COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE “CFR” S.A.

Nr.353

INSTRUCŢIUNI
PENTRU
ÎNTREŢINEREA TEHNICĂ ŞI REPARAREA
INSTALAŢIILOR LINIILOR DE CONTACT
ALE CĂII FERATE ELECTRIFICATE

2003
 CUPRINS

1 GENERALITĂŢI.........................................................................................................................3
2 DEFINIŢII....................................................................................................................................4
2.1 Definiţii referitoare la instalaţiile fixe de tracţiune electrică feroviară.........................................4
2.2 Definiţii referitoare la protecţia muncii.........................................................................................7
3 DISPOZIŢII ŞI OBLIGAŢII GENERALE DE SERVICIU......................................................11
3.1 Condiţii pentru îndeplinirea funcţiilor........................................................................................11
3.2 Reguli de comportare în serviciu şi obligaţii de ordin general...................................................11
3.3 Răspunderea personalului pentru serviciul executat...................................................................12
4 ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ÎN LEGĂTURĂ CU ÎNTREŢINEREA
ŞI CU REPARAREA LINIEI DE CONTACT..........................................................................13
4.1 Atribuţiile şi obligaţiile şefului de serviciu regional de electrificare..........................................13
4.2 Atribuţiile şi obligaţiile inginerului cu probleme LC..................................................................13
4.3 Atribuţiile şi obligaţiile şefului de secţie....................................................................................14
4.4 Atribuţiile şi obligaţiile şefului de secţie adjunct........................................................................15
4.5 Atribuţiile si obligaţiile şefului districtului LC...........................................................................15
4.6 Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului IA, specialist şi I....................................................16
4.7 Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului II............................................................................17
4.8 Atribuţiile şi obligaţiile montatorului I şi II................................................................................17
4.9 Atribuţiile şi obligaţiile personalului care prestează serviciul în tură.........................................17
5 CONDIŢIILE TEHNICE MINIME PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ
ELEMENTELE LINIEI DE CONTACT ÎN EXPLOATARE...................................................18
5.1 Dispoziţii generale......................................................................................................................18
5.2 Stâlpii liniei de contact................................................................................................................18
5.3 Fundaţii pentru stâlpi metalici şi ancore.....................................................................................19
5.4 Instalaţii de susţinere a suspensiei catenare................................................................................19
5.5 Tensori de ancorare.....................................................................................................................20
5.6 Piese, conductoare şi izolatoare..................................................................................................21
5.7 Suspensia catenară......................................................................................................................22
5.8 Verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice minime.....................................................................26
6 ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII.................................27
6.1 Lucrările de întreţinere şi reparaţii..............................................................................................27
6.2 Scopul şi periodicitatea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii..................................................27
6.3 Programarea şi organizarea lucrarilor.........................................................................................30
7 OPERAŢIILE CARE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE
TEHNICĂ...................................................................................................................................32
7.1 Verificarea prin însoţirea locomotivelor electrice.......................................................................32
7.2 Revizia pe jos..............................................................................................................................32
7.3 Joncţiunile zonelor de ancorare fără secţionare..........................................................................32
7.4 Joncţiunile zonelor de ancorare cu secţionare.............................................................................32
7.5 Zone neutre.................................................................................................................................33
7.6 Izolatoare de secţionare...............................................................................................................33
7.7 Ace aeriene..................................................................................................................................33
7.8 Linia de contact în lucrările de artă.............................................................................................33
7.9 Separatoare şi dispozitive de acţionare.......................................................................................34
7.10 Izolatoare.................................................................................................................................35
7.11 Compensatoare........................................................................................................................36
7.12 Suspensia catenară în afara joncţiunilor de ancorare şi a lucrărilor de artă............................36
7.13 Panouri de protecţie................................................................................................................39
7.14 Reţeaua de cabluri...................................................................................................................39
8 SCOATEREA DE SUB TENSIUNE A LINIEI DE CONTACT..............................................41
9 EVIDENŢA INSTALAŢIILOR LINIEI DE CONTACT ŞI A INSTALAŢIILOR DE

