Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,

COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 1 din 5
CONSTRUCTII

1. SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si

materialelor necesare pentru executarea lucrarilor in conformitate cu cerintele de calitate
prevazute.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete

aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte
proiecte , documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1. DS - Dispozitie de santier.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

 STANDARD SR EN ISO 9001/2015- Sistem de management al calitatii ,

Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este
necesar sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca
cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop
cresterea satisfactiei clientului .
 STANDARD SR EN ISO 9000/2006 – Sistem de management al calitatii Principii
fundamentale si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de
management al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al
calitatii .
 STANDARD SR EN ISO 9004 / 2008 Sistem de management al calitatii . Linii directoare
pentru imbunatatirea performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de
management al calitatii , indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si
cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti interesate
 Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
 Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind
asigurarea si conducerea calitatii in constructii.
4.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.
4.2 Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.
4.3 Proiecte tehnologice de sprijiniri la lucrarile de sapaturi mai dificile din cauza
naturii terenului, apropierii de constructii existente, lucrul sub circulatie si
existentei unor instalatii subterane care nu se dezafecteaza.
4.4 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169-83.
4.5 Normativ pentru executarea trasarii de detaliu in constructii C83-75.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar

Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
 Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,
COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 2 din 5
CONSTRUCTII

5. DESCRIEREA PROCEDURII

5.1.Sonda este o construcţie minieră specială, de formă cilindrică, verticală sau înclinată,
caracterizată printr-un raport mare între lungime (adâncime) şi diametru, executată cu
instalaţii speciale. Deschiderea de formă cilindrică, fără consolidare cu burlane, se numeşte
gaura de sondă. Partea superioară a unei sonde se numeşte gura sondei, iar parte inferioară
–talpa sondei. Gaura de sondă este delimitată lateral de peretele găurii de sondă.
Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrări de traversare, consolidare şi izolare a rocilor
traversate, necesar executării unei sonde. Este o operaţie de dislocare a rocilor şi de
evacuare la suprafaţă a fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea sau săparea sondelor se execută cu ajutorul instalaţiilor de forare (foraj). Funcţie de
scopul urmărit instalaţiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalaţii grele de foraj)
şi instalaţii de foraj de mică adâncime (sondeze, sau instalaţii uşoare de foraj).
Sondele au putere instalată mare (mii de CP), execută găuri la adâncimi mari (mii de metri),
cu diametre mari (sute de mm la 7000mm- forajele de mare diametru). Garnitura de foraj
utilizată este de diametru mare (se măsoară în inci=tol; 1inci=25,4mm).
Sondezele au puteri instalate mici (sute de CP), execută găuri frecvent de până la 1000m,
dar pot ajunge şi la 2000m, găuri cu diametre mici.
Dislocarea rocii în talpa sondei se execută cu instrumente speciale. Scopul executării
forajului impune modul în care se face dislocarea rocii în talpa sondei. Pentru forajele de
cercetare, care urmăresc obţinerea unor eşantioane, dislocarea în talpa sondei se face
circular, cu ajutorul unui instrument numit cap de carotieră (freză). În acest caz vorbim de
forajul prin carotaj mecanic. Eşantioanele obţinute se numesc carote.
Dacă dislocarea în talpa sondei este circulară completă, instrumentul de dislocare se
numeşte sapă.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prăjini de foraj), iar
detritusul este scos la suprafaţă de fluidul de foraj (de circulaţie).

5.2.Tipuri de foraje

Clasificarea se face după mai multe criterii.

1. după scop
1.1. Foraje de cercetare geologică
• foraje de referinţă – sunt destinate cercetărilor regionale, se execută la adâncimi relativ
mari, în carotaj mecanic continuu;
• foraje de prospecţiuni – urmăresc studiul complex al depozitelor dintr-o anumită regiune, cu
precizarea tuturor aspectelor privind litologia, tectonica, resursele minerale, etc. Se execută
în carotaj mecanic continuu;
• foraje de explorare – au drept obiectiv conturarea unor zăcăminte, cu determinarea
parametrilor cantitativi şi calitativi, necesari în calculul rezervelor, precum şi stabilirea
condiţiilor geologice de zăcământ.
1.2. Foraje de exploatare – a hidrocarburilor (petrol, gaze), precum şi a apelor subterane. În
această categorie sunt cuprinse şi sondele de injecţie (pentru refacerea presiunii în
zăcămintele de ţiţei) şi sondele de observaţie care urmăresc procesul de exploatare. Sarea
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
 Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,
COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 3 din 5
CONSTRUCTII

poate fi exploatată cu ajutorul sondelor.

