea
elementelor structurale ale
textului literar (temă,
subiect, mesaj, personaj,
cadrul acţiunii)
1
Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii
pentru toate specializările de la filierele teoretică şi vocaţională, care au prevăzute 2 ore/ săptămână de limba
modernă 1 în trunchiul comun (TC).
2 Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi
corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera
teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săptămână de
limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).

TC CD
2.1 Oferirea şi solicitarea, oral / în Tipuri de informaţii:
- *expunerea
scris, de informaţii şi instrucţiuni Schimburi de informaţii, oral / în scris, privind:
clare şi precise pentru îndeplinirea informaţii factuale, inclusiv date personale; - *eseul de opinie
unei sarcini de lucru instrucţiuni, explicaţii, sfaturi,
2.2 Prezentarea, oral / în scris, aranjamente sociale;
de filme, cărţi, evenimente, desfăşurarea unor evenimente;
experienţe, cu exprimarea activităţi în situaţii de viaţă cotidiene.
sentimentelor/reacţiilor Descrieri de persoane, locuri, procese,
personale în legătură cu acestea activităţi, situaţii.
Prezentare orală / scrisă, expunere, povestire.
2.3 Prezentarea, oral / în scris,
Contexte: contexte sociale comune, situaţii
de descrieri clare şi detaliate,
specifice în familie, comunitate, domeniul de
pe subiecte legate de domenii
specializare.
de interes propriu şi de
Tipuri de texte funcţionale:
domeniul de specializare
formulare cu utilizare curentă;
2.4 Completarea de formulare şi scrisoare, chestionar, proces verbal, C.V.
redactarea de texte funcţionale, cu Convenţii şi limbaj în comunicare:
respectarea convenţiilor specifice pentru exprimarea raporturilor în cadrul
*2.5 Redactarea de eseuri de comunicării;
opinie, eficiente/convingătoare formule standardizate de comunicare orală
şi în scris, formule de politeţe.

TC CD
3.1 Solicitarea adecvată, oral / în Tipuri de interacţiuni: - *dezbateri
scris, a ideilor, opiniilor, părerilor conversaţii, discuţii, schimburi de opinii, - *structuri
interlocutorului şi răspunsuri / interviuri; argumentative
comentarii adecvate la acestea scrisori, schimburi de mesaje.
3.2 Solicitarea/ oferirea de Moduri de interacţiune:
reformulări/ clarificări / explicaţii, faţă în faţă, în perechi / în grup mic;
în cadrul unei interacţiuni orale, în la distanţă (la telefon, prin scrisori,
cadrul unei interacţiuni orale, când schimburi de mesaje)
informaţia nu este clar înţeleasă Contexte:
situaţii sociale informale, situaţii familiare,
3.3 Susţinerea unui punct de
situaţii conflictuale;
vedere în cadrul unei conversaţii/
întâlniri şi contacte profesionale informale;
discuţii/ al unui schimb de mesaje
Schimburi de opinii:
scrise, pe teme de interes
argumente pro şi contra în susţinerea unor
3.4 Avansarea, oral sau în scris, idei / opinii personale;
a unor ipoteze şi formularea de preferinţe, ipoteze, predicţii.
răspunsuri adecvate la ipotezele Convenţii şi limbaj:
emise de ceilalţi formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a
*3.5 Susţinerea cu argumente şi unei conversaţii, limbaj nonverbal;
contra-argumente relevante a întreruperea politicoasă în conversaţie;
unui punct de vedere în cadrul vocabular adecvat contextului personal şi
unei discuţii/dezbateri/schimb social;
de mesaje scrise, pe teme vocabular specific domeniului de
culturale/literare specializare.

TC CD
4.1 Traducerea din limba Texte de informare generală. - *texte literare
italiană în limba maternă / din Texte din domeniul de specializare. autentice, de
limba maternă în limba italiană, Tehnici de utilizare a dicţionarului. dimensiuni reduse/
oral şi / sau în scris, a unor texte Dialoguri înregistrate / interpretate. medii
/ mesaje de dificultate medie,
din domenii de interes (în scris,
cu ajutorul dicţionarului)
4.2 Redarea (oral şi / sau în
scris) cu cuvinte proprii a
spuselor altor persoane
*4.3 Raportarea mesajului
literar la experienţe personale

PROGRAMA 2: Limba modernă 2 – trunchi comun (TC)3 + curriculum diferenţiat (CD)4
TC CD
1.1 Identificarea ideilor principale în Tipuri de mesaje orale şi scrise: - *comentarii
mesaje orale şi/sau scrise referitoare Texte de lungime variabilă, care conţin culturale
la subiecte despre viaţa cotidiană şi şi elemente de vocabular nefamiliare - *recenzii
despre domeniul de specializare Oral - *articole de presă
1.2 Selectarea de informaţii punctuale mesaje, emise de cei din jur; - *texte literare
relevante, din mesaje orale şi/sau scrise, conferinţe, discursuri, prezentări autentice, adaptate/
pentru a rezolva o sarcină de lucru orale, interviuri, rapoarte orale; neadaptate, de
1.3 Decodarea semnificaţiei unor transmisiuni radio şi TV, talk-show- lungime şi
elemente de vocabular nefamiliare, din uri, publicitate, anunţuri publice. dificultate redusă/
context, prin asocieri/ conexiuni sau Scris medie
folosind materiale de referinţă texte / fragmente autentice de
*1.4 Identificarea prin citire rapidă de informare generală, pagini Internet;
informaţii / detalii specifice dintr-un texte de popularizare: ştiri / articole
text mai lung, în vederea rezolvării unei de presă, texte publicitare;
sarcini de lucru texte /paragrafe descriptive şi
*1.5 Corelarea de informaţii din narative
diverse părţi ale unui text / din texte texte cu conţinut operaţional: cereri,
literare diferite pentru a rezolva o corespondenţă, formulare, prospecte.
sarcină de lucru Materiale de referinţă: dicţionare,
instrucţiuni, manuale, prospecte, pagini
Internet.
TC CD
2.1 Elaborarea oral / în scris de descrieri Tipuri de texte produse: Materiale de referinţă:
clare şi detaliate pe subiecte din domenii descrieri / comparări de obiecte, - *dicţionare, glosare
de interes personal şi / sau profesional persoane, situaţii, activităţi, evenimente; de termeni
2.2 Prezentarea orală / relatarea în scris povestire / prezentare orală / scrisă specializaţi şi
a unui fapt divers / film / întâmplări / formulare, chestionare şi alte sintagme specifice;
eveniment socio-cultural sau profesional, documente specifice domeniului de - *modele de
subliniind elementele semnificative specializare; documente şi
2.3 Completarea de documente paragrafe /texte scurte pe diverse arii formulare
(formular, chestionar etc.) de uz curent tematice, inclusiv de specialitate; - *pagini Internet
şi specifice domeniului de specializare plan de idei, schemă de prezentare;
2.4 Elaborarea unui text structurat pe eseuri şi texte funcţionale structurate.
subiecte cunoscute, pe baza unei Contexte: personal şi social – situaţii
scheme date, cu folosirea unui specifice în familie, şcoală, comunitate;
limbaj adecvat Limbaj:
*2.5 Utilizarea unor materiale de vocabular adecvat contextului
referinţă adecvate pentru a verifica personal şi social;
corectitudinea limbii folosite în vocabular specific comun, relevant
redactare pentru domeniul de specializare.
3
Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii pentru toate
specializările de la filierele teoretică şi vocaţională, care au prevăzute 2 oră/ săpt. de limba modernă 2 în trunchiul comun (TC).
4 Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi
corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera
teoretică, profil umanist), care are prevăzută 1 oră/ săptămână de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).

TC CD
3.1 Oferirea de răspunsuri concrete şi Tipuri de interacţiuni *dezbatere
de ordin personal la un chestionar / dialog, conversaţie, discuţie;
sondaj sau în cadrul unui interviu interviu, chestionar, sondaj de opinii;
scrisoare, mesaj email.
3.2 Exprimarea unor sentimente şi
reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, Contexte:
interes, indiferenţă, regret, uimire), în situaţii sociale informale, situaţii
cadrul unor interacţiuni orale şi/ sau familiare, situaţii de studiu;
scrise referitoare la evenimente/
Moduri de interacţiune:
situaţii/ experienţe trăite sau aflate
faţă în faţă, în perechi / în grup mic;
3.3 Participarea la conversaţii la distanţă: la telefon, corespondenţă.
folosind un limbaj adecvat la context
Convenţii şi limbaj în comunicare:
şi respectând convenţiile folosite în
pentru exprimarea raporturilor în cadrul
conversaţie şi normele sociale şi
comunicării (prieteni, colegi, străini);
culturale
formule de comunicare standardizate,
3.4 Solicitarea în mod adecvat a formule de politeţe;
opiniilor interlocutorului şi formule de iniţiere, întreţinere şi
comentarea pe scurt a părerilor încheiere a unei conversaţii.
exprimate de parteneri în cadrul unei
conversaţii/ discuţii pe teme de
interes
*3.5 Comentarea pe scurt a punctelor
de vedere exprimate de parteneri în
cadrul unei dezbateri în grup pe teme
din domeniul de specializare

TC CD
4.1 Redarea (oral şi/sau în scris), prin Fragmente / texte de informare - *dialoguri pe teme
cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte generală, formulare, prospecte. culturale/ literare
simple din domenii cunoscute Opinii, comentarii simple
(înregistrări audio / video).
4.2 Traducerea unor mesaje
Dialoguri (interpretate /
funcţionale/a unui text de mică
înregistrate).
dificultate din limba italiană în limba
Tehnici de utilizare a dicţionarului.
maternă, cu ajutorul dicţionarului
4.3 Luarea de notiţe dintr-o discuţie de
grup/ dintr-o lectură pe o temă de interes
în vederea realizării unui raport/ a unei
informări
*4.4 Reformularea unei idei emise în
cadrul unui dialog pe teme culturale/
literare, printr-un enunţ explicativ mai
amplu, la solicitarea interlocutorului

PROGRAMA 3: Limba modernă 3 - filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările
1.1 Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din Documente simple (carte, poştală,
mesaje orale / documente simple / texte pe subiecte de scrisoare personală, broşuri de informare
interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru (în scris: şi texte scurte)
cu folosirea la nevoie a dicţionarului) Rapoarte / prezentări orale / scrise,
povestiri
1.2 Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj
Texte / fragmente de informare generală,
rostit cu viteză normală în limba standard
descriptive şi narative
1.3 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale / Dialoguri, conversaţii, interviuri
ideilor principale dintr-un text de informare Articole de presă, publicitate
1.4 Executarea de acţiuni pentru îndeplinirea unor Înregistrări audio-video
indicaţii şi instrucţiuni scurte şi simple
2.1 Povestirea / relatarea oral şi/sau în scris a unor Povestire / Prezentare orală / scrisă
experienţe / întâmplări personale în termeni simpli cu Descrieri / comparări de obiecte, persoane
întrebări de sprijin / pe baza unui plan dat Paragrafe / texte scurte pe diverse arii
tematice
2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii
Planul de idei
argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place pe o
Dialoguri
temă dată
Scrisoare
2.3 Redactarea unei scrisori personale simple după model

3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi Discuţii, dialoguri
formularea de instrucţiuni în cadrul unei activităţi în grup Opinii, sugestii, sfaturi
Interviuri, chestionare
3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări
Texte funcţionale
simple în cadrul unui interviu / chestionar
- scrisoare
3.3 Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie - felicitare
formală sau informală pe teme cunoscute - cerere
3.4 Elaborarea unui răspuns oral şi/sau scris la o - invitaţie.
scrisoare personală

4.1 Explicarea unei scheme / diagrame / a unui desen / Scheme, diagrame, desene, tabele
tabel folosind un limbaj comun Dialoguri simple (înregistrate sau
4.2 Redactarea unui text simplu explicativ prin interpretate)
transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă /
tabel / desen
4.3 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă
a unor mesaje foarte simple pe teme de viaţă cotidiană

CONŢINUTURI RECOMANDATE5
(pentru toate profilurile şi specializările)
NOTE:
1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se
recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi
domeniul de specializare al fiecărei clase.
LIMBA MODERNĂ 1
TEME
Se recomanda ca activităţile de învăţare – în clasa a XI-a, filierele teoretică şi vocaţională – să fie
proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:
DOMENIUL PERSONAL
- Viaţa personală (stil de viaţă, activităţi în timpul liber, călătorii);
- Relaţii interpersonale (tinerii si societatea);
- Universul afectiv al tinerilor;
DOMENIUL PUBLIC
- Aspecte din viaţa contemporană: socio-economice/tehnice/ecologice; ocrotirea mediului;
- Mediu urban / mediu rural;
- Servicii în societatea contemporană;
- Aspecte legate de viitorul profesional;
- Proiecte de formare profesională
- Aspecte de cultură şi civilizaţie în societatea italiană contemporană (viaţa socială/educaţie, etc.)
- Oraşe şi regiuni ;
- Obiceiuri/ tradiţii/sărbători;
- Cultură / mass-media / muzee /* festivaluri;
- Progresul tehnologic în societatea avansată;
- Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană;
- Instituţii europene şi procesul de integrare europeană;
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII
Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în
registrul informal, în contexte relevante pentru viaţa socială, cu precădere a acelor funcţii comunicative
ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos.
Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, adecvat nevoilor de
comunicare, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) inserate în textele de studiu:
1. A da / a cere informaţii practice
2. A identifica / a descrie locuri/obiecte/ persoane
3. A situa un eveniment în timp
4. A relata o acţiune / o suită de acţiuni; a povesti un eveniment
5. *A face o expunere pe o temă dată
6. A-şi exprima admiraţia, interesul
7. *A susţine un punct de vedere
8. A cere / a da explicaţii, lămuriri
9. A da instrucţiuni, indicaţii,
10. A solicita repetarea / reformularea
11. A formula un raţionament relaţionând cauze, efecte, ipoteze
12. A solicita confirmarea/ infirmarea unei informaţii
13. A confirma / infirma o informaţie
5
Temele, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv
se adresează numai specializărilor care au prevăzută 1 oră în curriculumul diferenţiat (CD), respectiv: pentru limba
modernă 1 – specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil
militar M.A.I.); pentru limba modernă 2 – specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist).

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
In clasa a XI-a, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă se
bazează pe elementele de construcţie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate în ciclul
inferior al liceului.
Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu elementele deja achiziţionate
în ciclurile de şcolaritate anterioare şi cu următoarele elemente noi:
Elemente lexicale
• *Denotaţie / conotaţie
• Familii de cuvinte
• Câmp lexical
• *Registre ale limbii
Elemente de morfologie şi de sintaxă
• Substantivul: consolidare
• Pronumele: consolidare
• Adjectivul: consolidare
• Numeralul: reactualizare
• Verbul: concordanţa timpurilor – consolidare
• Indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici
• Complementul direct (oggetto)
• Complementul indirect (di termine)
• Atributul substantival genitival (complemento di specificazione)
• Complementul de timp
• Complementul de loc
• Complementul de scop
• Complementul de cauză
• Complementul de mod
Elemente de organizare a discursului

• coordonarea: copulativă, disjunctivă, adversativă, conclusivă
• subordonarea: propoziţii explicite şi implicite
Tipuri de texte
• Text publicitar (reluare şi consolidare)
• Text narativ (reluare şi consolidare)
• Text descriptiv (consolidare)
• *Text poetic
• Text argumentativ (recunoaştere, producere şi ordonare de paragrafe)
• Lectura imaginii
• Imaginea publicitară
LIMBA MODERNĂ 2
TEME
Se recomandă ca la activităţile de învăţare în clasa a XI-a liceu teoretic şi vocaţional să fie proiectate şi
realizate în contextual următoarelor teme
- Viaţa personală şi comportamentul în societate
- Relaţii între tineri (instruire şcolară/activităţi în timpul liber/ corespondenţă
- Universul afectiv al tinerilor
- Raporturi între generaţii

• DOMENIUL PUBLIC
- Aspecte semnificative din mediul urban / rural
- Telecomunicaţii / transporturi moderne
- Mass-media şi servicii în societatea contemporană
- Aspecte legate de viitorul profesional
• DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZAŢIE
- Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă
- Regiuni/ sărbători / tradiţii
- Oraşe de interes cultural
- *Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică sau sportivă
- *Relaţiile italo-române / integrarea europeană
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII / ACTE DE VORBIRE

Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, adecvat nevoilor de
comunicare, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) inserate în textele de studiu:
1. A solicita şi a oferi informaţii despre obiecte/locuri/acţiuni/persoane (identitate, pregătire, preocupări,
profesie, proiecte, realizări)
2. A cere confirmarea/infirmarea unor informaţii despre produse/ servicii/experienţe şi/sau activităţi profesionale
3. A descrie obiecte/ locuri/ fenomene / procese
4. A caracteriza persoane/ fapte / atitudini
5. A situa un eveniment în timp
6. A relata o acţiune/ o suită de acţiuni; a povesti o întâmplare
7. A cere cuiva să facă ceva / a interzice cuiva să facă ceva
8. *A exprima obligaţia necesitatea şi posibilitatea de a face ceva
9. A exprima certitudinea si îndoiala
10. A exprima sentimente şi stări emoţionale
11. *A exprima o opinie personală
bazează pe elementele de construcţie a comunicării însuşite sau consolidate/ sistematizate în ciclul
Pe parcursul clasei a XI-a, limba modernă 2, se recomandă a se opera cu formele, structurile şi mecanismele
lingvistice deja dobândite, în ciclurile de şcolaritate anterioare, şi cu următoarele elemente noi:
Elemente lexicale
• sinonime, antonime şi familii de cuvinte
• câmpuri lexicale
• articolul: folosirea si omiterea articolului hotarât
• substantivul: pluralul neregulat
• pronumele personal: formele combinate
• pronumele si adjectivul posesiv şi demonstrativ: consolidare
• numeralul cardinal (operaţii aritmetice), ordinal
• folosirea conjunctivului
• concordanţa timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv

• conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare
Tipuri de texte
• textul publicitar
• textul descriptive ( reluare şi îmbogăţire)
• textul narativ ( elementele structurale de bază)
• textul poetic (recunoaştere)*
Lectura imaginii
• portretul
elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. In cadrul activităţilor
Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate
izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, potrivit dificultăţii lor şi
nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale
enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in
domeniul profesional de specializare
LIMBA MODERNA 3
TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare în clasa a XI-a să fie proiectate şi realizate în contextul
următoarelor teme:
- Universul adolescenţei: viaţa cotidiană, relaţii interpersonale, vestimentaţie/modă)
• DOMENIUL PUBLIC
- Aspecte din viaţa contemporană: viaţa socială/educaţie/ecologie, etc.
- Mediul urban / mediul rural
- Profesiuni / proiecte de formare
- Cultură şi civilizaţie italiană: regiuni/ oraşe/obiective turistice/culturale
- Personalităţi din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII (ACTE DE VORBIRE)

ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos. Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se
vor achiziţiona şi utiliza, adecvat nevoilor de comunicare, următoarele funcţii comunicative ale limbii
(acte de vorbire) inserate în textele de studiu:
Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, în funcţie de necesitaţi,
următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire):
1. A iniţia/a continua/a încheia o interacţiune verbală
2. A cere / a da informaţii de timp/ oră, program de lucru
3. A exprima acordul / dezacordul
4. A se scuza / a răspunde la scuze
5. A exprima stări emoţionale: bucurie, teamă
6. A formula o sugestie/ o recomandare
7. A exprima motivul/ cauza
8. A exprima o opinie personală

bazează pe elementele de construcţie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate în ciclul
Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu elementele deja achiziţionate
Elemente lexicale
Antonime, sinonime
Familii de cuvinte
Câmpuri lexicale
Elemente de morfologie şi sintaxă
Articolul
Folosirea articolului hotărât: consolidare
Substantivul
Pluralul substantivului: consolidare şi îmbogăţire
Pronumele
Pronumele personale combinate
Pronumele şi adjectivul demonstrativ
Verbul
Modul indicativ prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor simplu (consolidare)
Acordul participiului trecut cu subiectul (consolidare)
Modul conjunctiv prezent, perfect,imperfect, mai mult ca perfect
Folosirea conjunctivului
Conjucţia
Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare
Vorbirea directă şi vorbirea indirectă
CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu
asupra realizării curriculumului pe întreg anul.
Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este
la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure achiziţionarea de către elevi a tuturor
competenţelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător.
Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în
programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere
sugestiile din ghidul metodologic.
Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcţiilor comunicative care se
vor achiziţiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.
În activitatea de învăţare-predare se vor folosi metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe
elev.
Temele pentru acasă se vor stabili astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu
depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs6.
Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic
de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.
Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenţele din programe
şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.
6
Se va avea în vedere timpul cât elevii lucrează efectiv la rezolvarea a diverse sarcini de învăţare / de lucru pe parcursul orei.

SCURT GHID METODOLOGIC 7
- proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului
obţinut;
- evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor.
I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a
programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:
1. Studierea atentă şi în detaliu a programei şcolare.
2. Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul
de specializare
3. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor de
învăţare (U.Î.).
4. Identificarea resurselor didactice necesare: manual, texte, materiale audio-video, documente
autentice etc.
5. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate
în raport cu competenţele care le sunt asociate.
vizate.
Conţinuturi ale U.Î.
Nr. - tematic Nr. ore Observaţii**
Competenţe Săptămâna
U.Î. - elemente de construcţie a comunicării alocate (amendamente)
vizate*
-
-
*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse si valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de
învăţare respectivă
**NOTĂ: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute
în activitatea la clasă.
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE8
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce
contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.
Detalieri ale conţinuturilor Competenţe

Activităţi de Resurse Evaluare
unităţii de învăţare vizate*
învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce
măsură?)
- elemente de construcţie a comunicării
-
-
7
Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu”, MEC, CNC,
Bucureşti, 2002.
8
Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu”, MEC, CNC,
Bucureşti, 2002.

- exerciţii de identificare de informaţii
- exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral / text scris
- exerciţii de identificare şi discriminare între informaţii factuale şi opinii / puncte de vedere
- exerciţii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral / scris
- exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral sau scris
- exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru identificarea sensului unor elemente de text
nefamiliare
- exerciţii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente
- exerciţii de confirmare / clarificare şi de solicitare a confirmării / clarificării sensului
- exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare,
povestire)
- exerciţii de completare de texte lacunare
- exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuare de acţiuni pe baza informaţiilor obţinute pe cale
orală/ prin lectură
- exerciţii de analiză de situaţii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii
- exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii, prin întrebări şi răspunsuri,
- exerciţii de oferire şi solicitare de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru
- exerciţii de solicitare şi oferire de clarificări şi explicaţii când informaţia / instrucţiunea nu este
înţeleasă imediat
- exerciţii de elaborare de planuri de redactare / de prezentare
- exerciţii de prezentare, relatare / (re)povestire, monolog, descriere, asociere, comparaţie, comentariu
- dialoguri, discuţii, conversaţii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere,
- exerciţii de completare de formulare în situaţii de viaţă cotidiene / situaţii profesionale specifice
specializării
- exerciţii de prezentare orală / redactare pe bază de plan
- exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat
- exerciţii de redactare de texte funcţionale generale (CV, proces verbal, referat, cerere, raport,
corespondenţă)
- exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii
folosite
- exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.
- exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaţii, discuţii, dezbateri
- convorbiri telefonice, mesaje telefonice
- exerciţii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea
- exerciţii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate
- exerciţii de solicitare / oferire de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă
- exerciţii de susţinere a unei prezentări (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare
(formală şi informală)
- exerciţii de construire / formulare a unei argumentări
- exerciţii de lucru în grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri
- exerciţii de construire şi realizare a unui interviu
- exerciţii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral
- exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat
- proiecte de grup

- exerciţii de operare cu informaţii din texte generale şi de specialitate (corelare, completare de tabele,
ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente etc.)
- exerciţii de rezumare
- exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional
- exerciţii de transformare, oral şi în scris, a unui dialog / text dialogat în unul narativ
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă,
permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor,
să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăţare-
predare.
În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea
fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela cât
mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în vedere,
mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor,
ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a
progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot
acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea
obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă
apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de
limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument
de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt
de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă.
Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi
cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate,
într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor
şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru
grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea
participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite.
Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic, ghid,
pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare etc.);
- să elaboreze raportul final;
- să facă prezentarea publică a proiectului.
1. Alegerea temei;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup;
persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are drept
consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi
încurajarea participării elevilor. Este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi
(grupul va lucra singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este
absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate
constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în
situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi
evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre
sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de
timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie
participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de
timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).
1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte autentice;
cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
prezentare şi / sau pentru produsul realizat.
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe
perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de

comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare şi,
nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica estetică,
execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);
timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur munca.
In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile acestuia şi
învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt ele
materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în
domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a
implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, persoane din exterior, precum
şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de
timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor
se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în
contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit
elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării,
generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în
care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de
documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a
lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a
dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat
”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii
limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate).
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Se
utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă.
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de
bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente.
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest
caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:
- o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică);
- o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate/ văzute (emisiuni de radio/ TV, filme, casete audio-video,
CD-ROM-uri etc.);
- interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe; răspunsuri la chestionare, interviuri;
- proiecte / părţi de proiecte realizate;
- traduceri;
- fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii personale);
- texte literare (poezii, fragmente de proză);
- lucrări scrise curente / teste;
- compuneri / creaţii literare personale;
- contribuţii personale la reviste şcolare;
- extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
- corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate
relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.
- să-şi monitorizeze progresul;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie;
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculumul Naţional şi de
situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă
la cunoştinţă.

ANEXA 2 la Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5959 / 22.12.2006
MINISTERUL EDUCAłIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAłIONAL PENTRU CURRICULUM
LIMBA ITALIANĂ
(Limba modernă 1, Limba modernă 2, Limba modernă 3)
Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările

Filiera vocaŃională, toate profilurile şi specializările
CLASA A XII-A
Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 5959 / 22.12.2006
Bucureşti, 2006
NOTĂ DE PREZENTARE
Principii
Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru ciclul superior al liceului, filierele teoretică vocaŃională
a fost elaborat avându-se în vedere următoarele repere:
• prevederile Ordinului ministrului educaŃiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, privind aprobarea
Planurilor-cadru de învăŃământ pentru ciclul superior al liceului, în noua structură a sistemului de
învăŃământ preuniversitar din România;
• curriculumul de limbi moderne parcurs de elevi în ciclul inferior al liceului;
• documentele europene privind achiziŃionarea competenŃelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în
cadrul învăŃării pe toată durata vieŃii;
• Cadrul European Comun de ReferinŃă pentru limbi: învăŃare, predare, evaluare, publicat de
Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000;
• necesitatea de a oferi, prin curriculum, un răspuns adecvat cerinŃelor sociale, exprimat în termeni de achiziŃii
finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul superior al liceului.
Prezentul curriculum Ńine seama de structurarea ciclului superior al liceului pe filiere, profiluri şi
specializări şi a fost elaborat urmărindu-se:
A. practica raŃională a limbii: prin dezvoltarea competenŃelor de receptare, de producere, de
interacŃiune şi de mediere şi transfer, elevul va putea, în limitele cunoştinŃelor dobândite, să decodifice şi
să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcŃional şi comunicativ;
B. formarea şi dezvoltarea de competenŃe de comunicare şi interacŃiune: elevul va fi capabil să
utilizeze conştient şi adecvat funcŃional modalităŃi şi tehnici de comunicare şi interacŃiune (orală şi în
scris) în diverse contexte comunicative sociale generale şi specializate.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăŃării pe toată durata vieŃii: elevul va
învăŃa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu cu ajutorul cărora să valorifice cunoştinŃe şi deprinderi
achiziŃionate prin studiul altor discipline, să utilizeze informaŃii din tabele, scheme, grafice, să folosească
dicŃionare şi alte tipuri de lucrări de referinŃă, alte surse de informare, inclusiv baze de date şi Internetul.
Din această perspectivă, curriculumul de faŃă construieşte, pe baza achiziŃiilor dobândite până la sfârşitul
învăŃământului obligatoriu, competenŃe de comunicare în limba modernă derivate dintr-un consens larg,
european şi contribuie la dezvoltarea şi aprofundarea de competenŃe cheie în alte trei dintre cele opt domenii
de competenŃe cheie (domenii asumate şi de sistemul de învăŃământ românesc) identificate la nivel
european: (5) ”a învăŃa să înveŃi” (Learning to learn),, (6) competenŃe interpersonale, interculturale,
sociale şi civice (Interpersonal and civic competences), (8) raportare la cultură (Cultural expression) 1.
Obiectivul fundamental al studierii limbilor moderne în ciclul superior al liceului este achiziŃionarea şi
dezvoltarea de către elevi a competenŃelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată
situaŃional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinŃe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate
cu implementarea programului ”EducaŃie şi formare 2010”, la niveluri echivalente cu cele prevăzute în
Cadrul European Comun de ReferinŃă.
Regimul de predare – alocare orară

În conformitate cu planurile-cadru aprobate prin Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr.5718/
22.12.2005, la clasele a XI-a şi a XII-a, liceu teoretic şi liceu vocaŃional, limba italiană are următorul
regim de predare:
În trunchiul comun (TC):
• ca limba modernă 1, cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:
pentru toate profilurile şi specializările din filierele teoretică şi vocaŃională;
• ca limba modernă 2, cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:
pentru toate specializările din filierele teoretică şi vocaŃională.
1
Cf. Implementation of “Education and Training 2010” Work Programme, Key Competences for Lifelong Learning –
a European Reference Framework, November 2004, http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/doc/basicframe.pdf.
Limba italiană, clasa a XII-a – ciclul superior al liceului, filierele teoretică şi vocaŃională 2
În curriculum diferenŃiat (CD):
• ca limba modernă 1 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:
pentru filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie; pentru filiera vocaŃională,
profil militar, specializările matematică-informatică şi ştiinŃe sociale;
• ca limba modernă 2 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:
pentru filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.
Tipuri de programe
Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne în ciclul superior al liceului, reglementat de
planurile-cadru de învăŃământ aprobate prin ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2006,
curriculumul pentru clasele a XI-a şi a XII-a, ciclul superior al liceului, filierele teoretică şi vocaŃională,
este format din:
• PROGRAMA 1 – pentru limba modernă 1, TC+CD – adresată elevilor care au început studiul
limbii moderne în clasa a III-a;
• PROGRAMA 2 – pentru limba modernă 2, TC+CD – adresată elevilor care au început studiul
limbii moderne în clasa a V-a;
• PROGRAMA 3 – pentru limba modernă 3 – adresată elevilor care au început studiul limbii
moderne în clasa a IX-a, în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din
învăŃământul în limbile minorităŃilor naŃionale, care au început studiul celei de a doua limbi
moderne în clasa a IX-a.
Programele au următoarea structură:
CompetenŃe generale – definite ca ansambluri structurate de cunoştinŃe şi deprinderi care se formează
pe întreaga durată a liceului. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe.
Valori şi atitudini – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a pentru educarea
tinerilor în spiritul valorilor europene. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe şi vor fi
avute în vedere pentru evaluarea continuă, fără însă ca ele să fie evaluate separat.
CompetenŃe specifice – derivate din competenŃele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu –
corelate cu forme de prezentare a conŃinuturilor. Seturile de competenŃe specifice corelate cu forme de
prezentare a conŃinuturilor constituie esenŃa programelor şi sunt echivalente, la nivelul fiecărui tip de programă,
tuturor limbilor moderne studiate.
ConŃinuturi recomandate, care sunt structurate în:
• Domenii tematice şi teme: specificând contextul pentru realizarea activităŃilor de învăŃare pe
parcursul orelor de limba modernă şi reprezentând în acelaşi timp reperele pentru delimitarea
tematicii care va fi folosită în evaluare.
• FuncŃii comunicative ale limbii: precizând actele de vorbire utile pentru adecvarea funcŃională
a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi).
• Elemente de construcŃie a comunicării: conŃinând categorii de structuri lingvistice care vor fi
achiziŃionate, cu care se va opera pe parcursul activităŃilor şi care vor fi utilizate în comunicare).
Programa cuprinde Elemente de construcŃia a comunicării pentru fiecare limbă modernă studiată.
CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare: conŃinând precizări cu regim obligatoriu, referitoare la modul
concret de aplicare a programei în activitatea didactică şi la metodele de învăŃare-predare care vor fi folosite.
Scurt ghid metodologic: conŃinând precizări privind următoarele aspecte:
• Recomandări privind proiectarea didactică
• Sugestii privind procesul, metodele şi activităŃile de învăŃare-predare
• Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare.
Corelarea conŃinuturilor din rubrica ”Forme de prezentare a conŃinuturilor” cu conŃinuturile tematice,
lingvistice şi funcŃionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de
proiectare didactică, în conformitate cu condiŃiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având
drept repere sugestiile din ghidul metodologic.
Structura de competenŃe corelate cu tipuri de conŃinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de
evaluare a învăŃării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul de
achiziŃionare a competenŃelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul
evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.
Pentru a se crea condiŃiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziŃie a
competenŃelor, evaluarea se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină
concordanŃă cu competenŃele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din
Ghidul metodologic.
În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaŃională ale
MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziŃionarea şi dezvoltarea de
către elevi a competenŃelor de comunicare la niveluri de performanŃă echivalente cu cele prevăzute de
Cadrul European Comun de ReferinŃă.
Pentru finele ciclului superior al liceului, nivelurile Ńintă pentru limbi moderne vor fi echivalente cu
următoarele niveluri din Cadrul European Comun de ReferinŃă:
• Limba modernă 1: - nivelul B 2 pentru toate competenŃele
• Limba modernă 2: - nivelul B 2 pentru competenŃele de receptare

- nivelul B 1 pentru competenŃele de producere
• Limba modernă 3: - nivelul A 2 pentru toate competenŃele
COMPETENłE GENERALE
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaŃii de

comunicare
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de

comunicare
3. Realizarea de interacŃiuni în comunicarea orală sau scrisă
4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaŃii variate de

comunicare
Pe parcursul studierii limbii italiene în ciclul superior al liceului se va avea în vedere cultivarea şi
Manifestarea flexibilităŃii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite
situaŃii de comunicare
Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaŃa muncii şi la patrimoniul
culturii universale
Disponibilitatea pentru acceptarea diferenŃelor şi pentru manifestarea toleranŃei prin
abordarea critică a diferenŃelor şi a stereotipurilor culturale
Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale
specifice, prin receptarea unei varietăŃi de texte în limba italiană
CLASA A XII-a
PROGRAMA 1: limba modernă 1 – trunchi comun (TC)2 + curriculum diferenŃiat (CD)3