Instrucţia 353 1
 PROTECŢIE...............................................................................................................................42
10 URMĂRIREA, EVIDENŢA ŞI ANALIZA DERANJAMENTELOR......................................43
10.1 Constatarea şi avizarea deranjamentelor.................................................................................43
10.2 Urmărirea şi lichidarea deranjamentelor.................................................................................43
10.3 Evidenţa deranjamentelor........................................................................................................43
10.4 Analiza deranjamentelor.........................................................................................................43
11 DISPOZIŢII FINALE................................................................................................................45
Anexa 1...............................................................................................................................................46

Instrucţia 353 2
 1 GENERALITĂŢI
Art. 1 Instrucţiunile de faţă stabilesc condiţiile minime tehnice, principiile şi regulile de bază
pentru întreţinerea şi repararea liniei de contact, în scopul asigurării unei alimentări continue cu
energie electrică a locomotivelor electrice. Sarcina principală pentru asigurarea acestui scop constă în
prevenirea apariţiei deranjamentelor.
Art. 2 Prevederile instrucţiunilor de faţă se aplică liniilor de contact alimentate în curent
alternativ monofazat 25 kV, 50 Hz.

Instrucţia 353 3
 2 DEFINIŢII

2.1 Definiţii referitoare la instalaţiile fixe de tracţiune electrică feroviară

Sistem de tracţiune electrică (sinononim: sistem de curent) – Ansamblu de instalaţii şi material
rulant de tracţiune electrică, caracterizat prin tensiune şi frecvenţă (de exemplu, curent alternativ
monofazat 25 kV, cu frecvenţa 50 Hz).
Instalaţii fixe de tracţiune electrică feroviară (sinonim reţea de tracţiune electrică) – Reţea
electrică de distribuţie, feroviară, utilizată pentru a furniza energie electrică materialului rulant.
NOTĂ – Reţeaua poate cuprinde:
– reţele de linie de contact;
– circuite de retur ale reţelelor de tracţiune electrică;
– şine de rulare ale reţelelor de tracţiune neelectrică, aflate în vecinătatea reţelelor de tracţiune electrică
şi legate galvanic la şinele de rulare ale acestora;
– instalaţii electrice alimentate din linia de contact fie direct, fie prin transformator;
– instalaţii electrice din centrale şi staţii electrice, utilizate exclusiv pentru producerea şi distribuţia
energiei electrice direct liniei de contact;
– instalaţii electrice ale staţiilor de conexiuni.
Zona liniei aeriene de contact şi zona pantografului – Zona ale cărei limite nu sunt depăşite, în
general, de o linie aeriană de contact ruptă sau de un pantograf sub tensiune, în cazul în care acesta
scapă (iese) de sub firul de contact, sau de fragmente rupte din pantograf.

NSS Nivelul superior al şinei

HP Punctul cel mai înalt al liniei aeriene de contact
ZLC Zona liniei aeriene de contact
ZP Zona pantografului
AC Axa căii

Instrucţia 353 4
 Figura 1 – Zona liniei aeriene de contact şi zona pantografului

Accidental, structuri şi echipamente pot veni în contact cu o linie aeriană de contact ruptă sau cu părţi
aflate sub tensiune ale unui pantograf scăpat (ieşit) de sub firul de contact sau rupt. Figura 1 defineşte
zona în interiorul căreia un astfel de contact este considerat probabil. Parametrii x, y, z trebuie definiţi
prin reglementările naţionale de securitate. Punctul HP este poziţia celui mai de sus conductor al liniei
aeriene de contact, considerat în axa căii în toate condiţiile de funcţionare. Limitele zonei liniei aeriene
de contact sub nivelul superior al şinei se întinde vertical în jos, până la suprafaţa solului. Totuşi, nu
este necesar ca aceste limite să fie extinse sub suprafaţa superioară a tablierului, în cazul în care calea
ferată trece pe un pod.
În cazul în care linia aeriană de contact părăseşte axa căii, zona liniei aeriene de contact trebuie extinsă
corespunzător.
Pentru reţelele cu şină de contact care nu este amplasată în poziţie deasupra, nu se defineşte zona liniei
de contact, iar limitele zonei pantografului trebuie stipulate pentru fiecare caz în parte.
NOTĂ – În cazul ieşirii de sub firul de contact sau ruperii, pantograful poate rămâne sub tensiune fie pentru că
este conectat cu un alt pantograf aflat sub tensiune, fie pentru că este în funcţiune frânarea electrică. Nu se ia în
considerare ruperea fiderelor sau a fiderelor de întărire, deoarece probabilitatea ruperii acestora este foarte mică,
ele nefiind solicitate mecanic de către captatorul de curent.