1.3. Foraje cu destinaţie specială
• de interes minier – se execută la zi, în cariere (derocări prin găuri de explozie), sau în
subteran, pentru cercetare geologică, găuri de puşcare, drenaj, aeraj, consolidare rocilor,
etc.;
• foraje hidrogeologice – executate pentru identificarea, stabilirea condiţiilor de zăcământ
(parametrii calitativi şi cantitativi) şi exploatarea apelor subterane (potabile, termale,
minerale);
• foraje geotehnice – utilizate pentru cunoaşterea proprietăţilor fizico-mecanice ale rocilor de
fundaţie pentru construcţii civile, industriale, baraje, tuneluri, etc.;
• foraje de interes seismic – utilizate pentru provocarea unor explozii artificiale.
• lucrări de foraj cu diametre mari – utilizate în amenajări hidrotehnice, ca şi lucrări miniere
(suitori, puţuri de aeraj, etc.), sau rezervoare subterane.
2. după energia utilizată la acţionarea instalaţiei
2. 1. Foraj manual
2.2. Foraj mecanic – acţionarea se face cu motoare cu abur, cu combustie internă, electrice,
hidraulice, sau pneumatice.
3. după energia utilizată la dislocarea rocii
• foraj cu dislocare mecanică
• foraj cu dislocare hidromecanică
• foraj cu dislocare termică
4. după modul de acţionare asupra rocii forajul mecanic este:
4.1. Foraj percutant – dislocarea rocii în talpa sondei se face prin lovire repetată cu o sapă
specială, de forma unei dălţi (trepan). Are două variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) şi
percutant-hidraulic. În primul caz sapa este antrenată cu ajutorul unui cablu sau a unei tije
(metal, lemn). Detritusul este evacuat prin introducerea unei cantităţi mici de apă şi
extragerea periodică a noroiului format, cu o lingură cilindrică. În forajul percutant-hidraulic
sapa este antrenată cu ajutorul prăjinilor (ţevi de oţel), prin care se pompează continuu fluid
pentru spălarea tălpii de detritus.
4.2. Foraj rotativ – cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu evacuarea materialului
dislocat prin circulaţie de fluid. Are două variante: cu rotaţie de la suprafaţă (cu masă rotativă,
sau cap rotativ la sondeze) şi cu motoare submersibile. Procesul de forare este continuu, cu
evacuarea permanentă a detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. Dislocarea rocii se
realizează cu diferite tipuri de sape, care execută o mişcare de rotaţie şi pătrundere în teren.
Metoda rotativ-hidraulică se numeşte şi rotary. Sapa este rotită de motoarele instalaţiei prin
intermediul masei rotative şi a prăjinilor de foraj. Pentru pătrunderea sapei în roci apăsarea
este asigurată de garnitura de foraj. Fluidul de foraj este pompat în talpă prin interiorul
prăjinilor.
4.3. Foraj rotativ –percutant

5.3. Componentele instalatiilor de forare

Instalaţiile de forare, sonde sau sondeze, au componentele de bază comune. Aceste

componente se împart în componente de suprafaţă şi componente de interior. Componentele

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar

Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
 Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,
COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 4 din 5
CONSTRUCTII

de suprafaţă, funcţie de rolul lor sunt:

