Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
& s
il
Edi!lie noud
cornpania
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
DTRECTTTA GENEI{ALA a INvAIATTaANTULUI pnEUNrvEr\srrAn
Cuprim$
Avizul nr. 36 404 / 19 i:u,lie 2000
I
Barbie (2) 1,72 Cigelul 192
Barbie (3) 173 CSgelul vigilent 1;92
Barbie (4) 173 Funrica t93
Liliacul 174 IepuraEul doruestic 1"93
Supenuau 174 Iepura;ul silbatic 194
Spidemran (1) 175 Leul 794
Spiderman (2) t75 Renul Rudolf (1) 1,95
Spiderrnan (3) 176 Reuul Rudolf (2) t96
Ba*4an (1) 176 Scufiga-Ro;ie 1,96
Batman (2) L76
Batman (3) 177 Scenete muzicole 198
Magicianul 178 Sceneti pe teme rutiere 198
Vrdjitor 178 Sceueta pe tenle sanltare 208
Vrljitoarea 179
Concursul din pldure 2t9
Zitt\, () 180
Cele patru anotimpuri 229
Zini (2) 180
Pigania fetitei cu scufigi 236
Z6afi (3) 181
Adio, grldinigl ! 251
Frumoasa qi Bestia 1.82
Scufiga Ro;ie 266
Printesa 1,82
Nbd-ca-Zdpada 183
Povegli rimqle penlru educoreo limbolului,
Frunroasa din Pldurea Adomriti 184
H"try Potter imbogdfireo vocobulorului,
185
VrIj itorul-prezerltator
corecloreo pronunliel 270
185
Printul 186
Despre cei care au scris basnre qi poveqti pentru copii 270
Printesa 1.87
Iedul cu trei capre 275
Regina cea rea 188
Cenuqireasa 285
Regina bunl Flutura;ul nrusafir 294
188
Ali Baba Ursul plcilit de vulpe 296
189
Seherezada 189
Camavalul personajelor din povegti 301
Balerina (1) 190
Balerina (2) 190
Ingerasul 191
AIbina 191
l0 ll
anullle copih-rlui ce le va iuterpreta (cuuoscindu-i indeaproa-
S& flYler##$w $m senh#rffi $
- pe persorlalitatea, calitigile, problenrele familiale gi evenitnetr-
tele ce l-au rrurcat). Acest tip de creagie are ul] ittrpact putenric
asupra torrnsului emotional al serbfu-ii, ii iurpresioneazi pozitiv,
De ce organiziru serbiri ? Verificirn astfel, de citeva ori pe deopotrivl, pe copii gi pe plringi.
an, cI rnicugii gi-au insuqit lucrurile transluise la gridinigi qi le M-arn striduit s5-i familiarizez pe copii cu subiecte reli-
dim posibilitatea de a aplica invitltura din clasi. Cintind, gioase care tin de tradigiile poporului rornXn, folosind tenre
dansind, recitind, interpretind un rol dintr-o sceneti, prefco- curloscute de ei din farnilie: sirbitorile de Criciun, de PaEti,
larul i;i fonueazl gi igi per{ecgioneazi depriuderile artistice. zilele sfintilor. Copilul se sitnte atras de intinrpliri qi fapte bi-
Acestea il vor ajuta si-si dezvolte gustul, dragostea de fruuros, blice, de aura datinilor - taiua nagterii lui Iisus, Ristigrrirea ;i
aptitudinile pentru arte. Serbirile contribuie la stabilirea unei hrvierea, bucuria a$teptlrii darurilor de Criciun Ei a celor puse
legituri intre cunoa;terea artei gi practicarea ei. de Moq Nicolae in cizmulite, urlnle < Hristos a iuviat ! >, < Ade-
Pregltirea unei nranifestiri colective alttrellante, cuur este virat a iuviat ! o, insotite de ciocuirea oullor roqii - ;i capitl o
serbarea, lasi unue adinci in sufletul fiecirui copil. Participarea rnotivalie pentru ingelegerea ruesajului religios al slrbitorilor.
la serbarea grldinigei sau a grupei ii unegte pe copii, ii ajuti si (Jnele poezii din volurnul de fagi poc fi folosite ca o con-
se iruprieteneasci. Leg5tr-rrile afective dintre copii sultt stillru- cluzie la activitlgile de cuuoagtere satt de edttcare a linrbajului.