NOTĂ – Zigzagul a fost luat în considerare prin intermediul cotei “Y”.

Substaţie de tracţiune – Instalaţie a cărei funcţie principală este alimentarea reţelei de linie de contact
şi a cărei tensiune din partea primară a reţelei de alimentare, şi în unele cazuri şi frecvenţa, este
transformată în tensiunea şi frecvenţa liniei de contact.
Substaţie de tracţiune V/V – Substaţie de tracţiune echipată cu două transformatoare monofazate
identice, având înfăşurările primare conectate la faze diferite ale sistemului trifazat, cu care se
alimentează două zone adiacente ale liniei de contact separate între ele printr-o zonă neutră.
Post de secţionare – Instalaţie care permite secţionarea sau conectarea longitudinală şi transversală a
liniei de contact aproximativ la mijlocul distanţei dintre două substaţii de tracţiune.
Post de subsecţionare – Instalaţie care permite secţionarea sau conectarea longitudinală şi transversalş
a liniei de contact aproximativ la mijlocul distanţei dintre o substaţie de tracţiune şi un post de
secţionare.
NOTĂ: În unele cazuri legarea transversală (în paralel) poate lipsi.
Post (punct) de legare în paralel – Instalaţie care permite legarea suplimentară în paralel a liniilor de
contact pe căile ferate duble, între substaţii şi posturi de secţionare sau de subsecţionare.
Post (punct) de alimentare – Instalaţie care asigură alimentarea separată a liniilor de contact din
depouri şi triaje, în scopul izolării acestora în caz de defect.
Dispecer energetic feroviar – Ansamblu de instalaţii şi echipamente de telemecanică, amplasate într-
un punct central, care asigură comanda şi controlul operativ al instalaţiilor fixe de tracţiune electrică,
distribuite pe o secţie de cale ferată.
Post controlat – Ansamblu de instalaţii şi echipamente de telemecanică, amplasate într-o substaţie de
tracţiune, într-un post de cale sau într-o staţie de cale ferată, prin care se asigură comanda şi controlul
instalaţiilor fixe de tracţiune electrică.
Comanda la distanţă a separatoarelor, a separatoarelor de sarcină sau a întreruptoarelor -
Instalaţie care permite comanda şi controlul la distanţă în mod direct (fără prelucrarea informaţiei) a
separatoarelor, separatoarelor de sarcină sau a întreruptoarelor din linia de contact.
Linie de contact [CEI 60050-811, definiţia 811-33-01] – linie electrică destinată alimentării
vehiculelor cu energie electrică prin intermediul echipamentelor de captare a curentului.
Linie aeriană de contact [CEI 60050-811, definiţia 811-33-02] – linie electrică destinată alimentării
vehiculelor cu energie electrică prin intermediul echipamentelor de captare a curentului şi constituită
din conductoare amplasate deasupra (sau lateral) faţă de limita superioară a gabaritului vehiculelor.
Linie aeriană de contact cu suspensie catenară [CEI 60050-811, definiţia 811-33-05] – linie aeriană
de contact în care firul sau firele de contact sunt suspendate de unul sau mai multe cabluri purtătoare
longitudinale.
NOTĂ – Suspensie longitudinală este un termen echivalent cu suspensie catenară.
Linie de contact catenară complet compensată (sinonim: catenară complet compensată) – Linie
de contact catenară, la care atât firul de contact, cât şi cablul purtător sunt compensate la unul sau
Instrucţia 353 5
ambele capete.
Linie de contact catenară semicompensată (sinonim: catenară semicompensată) – Linie de contact
catenară, la care cablul purtător este ancorat rigid, iar firul de contact este compensat la unul sau
ambele capete.
Linie de contact simplă (sinonim: linie de contact monofilară) – Linie de contact constituită dintr-un
singur fir de contact.
Linie de contact simplă compensată – Linie de contact simplă, la care firul de contact este ancorat la