COMPETENłE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONłINUTURILOR
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaŃii de comunicare
Forme de prezentare a conŃinuturilor
CompetenŃe specifice
TC CD
1.1 Extragerea esenŃialului din Surse şi tipuri de mesaje orale: *texte de tip
rapoarte orale, discursuri, Texte de lungime variabilă care conŃin şi reflectiv;
interviuri, talk-show-uri elemente de vocabular nefamiliare, la viteză *fragmente de
1.2 Identificarea, în texte normală, în diverse registre: critică literară;
audiate/citite, a punctelor de conferinŃe, prezentări, interviuri, rapoarte *texte literare
vedere, atitudinilor şi orale; autentice
sentimentelor exprimate neadaptate.
transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri;
1.3 Analizarea unor situaŃii
texte publicitare orale.
descrise în texte orale/scrise, în
scopul unui studiu aprofundat sau Tipuri de mesaje scrise:
al luării unor decizii Texte de lungime variabilă, în diverse
*1.4 Identificarea elementelor registre:
structurale ale textului literar texte autentice de informare generală,
(vocea auctorială, naraŃiune la pagini Internet;
pers. I şi a III-a, personaj), a articole de enciclopedie / lucrări de
simbolurilor, metaforelor, a altor popularizare;
mijloace de expresie artistică articole de presă scrisă, texte publicitare;
texte specifice domeniilor de specializare.
InformaŃii obŃinute:
idei şi informaŃii factuale pe teme de
interes;
opinii, atitudini (pro, contra, neutră),
sentimente.
Limbaj:
termeni specifici mass-media;
vocabular specific domeniului de
specializare.
2
CompetenŃele specifice tehnoredactate fără evidenŃiere prin asterisc şi corp de literă cursiv, împreună cu elementele
specificate în rubrica „Forme de prezentare a conŃinuturilor TC”, aparŃin trunchiului comun (TC) şi sunt obligatorii
pentru toate specializările din cadrul filierelor teoretică şi vocaŃională.
3
CompetenŃele specifice şi elementele specificate în „Forme de prezentare a conŃinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi
corp de literă cursiv, aparŃin curriculumului diferenŃiat (CD) pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil
umanist) şi ştiinŃe sociale (filiera vocaŃională, profil militar). Ele se adaugă celor pentru trunchiul comun şi sunt obligatorii
numai pentru aceste specializări.
TC CD
2.1 Expunerea, oral / în scris, a unor Contexte: - *eseul reflectiv
idei, opinii, puncte de vedere proprii, social, academic, profesional (situaŃia - *eseu cu structură
susŃinute de argumente şi exemple curentă, proiecte de viitor, teme de dată
2.2 Elaborarea, oral / în scris, prin cercetare)
sintetizarea de informaŃii din Opinii despre:
diferite surse, a unui raport/ persoane, situaŃii şi evenimente;
referat/ eseu / prezentare, activităŃi din domeniul de specializare.
argumentate logic şi susŃinute de Tipuri de text oral / scris:
exemple pertinente din experienŃa plan de idei, plan de prezentare,
personală sau din alte surse paragraf;
2.3 Redactarea unor texte funcŃionale raport / referat / eseu / expunere /
variate mai complexe, structurate şi povestire / prezentare;
cu folosirea de conectori corespondenŃă personală şi oficială /
2.4 Utilizarea convenŃiilor folosite administrativă;
în comunicarea orală şi în scris, texte funcŃionale specifice domeniului de
formală şi informală, adecvând specializare.
formatul şi limbajul la context şi la ConvenŃii şi limbaj în comunicare:
tipul de text pentru atingerea scopului (tehnici de
*2.5 Argumentarea, oral/ în scris, argumentare, formule de persuasiune).
a modului personal de interpretare
a unui text literar
TC CD
3.1 Oferirea de răspunsuri, oral sau în Tipuri de interacŃiuni: - *dezbatere/proces
scris, la un chestionar pe teme de ConversaŃii derulate cu viteză normală, în literar
interes, în care sunt motivate opŃiunile diverse registre, pe teme de interes;
3.2 Realizarea de prezentări pe teme Prezentări de produse, de servicii, pe teme
din domeniul de specializare, pe bază date, rostite la viteză normală.
de materiale pregătite în prealabil Moduri de interacŃiune:
3.3 Redactarea de scrisori / alte texte faŃă în faŃă, în perechi / grup;
funcŃionale pe diferite teme, către în faŃa unui auditoriu (prezentări);
diverşi destinatari, în diferite la distanŃă: corespondenŃă, la telefon.
scopuri de comunicare (a obŃine Contexte:
ceva, a informa, a convinge, a ConversaŃii:
invita, a refuza etc.) cu adecvarea situaŃii sociale formale şi informale,
formatului şi limbajului la subiect situaŃii familiare, situaŃii conflictuale;
şi la cititorul intenŃionat interviuri, faŃă în faŃă sau telefonic.
3.4 Participarea la conversaŃii, Prezentări – contexte academice şi
folosind un limbaj adecvat profesionale, formale şi informale.
funcŃional la context şi respectând Tipuri de texte funcŃionale:
normele socio-culturale, în funcŃie corespondenŃă, felicitări, invitaŃii, reclame,
de rol şi de relaŃiile cu interlocutorii anunŃuri, cereri, chestionare, fişe.
*3.5 Utilizarea limbajului adecvat ConvenŃii şi limbaj în comunicare:
pentru îndeplinirea rolului alocat formule de iniŃiere, întreŃinere şi încheiere a
într-o dezbatere unei conversaŃii, limbaj nonverbal;
*3.6. Utilizarea limbajului adecvat convenŃii pentru exprimarea raporturilor
în negocierea sensului într-o în cadrul comunicării.
interacŃiune orală/scrisă
4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaŃii variate de comunicare
TC CD
4.1 Rezumarea în scris, într-un Texte de informare generală şi din - *texte literare
număr de cuvinte dat, a unui text citit domeniul de specializare. - *articole de presă
4.2 Transferul informaŃiilor din Diagrame, grafice, tabele. - *înregistrări
texte referitoare la domeniul de Opinii, comentarii (înregistrări audio). preluate din
specializare în diverse forme de Dialoguri (înregistrate sau interpretate). mass-media
prezentare Tehnici de utilizare a dicŃionarului .
4.3. Traducerea din limba italiană
în limba maternă / din limba maternă
în limba italiană (în scris, cu
ajutorul dicŃionarului), a unui text
de dificultate medie, din domeniul
de specializare
*4.4 Rezumarea orală şi / sau în
scris a esenŃialului dintr-un text
(audiat sau citit) din mass-media /
literar într-un număr determinat de
cuvinte
*4.5 Parafrazarea unui citat
folosind exemple personale / prin
raportare la experienŃa personală
PROGRAMA 2: Limba modernă 2 – trunchi comun (TC)4 + curriculum diferenŃiat (CD)5
TC CD
1.1 Selectarea, din texte orale şi/sau Tipuri de texte orale şi scrise: *texte literare
scrise referitoare la domeniul de Texte de lungime variabilă care conŃin
şi elemente de vocabular nefamiliare: autentice,
specializare, de informaŃii şi opinii
Texte orale/ scrise de informare generală talk-show-uri,
relevante pentru a rezolva o sarcină
/ specializate, descriptive şi narative *articole de presă
de lucru
1.2 Discriminarea între informaŃii Texte din mass-media (presă scrisă / *materiale de
factuale şi opinii, în mesaje orale audio-vizuală, anunŃuri, publicitate); referinŃă: antologii,
Mesaje orale, formale şi informale, istorii literare,
şi/sau scrise
emise de cei din jur, inclusiv Internet
1.3 IniŃierea de acŃiuni adecvate conversaŃii telefonice;
pentru confirmarea sau clarificarea *presă specializată
Povestiri/ rapoarte/ prezentări orale/
sensului mesajului *critică literară
scrise, interviuri, conversaŃii;
*1.4 Identificarea avantajelor şi a Mesaje scrise, cereri, reclamaŃii.
dezavantajelor unor situaŃii descrise InformaŃii obŃinute:
în texte, în scopul luării unor decizii, informaŃii factuale/ date pe teme diverse;
al formulării unor soluŃii opinii, atitudini (pro, contra, neutră).
*1.5 Utilizarea unor materiale de Moduri de acŃiune: întrebări, limbaj
referinŃă adecvate pentru a verifica corporal / nonverbal, verificarea
corectitudinea informaŃiei transmise sensului prin alte surse.
TC CD
2.1 Redactarea de texte funcŃionale Tipuri de texte produse: *eseu de opinie, eseu
variate, structurate, după model, Eseuri şi texte funcŃionale structurate argumentativ etc.
aducând argumente şi exemple în (corespondenŃă, procese verbale, *materiale de
sprijinul opiniilor exprimate rapoarte, C.V., documente specifice referinŃă: antologii,
2.2 Prezentarea unui monolog pe temă domeniului de specializare); istorii literare
dată, structurat, susŃinut de exemple din Povestiri / Prezentări orale / scrise; *presă specializată
viaŃa personală sau din alte surse Paragrafe pe diverse arii tematice, *critică literară
2.3 Transmiterea, în limbaj clar şi inclusiv de specialitate *fragmente de texte
precis, oral şi / sau în scris, de Contexte: situaŃii specifice în familie, literare
informaŃii corecte vizând aspecte din comunitate, activităŃi socio-profesionale;
domeniul de specializare Limbaj:
2.4 Emiterea, oral/ în scris, de ipoteze şi vocabular adecvat contextului;
susŃinerea lor cu câteva argumente în vocabular specific comun, relevant
cadrul unei discuŃii / dezbateri pentru domeniul de specializare.
*2.5 Prezentarea şi comentarea unui Tipuri de informaŃii:
film / a unei cărŃi prin raportare la aranjamente şi activităŃi sociale;
experienŃa personală, cu exprimarea probleme operaŃionale în situaŃii de
gândurilor şi / sau a sentimentelor viaŃă cotidiene.
despre acestea activităŃi specifice domeniului de
specializare.
4
CompetenŃele specifice tehnoredactate fără evidenŃiere prin asterisc şi corp de literă cursiv, împreună cu elementele
specificate în rubrica „Forme de prezentare a conŃinuturilor TC”, aparŃin trunchiului comun (TC) şi sunt obligatorii
pentru toate specializările din cadrul filierelor teoretică şi vocaŃională.
5
CompetenŃele specifice şi elementele specificate în „Forme de prezentare a conŃinuturilor CD”, marcate prin
asterisc (*) şi corp de literă cursiv, aparŃin curriculumului diferenŃiat (CD) pentru specializarea filologie (filiera teoretică,
profil umanist). Ele se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru această specializare.
TC CD
3.1 Realizarea unui interviu structurat Tipuri de interacŃiuni
pe baza unui chestionar deja elaborat, Oral: dialog, conversaŃie, discuŃie,
adăugând câteva întrebări spontane interviu, prezentare
3.2 Redactarea de texte funcŃionale În scris: scrisoare, mesaj email,
pe diferite teme, adresate anumitor telegramă, felicitare, cerere, invitaŃie
destinatari în diferite scopuri de
Contexte:
comunicare (pentru a exprima
intenŃii, a obŃine ceva, a informa, a situaŃii sociale informale, contexte
convinge, a invita, a refuza etc.) academice, situaŃii conflictuale;

3.3 Verificarea înŃelegerii şi situaŃii profesionale tipice pentru
solicitarea / oferirea de clarificări / domeniul de specializare

explicaŃii, atunci când informaŃia nu Moduri de interacŃiune:
este clar înŃeleasă faŃă în faŃă, în perechi / în grup mic /
3.4 Adecvarea formatului şi a în faŃa unui auditoriu;
limbajului la subiect şi la interlocutor la distanŃă: la telefon, corespondenŃă.
/ cititorul intenŃionat, cu utilizarea ConvenŃii şi limbaj în comunicare:
convenŃiilor folosite în comunicarea
pentru exprimarea raporturilor în cadrul
orală şi scrisă formală şi informală
comunicării (prieteni, colegi, persoane
*3.5 IniŃierea de acŃiuni adecvate oficiale etc.)
pentru confirmarea sau clarificarea
pentru atingerea scopului (tehnici de
sensului mesajului
argumentare, formule de persuasiune)
formule de comunicare standardizate,
formule de politeŃe

TC CD
4.1 Rezumarea, oral şi / sau în scris, a Dialoguri - *scurte povestiri
conŃinutului unui mesaj liber sau Fragmente / texte de specialitate - *comentarii
funcŃional
Fragmente/ texte de informare generală
4.2 Traducerea din limba italiană în
Rezumat
limba maternă / din limba maternă în
limba italiană, oral şi / sau în scris, a Tehnici de utilizare a dicŃionarului
unui mesaj / text simplu din domeniul Tabele, grafice
de specializare, cu ajutorul
dicŃionarului (în scris – cu ajutorul
dicŃionarului)
4.3 Transferul informaŃiilor factuale
din texte de informare generală în
diverse forme de prezentare
*4.4 Transferul şi adaptarea
semnificaŃiei unui text literar la
contexte neliterare
PROGRAMA 3 (limba modernă 3 - filierele teoretică şi vocaŃională, toate profilurile şi specializările)
CompetenŃe specifice Forme de prezentare a conŃinuturilor
1.1 Desprinderea semnificaŃiei globale, a ideilor generale - fragmente / texte de informare generală şi
şi a unor detalii din scurte discuŃii între vorbitori nativi / de specialitate
înregistrări radio / TV pe subiecte de interes - rapoarte / prezentări orale / scrise de
1.2 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din dificultate medie
texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de - dialoguri, conversaŃii, interviuri
lucru - articole de presă publicitate
- emisiuni radio / TV, înregistrări audio-
1.3 Selectarea informaŃiilor relevante din diferite fragmente / video
texte în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru - texte argumentative
1.4 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor - povestiri
dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute
2.1 Relatarea, oral şi/sau în scris unei activităŃi - povestire / prezentare orală / scrisă
desfăşurate în grup / a unui fapt divers / eveniment / film, - descrieri / comparări de obiecte, persoane
pe baza unui plan dat - texte pe diverse arii tematice, inclusiv de
2.2 Explicarea folosirii unui produs / a aplicării unei specialitate
proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare - planul de idei
- formulare
2.3 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize)

3.1 Preluarea şi transmiterea unui mesaj audiat când este - mesaje orale (faŃă în faŃă / telefonic)
permisă cererea pentru repetarea unor cuvinte în scopul - dialog, discuŃie, dezbatere
clarificării - instrucŃiuni
3.2 Reformularea unui mesaj / unor instrucŃiuni, la - texte funcŃionale:
cererea interlocutorului - scrisori oficiale de diverse tipuri
- reclamă
3.3 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunŃuri - anunŃ
din mass-media / la o scrisoare oficială - cerere
3.4 Identificarea intenŃiei vorbitorului / a tipului de - invitaŃie
relaŃie instituită de acesta în interacŃiunea verbală

4.1 Transferarea informaŃiilor dintr-un text în scheme, - fragmente / texte de informare generală
tabele, diagrame, utilizând la nevoie dicŃionarul - dialoguri simple (înregistrate sau
4.2 Rezumarea, oral şi / sau în scris, a unui text cunoscut, interpretate)
pe baza unui plan dat - rezumat
- instrucŃiuni
4.3 Traducerea unor mesaje simple, din limba italiană în - discuŃii pe teme profesionale
limba maternă/ din limba maternă în limba italiană, în - tehnici de utilizare a dicŃionarului
situaŃii de comunicare familiare
CONłINUTURI RECOMANDATE PENTRU CLASA A XII-A
(toate profilurile şi specializările)
Pentru formarea şi dezvoltarea competenŃelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, comisia
naŃională de specialitate recomandă să fie utilizate conŃinuturile din listele de mai jos.
La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi
LIMBA MODERNĂ 1 (clasa a XII-a)