late de eurotii Ei interese con1ulle, cici reqita serbirii intirqte Altele incearci sI creeze deprinderi de tutttrci ;i si itrspire sen-
sentinretrtul apartellenlei la colectiv, nrindria de a fi printre tinrente uroral-civice. Nu lipsesc nici textele cu rezonanti
< copiii gridinigei >. In stridania de a pregiti gi de a susgirle o patriotici, iu care copilul regiseqte subiecte fanriliare: detrtt-
serbare se clideEte vointa copiilor, se colltllreazl perseverenta, nrirea girii, a steagului, a sirbitorii nagionale.
independenga, curajul - copiii invagi sl-;i stipineasci eluofiile Scenetele propuse au reuqit si-i atragi pe copii itr lutuea
fagl in fagi cu un public nullreros gi necunoscut. pove$tilor. Ele valorificl personaje variate din literatura pell-
Serbarea - un prograllr artistic structurat pe llulnere allun- tru copii, < figuri > ce intruchipeazi deprinderi bune sau rele,
gate de prezentatori - prezinti fonnagii, soligti utuzicali, dan- ce pot fi judecate de cei mici. Atn abordat de asetuenea tetne
satori, recitatori, actori, altemind genurile. Orice serbare prile- ce pot ajuta la clarificarea uofiunilor telnporale (anotinrpurile)
juieqte interpretarea poeziilor, cintecelor ;i dansurilor indrigite ;i am ficut apel la texte dedicate copiilor de clasici ai litera-
de copii. E limpede insi cI doar o selectie de piese valoroase va turii ronrine gi de poegi contenrporaui.
pntea declansa iurpresii si enotii estetice putenlice.
Serbarea e intotdeauna o slrbitoare iu viata copiilor. Mo-
Pentru ca spectacolul sI fie reuqit, textele literare trebuie
rnentele de inteusl triire, aplaudate cu cilduri de plritrgi, uasc
alese cu griji, continutul lor slujind deopotrivi ca suport edu-
in sufletul pre;colarilor aspiragia la amrouie qi bucurie ce va
cativ, afectiv si de arrruzaurent pentru copii.
contribui la construirea personalitigii.
Sper sI {i reugit sI transmit in aceste pagiui o parte diu
De-a lurrgul anilor anr scris scenete, poezii si povestiri, pe
crezul qi din sufletul meu. M-aq bucura ca experienla nrea si
care le-am plls pe rnelodii cultosclrte din repertoriul copiilor.
fie de folos celor cu care mi identific, celor care preguiesc Ei
Anr constatat ci, transpunind in versuri experieltta de via95 a iubesc strilucirea candidl a ochilor de copil - colegelor nrelc,
copiilor, aceftia triiesc irnpresii vii, invati textele cu pllcere gi educatoare si invititoare.
Ie tin nrinte urult tinrp. [n ultirna vrerue anr con].pus, de ase-
menea, pentrLl serbiri poezii qi texte de cintece destirute Ceta Nistor-Stancit.t
12 t3
ffmw&nt ?rxro$mtw %ffi
ffi m ffp*
Wqe"s *s
#$$ff&.-
W\W "wds-
\s
s s
{sss
* #.s
-W
La virstele urici, intilnirea cu textul literar este hotlritoare &
peutru evolutia ulterioari a copilului. Textul literar oferl celui *n*
s\ \*
care-l parcurge, pe lingi satisfactiile aduse de orice lucru ine-
dit, prilejuri unice de reflectie, de rueditatie, indeanuri la
irrtrospectie qi, totodati, angajeazd valori fonuativ-educative
cu valente deosebite in fornrarea;i nrodelarea personalititii ;i
conlportat]tentul-ri cititorului.
Povegtile, ca gi nricile poezioare, sunt priurele nrodele de
viatl gi de exprirnare cu care copilul vine in conract.