unul sau la ambele capete prin ancorări compensate.
Structură de susţinere [CEI 60050-811, definiţia 811-33-19] – elemente care susţin conductoarele şi
izolatoarele asociate ale unei linii aeriene de contact.
Fir de contact [CEI 60050-811, definiţia 811-33-15] – conductor electric al unei linii aeriene de
contact cu care este în contact captatorul.
Cablu purtător [CEI 60050-811, definiţia 811-33-06] – conductor longitudinal care susţine, direct sau
indirect, firul sau firele de contact renurat(e).
Pendulă [CEI 60050-811, definiţia 811-33-22 modificată] – componentă care asigură suspendarea
unui cablu de fixare, a unui cablu purtător auxiliar sau a firului de contact de o traversă elastică sau de
un cablu purtător longitudinal.
Zona de ancorare – lungime a liniei aeriene de contact între două puncte de ancorare.
Semizonă – Porţiune a liniei de contact, independentă longitudinal, anorată rigid la unul din capete.
NOTĂ: Semizona are, de regulă, lungimea maximă a unei jumătăţi de zonă.
Consolă (sinonim: consolă simplă) – suport constând dintr-una sau mai multe bare transversale fixate
de un stâlp.
Consolă de cale dublă – Consolă neizolată, instalată deasupra a două linii de cale ferată, destinată a
susţine conductoarele liniei de contact.
Fixator – Element destinat menţinerii într-o poziţie stabilită a firului de contact.
Dispozitiv de tensionare (sinonim compensator) [CEI 60050-811, definiţia 811-36-45] – dispozitiv
care permite reglarea tensiunii mecanice în conductoare.
Ancorare compensată – Fixare a unui capăt al firului de contact sau al cablului purtător pe stâlpul de
ancorare, prin intermediul unui compensator.
Ancorare rigidă – Fixare rigidă a capătului firului de contact sau al cablului purtător pe elementul de
ancorare.
Ancorare mediană – Fixare a firului de contact dotat cu compensator la aproximativ mijlocul zonei
de ancorare, pentru evitarea deplasărilor longitudinale.
NOTE: 1. La catenara semicompensată, compensarea se realizează prin legarea firului de
contact de cablul purtător.
2. La catenara complet compensată, pe lângă fixarea firului de contact de cablul
purtător, se face şi fixarea (ancorarea rigidă) a cablului purtător de doi stâlpi
adiacenţi din mijlocul zonei de ancorare.
Joncţiune izolantă (joncţiune cu secţionare) [CEI 60050-811, definiţia 811-36-14] – punct de
secţionare realizat prin juxtapunerea capetelor a două zone adiacente ale linei de contact, permiţând
trecerea pantografului de pe una pe cealaltă, izolarea fiind realizată printr-o lamă de aer
corespunzătoare între echipamentele celor două zone.
Zonă neutră [CEI 60050-811, definiţia 811-36-16] – parte a liniei de contact prevăzută cu un punct de
secţionare la fiecare extremitate, pentru a evita conectarea, prin aparatele de captare a curentului, a
două secţiuni electrice succesive care pot avea diferenţe de tensiune sau de fază.
Izolator de secţionare [CEI 60050-811, definiţia 811-36-15] – punct de secţionare realizat cu
izolatoare inserate în porţiunea activă a liniei de contact şi cu patine sau dispozitive similare care
asigură captarea neîntreruptă a curentului.
Joncţiune fără secţionare – Porţiune a unei linii de contact pe care se realizează separarea mecanică
longitudinală, fără secţionare electrică, a două zone de ancorare consecutive, cu asigurararea captării
continue a curentului de către echipamentul de captare.
Gradient (sinonim nerecomandat: pantă) – raportul dintre diferenţa de înălţime a liniei aeriene de
contact faţă de planul de rulare în două puncte de susţinere succesive şi lungimea deschiderii.
Deschidere [CEI 60050-811, definiţia 811-33-40] – parte a liniei aeriene de contact situată între două
suporturi sau între două puncte de suspendare succesive.