TEME
Se recomandă ca activităŃile de învăŃare în clasa a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, să fie proiectate
şi realizate în contextul următoarelor teme:
- ViaŃa personală şi comportamentul social
- Tinerii şi provocările societăŃii contemporane
- RelaŃii între tineri (munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă)
- Implicare în activităŃi cu scop umanitar
- Pregătirea tinerilor pentru viaŃa activă (civism, voluntariat, proiecte de dezvoltare personală şi de
integrare socială)
• DOMENIUL PUBLIC
- Servicii în sfera publică
- Ecologie: protecŃia mediului înconjurător
- Mijloacele moderne de comunicare în masă
- GeneraŃia tânără şi comunicarea în mediul electronic
• DOMENIUL OCUPAłIONAL
- Universul profesiilor şi al meseriilor - aspecte relevante, implicaŃii sociale: muncă, şomaj
- Meserii de viitor
- Demersuri administrative în spaŃiul public (formulare şi Curriculum Vitae, cerere pentru
obŃinerea unei burse de studiu, scrisoare de intenŃie, interviul pentru angajare)
• DOMENIUL EDUCAłIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZAłIE
- Orientarea către trasee de formare în învăŃământul superior (diverse profiluri)
- Situri de interes cultural în Italia, *festivaluri / evenimente culturale, folclor, conservarea
patrimoniului cultural
- PersonalităŃi din sfera culturală (religie, muzică, literatură, teatru, pictură, cinematografie) şi din
sfera ştiinŃifică, invenŃii tehnologice marcante în spaŃiul italian
- *Aportul Italiei la construcŃia europeană
- Evenimente istorice marcante, descoperiri arheologice
FUNCłII COMUNICATIVE ALE LIMBII / ACTE DE VORBIRE
Se va avea în vedere achiziŃionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul
informal, în contexte relevante pentru viaŃa socială, cu precădere a acelor funcŃii comunicative ale limbii (acte de
vorbire) din lista de mai jos.
Pe parcursul clasei a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, se vor achiziŃiona şi utiliza, adecvat contextelor de
comunicare, următoarele acte de vorbire, inserate în textele de studiu:
1. A solicita/ a oferi informaŃii despre obiecte/ locuri/ acŃiuni, persoane (identitate, pregătire, preocupări,
profesie, proiecte, realizări)
2. A confirma / a infirma informaŃii
3. A solicita repetarea şi reformularea unui mesaj
4. A descrie obiecte/ locuri/ fenomene
6. A povesti o întâmplare/ un eveniment/ o suită de acŃiuni
7. A solicita / a da explicaŃii/ lămuriri în cadrul unei interacŃiuni orale sau scrise
*
La limba modernă 1, conŃinuturile marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv aparŃin curriculumului diferenŃiat pentru
specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinŃe sociale (filiera vocaŃională, profil militar).
8. A explica un fenomen, o stare
9. A face o expunere pe o tema dată
10. A exprima interese, intenŃii şi preferinŃe legate de dezvoltarea personală
11. A exprima sentimente şi stări emoŃionale
12. *A exprima aprecieri asupra unei acŃiuni /a unui produs concret sau abstract
13. A susŃine cu argumente un punct de vedere
14. A formula un raŃionament relaŃionând cauze/ efecte/ ipoteze
ELEMENTE DE CONSTRUCłIE A COMUNICĂRII
În clasa a XII-a, dezvoltarea competenŃelor de comunicare şi îmbogăŃirea cunoştinŃelor de limbă se bazează pe
elementele de construcŃie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate atât în ciclul inferior al liceului
cât şi în clasa a XI-a.
Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu formele, structurile şi mecanismele
lingvistice deja achiziŃionate în ciclurile de şcolaritate anterioare şi cu următoarele elemente noi:
Elemente lexicale
• RelaŃii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie, familii de cuvinte
• Câmpuri lexicale
• Derivarea, compunerea (principalele aspecte)
• Registre ale limbii
• Limbaje specializate
• Figuri de stil
• Modurile verbale nepersonale (consolidare)
• Adverbul (consolidare)
• ConjuncŃia (consolidare)
• PrepoziŃia (consolidare)
• Subordonatele implicite şi explicite
• Subordonata subiectivă
• Subordonata predicativă
• Subordonata concesivă
• Subordonata condiŃională (+ il periodo ipotetico – consolidare)
• Subordonata cauzală
• Subordonata finală
• Subordonata consecutivă
• Subordonata modală
• Subordonata temporală
• Subordonata relativă
• Vorbirea directă şi vorbirea indirectă
• *Fraza impersonală
• Coordonarea
• Subordonarea: propoziŃii explicite şi implicite
• Stilul indirect
Tipuri de texte
• Textul argumentativ (structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente si exemple, analiză şi
ordonare de paragrafe, diverse tipuri de articulatori), producere de texte argumentative
• Textul poetic
• Textul narativ (consolidare)
• Textul publicitar (inclusiv lectura imaginii publicitare)
NOTA: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparŃin metalimbajului de specialitate. Terminologia
elementelor de construcŃie a comunicării nu va face obiectul unei învăŃări explicite. In cadrul activităŃilor didactice nu se
va apela la conceptualizarea unităŃilor lingvistice utilizate în situaŃiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare
dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global.
Elementele de gramatică se vor doza progresiv, potrivit dificultăŃii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea
tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri
lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in domeniul profesional de specializare.
TEME
Se recomandă ca la activităŃile de învăŃare în clasa a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, să fie
proiectate şi realizate în contextual următoarelor teme:
- ViaŃa personală şi comportament în societate: stil de viaŃă, preocupări sociale şi asociative,
modalităŃi de petrecere a timpului liber, turism
- RelaŃii interpersonale: raporturi între generaŃii, universul afectiv
- Tinerii şi provocări ale societăŃii contemporane
- Universul afectiv
• DOMENIUL PUBLIC
- Mijloacele moderne de informare şi comunicare în masă
- Aspecte semnificative ale mediului urban
- Servicii publice, transporturi moderne
- Proiecte de pregătire profesională
- Profesii de viitor şi implicaŃiile lor sociale
• DOMENIUL EDUCAłIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZAłIE
- Aspecte semnificative ale societăŃii italiene contemporane (educaŃie, viaŃă socială, economică, politică)
- TradiŃii, obiceiuri, sărbători
- PersonalităŃi culturale italiene (literatură, arte plastice, muzică, cinematografie)
- PersonalităŃi din lumea sportului
- *Italia în procesul de integrare europeană

Se va avea în vedere achiziŃionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în
registrul informal, în contexte relevante pentru viaŃa socială, cu precădere a acelor funcŃii comunicative
Pe parcursul clasei a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, se vor achiziŃiona şi utiliza, adecvat
contextelor de comunicare, următoarele acte de vorbire, inserate în textele de studiu:
1. A solicita / a oferi informaŃii despre obiecte/ locuri/ acŃiuni şi persoane (identitate, pregătire,
preocupări, profesie, proiecte, realizări)
2. A confirma / a infirma informaŃii
3. A solicita repetarea şi reformularea unui mesaj
4. A descrie obiecte/ locuri/ fenomene
6. A povesti o întâmplare/ un eveniment
7. A solicita / a da explicaŃii/ lămuriri în cadrul unei interacŃiuni orale sau scrise
8. A explica un fenomen, o stare
9. A face o expunere pe o tema dată
10. A exprima interese, intenŃii şi preferinŃe legate de dezvoltarea personală
11. A exprima sentimente şi stări emoŃionale
*
12. A susŃine cu argumente un punct de vedere
*
La limba modernă 2, conŃinuturile marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv aparŃin curriculumului diferenŃiat
pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist).
În clasa a XII a, dezvoltarea competenŃelor de comunicare şi îmbogăŃirea cunoştinŃelor de limbă se
bazează pe elementele de construcŃie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate atât în ciclul
inferior al liceului, cât şi în clasa a XI-a.
Pe parcursul clasei a XII-a, limba modernă 2, se recomandă a se opera cu formele, structurile şi
mecanismele lingvistice deja dobândite şi cu următoarele elemente noi:
Elemente lexicale
• RelaŃii semantice: antonimie, sinonimie, familii de cuvinte
• Câmpuri lexicale
• Registre ale limbii
• Substantivul – genul şi numărul (consolidare)
• Particulele pronominale ci şi ne
• Adjectivul – gradele speciale de comparaŃie (consolidare)
• Adverbul
• Pronumele relative
• Numeralul (consolidare)
• Folosirea conjunctivului (consolidare)
• ConjuncŃii de coordonare şi subordonare
• ConcordanŃa timpurilor la indicativ şi conjunctiv (consolidare)
• *Il periodo ipotetico
• Modurile verbale nepersonale
Tipuri de texte
• Textul publicitar (reluare şi îmbogăŃire)
• Textul narativ (reluare şi îmbogăŃire)
• Textul poetic
• Textul incitativ (consolidare)
Lectura imaginii
• Portretul
• Imaginea publicitară
lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in domeniul profesional de specializare.

TEME
Se recomandă ca activităŃile de învăŃare în clasa a XII-a să fie proiectate şi realizate în contextul
următoarelor teme:
- Universul adolescenŃei: viaŃa cotidiană, relaŃii interpersonale, vestimentaŃie/modă)
- Tinerii şi societatea contemporană
• DOMENIUL PUBLIC
- Aspecte din viaŃa contemporană: viaŃa socială/educaŃie/ecologie, etc.
- Mijloace moderne de comunicare în masă
- Profesiuni / proiecte de formare
• DOMENIUL EDUCAłIONAL
- Cultură şi civilizaŃie italiană: regiuni/ oraşe/obiective turistice/culturale
- PersonalităŃi ale culturii italiene
- TradiŃii culturale şi regionale ale Italiei
- *Italia în procesul de integrare europeană
Se va avea în vedere achiziŃionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în
registrul informal, în contexte relevante pentru viaŃa socială, cu precădere a acelor funcŃii comunicative
Pe parcursul clasei a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, se vor achiziŃiona şi utiliza, adecvat
contextelor de comunicare, următoarele acte de vorbire, inserate în textele de studiu:
1. A iniŃia/a continua/a încheia o interacŃiune verbală
2. A cere / a da informaŃii de timp/ oră, program de lucru
3. A exprima acordul / dezacordul
4. A se scuza / a răspunde la scuze
5. A exprima stări emoŃionale: bucurie, teamă
6. A exprima o opinie personală
7. A relata o acŃiune / o suită de acŃiuni
8. *A rezuma un text
9. A da instrucŃiuni / indicaŃii
10. *A exprima certitudinea şi îndoiala
11. A caracteriza o persoană
12. A descrie o imagine
In clasa a XII-a, dezvoltarea competenŃelor de comunicare şi îmbogăŃirea cunoştinŃelor de limbă se
bazează pe elementele de construcŃie a comunicării însuşite sau consolidate/ sistematizate în ciclul
inferior al liceului şi în clasa a XI-a.
Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu elementele deja achiziŃionate
Elemente lexicale
Antonime, sinonime
Familii de cuvinte
Câmpuri lexicale
Elemente de morfologie şi sintaxă
Articolul
Folosirea articolului hotărât: consolidare şi îmbogăŃire
Substantivul
Pluralul substantivului: consolidare şi îmbogăŃire
Pronumele
Pronumele complement direct şi indirect: consolidare
Pronumele personale combinate
Pronumele şi adjectivul demonstrativ
Verbul
Modul indicativ prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor simplu, viitor
anterior (consolidare)
Modul condiŃional (reluare şi consolidare)
Modul imperativ (reluare şi consolidare)
Acordul participiului trecut cu subiectul (consolidare)
Modul conjunctiv prezent, perfect,imperfect, mai mult ca perfect (consolidare)
Folosirea conjunctivului
Modurile nepersonale (reluare)
ConjuncŃia
ConjuncŃii coordonatoare şi subordonatoare
PrepoziŃia
Folosirea prepoziŃiei (reluare şi consolidare)
InterjecŃia (reluare şi consolidare)
Tipuri de texte
Textul publicitar
Textul descriptiv
Textul narativ
Lectura imaginii
Imaginea publicitară
lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in domeniul profesional de specializare
CONDIłII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de
ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.
Stabilirea competenŃelor care vor fi vizate şi a conŃinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este
la latitudinea profesorilor, obligaŃia acestora fiind să asigure achiziŃionarea de către elevi a tuturor
competenŃelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător.
Corelarea competenŃelor cu conŃinuturile tematice, lingvistice şi funcŃionale recomandate în
programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere
sugestiile din ghidul metodologic.
Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcŃiilor comunicative care se
vor achiziŃiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.
În activitatea de învăŃare-predare se vor folosi metode comunicative, tehnici interactive şi activităŃi
centrate pe elev.
Temele pentru acasă se vor stabili astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu
depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs6.
Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu
grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru
să fie sporit.
Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenŃele din programe
şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.
SCURT GHID METODOLOGIC

Procesul de formare / învăŃare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităŃilor de învăŃare;
- transpunerea proiectului în activităŃi didactice concrete;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului
obŃinut;
- evaluarea rezultatelor învăŃării / gradului de achiziŃie a competenŃelor.
care asigură un demers didactic concordant cu situaŃia concretă din clasă.
6
Se va avea în vedere timpul cât elevii lucrează efectiv la rezolvarea a diverse sarcini de învăŃare / de lucru pe parcursul orei.
1. Studierea atentă şi în detaliu a programei şcolare.
2. Selectarea din conŃinuturile programei (teme, funcŃii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul
de specializare.
3. Corelarea competenŃelor cu conŃinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea UnităŃilor de
învăŃare (U.Î.).
autentice etc.
5. Stabilirea succesiunii unităŃilor de învăŃare şi detalierea conŃinuturilor tematice pentru fiecare unitate
în raport cu competenŃele care le sunt asociate.
6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăŃare, în concordanŃă cu competenŃele
vizate.
ConŃinuturi ale U.Î.
Nr. tematic Nr. ore ObservaŃii**
CompetenŃe Săptămâna
U.Î. elemente de construcŃie a comunicării alocate (amendamente)
vizate*
funcŃii comunicative
*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenŃă de unitatea de
învăŃare respectivă
**NOTĂ: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcŃie de problemele apărute şi de constatările făcute
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂłI DE ÎNVĂłARE7
Metodologia de proiectare a unei unităŃi de învăŃare constă într-o succesiune de etape înlănŃuite logic,
care contribuie la detalierea conŃinuturilor, în vederea formării competenŃelor specifice.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăŃare vizată.
Detalieri ale conŃinuturilor CompetenŃe ActivităŃi de Resurse Evaluare