Cu dragoste ;i diruire, cu sufletul alituri de sufletul copilului,
educatoarea il incurajeazi si intre in <jocul cu textul literar >.
l1i rnullumesc, iubito meo educotoore ! lll
Tot ea particip; Ei triie;te alituri de el experientele noi ale +
acestui joc ;i, la ruouentul potrivit, iese pentru a-l lisa sI fie Igi rrrultunresc, iubita rrrea educatoare
EL. Iar, cAnd creatia ii apartine chiar educatorului, <jocul cur $i-gi dlruiesc un buchegel de ghiocei
textul literar ) este Lllt adevlrat rniracol. Ca floarea-aceasta eu aln fost si-acunt sLutt ll)arc
Lucrarea La grddinipd e serbare / setunati de Geta Stanciu Si-ti aud glasul ce nd-nvita pini rnai ieri
este o atltologie de poezii ;i sceuere penrru copiii pregcolari.
SI nuniir bile, ciupercute, pipusele.
Educatoarele vor gisi aici un bogat rtraterial literar-artistic, o
multitudine de sugestii de texte peltrru activitigile de educare tn lumea dragd-a basnrelor iu m-ai purtat
a limbajului, pentru serbiri qi alte categorii de activitfti prin Te rog printeste-acest buchet de viorele
care se iucearci apropierea copilului de textul literar qi, im- Cici vreau sI qtii ci niciodati n-anr uirar.
plicit, de viati.
Subiectele alese sunt dintre cele nrai familiare copilului
Astdzi e ziua ferueii, e gi ziua ta
prescolar, apropiate de universul ;i preocupirile ltri. Versurile
sunt usor de retinut, ginga;e, nrici capodopere chiar, ;i sunt Si striluceqti ca si ea.
izvordte dintr-o experienti indeluugati a educatoarei care tri- Cu gingdEie, sfial5, eu iau mnna ta
ieqte cu tot suflerul alituri de gAndurile qi frimintlrile copiilor $i gi-o sirut uite-asa.
de gridinitl.
$i-9i nrulgurlr.esc, iubita nrei educatoare,
Viorica Preda
Pentru cildura qi iubirea ce mi-ai dat
Inspector general
pentnr inviglmintul prescolar
Te rog primqte-acest buchet de viorele,
in Ministenil Educatiei si Cercetirii Si-ti aurinteascl de-o fetiti de-altidat'.
14 l5
Acum fetiga e si ea educatoare lli mullumesc, iubilo meo educotoore ! l2l
$i are-n griji 9i fetige, qi biiegi, Se cnntl pe melodia Prima poezie de N. Kirculescu.
Ea n-a uitat c5-n acest loc a crescut mare
$i igi ureazl multe, muke tinerefi. tti nrultumesc, iubita rnea educatoare,
C5-n grldinigi cu rlbdare nr-ai crescur.
$i-gi niulgunresc, iubita ruea educatoare Sub ochii tii eu m-am schimbat, ltl-anr ficut rnare,
$i-ti
I'
dlruiesc un buchetel de ghiocei, $i-acum eu v5d ci anii repede au trecut.
Igi mulgurnesc pentru ci ai iniml mare
$i eqti aceeaqi, cum ai fost cind a fost ieri. M-ai invitat sI fiu mai sigur, mai puternic,
SI rni descurc fir-ajutor in orice loc.
$i pagii mei au stribitut un rimp, vremelnic,
Aceste locuri - n-arn sI uit, sI qtii, deioc !
Refren
Refren
t6 17
*&q\3
s*rfuffir*
#J" #
ffi
Coda
$i-gi mulgulrresc, iubita rnea educatoare,
%
Pentru c-ai vrea si rnai rimin - gtiu cI mai speri.
igi nrulgurnesc, iubita rnea educatoare,
Ci egti aceeaqi cum ai fost cnnd a fost ieri !
*ryQ*' d,F'
o{rt
ff$
Refren ffi :T
Astizi e ultima zi gi noi vom pleca 0* $
$i viaga se va schimba
Eu spun : < Adio, prieteni ! > gi un < Riuras-bun lr
Mnine incepe un alt drurn.
Vine iorno
Vine iama-nfuriati,
Prea s-a lisat agteptati !
Fructele s-au copt de rnult,
Plnnsul crengilor aicult -
Vnntul, ploaia le-au golit,
Frunzele s-au vegtejit,
Au cizut Ei-au aqtemut
Plturi de imprumut
Pepiurintul obosit
De atit cit a rodit.
20 21
Rugdminleo unui bdietel Mog Nicoloe lo orot
22 23
lor o'vem'serbore ! , lrwitotie ':
24 25