Instrucţia 353 6
Ac aerian (sinonim: echipament aerian) – Porţiune a liniilor de contact aflată deasupra aparatelor de
cale, care asigură captarea continuă a curentului la schimbarea direcţiei de circulaţie.
Ac aerian încrucişat (sinonim: echipament încrucişat) – Ac aerian la care firele de contact se
încrucişează la acelaşi nivel.
Ac aerian tangenţial (sinonim: echipament tangenţial) – Ac aerian la care firele de contact de pe
direcţii diferite nu se încrucişeaza în planul de captare.
Zigzag [CEI 60050-811, definiţia 811-33-21] – dispunerea alternativă la suporturi succesive a firului
de contact de o parte şi de alta a axei căii pentru a evita uzura localizată a periilor pantografului.
Traversă rigidă – Construcţie formată dintr-o grindă rigidă transversală şi doi stâlpi plantaţi de o
parte şi de alta a mai multor linii ferate, destinat susţinerii în comun a liniilor de contact.
Traversă elastică – Construcţie formată din cabluri transversale legate de doi stâlpi plantaţi de o parte
şi de alta a mai multor linii ferate, destinat susţinerii în comun a liniilor de contact.
Circuit de retur – toate conductoarele care formează calea de întoarcere a curentului de tracţiune.
NOTĂ – Conductoarele pot fi, de exemplu, şine de rulare, şine de retur al curentului, cabluri colectoare, cabluri
de retur.
Fider de alimentare – conexiune electrică între linia de contact şi substaţie.
Fider de întoarcere – Conductor electric aerian sau cablu subteran, racordat la şinele liniilor de cale
ferată electrificată şi substaţiile de tracţiune, servind la întoarcerea curentului.
Legătură electrică transversală – Conductor electric care realizează o distribuţie uniformă a
curentului între firul de contact şi cablul purtător.
Legatură electrică longitudinală – Conductor electric care realizează o distribuţie uniformă a
curentului între două zone de ancorare.
Poluare – fenomen care se manifestă prin apariţia unor substanţe străine nocive, substanţe care, din
punctul de vedere al liniei de contact, au două efecte defavorabile:
1. Creşterea ionizării mediului ambiant, ceea ce duce la scăderea rezistenţei electrice a
acestuia şi, implicit, la creşterea riscului de conturnare. De aceea, în zonele poluate, distanţa
de izolare creşte cu 50 mm (fişa UIC 606-1-OR).
2. Creşterea agresivităţii mediului asupra elementelor metalice ale liniei de contact, ceea ce
duce la scăderea duratei de funcţionare a acestora.
Agresivitatea mediului corosiv – Intensitatea cu care se manifestă acţiunea mediului corosiv asupra
unui metal, caracterizată prin valoarea indicelui de penetraţie.
2.2 Definiţii referitoare la protecţia muncii
Autorizaţie de lucru (AL) – Document operativ scris, întocmit pentru executarea lucrărilor în
instalaţiile electrice din exploatare; se emite de către emitent şi cuprinde:
- dispoziţia de executare a lucrării;
- şeful de lucrare şi membrii formaţiei de lucru;
- admitentul la lucrare;
- instalaţia în care se va desfăşura lucrarea;
- conţinutul lucrării;
- durata de lucru;
- numărul zonelor de lucru;
- cerinţele de protecţie a muncii;
- separarea electrică a instalaţiei;
- măsuri suplimentare apreciate ca fiind necesare;
- schema electrică monofilară a instalaţiei primare sau părţi din instalaţia la care urmează a se
lucra, evidenţiind modificările de la schema normală de funcţionare, poziţia în care trebuie
aduse aparatele de comutaţie de către admitent pentru realizarea separării electrice, inclusiv
punctele de legare la pământ sau la şină.
Emitent – Persoană care face parte din serviciul regional de electrificare sau din secţia de electrificare,
în grad de cel puţin şef de district, care are în gestiune sau exploatare instalaţia electrică în cauză, are
grupa a V-a de autorizare şi este împuternicită prin decizie de către şeful serviciului regional sau
secţiei de electrificare să emită autorizaţii de lucru.
Admitent – Persoană care face parte din districtul de electrificare care are în gestiune instalaţia, are
minimum grupa a IV-a de autorizare şi este numită sau desemnată de către emitent, din cadrul