unităŃii de învăŃare vizate* învăŃare
- tema (detaliată pe lecŃii)
- funcŃii comunicative
- elemente de construcŃie a comunicării
III. TIPURI DE ACTIVITĂłI ŞI EXERCIłII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
- exerciŃii de identificare de informaŃii
- exerciŃii de confirmare a înŃelegerii sensului global dintr-un mesaj oral / text scris
- exerciŃii de identificare şi discriminare între informaŃii factuale şi opinii / puncte de vedere
- exerciŃii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral / scris
- exerciŃii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral sau scris
- exerciŃii de utilizare a unor materiale de referinŃă pentru identificarea sensului unor elemente de text
nefamiliare
- exerciŃii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente
- exerciŃii de confirmare / clarificare şi de solicitare a confirmării / clarificării sensului
- exerciŃii de desprindere / înŃelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare, povestire)
- exerciŃii de completare de texte lacunare
- exerciŃii de confirmare a înŃelegerii prin efectuare de acŃiuni pe baza informaŃiilor obŃinute pe cale
orală/ prin lectură
- exerciŃii de analiză de situaŃii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii
7
Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEdC, CNC, Bucureşti,
2002
- exerciŃii de formulare de întrebări şi răspunsuri
- exerciŃii de solicitare şi oferire de informaŃii, prin întrebări şi răspunsuri,
- exerciŃii de oferire şi solicitare de instrucŃiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru
- exerciŃii de solicitare şi oferire de clarificări şi explicaŃii când informaŃia / instrucŃiunea nu este
înŃeleasă imediat
- exerciŃii de elaborare de planuri de redactare / de prezentare
- exerciŃii de prezentare, relatare / (re)povestire, monolog, descriere, asociere, comparaŃie, comentariu
- dialoguri, discuŃii, conversaŃii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere,
- exerciŃii de completare de formulare în situaŃii de viaŃă cotidiene / situaŃii profesionale specifice
specializării
- exerciŃii de prezentare orală / redactare pe bază de plan
- exerciŃii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat
- exerciŃii de redactare de texte funcŃionale generale (CV, proces verbal, referat, cerere, raport, corespondenŃă)
- exerciŃii de utilizare a unor materiale de referinŃă pentru a verifica corectitudinea informaŃiei şi limbii folosite
- exerciŃii de redactare în vederea acurateŃei informaŃiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.
- exerciŃii în perechi / grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaŃii, discuŃii, dezbateri
- exerciŃii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea
- exerciŃii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate
- exerciŃii de solicitare / oferire de clarificări / explicaŃii când informaŃia nu este clar înŃeleasă
- exerciŃii de susŃinere a unei prezentări (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare
(formală şi informală)
- exerciŃii de construire / formulare a unei argumentări
- exerciŃii de lucru în grup: formulare / ordonare / esenŃializare a unor idei / enunŃuri
- exerciŃii de construire şi realizare a unui interviu
- exerciŃii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral
- exerciŃii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenŃionat
- proiecte de grup
- exerciŃii de operare cu informaŃii din texte generale şi de specialitate (corelare, completare de tabele,
ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente etc.)
- exerciŃii de transfer de informaŃie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)
- exerciŃii de luare de notiŃe
- exerciŃii de rezumare
- exerciŃii de traducere şi retroversiune
- exerciŃii de reformulare şi transpunere în alt registru funcŃional
- exerciŃii de transformare, oral şi în scris, a unui dialog / text dialogat în unul narativ
IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă,
permiŃând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziŃionare a competenŃelor şi a cunoştinŃelor,
să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăŃare-
predare.
fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenŃe, pentru a modela cât
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăŃării este necesar să se aibă în vedere,
mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităŃii şi învăŃării elevilor,
ci şi a proceselor de învăŃare, şi a competenŃelor achiziŃionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a
progresului elevilor. Este evident că modalităŃile (metode, instrumente) tradiŃionale de evaluare nu pot
acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiŃii, pentru a putea
obŃine cât mai multe date relevante privind învăŃarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă
apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziŃiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenŃelor lor de comunicare şi inter-relaŃionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
PROIECTUL este o activitate complexă de învăŃare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în
grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenŃe de
lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm
propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăŃare şi permite învăŃarea şi de la colegi.
Proiectul pune elevii în situaŃia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăŃa în
cooperare, de a realiza activităŃi în mod independent, de a împărtăşi celorlalŃi cele realizate / învăŃate,
într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcŃie de mărimea clasei, natura obiectivelor
şi experienŃa participanŃilor, dar un număr de patru-cinci participanŃi reprezintă mărimea ideală pentru
grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade
posibilitatea participării efective la toate activităŃile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea
obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.
- să facă o cercetare (investigaŃie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic, ghid,
pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziŃie, corespondenŃă, spectacol / serbare etc.);
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităŃii:
- Distribuirea responsabilităŃilor în cadrul grupului;
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărŃi de la bibliotecă, presă,
persoane specializate în domeniul respectiv, instituŃii, organizaŃii guvernamentale etc.);
consecinŃă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi
fazele activităŃii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenŃial al procesului, mai ales dacă proiectul este
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităŃii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi
încurajarea participării elevilor. Este esenŃială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi
(grupul va lucra singur în cea mai mare parte a timpului), intervenŃia sa fiind minimă şi doar atunci când este
absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăŃilor întâmpinate
constituie o parte importantă a învăŃării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în
situaŃia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenŃă negativă asupra învăŃării. Asigurarea şi
evidenŃierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parŃiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre
sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucŃiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conŃină şi o limită de
timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucŃiunile pe tablă, foi de hârtie
şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanŃi; mediator – asigură
participarea tuturor membrilor grupului la discuŃii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de
EsenŃa proiectului constă:
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuŃie;
3. Într-o sarcină concretă în care activităŃile lingvistice şi activităŃile practice (scrisul, tipărirea,
cameră de luat vederi, dicŃionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
5. În dobândirea unei experienŃe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaŃi pentru modul de lucru, pentru modul de
prezentare şi / sau pentru produsul realizat.
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăŃare (dacă cerinŃa este ca elevii să-şi
elaboreze proiectul pe baza cunoştinŃelor şi înŃelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi
2) competenŃele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenŃe de comunicare atât pe
comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alŃi adulŃi şi colegi într-un efort de colaborare şi,
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaŃia şi imaginaŃia, judecata şi tehnica estetică,
execuŃia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);
4) reflecŃia (capacitatea de a se distanŃa faŃă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere
timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanŃa de a-şi aprecia singur munca.
învaŃă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenŃelor elevului aşa cum sunt ele
materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăŃarea care se doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenŃiază proiectul în
domeniul capacităŃilor cognitive şi al stilului de învăŃare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a
implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alŃi elevi, dar şi cu profesori, persoane din exterior, precum
şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).
ExperienŃa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o
perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiŃe, să le revizuiască şi să reflecteze
asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaŃii interpersonale, cooperare; oferă oportunităŃi de comunicare şi
utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată
după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un
sentiment al implicării, generând o puternică motivaŃie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important,
constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înŃelegerea şi competenŃele dobândite prin
parcurgerea curriculumului şcolar.
lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienŃele pe care le-a
dobândit în învăŃarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat
- motivarea elevului (celui care învaŃă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii
limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieŃi;
- prezentarea competenŃelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziŃionate).
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienŃele sale
lingvistice, portofoliul conŃine trei părŃi:
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naŃionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenŃele atinse în domeniul limbilor străine şi experienŃa de învăŃare;
se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinŃă.
- un dosar care conŃine alte materiale cu privire la procesul de învăŃare, obiectivele fixate de titular, «carnetul
de bord», cu notaŃiile privind experienŃele de învăŃare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente.
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest
caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conŃine documente cum ar fi:
- o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate/ văzute (emisiuni de radio/ TV, filme, casete audio-video,
CD-ROM-uri etc.);
- interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenŃe;
- răspunsuri la chestionare, interviuri;
- proiecte / părŃi de proiecte realizate;
- traduceri;
- fotografii, ilustraŃii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri /
creaŃii personale);
- compuneri / creaŃii literare personale;
- contribuŃii personale la reviste şcolare;
- corespondenŃă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităŃii, a acelor documente considerate
relevante pentru competenŃele deŃinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul va prezenta la început o listă
cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele se acumulează fie la
cererea profesorului, fie la dorinŃa elevului (care va include acele documente pe care elevul le consideră ca fiind
semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluŃia elevului.
Portofoliul îi permite elevului:
- să-şi pună în evidenŃă achiziŃiile lingvistice;
- să-şi planifice învăŃarea;
- să ia parte activ la propriul proces de învăŃare.
Portofoliul îi permite profesorului:
- să înŃeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
- să negocieze obiectivele învăŃării şi să stimuleze motivaŃia;
- să programeze învăŃarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acŃiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie;
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de competenŃele prevăzute în programele şcolare şi de
situaŃia în care elevul va utiliza acest tip de document. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va
fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinŃă.
Anexa la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3488 / 23.03.2006

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
LIMBA ITALIANĂ
– FILIERA TEHNOLOGICĂ –
Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională

Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională
Aprobat prin Ordinul ministrului

Nr. 3488 / 23.03.2006
Bucureşti, 2006
NOTĂ DE PREZENTARE
Repere
Programele şcolare de Limba italiană pentru ciclul superior al liceului – filiera tehnologică – valabile atât
pentru ruta directă de calificare profesională (clasele a XI-a – XII-a), cât şi pentru ruta progresivă de
calificare profesională prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare (clasele a XII-a – XIII-a)
au fost elaborate având în vedere:
• prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, privind aprobarea
planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului;
• cerinţele formulate în Unitatea de competenţă Comunicare în limba modernă. Nivel 3, din componenţa
tuturor calificărilor profesionale de nivel 3, şcolarizate în ciclul superior al liceului;
• normele metodologice de elaborare a curriculumului pe baza unităţilor de competenţe, prin organizarea
modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa unei calificări profesionale;
• necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mai adecvat cerinţelor socio-profesionale, exprimat
în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul
superior al liceului.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară se raportează la: (a) programele de limbi moderne pentru clasele
anterioare; (b) Unitatea de competenţă Comunicare în limba modernă. Nivel 3; (c) documentele Comisiei
Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie; (d) ”Cadrul European Comun de Referinţă
pentru limbi: învăţare, predare, evaluare”, publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.
învăţământului obligatoriu, competenţe de comunicare în limba modernă derivate dintr-un consens larg, european,
şi contribuie la dezvoltarea şi aprofundarea de competenţe cheie în alte trei dintre cele opt domenii de competenţe
cheie (domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european1: (5) ”a învăţa să
înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale şi civice (Interpersonal and civic competences), (8)
raportare la cultură (Cultural expression).
Regim de predare – alocări orare:
În conformitate cu noile planuri-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, la filiera tehnologică – clasele a XI-a şi a XII-a (ruta
directă de calificare profesională), respectiv clasele a XII-a şi a XIII-a (ruta progresivă de calificare
profesională prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare) –, ambele limbi moderne se studiază ca
discipline de trunchi comun, astfel:
• Limba modernă 1 (L1) – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”, la
toate calificările profesionale;
• Limba modernă 2 (L1) – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”, la
toate calificările profesionale.
Tipuri de programe:
• Programa pentru modulul „Comunicare în Limba modernă 1. Nivelul 3”, care se aplică pentru L1, la:
- la toate calificările profesionale, pe ruta directă de calificare profesională;
- la toate calificările profesionale, pe ruta progresivă de calificare profesională.
• Programa pentru modulul „Comunicare în Limba modernă 2. Nivelul 3”, care se aplică pentru L2, la:
- la toate calificările profesionale, pe ruta directă de calificare profesională;
- la calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator
banqueting, tehnician în hotelărie, pe ruta progresivă de calificare profesională.
NOTĂ: Pentru toate celelalte calificări profesionale de pe ruta progresivă de calificare, în
clasele a XII-a şi a XIII-a, la Limba modernă 2 se aplică programele şcolare valabile pentru
Limba modernă 1, clasele a IX-a şi a X-a, şcoala de arte şi meserii, elaborate pe baza Unităţii
de competenţe Comunicare în limba modernă. Nivel 1.
1
Cf. Implementation of “EDUCATION AND TRAINING 2010” Work Programme, Key Competences for Lifelong Learning
- a European Reference Framework, November 2004 http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/doc/basicframe.pdf.
Limba italiană – ciclul superior al liceului filiera tehnologică 2

Structura programelor:
Componentele structurale ale programelor sunt următoarele:
COMPETENŢE GENERALE, care sunt prevăzute de Unitatea de competenţe Comunicare în limba
modernă. Nivel 3; aceste competenţe urmează a fi formate pe întreaga durată a învăţământului liceal.
VALORI ŞI ATITUDINI, care urmează a fi formate pe întreg parcursul liceului tehnologic, vizând
educarea tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere pentru evaluarea
continuă, dar nu vor fi evaluate în scopul certificării.
COMPETENŢE SPECIFICE, care reprezintă detalieri ale competenţelor din Unitatea de competenţe
Comunicare în limba modernă. Nivel 3; aceste competenţe vor fi formate pe durata unui an şcolar şi sunt
corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR.
CONŢINUTURI RECOMANDATE, care sunt structurate în:
Domeniile tematice şi temele, care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe
parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.
Funcţii comunicative ale limbii, care precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională
a comunicării; aceste acte de vorbire vor fi exersate şi utilizate de elevi în procesul învăţării.
Elemente de construcţie a comunicării, care conţin categorii de structuri lingvistice necesare
construirii actelor de vorbire şi exersării acestora în contextele tematice specificate.
CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE, capitol care conţine precizări cu regim
obligatoriu privind: modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică, metodele de
învăţare-predare care vor fi folosite; corelarea instrumentelor şi probelor de evaluare cu conţinutul
unităţii de competenţe (vezi pp. 30-37).
SCURT GHID METODOLOGIC, care conţine precizări privind următoarele aspecte:
Recomandări privind proiectarea didactică
Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi pentru
evaluarea în vederea certificării competenţelor.
Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programelor.
Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţe Comunicare în limba
modernă. Nivel 3, cu detalieri elaborate pe baza Criteriilor de performanţă pentru fiecare dintre acestea.
Rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” preia din unitatea de competenţe elemente specificate la
rubrica Condiţii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale
recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, în
conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având drept repere sugestiile
din ghidul metodologic.
Prin aplicarea prezentului curriculum, corelat cu cerinţele specificate în Unitatea de competenţă
Comunicare în limba modernă. Nivel 3, sunt vizate:
A. Practica raţională a limbii: prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere şi de
interacţiune, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât
şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. Formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune: elevul va fi capabil să
utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în
scris), în diverse contexte comunicative sociale şi profesionale.
C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii:
elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi
achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv a disciplinelor tehnice de specialitate, dintr-o
perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare
şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv bazele de date şi Internet-ul.

Obiectivul fundamental al studierii modulelor „Comunicare în limba modernă 1. nivel 3” şi
„Comunicare în limba modernă 2. nivel 3” este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a
competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin
însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu implementarea programului
Educaţie şi Formare 2010, la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de
Referinţă.
Programele şcolare de Limba italiană pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, urmează a fi
aplicate fiecare – atât la limba modernă 1 cât şi la limba modernă 2 – ca modul unic care va fi parcurs pe
toată durata ciclului superior al liceului (la clasele a XI-a – a XII-a ruta directă de calificare profesională,
respectiv la clasele a XII-a – a XIII-a ,ruta progresivă de calificare profesională prin şcoala de arte şi
meserii + anul de completare).
Evaluarea
evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul de
achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul
evaluării formative, pe parcursul procesului didactic; în momentul când se va considera că elevii (în mod
individual sau în grup) deţin la un nivel satisfăcător o anumită competenţă dintre cele cinci care compun
Unitatea de competenţe, aceştia vor fi evaluaţi în vederea certificării acesteia.
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a
competenţelor, evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul unor
instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind Probele de evaluare pentru
competenţa respectivă din unitatea de competenţe, avându-se în vedere Criteriile de performanţă şi
Condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia şi în conformitate cu recomandările privind
elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic, secţiunea „Evaluare”.
În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale
MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziţionarea şi dezvoltarea de
către elevi de competenţe de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu cele prevăzute de
Nivelurile ţintă pentru finele clasei a XII-a, ruta directă de calificare, respectiv pentru finele clasei
a XIII-a, ruta progresivă de calificare prin S.A.M. + anul de completare, specificate prin raportare la
Cadrul European Comun de Referinţă, vor fi următoarele:
• LIMBA MODERNĂ 1 (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale):
o nivelul B 2 – pentru toate competenţele
• LIMBA MODERNĂ 2 (ruta directă de calificare, toate calificările profesionale şi ruta progresivă
de calificare, calificările profesionale Tehnician în activităţi de comerţ, Tehnician în gastronomie,
Organizator banqueting,Tehnician în hotelărie):
o nivelul B 2 – pentru competenţele de receptare
o nivelul B 1 – pentru competenţele de producere
• LIMBA MODERNĂ 2 (ruta progresivă de calificare, toate celelalte calificări profesionale):
o nivelul A 2 – pentru toate competenţele

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor

sarcini de lucru
2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor

sarcini de lucru
3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
5. Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale
Pe parcursul studierii limbii italiene, la filiera tehnologică, se va avea în vedere cultivarea şi

• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul
culturii universale
• Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin
abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale
• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale
specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba italiană

LIMBA MODERNĂ1
CLASA A XI-A, ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)
CLASA A XII-A, ruta progresivă de calificare (toate calificările profesionale)
1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
1.1 Identificarea informaţiilor Surse şi tipuri de mesaje orale:
necesare şi suficiente pentru Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare,
decodarea sensului global al emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
mesajelor orale mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur;
conferinţe, discursuri, interviuri, rapoarte orale;
1.2 Obţinerea de informaţii
transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri, anunţuri publice;
relevante, din mesaje orale,
texte publicitare orale;
pentru a rezolva o sarcină de
conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.
lucru
1.3 Identificarea punctelor de ideea principală (sensul global);
vedere şi a opiniilor exprimate informaţii factuale, pe teme de interes comun;
1.4 Identificarea sensului
elementelor de vocabular (şi de Limbaj:
termeni specifici mass-media: emisiuni radio / TV, filme, talk-show-uri;
accent – pentru domeniile
vocabular comun, cu relevanţă pentru domeniul ocupaţional;
ocupaţionale unde accentul este
varietăţi de accent (pentru domeniile ocupaţionale unde este relevant).
relevant) nefamiliare, cu
ajutorul contextului sau prin Asocieri /conexiuni:
cuvinte-definiţii, activitate-domenii, obiecte-meserii.
asocieri / conexiuni
Moduri de acţiune:
întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte
surse;
comunicarea informaţiilor către alte persoane.
2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
2.1 Identificarea de informaţii Tipuri de text:
şi opinii relevante pentru Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse
sarcina de lucru în texte de registre, de lungime variabilă:
informare generală texte / fragmente autentice de informare generala, pagini Internet;
texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare
2.2 Scanarea unui text mai lung
pentru identificarea rapidă de scrise;
texte cu conţinut operaţional: corespondenţă, faxuri, formulare,
informaţii / detalii specifice
pentru rezolvarea unei sarcini prospecte;
mesaje, cereri, reclamaţii.
2.3 Utilizarea unor materiale de Informaţii obţinute:
referinţă pentru identificarea informaţii factuale, relativ complexe, pe teme de interes comun;
sensului, atunci când este informaţii profesionale: instrucţiuni, date tehnice de produse /
necesar servicii.
2.4 Corelarea în mod coerent a Materiale de referinţă:
mai multor informaţii din dicţionare; instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, pagini Internet.
diverse părţi ale unui text / din Limbaj standard / tehnic:
texte diferite cuvinte, expresii specifice domeniului, formule de adresare comune,
formule de jargon profesional.
Forme de prezentare a informaţiei: tabele, grafice, scheme.
Moduri de acţiune:
comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane.
Limba italiană (Limba modernă 1) – ciclul superior al liceului filiera tehnologică 6

3.1 Oferirea şi solicitarea de Tipuri de informaţii:
informaţii pentru îndeplinirea Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular
unei sarcini de lucru nefamiliare, rostite la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii
3.2 Formularea clară, precisă şi de lungimi variate, privind:
activităţi de rutină şi non-rutiniere: instrucţiuni, explicaţii,
în mod politicos a informaţiilor
şi întrebărilor rugăminţi, sfaturi;
aranjamente sociale;
3.3 Solicitarea şi oferirea de probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene.
clarificări şi explicaţii atunci Contexte:
când informaţia nu este personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate.
înţeleasă imediat Descrieri clare şi detaliate:
3.4 Prezentarea de descrieri comunitate, organizaţie, activităţi şi situaţii la locul de muncă,
clare şi detaliate pe subiecte produse şi servicii, procese de producţie.
legate de domenii de interes Limbaj:
propriu şi / sau profesional vocabular adecvat contextului personal şi social;
vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.
Moduri de comunicare:
faţă în faţă;
la telefon, robot telefonic.
Moduri de acţiune:
comunicarea de informaţii / detalii către interlocutor / i.