• Grup de forţă-pentru acţionare, format din motoare, motoare electrice de fund;
• Turla cu substructură;
• Sistemul de manevră-pentru intoducerea şi extragerea garniturii de foraj cu instrumentele
de dislocare (sapă, freză). Este alcătuit din macara, troliu, geamblac, cârlig, cablu de foraj, şi
scule de manevră (elevatoare, pene, cleşti);
• Sistemul de rotaţie-antrenează garnitura într-o mişcare rotativă. Cuprinde masa rotativă şi
capul hidraulic;
• Sistemul de circulaţie-asigură circulaţia fluidului de foraj în sondă. Cuprinde pompa de noroi
şi conductele de aspiraţie şi împingere (manifold, din engl. manifold=conductă de aducţie),
furtun,
Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj, garnitura de foraj şi instrumentele de
dislocare.
Ciclul de foraj cuprinde succesiunea operaţiilor executate de la montarea unei instalaţii pe o
locaţie şi până la demontarea şi transportul spre o altă locaţie. El poate cuprinde:
Lucrări de suprafaţă – amenajarea terenului, montajul instalaţiei de foraj şi anexelor;
Lucrări pregătitoare – verificarea stării de funcţionare a utilajelor, săparea şi consolidarea
găurii prăjinii pătrate;
Săparea găurii de sondă – sau forajul propriu-zis, cuprinde un ciclu de operaţii repetat la
fiecare introducere a unei sape noi în locul celei uzate şi a garniturii de prăjini până în talpa
sondei. Pe măsura adâncirii sondei, la garnitura de foraj se adaugă o nouă prăjină de foraj
(“bucata de avansare”). O viteză mică de avansare poate indica uzarea sapei. Extragerea
garniturii se face în “paşi” (câte 2-3 prăjini), care se sprijină în turlă, la pod. Toate manevrele
se execută cu ajutorul sistemului de manevră şi a mesei rotative (cap rotativ).
Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – forarea începe cu o sapă cu diametru
mare, se sapă o porţiune, se tubează prima coloană (coloana de ancoraj) şi se cimentează în
spatele coloanei. Se continuă forajul cu o sapă cu diametru mai mic. Funcţie de scopul
sondei şi funcţie de condiţiile geologice (natura rocilor, tectonica regiunii) după coloana de
ancoraj se tubează direct coloana de exploatare, sau 1-2 coloane intermediare şi apoi
coloana de exploatare. Tubarea este operaţiunea de introducere a unor burlane de oţel în
gaura de sondă. Burlanele se cimentează în spate în totalitate, sau parţial, pe o anumită
înălţime de la talpă.
Operaţii de investigare – la forarea unei sonde, înainte de operaţiunea de tubare se pot
executa diferite investigaţii geofizice de tipul carotaj electric, carotaj radioactiv,
cavernometrie, măsurători de deviaţie, etc.
Lucrări de punere în producţie – au loc la forajele executate în scopul exploatării unor
resurse (hidrocarburi). Sunt specifice la forajele hidrogeologice, sau lipsesc la forajele de
cercetare şi la unele dintre cele speciale.
Lucrări de demontare şi transport – reprezintă etapa de finalizare a forajului.
Lucrări de instrumentaţie – sunt lucrări speciale executate pentru rezolvarea unor accidente
în gaura de sondă (prinderi la puţ, ruperi de prăjini, etc.). Acestea se execută cu ajutorul unor
scule de instrumentaţie.
Unele etape pot să fie suprimate (consolidare şi izolare, investigare) funcţie de scopul
forajului.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar

Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
 Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,
COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 5 din 5
CONSTRUCTII

5.4 Fluide de foraj

Forajul rotativ se caracterizează prin circulaţia continuă a fluidului de foraj (fluid de circulaţie).
Sistemul care asigură circulaţia fluidului are o parte exterioară (elementele de suprafaţă) şi
una interioară (elementele din sondă).
Elementele de suprafaţă sunt: habe sau batale, pompe, manifold, încărcător, furtun de foraj,
cap hidraulic, echipament de curăţire a fluidului de foraj. În sondă sistemul cuprinde garnitura
de foraj, sapă, spaţiu inelar (garnitură-peretele sondei).
Circuitul normal al fluidului de foraj (circulaţie directă) este: habe-pompă-manifold-încărcător-
furtun-cap hidraulic-garnitură de foraj-sapă-spaţiu inelar-echipament de curăţire-habă.
Circuitul invers, cu intrarea prin spaţiul inelar şi ieşirea prin garnitura de foraj, poartă numele
de circulaţie inversă.