Instrucţia 353 7
personalului de servire operativă, pentru:
- asigurarea separării electrice a instalaţiei la care urmează a se lucra;
- scoaterea acesteia de sub tensiune;
- admiterea la lucru a şefilor de lucrări.
Admitere la lucru – Operaţie executată de admitent sau de şeful de lucrare, în cazul în care acesta
îndeplineşte şi funcţia de admitent, şi cuprinde:
- însuşirea şi clarificarea conţinutului autorizaţiei de lucru;
- realizarea măsurilor tehnice (separarea electrică a instalaţiei sau scoaterea de sub tensiune a
acesteia şi legarea la pământ sau la şină);
- realizarea măsurilor suplimentare de protecţie;
- punerea de acord între admitent şi şeful de lucrare asupra măsurilor luate, a corectitudinii şi
suficienţei lor.
Începerea lucrării – cuprinde:
- identificarea instalaţiei în care se va lucra;
- confirmarea recunoaşterii de către şeful de lucrare a suficienţei şi corectitudinii măsurilor de
realizare a zonei de lucru;
- efectuarea unui instructaj complet membrilor formaţiei de lucru (inclusiv deservenţilor de
utilaje sau persoanelor de altă specialitate);
- repartizarea sarcinilor concrete fiecărui component al formaţiei de lucru şi confirmarea
acestor acţiuni în autorizaţia de lucru.
Desfăşurarea lucrării – constă din realizarea în succesiune a operaţiilor din fişa tehnologică sau
instrucţiunea tehnică de lucru, cu respectarea măsurilor de protecţie a muncii.
Modificări în componenţa formaţiei de lucru – acţiune, la latitudinea şefului de lucrare, de
introducere sau scoatere din formaţie a unui component.
Persoana introdusă va fi instruită de şeful de lucrare, fapt confirmat prin semnătură în autorizaţia
de lucru.
Întreruperea lucrării – cuprinde consemnările făcute de şeful de lucrare şi de admitent în autorizaţia
de lucru cu privire la:
- zona de lucru în care se găseşte formaţia de lucru în momentul întreruperii (şeful de
lucrare);
- data şi ora întreruperii (şeful de lucrare);
- verificarea la faţa locului a stării instalaţiei la momentul întreruperii (admitent).
Reluarea lucrării – cuprinde confirmarea prin semnarea în autorizaţia de lucru de către admitent că
nu a modificat starea tehnică a instalaţiei ce face obiectul autorizaţiei de lucru şi de către şeful de
lucrare că sunt asigurate condiţiile de securitate în zona de lucru.
Terminarea lucrării şi predarea – primirea instalaţiilor – se completează în autorizaţia de lucru de
către şeful de lucrare şi cuprinde:
- strângerea şi îndepărtarea sculelor, materialelor şi mijloacelor de protecţie din zona de lucru;
- demontarea scurtcircuitoarelor mobile sau deschiderea cuţitelor de legare la pământ
montate, respectiv acţionate de formaţia de lucru pentru realizarea zonei de lucru sau din
raţiuni de protecţie suplimentară;
- retragerea sau demontarea mijloacelor care au constituit măsuri suplimentare realizate
pentru executarea lucrării (platforme, balustrade, dispozitive pentru lucru la înălţime etc.);
- executarea curăţeniei în zona de lucru;
- evacuarea din zona de lucru a membrilor formaţiei şi semnarea de către aceştia în
formularul autorizaţiei de lucru, luând la cunoştinţă de interdicţia reîntoarcerii sub orice
motiv în zona de lucru;
- efectuarea probelor funcţionale, împreună cu admitentul, la aparatele sau instalaţiile la care
s-a lucrat;
- confirmarea în autorizaţia de lucru de către şeful de lucrare a modului în care a comunicat
terminarea lucrării;
- semnarea de predare de către şeful de lucrare a instalaţiei la care a lucrat şi semnarea de
primire a instalaţiei de către admitent, cu consemnarea datei şi orei.
Zonă de lucru – parte din instalaţia electrică în care au fost luate măsurile tehnice de protecţie a
muncii şi în care se execută o lucrare la un moment dat.