4.1 Completarea de documente Tipuri de texte funcţionale:
şi formulare profesionale formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi,
specifice domeniului fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi, etc.);
ocupaţional procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V.
4.2 Utilizarea unor materiale de Tipuri de informaţii: În texte în diverse registre, de lungimi variate:
referinţă adecvate pentru a informaţii factuale, inclusiv date personale;
verifica corectitudinea limbii aranjamente şi instrucţiuni;
folosite raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.
4.3 Adecvarea formatului şi
pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi,
limbajului la context şi la tipul
superiori);
de text
formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.
4.4 Utilizarea convenţiilor Contexte:
folosite în comunicarea scrisă contexte sociale comune;
formală şi informală organizarea locului de muncă;
activităţi de serviciu şi procese de producţie;
calitatea serviciilor / produselor.
Materiale de referinţă:
dicţionare, glosare de termeni specializaţi şi sintagme specifice;
modele de documente şi formulare.

5.1 Oferirea de opinii proprii şi Tipuri de interacţiuni:
susţinerea lor cu argumente în Conversaţii, la viteză normală, în diverse registre, privind:
conversaţii de teme diverse de chestiuni de ordin social şi de interes public curent;
interes chestiuni profesionale de interes comun.
5.2 Exprimarea clară şi fluentă Contexte:

a propriilor opinii şi puncte de Schimburi de opinii:
situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale;
vedere legate de domeniul de
întâlniri profesionale de rutină, contacte profesionale informale, sarcini
activitate
de lucru.
5.3 Solicitarea în mod adecvat a Schimburi de opinii:
opiniilor interlocutorului şi argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii personale;
răspunsul adecvat la acestea ipoteze, predicţii;
5.4 Verificarea înţelegerii şi preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii.
solicitarea / oferirea de Convenţii şi limbaj:
clarificări / explicaţii când formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj
informaţia nu este clar nonverbal;
înţeleasă, în conversaţii vocabular adecvat contextului personal şi social;
vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.
5.5 Participarea la conversaţii
folosind unui limbaj adecvat la
faţă în faţă, în perechi / în grup mic (schimburi de opinii, discuţii
context şi respectând
profesionale);
convenţiile folosite în
la telefon, robot telefonic (schimburi de opinii, discuţii profesionale).
conversaţie

LIMBA MODERNĂ 1
CLASA A XII-A, ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)
CLASA A XIII-A, ruta progresivă de calificare (toate calificările profesionale)
1.1 Obţinerea, din mesaje Surse şi tipuri de mesaje orale:
orale, de detalii de Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la
specialitate corecte, viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
relevante pentru sarcina mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur;
de lucru conferinţe, prezentări de produse / servicii, târguri, interviuri, rapoarte orale;
1.2 Identificarea opiniilor, transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri, anunţuri publice;
atitudinilor şi texte publicitare orale;
sentimentelor exprimate conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

1.3 Iniţierea de acţiuni informaţii factuale pe teme de interes profesional: instrucţiuni,
adecvate pentru explicaţii, specificaţii de produse şi servicii;
confirmarea sau opinii, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente.
clarificarea sensului Limbaj:
mesajului termeni specifici mass-media: emisiuni radio / TV, ştiri şi talk-show-uri;
1.4 Realizarea de acţiuni vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional.
adecvate pe baza Moduri de acţiune:
informaţiilor obţinute pe întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse;
cale orală comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
2.1 Identificarea de Tipuri de text:
informaţii şi opinii Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre,
relevante pentru sarcina de de lungime variabilă:
lucru în texte referitoare la texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări,
domeniul ocupaţional manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice;
texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri,
2.2 Transferul
informaţiilor din texte formulare, standarde, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;
referitoare la domeniul
ocupaţional în diverse Informaţii obţinute:
informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor
forme de prezentare
produse şi servicii;
2.3 Analizarea avantajelor date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii şi
şi dezavantajelor unor procese tehnologice.
situaţii descrise în texte, în Materiale de referinţă:
scopul luării unor decizii diagrame şi alte materiale vizuale;
2.4 Realizarea de acţiuni instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, pagini Internet.
adecvate pe baza Limbaj standard / tehnic: cuvinte, expresii specifice domeniului, formule
informaţiilor identificate de adresare, formule de jargon profesional.
în texte cu conţinut Moduri de acţiune:
operaţional complex comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare: tabele, grafice,
scheme; notiţe;
acţiuni proprii: realizare de operaţii, modificare de operaţii, luare de decizii.

3.1 Oferirea şi solicitarea Tipuri de informaţii:
de instrucţiuni în vederea Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular
îndeplinirii unei sarcini de nefamiliare, rostite la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de
lucru profesionale lungimi variate, privind:
activităţi: instrucţiuni, explicaţii, rugăminţi, detalii de operare, sfaturi;
3.2 Formularea clară,
aranjamente sociale;
precisă şi în mod politicos
probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene.
a instrucţiunilor şi
solicitărilor Contexte:
profesional – situaţii specifice în organizaţie, la locul de muncă, situaţii
3.3 Solicitarea şi oferirea conflictuale.
de clarificări şi explicaţii Opinii:
atunci când instrucţiunea Opinii pro şi contra în susţinerea unor idei personale:
nu este înţeleasă imediat despre persoane, situaţii şi evenimente;
3.4 Utilizarea adecvată a despre sarcini de lucru din domeniul de specializare.
termenilor de specialitate Limbaj:
comuni / familiari relevanţi vocabular adecvat contextului personal şi social;
pentru sarcina de lucru vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional.
faţă în faţă;
Moduri de acţiune:

4.1 Redactarea unor texte Tipuri de texte funcţionale:
funcţionale variate mai corespondenta profesionala: scrisori, note, circulare, mesaje e-mail;
complexe, structurate şi cu procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V.-ul european.
folosirea de conectori Tipuri de informaţii: În texte în diverse registre, de lungimi variate:
4.2 Transmiterea, în limbaj date tehnice privind procese, produse şi servicii;
clar şi precis, de informaţii aranjamente şi instrucţiuni;
corecte vizând aspecte din idei, opinii, puncte de vedere profesionale;
domeniul de activitate raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.
4.3 Utilizarea unor
pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi,
materiale de referinţă
superiori);
adecvate pentru a verifica
pentru atingerea scopului (tehnici de argumentare, formule de
corectitudinea informaţiei
persuasiune).
transmise
Contexte:
4.4 Adecvarea formatului organizarea locului de muncă;
şi limbajului la subiect şi la activităţi de serviciu şi procese de producţie;
cititorul intenţionat calitatea serviciilor / produselor.
documente normative şi tehnice; modele de documente şi formulare.

5.1 Participarea cu Tipuri de interacţiuni:
contribuţii la discuţii Discuţii profesionale, derulate cu viteza normala, în diverse registre, privind:
profesionale de rutină, în aranjamente la locul de muncă: planuri, activităţi şi aranjamente
contexte profesionale operaţionale;
predictibile relaţii cu clienţi / parteneri, negocieri, contractări (cf. domeniului
5.2 Realizarea de ocupaţional).

prezentări pe teme din Prezentări scurte, făcute la viteză normală, privind:
relatări de evenimente şi conversaţii, rapoarte;
domeniul ocupaţional, pe
prezentări de produse, de servicii, de tehnologii.
bază de materiale pregătite
în prealabil Contexte:
Discuţii profesionale:
5.3 Verificarea înţelegerii interviuri individuale, faţă în faţă sau telefonic;
şi solicitarea / oferirea de întâlniri profesionale formale / informale, activităţi profesionale zilnice.
clarificări / explicaţii când Prezentări – contexte profesionale formale şi informale.
informaţia nu este clar Schimburi de opinii:
înţeleasă, în prezentări argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii profesionale;
5.4 Participarea la ipoteze, predicţii;
conversaţii folosind unui preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii.
limbaj adecvat la context şi Materiale pentru prezentări:
respectând normele sociale notiţe, scheme; folii/ planşe/ modele/ mostre.
şi culturale, în funcţie de Convenţii şi limbaj:
rol şi de relaţiile cu formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj
interlocutorul / ii nonverbal;
vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional.
faţă în faţă, în perechi / grup; la telefon (schimburi de opinii, discuţii
profesionale);
în faţa unui auditoriu (prezentări).

LIMBA MODERNĂ 2
CLASA A XI-A, ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)
CLASA A XII-A, ruta progresivă de calificare (calificările profesionale: tehnician în activităţi de
comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie)
1.1 Identificarea de Surse şi tipuri de mesaje orale:
informaţii cheie pentru Texte care conţin unele elemente de vocabular nefamiliare, emise la
decodarea sensului global al viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
mesajelor orale mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur;
conferinţe, interviuri, rapoarte orale;
1.2 Extragerea, din mesaje
transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
orale, de informaţii
esenţiale pentru a rezolva o
sarcină de lucru
1.3 Identificarea de idei şi
informaţii factuale, pe teme de interes comun;
opinii exprimate în mesaje
orale/discuţii cu caracter
profesional Limbaj:
termeni specifici din mass-media audio-vizuală;
1.4 Identificarea sensului
vocabular comun, cu relevanţă pentru domeniul ocupaţional;
unor elemente de vocabular
nefamiliare cu ajutorul Asocieri /conexiuni:
contextului şi prin asocieri cuvinte-definiţii, obiecte-meserii.
2.1 Identificarea de Tipuri de text:
informaţii factuale necesare Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre,
pentru o sarcină de lucru în de lungime variabilă:
texte pe teme legate de texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;
domeniul de activitate texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare scrise;
texte funcţionale: instrucţiuni, corespondenţă, formulare, prospecte.
2.2 Scanarea unui text mai
lung pentru identificarea de Informaţii obţinute:
informaţii factuale, relativ complexe, pe teme de interes comun;
detalii specifice pentru
informaţii profesionale: instrucţiuni, date tehnice de produse / servicii;
rezolvarea unei sarcini
Limbaj standard / tehnic:
2.3 Identificarea sensului cu cuvinte, expresii specifice domeniului, formule de adresare comune, formule
ajutorul contextului, în texte de jargon profesional.
pe teme legate de Forme de prezentare a informaţiei:
specialitate tabele, grafice, scheme.
2.4 Realizarea de acţiuni pe Moduri de acţiune:

comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane.
baza unor instrucţiuni scrise

informaţii necesare pentru Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular
îndeplinirea unei sarcini de nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi
lucru variate, privind:
activităţi de rutină şi non-rutiniere: instrucţiuni, explicaţii, sfaturi;
3.2 Formularea clară şi
politicoasă a informaţiilor şi probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene.
întrebărilor Contexte:
personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate;
3.3 Descrierea de activităţi, profesional – situaţii specifice la locul de muncă.
stări şi experienţe personale Descrieri clare şi detaliate:
legate viaţa cotidiană şi de comunitate, organizaţie, activităţi şi situaţii la locul de muncă, produse
domeniul de activitate şi servicii, procese de producţie.
3.4 Prezentarea de produse şi Limbaj:
servicii specifice domeniului vocabular adecvat contextului personal şi social;
ocupaţional vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.
faţă în faţă;
Moduri de acţiune:
comunicarea de informaţii/detalii interlocutorului.

4.1 Completarea de Tipuri de texte funcţionale:
documente şi formulare de formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi,
lucru specifice domeniului fişe tehnice şi de producţie, fişe de evidenţă, comenzi, etc.);
ocupaţional procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V.
4.2 Redactarea de texte Tipuri de informaţii:
funcţionale specifice În texte funcţionale de lungimi variate:
domeniului ocupaţional informaţii factuale, inclusiv date personale;
sarcini de lucru, drepturi, obligaţii;
4.3 Utilizarea de convenţii
raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.
specifice comunicării scrise
formale şi informale
pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (colegi, superiori);
formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.
Contexte:
contexte sociale comune;
organizarea locului de muncă;
activităţi de serviciu şi procese de producţie;
calitatea serviciilor / produselor.

5.1 Exprimarea propriilor Tipuri de interacţiuni:
opinii şi puncte de vedere Conversaţii, la viteză normală, în diverse registre, privind:
legate de domeniul de chestiuni de ordin social şi de interes public curent;
activitate chestiuni profesionale de interes comun.
5.2 Susţinerea cu argumente Contexte:

situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale;
a propriilor opinii în
întâlniri profesionale de rutină, contacte profesionale informale, sarcini de
conversaţii de teme diverse
de interes lucru.
Schimburi de opinii:
5.3 Solicitarea în mod argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii personale;
adecvat a opiniilor ipoteze, predicţii;
interlocutorului şi răspunsul preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii.
adecvat la acestea Convenţii şi limbaj:
5.4 Solicitarea şi oferirea de formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj
clarificări şi explicaţii atunci nonverbal;
când informaţia nu este vocabular adecvat contextului personal şi social;
înţeleasă imediat, în vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.
conversaţii Moduri de interacţiune:
faţă în faţă, în perechi / în grup mic (schimburi de opinii, discuţii
5.5 Participarea la
profesionale);
conversaţii folosind unui
la telefon, robot telefonic (schimburi de opinii, discuţii profesionale).
limbaj adecvat la context şi
respectând convenţiile
folosite în conversaţie

LIMBA MODERNĂ 2
CLASA A XII-A, ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)
CLASA A XIII-A, ruta progresivă de calificare (calificările profesionale: tehnician în activităţi de
comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie)
1.1 Obţinerea, din mesaje Surse şi tipuri de mesaje orale:
orale, de detalii de Texte care conţin unele elemente de vocabular nefamiliare, emise la
specialitate relevante pentru a viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
rezolva o sarcină de lucru mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur;
conferinţe, prezentări de produse/servicii, târguri, interviuri, rapoarte orale;
1.2 Identificarea unor opinii,
transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
atitudini şi sentimente
exprimate în discuţii cu
caracter profesional
1.3 Iniţierea de acţiuni pentru informaţii factuale pe teme de interes profesional: instrucţiuni,
confirmarea sau clarificarea explicaţii, specificaţii de produse şi servicii;
sensului mesajului opinii, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente.
1.4 Realizarea de operaţii şi Limbaj:

termeni specifici pentru mass-media audio-vizuală;
acţiuni pe baza unor
instrucţiuni orale de operare
Moduri de acţiune:
întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse;
comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
2.1 Identificarea de idei şi Tipuri de text:
opinii necesare pentru o Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse
sarcină de lucru în texte pe registre, de lungime variabilă:
teme legate de domeniul de texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări,
activitate manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice;
texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri,
2.2 Corelarea de informaţii
din diverse părţi ale unui text / formulare, standarde, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;
din texte diferite pentru
rezolvarea unei sarcini de Informaţii obţinute:
informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor
lucru
produse şi servicii, ale unor operaţii şi procese tehnologice;
2.3 Transferul unor informaţii date privind: materii prime, materiale şi produse finite.
factuale din texte referitoare la Limbaj standard / tehnic:
domeniul ocupaţional în cuvinte, expresii specifice domeniului, formule de adresare, formule
diverse forme de prezentare de jargon profesional.
2.4 Realizarea de acţiuni Moduri de acţiune:
adecvate pe baza unor texte comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
cu conţinut operaţional transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare: tabele,
grafice, scheme, notiţe;
acţiuni proprii: realizare de operaţii, modificare de operaţii, luare de decizii.

instrucţiuni în vederea Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare,
îndeplinirii unei sarcini de la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind:
lucru profesionale activităţi: instrucţiuni, explicaţii, rugăminţi, detalii de operare, sfaturi;
probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene.
3.2 Formularea clară şi
politicoasă a instrucţiunilor Contexte:
profesional – situaţii specifice în organizaţie, la locul de muncă.
şi solicitărilor
Instrucţiuni:
3.3 Realizarea de prezentări despre sarcini de lucru din domeniul de specializare.
simple pentru promovarea de Prezentări scurte, făcute la viteză normală, privind:
produse şi servicii specifice relatări de evenimente şi conversaţii, rapoarte;
domeniului ocupaţional prezentări de produse, de servicii, de tehnologii.
3.4 Utilizarea de termeni de Materiale pentru prezentări:
specialitate comuni relevanţi notiţe, scheme; folii/ planşe/ modele/ mostre.
pentru sarcina de lucru Limbaj:
vocabular adecvat contextului personal şi social;
faţă în faţă;
Moduri de acţiune:

4.1 Redactarea unor texte Tipuri de texte funcţionale:
funcţionale variate, corespondenţă profesională: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail;
structurate şi cu folosirea de procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V.
conectori Tipuri de informaţii: În texte în diverse registre, de lungimi variate:
4.2 Transmiterea, în limbaj date tehnice privind procese, produse şi servicii;
clar şi precis, de informaţii aranjamente şi instrucţiuni;
corecte vizând aspecte din idei, opinii, puncte de vedere profesionale;
domeniul de activitate raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.

4.3 Utilizarea unor materiale
pentru exprimarea raporturilor în comunicare (colegi, superiori,
de referinţă adecvate pentru
clienţi, parteneri);
a verifica corectitudinea
pentru atingerea scopului (argumentare, formule de persuasiune).
informaţiei transmise
Contexte:
4.4 Adecvarea formatului şi organizarea locului de muncă;
limbajului la subiect, la activităţi de serviciu şi procese de producţie;
context şi la tipul de text calitatea serviciilor / produselor.
documente normative şi tehnice; modele de documente şi formulare.