1. Funcţiile noroiului de foraj

Fluidul de foraj îndeplineşte următoarele funcţii:

• Curăţă talpa sondei de detritus şi îl transportă la suprafaţă;
• Menţine detritusul în suspenşie când sonda este oprită;
• Asigură contrapresiunea pe peretele găurii de sondă, împiedicând surparea rocilor friabile,
deformarea celor plastice şi împiedică pătrunderea fluidelor din strate în sondă;
• Colmatează peretele sondei, izolând sonda de rocile traversate;
• Răceşte şi lubrifiază sapa şi garnitura de foraj;
• Reduce rezistenţa rocilor prin umectare şi adsorbţie.
Fluidele de foraj trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
• Să nu influenţeze rocile traversate, respectiv să nu producă umflarea argilelor, să nu
contamineze apele freatice şi să nu blocheze formaţiunile productive;
• Să reziste presiunilor şi temperaturilor din sondă;
• Să nu fie afectate de mineralele solubile (sare, gips), sau de gaze;
• Să nu erodeze şi corodeze echipamentul de foraj;
• Să nu fie toxic şi să nu prezinte pericol de incendiu;
• Să fie uşor de preparat şi de întreţinut;
• Să fie ieftine.
Aceste condiţii sunt îndeplinite în mare măsură de noroaiele de foraj de calitate bună şi de
unele fluide de compoziţie specială.

2. Clasificarea şi caracterizarea fluidelor de foraj

Funcţie de compoziţie şi starea fizică, fluidele de foraj se împart în:

1. fluide lichide – sunt pe bază de apă şi pe bază de produse petroliere;
2. fluide gazoase – aer, gaze naturale, sau gaze de eşapament;
3. amestecuri lichid-gaz- noroi aerat, petrol gazat, spumă şi ceaţă.
Fluidele pe bază de apă se împart în: apă (dulce, salină sau cu polimeri) şi noroi de foraj.
5.2.1. Fluide lichide
2.1.1. Apa –fluid de foraj
Apa a fost primul fluid de foraj. Folosirea ei este limitată, din cauza depozitelor traversate.
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
 Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,
COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 6 din 5
CONSTRUCTII

Prezenţa argilelor bentonitice, a unor roci friabile (nisip, siltit), sau a unor săruri, fac
imposibilă utilizarea ei. Avantajele apei sunt date de debitele mari cu care se poate lucra şi
de curăţirea eficientă a tălpii şi a sapei, ceea ce duce la viteze mari de săpare.
2.1.2. Noroaie de foraj
Noroaiele de foraj sunt cele mai utilizate fluide de foraj. După compoziţie se împart în:
noroaie naturale sau netratate, noroaie tratate, noroaie emulsionate.
a. noroiul natural se formează în timpul forajului din apă şi argila dislocată, sau se prepară la
suprafaţă din apă şi argile hidratabile şi dispersabile (grupa bentonitelor cu mineral principal
montmorillonitul, alături de care mai sunt nontranitul, hectoritul, saponitul). În amestec cu
apa, se produce umflarea şi dispersarea particulelor argiloase.
b. noroaiele tratate se obţin din cele naturale prin adăugare de reactivi de reducere a
vâscozităţii şi filtraţiei şi materiale de îngreuiere. Şi aceste noroaie sunt sensibile la săruri,
dar mult mai puţin.
Reducerea densităţii acestor noroaie se face prin adăugare de apă, dar în acest caz,
noroiului îi creşte capacitatea de filtraţie. Este necesar ca noroiul să se îmbogăţească în
material coloidal şi se adaugă argilă bentonitică, activată cu carbonat de calciu (trassgel).
Creşterea densităţii noroiului se face prin adăugare de materiale cu densităţi ridicate (barit,
hematit, magnetit, galena).
Corectarea vâscozităţii se face prin adăugare de argilă coloidală, sau substanţe
macromoleculare hidrofile (creşterea vâscozităţii). Adăugarea de fluidizanţi duce la scăderea
vâscozităţii.
c. noroaiele speciale se folosesc atunci când noroaiele tratate nu mai pot fi folosite, datorită
contaminării puternice. Acestea pot fi:noroaie inhibitate (inhibate) şi fluide cu conţinut redus
de solide argiloase. Din categoria noroaielor inhibate noroiul salin saturat se foloseşte la
traversarea masivelor de sare.
d. noroaiele emulsionate se obţin din primele trei tipuri prin adăugare de petrol brut sau
motorină, obţinându-se o emulsie de tipul ulei în apă. Sunt rezistente la sărurile
contaminante, rezistă bine la temperaturi ridicate şi suportă o încărcare mare cu argilă.
2.1.3.Fluide pe bază de produse petroliere
Din această categorie fac parte fluidele negre, care conţin foarte puţină apă, sau chiar deloc.
Fluidul este petrolul brut sau motorina, iar coloidul este asfaltul oxidat natural, sau suflat cu
aer. Filtraţia fluidului este aproape nulă, este inert la contaminanţi, rezistent la temperatură şi
cu capacitate mare de lubrifiere.
Aceste fluide sunt recomandate la traversarea formaţiunilor argiloase, a celor cu săruri
contaminante, la forajul de mare adâncime, la rezolvarea unor accidente tehnice, etc.
Dezavantajele constau în: preţul ridicat, pericolul de incendiu şi întreţinerea lor dificilă (măsuri
de prevenire a pătrunderii apei).
2.2. Fluide de foraj gazoase
Cel mai folosit fluid gazos este aerul, dar siguranţă mai mare, o dau gazele de la
eşapamentul motoarelor cu ardere internă (numai la instalaţiile care funcţionează cu astfel de
motoare). La forajul cu gaze se obţin viteze mari de foraj. Ele asigură evacuarea eficientă a
detritusului, precum şi răcirea sapei. Forajul cu gaze se aplică în roci stabile, fără fluide sub
presiune şi fără acvifere.
2.3. Fluide de foraj amestec lichid-gaz
Pentru forarea în prin acvifere, roci permeabile sau fisurate, se folosesc noroaiele aerate,