Instrucţia 353 8
Şef de lucrare – persoană care face parte din districtul de electrificare care are în gestiune sau
exploatare instalaţia, are minimum grupa a IV-a de autorizare şi este numită sau desemnată de către
emitent pentru executarea unei lucrări, conduce formaţia de lucru şi asigură măsurile tehnice şi
organizatorice de protecţie a muncii în zona de lucru.
Supraveghetor de lucrare – persoană care face parte din districtul de electrificare care are în gestiune
sau exploatare instalaţia, are minimum grupa a III-a de autorizare şi este numită sau desemnată de
către emitent pentru a urmări măsurile de evitare a accidentelor de natură electrică la lucrări executate
de personal delegat (altul decât cel din districtul propriu).
Manevră – ansamblu de operaţii care duce la schimbarea configuraţiei unei instalaţii electrice prin
acţionarea unor aparate de comutaţie.
Responsabil de manevră – persoană care face parte din districtul care are în gestiune sau exploatare
instalaţia, are minimum grupa a IV-a de autorizare şi asigură conducerea efectivă a manevrelor, atât
din punct de vedere tehnologic, cât şi al protecţiei muncii.
Executant de manevră – persoană care face parte din districtul de electrificare care are în gestiune
sau exploatare instalaţia, are minimum grupa a II-a de autorizare şi efectuează nemijlocit manevra.
Executant de lucrări (membru în formaţia de lucru) – persoană care are minimum grupa I de
autorizare şi efectuează nemijlocit lucrări de întreţinere – reparaţii sub supravegherea şefului de
lucrare.
Lucrare – ansamblu de operaţii al cărui scop este executarea, modificarea, repararea sau întreţinerea
unei instalaţii electrice.
Lucrări de întreţinere – reparaţii – activităţi desfăşurate în instalaţiile electrice aflate în exploatare,
cu scopul menţinerii acestora în stare de funcţionare.
Deranjament – eveniment survenit în timpul exploatării instalaţiilor electrice, caracterizat prin
defectarea sau/şi deteriorarea unei (unor) părţi a (ale) lor.
Personal de intervenţie – membrii formaţiei de lucru conduşi de un şef de lucrare, care fac parte din
secţia de electrificare care are în gestiune sau exploatare o instalaţie electrică şi care sunt îndrumaţi la
executarea lucrărilor de remediere a unui deranjament.
Personal de servire operativă – personalul de exploatare care execută în timpul serviciului manevre,
supraveghere, control şi/sau lucrări în instalaţii electrice, în baza atribuţiilor de serviciu, dispoziţiilor
verbale şi instrucţiunilor tehnice interne de protecţie a muncii, consemnând activitatea depusă într-un
registru operativ.
Personal de supraveghere – personalul de servire operativă care execută în instalaţiile electrice
numai controlul curent, manevră la distanţă, urmărirea şi înregistrarea mărimilor fizice, a
semnalizărilor sau/şi a altor informaţii.
Personalul de control – personalul din cadrul secţiilor, serviciului regional de electrificare, al
organului ierarhic superior al acestora sau al ISPM, căruia îi revine sarcina de a examina sistemele de
muncă, din punct de vedere al respectării reglementărilor legale în vigoare, privind prevenirea
deranjamentelor, accidentelor de muncă, bolilor profesionale, PSI şi asigurarea securităţii muncii.
Personal de întreţinere – reparaţii – personalul care face parte din secţia de electrificare şi execută
lucrări de întreţinere – reparaţii în instalaţiile electrice.
Măsuri tehnice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor, în instalaţii electrice din
exploatare, cu scoaterea acestora de sub tensiune:
- deconectarea instalaţiilor;
- executarea separaţiilor vizibile;
- verificarea lipsei de tensiune şi legarea la pământ (şină) şi în scurtcircuit;
- executarea îngrădirilor (marcarea zonelor de lucru);
- placardarea cu plăcuţe de interdicţii şi indicarea locurilor de punere la pământ şi a locurilor
de lucru.
Măsuri organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor, în instalaţii electrice din
exploatare, cu scoaterea acestora de sub tensiune:
- emiterea autorizaţiei de lucru;
- îndeplinirea formalităţilor de admitere la lucru, supravegherea lucrărilor, modificări în
componenţa formaţiei de lucru, întreruperea şi reluarea lucrărilor, terminarea lucrărilor.
Instalaţie electrică scoasă de sub tensiune – insalaţie separată electric care a fost legată la pământ.
Lucrare cu scoatere de sub tensiune – lucrare pentru care se separă electric întreaga instalaţie