5.1 Participarea cu Tipuri de interacţiuni:
contribuţii la discuţii Discuţii profesionale, derulate cu viteză normală, în diverse registre, privind:
profesionale de rutină, în aranjamente la locul de muncă: planuri, activităţi şi aranjamente
contexte profesionale operaţionale;
predictibile relaţii cu clienţi / parteneri, negocieri, contractări (specifice
5.2 Prezentarea unor opţiuni domeniului ocupaţional).

şi susţinerea acestora cu Contexte:
interviuri individuale, faţă în faţă sau telefonic;
argumente
întâlniri profesionale formale / informale, activităţi profesionale
5.3 Solicitarea şi oferirea de zilnice.
clarificări şi explicaţii atunci Schimburi de opinii:
când instrucţiunea nu este argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii profesionale;
clar înţeleasă, în prezentări ipoteze, predicţii;
5.4 Participarea la preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii.
conversaţii folosind unui Convenţii şi limbaj:
limbaj adecvat la context şi formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj
respectând norme sociale şi nonverbal;
culturale, în funcţie de rol şi vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional.
de relaţiile cu interlocutorul Moduri de interacţiune:
faţă în faţă, în perechi / grup; la telefon (schimburi de opinii, discuţii
profesionale);
în faţa unui auditoriu (prezentări).

CONŢINUTURI RECOMANDATE
(pentru toate profilurile şi specializările)
NOTE:
1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se
recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos.
2. La alegerea temelor şi a textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi
TEME
Se recomandă ca, în clasele a XI-a şi a XII-a, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, respectiv în
clasele a XII-a şi a XIII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi anul
de completare, activităţile de învăţare la limba modernă 1 şi la limba modernă 2 să fie proiectate şi realizate
în contextul următoarelor teme:
DOMENIUL PERSONAL
Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;
Relaţii interpersonale / inter-umane / profesionale, viaţa de echipă;
Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).
DOMENIUL PUBLIC
Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare
a resurselor);
Tinerii şi viaţa comunitară;
Democraţie, civism şi drepturile omului;
Mass-media.
Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;
Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;
Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;
Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);
Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.
Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;
Viaţa culturală şi lumea artelor;
Patrimoniul socio-cultural european;
Repere culturale ale spaţiului lingvistic italian – trecut şi prezent.
Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea - oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în
registrul informal, în contexte relevante pentru viaţa socială - cu precădere a acelor funcţii comunicative ale
limbii din lista de mai jos.
Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, respectiv al claselor a
XII-a şi a XIII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi anul de
completare, la limba modernă 1 şi la limba modernă 2 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii
comunicative ale limbii (acte de vorbire):
A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal
A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular
A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare
A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)
A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale
A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal
A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
A formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi
fapte prezente cu cele trecute

A formula oferte / invitaţii
A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie
A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune
A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva
A oferi un obiect în mod politicos
A exprima mulţumiri
A cere scuze
A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)
A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon)
A solicita şi a da instrucţiuni / indicaţii
A solicita şi a da sfaturi
A solicita şi a formula propuneri, sugestii
A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul
A corecta / încuraja / avertiza pe cineva
A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva
A exprima diverse grade de certitudine
A exprima presupuneri
A exprima probabilitatea
A exprima acţiuni / stări posibile
A exprima condiţii
A exprima cauze şi consecinţe
A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe
A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere
A exprima o hotărâre sau o promisiune
A formula concluzii
A formula decizii
A exprima opinii / puncte de vedere personale
A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale
A solicita opinii / puncte de vedere personale
A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere
A exprima şi a motiva acordul / dezacordul cu un curs de acţiune / faţă de opiniile altora
A contrazice opiniile altora
A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj
A cere şi a da detalii şi explicaţii
A solicita repetarea şi reformularea
elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice
nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile
gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate
izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor
şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale
enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat,
în funcţie de specializare.
Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare/ al claselor a XII-a şi a XIII-a, ruta
progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare, se recomandă a se opera cu
următoarele elemente de construcţie a comunicării:
MORFOLOGIE
Articolul:folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie precedate de adjectivul
posesiv; alte situaţii de folosire şi de omitere a articolului.
Substantivul: substantive cu forme speciale de plural, pluralul substantivelor compuse.

Adjectivul: adjective calificative –adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ, adjective
cu superlative neregulate; adjective determinative.
Pronumele: pronume personale, poziţia formelor neaccentuate (atone), combinaţii de pronume
neaccentuate, particulele pronominale ne, ci şi vi, pronumele quanto; pronumele nehotărâte, pronumele
relative, pronumele interogative.
Verbul: diateza activă şi pasivă, diateza reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor şi timpurilor:
moduri personale şi moduri nepersonale.
Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor; locul adverbelor în propoziţie.
Prepoziţia:prepoziţii proprii; prepoziţii improprii.
Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare şi subordonate.
Interjecţia: tipuri de interjecţie.
SINTAXĂ
Concordanţa timpurilor la modul indicativ şi la modul conjunctiv.
Fraza ipotetică.
Vorbirea directă şi indirectă.
TIPURI DE TEXTE
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ.
CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
În baza planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, aprobate
prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2006, programele şcolare pentru modulele
„Comunicare în limba modernă 1. Nivel 3” şi „Comunicare în limba modernă 2. Nivel 3”) vor fi parcurse
fiecare pe durata a 4 semestre, în câte 2 ore/ săptămână.
Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de
ansamblu asupra realizării curriculum pe întreg anul.
Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la
latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea modului, achiziţionarea de către
elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel satisfăcător.
Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programă se
va realiza de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având ca repere sugestiile din ghidul metodologic.
Alegerea temelor, contextelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va face în strictă corelare cu
În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi
centrate pe elev.
Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad
mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.
Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de performanţă, cu
condiţiile de aplicabilitate şi cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenţe şi în
conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.
La finalizarea cursurilor liceale, în urma evaluării rezultatelor învăţării, absolvenţilor li se vor
certifica competenţele de comunicare în limba modernă după cum urmează:
- Absolvenţilor clasei a XII-a, toate calificările profesionale de pe ruta directă de calificare, li se va
certifica Unitatea de competenţe ”Comunicare în limba modernă. Nivel 3”, pentru limba modernă 1.
- Absolvenţilor clasei a XIII-a, toate calificările profesionale de pe ruta progresivă de calificare, li se
va certifica Unitatea de competenţe ”Comunicare în limba modernă. Nivel 3”, pentru limba modernă.
- Absolvenţilor clasei a XIII-a, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în
gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, de pe ruta progresivă de calificare
profesională, li se va putea certifica, la cererea acestora, Unitatea de competenţe ”Comunicare în
limba modernă. Nivel 3”, şi pentru limba modernă 2.

SCURT GHID METODOLOGIC 2
- proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut;
- evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor (inclusiv în vederea certificării).
care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
1. Studierea atentă şi în detaliu a Unităţii de competenţe şi a programei şcolare.
2. Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul
de calificare.
3. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor de
învăţare (U.Î.).
autentice etc.
5. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate
în raport cu competenţele care le sunt asociate.
6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele vizate.
Conţinuturi ale U.Î.
Nr. tematic Competenţe Nr. ore Observaţii**
Săptămâna
U.Î. elemente de construcţie a comunicării vizate* alocate (amendamente)
*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de
învăţare respectivă.
**NOTĂ: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce
contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.
Detalieri ale conţinuturilor Competenţe Activităţi Resurse Evaluare
unităţii de învăţare vizate de învăţare
- elemente de construcţie a comunicării
- …
2
Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu”, MEdC,
CNC, Bucureşti, 2002.

- exerciţii de identificare de informaţii
- exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral
- exerciţii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral
- exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral
- exerciţii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente
- exerciţii de confirmare / clarificare şi de solicitare a confirmării / clarificării sensului
- exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuare de acţiuni / activităţi pe baza informaţiilor
obţinute pe cale orală
- exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un text scris
- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare, povestire)
- exerciţii de identificare şi discriminare de informaţii factuale, puncte de vedere, opinii, atitudini într-un
text specializat
- exerciţii de utilizare de materiale de referinţă pentru identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare
- exerciţii de completare de texte lacunare
- exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare (completare de tabele / diagrame,
ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente
- exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate (corelare, transfer în diverse forme de prezentare)
- exerciţii de analiză de situaţii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii
- exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuare de acţiuni/ activităţi pe baza informaţiilor obţinute
prin lectură
- exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii, prin întrebări şi răspunsuri
- exerciţii de oferire şi solicitare de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru profesionale
- exerciţii de solicitare/ oferire de clarificări şi explicaţii când informaţia/ instrucţiunea nu este înţeleasă imediat
- exerciţii de elaborare de planuri de prezentare
- exerciţii de reformulare, prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog
- descrieri, asocieri, comparaţii, rezumat, povestire, comentariu, brainstorming
- dialoguri, discuţii, conversaţii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere
- exerciţii de completare de formulare în situaţii de viaţă cotidiene
- exerciţii de completare de formulare şi documente profesionale specifice specializării
- exerciţii de elaborare de planuri de redactare
- exerciţii de redactare pe bază de plan
- exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat
- exerciţii de redactare de texte funcţionale (curriculum vitae, proces verbal, referat, cerere, raport)
- exerciţii de redactare de texte funcţionale specifice specializării
- exerciţii de redactare de corespondenţă profesională (specifică specializării)
- exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate (corelare, transfer în şi din coduri non-lingvistice)
- exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite
- exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.
- exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat

- exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaţii, discuţii profesionale
- exerciţii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea
- exerciţii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate
- exerciţii de elaborare de planuri de prezentare
- exerciţii de prezentare (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare (formale şi informale)
- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri
- exerciţii de solicitare / oferire de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă
- exerciţii de construire / formulare a unei argumentări
- exerciţii de construire a unui interviu
- exerciţii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral
- proiecte de grup
IV. EVALUAREA
modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor
şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea
reglării procesului de învăţare-predare.
Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate
în concordanta cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de
competenţe, avându-se în vedere criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din componenţa
acesteia. Unele probe şi instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea integrată a mai multor
competenţe, sau a mai multor criterii de performanta de la aceeaşi competenţă sau de la competenţe diferite.
fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela cât
În scopul de a se asigura într-o măsură cât mai mare validitatea şi credibilitatea evaluării, probele de
evaluare se vor administra, în măsura în care este posibil, în situaţii de activitate profesională reală /
practică de atelier sau la agentul economic. Dacă acest lucru nu este posibil, condiţiile de administrare
a probelor vor fi cât mai apropiate de situaţiile reale şi instrucţiunile vor oferi mai multe detalii
privind contextul în care se produce comunicarea.
Probele de evaluare vor putea fi administrate, după caz:
pe parcursul orelor de curs, ca parte a evaluării continue;
pe parcursul desfăşurării de către candidaţi a unor activităţi profesionale reale / de practică în atelier/la
agentul economic);
în cadrul unor sesiuni speciale de evaluare.
La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare vor fi avute în vedere următoarele recomandări:

Competenţa 1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
Sarcinile de lucru implică ascultarea de mesaje / texte semnificative în contexte sociale şi profesionale familiare.
La selecţia mesajelor orale folosite ca stimul în cadrul probelor de evaluare – numite în continuare,
generic, ”texte” – se va avea în vedere ca:
Textele audiate să fie pronunţate audibil, clar şi în ritmul normal al vorbirii. Pot exista unele
interferenţe şi / sau întreruperi.
Textele să includă, explicit / implicit, informaţii generale şi informaţii tehnice specifice domeniului
ocupaţional şi specialităţii.
Textele sa conţină în majoritate elemente de vocabular şi expresii idiomatice familiare, dar să includă şi câteva
elemente nefamiliare (inclusiv accente diverse – pentru domeniile ocupaţionale unde accentul este relevant).
Textele să conţină o gamă variată de structuri lingvistice specifice atât discursului general, cât şi
discursului specializat.
Textele să includă propoziţii / fraze cu structuri comune, dar şi propoziţii / fraze cu structuri specifice
discursului specializat pentru domeniul ocupaţional respectiv.

Sarcinile de lucru pentru probele de evaluare se vor elabora / alege astfel încât:
Să solicite candidatului să identifice atât sensul global cât şi elemente punctuale (informaţii specifice,
detalii, opinii, atitudini, sentimente).
Să solicite candidatului sa extragă informaţii specifice / detalii pe baza unor cerinţe cunoscute sau anticipate.
Să includă (unde / când este posibil) ascultarea repetată, pentru a se asigura înţelegerea.
Să permită verificarea înţelegerii şi clarificarea sensului cu ajutorul altor persoane, sau prin utilizarea unor
surse suplimentare (notiţe, scheme, grafice etc.) sau al unor indicii contextuale, asocieri sau conexiuni.
Să solicite / presupună ca, pe baza informaţiei obţinute prin ascultare, candidatul să acţioneze într-un
mod specific contextului ocupaţional.
Să pună în evidenţă strategiile de semantizare şi înţelegere prin ascultare pe care le foloseşte candidatul.
Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru
Sarcinile de lucru implică obţinerea de informaţii prin lectură din surse de informaţii scrise (texte,
imagini, scheme, grafice, documente, etc.), în scopuri preponderent ocupaţionale.
La selecţia surselor de informaţii scrise folosite ca stimul în cadrul probelor de evaluare – numite în
continuare, generic, ”texte” – se va avea în vedere ca:
Textele să fie semnificative pentru contextele sociale şi profesionale respective.
Textele să includă atât informaţii tehnice generale relevante cât şi informaţii şi detalii specifice
domeniului ocupaţional şi specialităţii.
Textele să fie alese astfel încât să acopere o varietate de tipuri de text, cu caracteristici discursive
specifice domeniului ocupaţional respectiv.
Textele să conţină cuvinte şi expresii idiomatice specifice familiare, dar să includă şi elemente nefamiliare.
Textele să conţină o gamă variată de structuri lingvistice specifice atât discursului general, dar mai
ales discursului specializat.
Textele să includă propoziţii / fraze cu structuri comune, dar şi propoziţii / fraze cu structuri specifice
discursului specializat pentru domeniul ocupaţional respectiv.
Sarcinile de lucru pentru probele de evaluare se vor elabora / alege astfel încât:
Să solicite candidatului să identifice şi să extragă elemente punctuale (informaţii specifice, detalii,
opinii) în vederea îndeplinirii unor sarcini relevante pentru domeniul ocupaţional respectiv.
Să includă şi solicitări de a obţine unele informaţii prezente implicit în text, care să presupună un
anumit grad de procesare mentală a elementelor de limbă din text.
Să permită clarificarea sensului elementelor de vocabular nefamiliare şi verificarea înţelegerii informaţiei
prin utilizarea unor materiale de referinţă (dicţionare, alte surse de referinţă tehnice sau specializate etc.).
Să solicite / presupună ca, pe baza informaţiei obţinute prin lectură, candidatul să acţioneze într-un
mod anume, conform cerinţei sarcinii sau într-un mod specific contextului ocupaţional.
Să pună în evidenţă tehnicile de lectură şi strategiile de semantizare şi înţelegere prin lectură pe care
le foloseşte candidatul.
Competenţa 3: Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
Sarcinile de lucru implică comunicarea prin exprimarea de mesaje orale variate, în special în contexte legate de
domeniul ocupaţional, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru de natură socială sau profesională.
Sarcinile de lucru / cerinţele pentru probele de evaluare a exprimării orale se vor elabora / alege astfel încât:
Să pună candidatul în situaţia de a solicita / cere şi oferi oral informaţii în contexte ocupaţionale, în
vederea îndeplinirii unor sarcini sociale sau profesionale adecvate domeniului ocupaţional respectiv.
Să impună candidatului să solicite şi să ofere oral instrucţiuni, în vederea îndeplinirii unor sarcini
profesionale relevante pentru domeniul ocupaţional respectiv / specializare.
Să impună formularea clară, precisă şi politicoasă a informaţiilor, instrucţiunilor, întrebărilor şi solicitărilor.
Să ofere candidatului oportunităţi de a solicita şi oferi clarificări şi explicaţii.
Să includă şi unele (puţine!) situaţii care conţin elemente de imprevizibil, pentru a asigura
autenticitate comunicării.
Să ofere oportunităţi pentru candidat şi interlocutor /i de a da răspunsuri deschise, în care să poată
exprima opinii şi relatări din viaţa şi experienţa personală.
Să ofere candidatului oportunităţi de a face descrieri clare şi detaliate de obiecte, persoane, procese,
evenimente.