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar

Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
 Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,
COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 7 din 5
CONSTRUCTII

care se obţin prin injectarea în noroiul de foraj, a aerului comprimat, obţinându-se densităţi
diferite ale noroiului. La ieşirea din sondă aerul se separă de noroi.

3. Proprietăţile fluidelor de foraj

Proprietăţile fluidelor de foraj sunt cele care dau calitatea unui fluid de foraj.
1. densitatea crează contrapresiunea asupra depozitelor traversate. Se determină prin
cântărire cu cântare specifice.
2. proprietăţile reologice (vâscozitatea, tensiunea de forfecare, tixotropia) caracterizează
comportarea fluidului la curgere. Vâscozitatea şi tensiunea de forfecare contribuie la
evacuarea detritusului, la colmatarea peretelui sondei, împiedică depunerea detritusului în
sondă şi pătrunderea fluidului în roci cu permeabilitate mare. Tixotropia este proprietatea
noroaielor de foraj de a forma o structură cu aspect de gel, atunci când este în repaos. Prin
agitare structura se distruge şi noroiul devine fluid (sol). Transformarea sol-gel şi gel-sol se
poate repeta de o infinitate de ori. La oprirea circulaţiei, fragmentele de detritus sunt prinse în
structura gelului, fără să se sedimenteze.
3. capacitatea de filtrare şi de colmatare este proprietatea fluidelor de foraj de a depune pe
peretele sondei (colmatare) o crustă solidă (turtă de colmatare), ca urmare a pătrunderii fazei
lichide din fluidul de foraj, în rocile traversate (filtrare). Fluidul de calitate are filtrare redusă,
iar turta de colmatare este subţire, impermeabilă şi cu mare aderenţă la peretele sondei.
4. conţinutul de nisip se referă la conţinutul în particule solide, care nu a putut fi separat cu
mijloacele existente în sondă. Un fluid cu mult nisip are proprietăţi abrazive şi produce uzura
componentelor cu care vine în contact.

4. Prepararea fluidelor de foraj

Amestecul apei şi argilei se face fie în sondă, pe cale naturală, fie la suprafaţă cu ajutorul
unui mixer. Prima metodă se utilizează atunci când sunt traversate roci cu conţinut mare de
bentonită, şi parte din roca dislocată se dispersează în fluid, care apoi este tratat
corespunzător. La metoda a doua argila şi apa se amestecă la suprafaţă în amestecătorul
hidraulic (mixer).

5. Curăţirea fluidelor de foraj

Curăţirea fluidelor de foraj încărcate cu detritus se face cu echipamente speciale: site

vibratoare, hidrocicloane, centrifuge, etc. Sitele vibratoare sunt cele mai utilizate dispozitive
de curăţire.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar

Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
 Sistemul Integrat de Management al Calitatii ,
COD: PTE 47
Mediului si SSM
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr. 1
LUCRARI DE FORARE SI SONDARE IN
Pagina 8 din 5
CONSTRUCTII

6. RESPONSABILITATI

6.1 Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a

documentatiei de executie si de intocmirea inregistrarilor de calitate.

7. INREGISTRARI

7.1 Proces verbal de predare-primire

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar

Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data