Performanţa candidatului:
Răspunsurile candidatului vor include formule convenţionale, întrebări şi afirmaţii directe, sintagme
expresive simple, întrebări, solicitări şi răspunsuri politicoase.
Răspunsurile candidatului vor fi date folosind registrul şi intonaţia specifice contextului ocupaţional şi
vor include şi elemente de limbă mai puţin familiare.
Informaţiile vor fi prezentate clar şi precis, la viteză normală, cu ezitări minore.
Formulările vor avea o oarecare complexitate lingvistică, chiar dacă acestea pot necesita unele clarificări.
În comunicarea orală, candidatul va utiliza adecvat termeni de specialitate relevanţi.
Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
Sarcinile de lucru implică comunicarea prin elaborarea de mesaje scrise variate, în special în contexte legate de
domeniul ocupaţional, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru de natură socială sau profesională.
Sarcinile de lucru / cerinţele pentru probele de evaluare a exprimării în scris se vor elabora / alege astfel încât:
Să pună candidatul în situaţia de a completa documente şi formulare profesionale specifice domeniului
ocupaţional şi de a produce texte funcţionale specifice rolului său profesional.
Să ofere candidatului oportunităţi de a redacta texte funcţionale pentru comunicarea în scris în
contexte sociale şi profesionale: corespondenţă, rapoarte, procese-verbale, mesaje, note etc.
Să permită utilizarea de materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi a limbii folosite.
Instrucţiunile să precizeze (direct sau indirect) tipul de text, contextul şi cititorul intenţionat al textului.
Stimulul folosit să fie caracterizat prin nivel mediu de complexitate lingvistică şi poate conţine unele enunţuri
mai puţin clare, al căror sens să poată fi verificat prin folosirea unor materiale de referinţă.
Documentele şi formularele vor fi completate corect.
Răspunsurile vor consta în texte coerente, structurate logic, de lungimi variate, cu utilizarea de conectori.
Răspunsurile candidatului vor avea lungime adecvată tipului de text, vor conţine şi fraze mai complexe
şi vor include şi unele elemente de limbă mai puţin familiare.
Textele vor fi redactate într-un format adecvat scopului comunicării, contextului şi cititorului intenţionat.
Textele elaborate vor conţine informaţii corecte, prezentate într-un limbaj clar şi precis.
Candidatul va folosi materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi a
limbii folosite.
Răspunsurile vor conţine formule de comunicare standard, formule de politeţe şi, când este necesar şi
adecvat, abrevieri şi alte forme de comprimare a textului (de ex. pentru mesaje email sau telexuri).
Formulările vor avea un nivel mediu de complexitate lingvistică, chiar dacă ele pot necesita unele mici
clarificări.
Textele vor avea un oarecare grad de nuanţare gramaticală, pentru a exprima puncte de vedere, opinii,
preferinţe.
În textele elaborate, candidatul va utiliza adecvat termeni de specialitate şi va folosi corect convenţii specifice
comunicării scrise formale / informale (inclusiv tehnici de argumentare, formule de persuasiune).
Competenţa 5: Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale
Sarcinile de lucru implică comunicarea în cadrul unor interacţiuni verbale orale variate, atât în contexte
sociale generale cât şi în contexte legate de domeniul ocupaţional.
Sarcinile de lucru pentru probele de evaluare a participării la interacţiuni verbale se vor elabora astfel încât:
Să ofere prilejul unor interacţiuni verbale semnificative pe teme cotidiene şi pe teme profesionale.
Să pună candidatul în situaţia de a interacţiona prin schimburi de opinii în contexte sociale şi în
contexte ocupaţionale, ca parte a rolului profesional al acestuia.
Să impună candidatului necesitatea de a-şi susţine cu argumente opiniile.
Să creeze candidatului posibilitatea de a contribui semnificativ, ca parte a rolului profesional al
acestuia, la discuţii profesionale specializate.
Să ofere candidatului oportunitatea de a pregăti şi a face prezentări, ca parte a rolului profesional al
acestuia, în care să includă informaţii faptice, interpretări şi opinii.
Stimulii folosiţi de interlocutori să conţină sintagme formale convenţionale, afirmaţii directe, întrebări
şi răspunsuri politicoase, precum şi termeni tehnici specializaţi de uz comun.

Să includă şi situaţii care conţin elemente de imprevizibil, pentru a asigura autenticitate interacţiunii.
Să ofere oportunităţi pentru candidat şi interlocutor /i de a da răspunsuri deschise, în care să poată
exprima opinii şi relatări din viaţa şi experienţa personală.
Să ofere candidatului posibilitatea de a verifica înţelegerea şi de a solicita şi oferi clarificări.
Să pună în evidenţă capacitatea candidatului de a utiliza un limbaj adecvat şi convenţii folosite în conversaţie.
Replicile candidatului vor include formule convenţionale, întrebări şi afirmaţii directe, sintagme
expresive simple, întrebări, solicitări şi răspunsuri politicoase.
Replicile candidatului vor fi date folosind registrul şi intonaţia specifice contextului ocupaţional şi vor
include şi elemente de limbă mai puţin familiare.
Răspunsurile candidatului vor conţine opinii şi argumente cu care acestea sunt susţinute.
Candidatul va solicita opinii şi va răspunde la acestea, folosind funcţii comunicative adecvate contextului.
Prezentările vor fi realizate pe baza unor notiţe pregătite anterior şi vor fi sprijinite cu materiale
auxiliare (folii, imagini, grafice, obiecte etc.).
Răspunsurile vor conţine replici spontane, precum şi opinii şi relatări din viaţa şi experienţa personală.
Informaţiile vor fi prezentate clar şi precis, la viteză normală, cu ezitări minore.
Formulările vor avea o oarecare complexitate lingvistica, chiar daca acestea pot necesita unele clarificări.
În conversaţii, discuţii profesionale şi prezentări, candidatul va utiliza adecvat termeni de specialitate
relevanţi şi va respecta convenţii folosite în interacţiuni verbale.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completa a rezultatelor învăţării este necesar sa se aibă în vedere, mai ales în
evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de
învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident
ca modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate
şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este
necesar ca pentru evaluare profesorii sa facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi a portofoliului ca
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument
de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt
de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă.
Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi
cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate,
într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor
şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru
grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade

posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea
obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic,
ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare etc.);
1. Alegerea temei.
persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.).
consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (da sugestii privind surse sau proceduri)
şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor
de elevi (lăsând grupul sa lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi
doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi
a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însa la fel de
important sa se evite ca elevii sa fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă
influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar daca este vorba de
succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de
timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie
participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de
cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.);

prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe
comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare şi,
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica estetică,
execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);
timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur munca.
învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt ele
materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a fi
evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază
proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în
care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, experţi
din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, Internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o
perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze
asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi
utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi
desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în
valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil,
lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi
competenţele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar.

lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a
dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii
limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de
învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de
referinţă.
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular,
«carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi /
sau documente.

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În
acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:
- o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-
video, CD-ROM-uri etc.);
- interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
- răspunsuri la chestionare, interviuri;
- proiecte / părţi de proiecte realizate;
- traduceri;
- fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii
personale);
- compuneri / creaţii literare personale;
- contribuţii personale la reviste şcolare;
- corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul îi permite elevului:
Portofoliul îi permite profesorului:
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie;
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul Naţional şi
de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi
va fi adusă la cunoştinţă.

ANEXĂ
UNITATEA DE COMPETENŢE3
„COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ. NIVELUL 3”
3
Unitatea de competenţe “Comunicare în limba modernă. Nivel 3” intră în componenţa tuturor standardelor de
pregătire profesională de nivel 3, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3171 / 30.01.2006.
Unitatea de competenţe Comunicare în limba modernă 1. Nivelul 3 30

Titlul Unităţii: COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ (NIVEL 3)
Nivel de calificare: 3
Valoare Credit: 2,0
Competenţe:
1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini
de lucru
2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor

sarcini de lucru

Competenţa 1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii

unor sarcini de lucru
Criterii de Performanţă:
(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale
- obţinerea de informaţii / detalii specifice corecte, relevante pentru sarcina de lucru
- identificarea punctelor de vedere şi a opiniilor exprimate, precum şi a atitudinilor şi sentimentelor
- iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului
(b) Identificarea sensului elementelor de vocabular nefamiliare cu ajutorul contextului sau prin
asocieri/conexiuni
(c) Precizarea acţiunilor adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală
Condiţii de Aplicabilitate:
Surse şi tipuri Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză
de mesaje normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
orale: • mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur;
• conferinţe, discursuri, prezentări de produse / servicii;
• transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri, anunţuri publice;
• conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.
Informaţii • ideea principală (sensul global);
obţinute: • informaţii factuale, pe teme de interes comun;
• informaţii factuale pe teme de interes profesional: instrucţiuni, explicaţii, specificaţii de
produse şi servicii;
• opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente.
Limbaj: • termeni specifici mesajelor mass-media;
• vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional;
• varietăţi de accent (pentru domeniile ocupaţionale unde este relevant).
Moduri de • întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse;
acţiune: • comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
• acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
Probe de Evaluare
Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obţină prin
ascultare informaţii, detalii, opinii, atitudini, sentimente, aşa cum se precizează în criteriile de
performanţă (a), (b), (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să acţioneze pentru identificarea
elementelor de vocabular (şi de accent – pentru domeniile ocupaţionale unde accentul este relevant)
nefamiliare şi clarificarea sensului, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (d), (e) şi în
condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să acţioneze pe baza
informaţiei obţinute prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de
aplicabilitate.
Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii de
înţelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c), (d), (e), (f) şi în

Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii

unor sarcini de lucru
(a) Identificarea de informaţii şi opinii relevante pentru sarcina de lucru în texte referitoare la
domeniul ocupaţional
(b) Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii / detalii specifice
necesare
(c) Utilizarea unor materiale de referinţă pentru identificarea sensului, atunci când este necesar
(d) Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite
(e) Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de
prezentare
(f) Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii
(g) Realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor identificate în texte cu conţinut
operaţional complex
Tipuri de Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă:
text: • texte specifice domeniului ocupaţional: manuale, rapoarte, note, fişe tehnice;
• texte de popularizare: ştiri şi articole de presă, reclame, anunţuri;
• texte cu conţinut operaţional: corespondenţă, faxuri, formulare, standarde, instrucţiuni;
• mesaje, cereri, reclamaţii.
Informaţii • informaţii factuale, relativ complexe, pe teme de interes comun;
obţinute: • informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor produse şi servicii;
• date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii şi procese tehnologice
Materiale de • dicţionare;
referinţă: • diagrame şi alte materiale vizuale;
• instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, pagini Internet.
Forme de • tabele, grafice, scheme;
prezentare: • notiţe.
Moduri de • comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
acţiune: • transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare;
• acţiuni proprii: realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de decizii.
Probe de Evaluare
Probe orale sau scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice informaţii, detalii
sau opinii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de
referinţă adecvate pentru identificarea sensului, atunci când este necesar, aşa cum se precizează în
criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale, scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să prelucreze informaţii
în diverse moduri, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (d), (e), (f) şi în condiţiile de
aplicabilitate.
Probe orale, scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să acţioneze adecvat pe
baza informaţiei obţinute prin lectură, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (f), (g) şi în

Competenţa 3: Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
(a) Oferirea şi solicitarea de informaţii pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
(b) Oferirea şi solicitarea de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru
profesionale
(c) Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor, instrucţiunilor, întrebărilor
şi solicitărilor
(d) Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu
este înţeleasă imediat
(e) Prezentarea de descrieri clare şi detaliate pe subiecte legate de domeniul de interes
propriu şi profesional
(f) Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni / familiari relevanţi pentru
sarcina de lucru
Tipuri de Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză
informaţii: normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind:
• activităţi de rutină şi non-rutiniere: instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi;
• aranjamente sociale;
• descrieri de obiecte, procese, operaţii;
• probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene.
Contexte: • personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate;
• profesional – situaţii specifice în organizaţie, la locul de muncă, situaţii conflictuale.
Limbaj: • vocabular adecvat contextului personal şi social;
• vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.
Moduri de • faţă în faţă;
comunicare: • la telefon, robot telefonic.
Moduri de • comunicarea / transmiterea de informaţii / detalii către interlocutor / i.
acţiune:
Probe de Evaluare
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite
informaţii şi instrucţiuni, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), şi în condiţiile de
aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite
clarificări şi explicaţii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (c), (d) şi în condiţiile de
aplicabilitate.
Probe orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să realizeze descrieri, aşa cum se
precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze adecvat terminologia
specifică, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate
(a) Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional
(b) Redactarea unor texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de
conectori
(c) Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din
domeniul de activitate
(d) Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea
informaţiei şi limbii folosite
(e) Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la
cititorul intenţionat
(f) Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă formală / informală
Tipuri de texte • formulare şi alte documente specifice, în funcţie de domeniul ocupaţional (facturi, facturi pro-
funcţionale: forma, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, documente de evidenţă primară,
standarde);
• corespondenţă personală şi profesională: scrisori, note, mesaje (inclusiv e-mail);
• procese verbale, rapoarte, eseuri.
Tipuri de În texte, conţinând şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungimi variate:
informaţii: • informaţii factuale, inclusiv date personale;
• aranjamente şi instrucţiuni;
• idei, opinii, puncte de vedere;
• mesaje din partea altor persoane;
• raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.
Convenţii şi • pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi, membri ai organizaţiei,
limbaj: ierarhii)
• pentru atingerea scopului comunicării (tehnici de argumentare, formule de persuasiune)
• formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.
Contexte: • organizarea locului de muncă;
• activităţi şi procese de producţie;
• calitatea serviciilor / produselor.
Materiale de • dicţionare, glosare de termeni specializaţi şi sintagme specifice;
referinţă: • documente normative şi tehnice
• modele de documente şi formulare.
Probe de Evaluare
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil completeze formulare şi să
întocmească corespondenţă, texte funcţionale şi documente specifice domeniului ocupaţional, aşa cum se
precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de
referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite, aşa cum se precizează în
criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze un format
recomandat, un limbaj adecvat şi convenţii folosite în mod obişnuit în comunicarea scrisă formală /
informală, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (e), (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Competenţa 5: Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale
(a) Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii de teme diverse de interes
(b) Participarea cu contribuţii la discuţii profesionale de rutină, în contexte profesionale predictibile
(c) Exprimarea clară şi fluentă a propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de
activitate
(d) Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea
(e) Realizarea de prezentări pe teme din domeniul ocupaţional, pe bază de materiale pregătite în prealabil
(f) Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar
înţeleasă, în conversaţii şi prezentări
(g) Participarea la conversaţii folosind unui limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în
conversaţie şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rolul şi relaţiile cu interlocutorul / ii
Tipuri de a. Schimburi de opinii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză
interacţiuni: normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind:
• chestiuni de ordin social şi de interes public curent;
• chestiuni profesionale de interes comun.
b. Discuţii profesionale, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, derulate cu
viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind:
• aranjamente la locul de muncă, cum ar fi planuri, activităţi şi aranjamente operaţionale;
• relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări (în funcţie de domeniul ocupaţional).
c. Prezentări scurte, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, făcute la
viteză normală, privind:
• relatări ale unor evenimente şi conversaţii, rapoarte intermediare / de progres;
• prezentări de produse, tehnologii.
Contexte: a. Schimburi de opinii:
• situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale;
• întâlniri profesionale de rutină, contacte profesionale informale, sarcini de lucru.
b. Discuţii profesionale:
• interviuri individuale, faţă în faţă sau telefonic;
• întâlniri formale / informale, activităţi profesionale zilnice;
c. Prezentări – contexte profesionale formale şi informale.
Schimburi de • pro şi contra în susţinerea unor idei personale;
opinii: • ipoteze, predicţii;
• preferinţe, evaluări de: produse, servicii, procese.
Materiale pentru • notiţe, scheme de prezentare;
prezentări: • suport vizual: folii / planşe / modele / mostre.
Convenţii şi • formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii / discuţii, limbaj nonverbal;
limbaj: • vocabular adecvat contextului personal şi social;
• vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.
Moduri de • faţă în faţă, în perechi sau în grup mic (schimburi de opinii, discuţii profesionale);
interacţiune: • în faţa unui auditoriu (prezentări);
• la telefon, robot telefonic (schimburi de opinii, discuţii profesionale).

Probe de Evaluare:
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să poarte discuţii în care să-şi
prezinte şi să-şi argumenteze opiniile, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c) şi în
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să contribuie semnificativ la
discuţii profesionale, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de
aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să solicite opinii şi să
răspundă adecvat la acestea, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de
aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să pregătească şi să facă
prezentări, în care să includă informaţii faptice, interpretări şi opinii, aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să verifice înţelegerea, să
solicite clarificări şi să acţioneze în vederea clarificării, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă
(f) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să participe la conversaţii
utilizând un limbaj adecvat şi respectând convenţii folosite în conversaţie, aşa cum se precizează în
criteriile de performanţă (b), (c), (d), (g) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Italiana Programa Liceu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Italiana Programa Liceu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programa a fost aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IX-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a IX-a a fost elaborat avându-se în

Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne, curriculum-ul pentru clasa a IX-a

Delimitarea parcursului de învăţare se realizează pe baza unui model care îmbină

Structura programelor este următoarea:

La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi

Valorile şi atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe.

Seturile de Competenţe specifice corelate cu Forme de prezentare a conţinuturilor sunt

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică

Limba italiană – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 5

Limba italiană – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 6

Limba modernă 1 şi limba modernă 2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

- Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în

Limba italiană – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 7

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 10

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 11

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 12

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 1

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII7:

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 14

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 16

• A solicita şi a oferi informaţii generale • A descrie persoane şi obiecte

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 3

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 17

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu următoarele

Alfabetul (sunetele, literele, eliziunea şi accentul)

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:

• A solicita şi a oferi informaţii generale • A caracteriza acţiuni sau persoane

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 18

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a

II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Detalieri ale conţinuturilor Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 20

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 21

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 22

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 24

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

Aprobată prin ordin al ministrului

Limba italiană – L2 – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2

Real toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Umanist toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Tehnic toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Servicii toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Militar (M.Ap.N.) Matematică-informatică 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Ordine şi securitate Ştiinţe sociale 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Pedagogic toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Artistic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)