Instrucţia 353 9
electrică sau numai acea parte a instalaţiei la care urmează a se lucra şi care se leagă la pământ şi în
scurtcircuit.
Lucrare fără scoatere de sub tensiune – lucrare care se execută în una din următoarele situaţii:
- la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune, la care personalul executant nu se apropie cu
părţi ale corpului sau extremitatea sculelor la o distanţă mai mică de 1,5 m (pentru tensiunea
de 27,5 kV) sau nu depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie;
- la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate, la care personalul executant este
împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune, prin îngrădiri, prin carcasarea
echipamentelor sau prin indicatoare de securitate;
- la instalaţia la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separaţiile electrice, dar care nu
este legată la pământ şi în scurtcircuit;
- la părţile aflate sub tensiune (lucru sub tensiune) utilizând una din următoarele metode de
lucru în contact, care se aplică la executarea de lucrări în instalaţii electrice de joasă
tensiune şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie şi scule
electroizolante.
Grupă de autorizare – competenţa acordată personalului din activitatea de electrificare de către şeful
serviciului regional sau secţiei de electrificare, pe baza vechimii în instalaţii şi a cunoştinţelor
acumulate. Se acordă şi se verifică periodic prin examinare. Competenţele se înscriu în fişa de
examinare şi în “talonul de autorizare pentru personalul care are dreptul să lucreze în instalaţii
electrice” (la purtător).

Instrucţia 353 10
 3 DISPOZIŢII ŞI OBLIGAŢII GENERALE DE SERVICIU

3.1 Condiţii pentru îndeplinirea funcţiilor

Art. 3 Pentru îndeplinirea funcţiilor în legătură cu întreţinerea şi repararea liniei de contact din
cadrul serviciilor regionale şi secţiilor de electrificare, trebuie ca personalul să aibă o pregătire
specifică lucrărilor şi să cunoască prevederile cuprinse în reglementările în vigoare, pentru funcţia pe
care o îndeplineşte.
Art. 4 Angajarea personalului pentru întreţinerea şi repararea liniei de contact se face conform
condiţiilor minime de pregătire şi vechime, în vigoare.
Art. 5 Personalul care lucrează la întreţinerea şi repararea instalaţiilor liniei de contact, după
efectuarea stagiului, trebuie să fie autorizat în funcţie conform ordinelor în vigoare. Personalul va fi
examinat din punct de vedere profesional şi medical la autorizarea în funcţie şi periodic, conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 6 Personalul de întreţinere şi reparare a liniei de contact este obligat să-şi ridice permanent
nivelul profesional prin autoinstruire, folosind documentaţia tehnică de specialitate, diferite normative
tehnice şi urmând cursurile de instruire şi perfecţionare a cunoştinţelor profesionale.
Art. 7 Personalul care îndeplineşte funcţii în legătură cu întreţinerea şi repararea liniei de
contact este obligat să cunoască şi să aplice normele de protecţie a muncii, de igienă industrială şi PSI,
stabilite pentru locul de muncă respectiv, precum şi statutul personalului feroviar.
3.2 Reguli de comportare în serviciu şi obligaţii de ordin general
Art. 8 Personalul de întreţinere şi reparare a liniei de contact trebuie să respecte întocmai
normele şi regulile de comportare în serviciu stabilite prin reglementările în vigoare.
Art. 9 Este interzis a se admite la executarea serviciului salariaţi sub influenţa băuturilor
alcoolice. Cei găsiţi sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi imediat de la executarea
serviciului şi vor fi trataţi conform ordinelor în vigoare.
Art. 10 Personalul care îndeplineşte o funcţie în legătură cu întreţinerea şi repararea liniei de
contact mai are următoarele obligaţii:
- să păstreze secretul de serviciu conform reglementărilor în vigoare;
- să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră, în toate cazurile în care
viaţa oamenilor este ameninţată sau siguranţa circulaţiei este periclitată.
În cazul descoperirii la construcţii sau instalaţii a unor defecţiuni care periclitează siguranţa
circulaţiei trenurilor, în afară de cele de mai sus, salariatul este obligat să ia măsuri pentru acoperirea
punctului periculos şi pentru înlăturarea urgentă a defecţiunilor.
Art. 11 Durata executării serviciului este stabilită prin Contractul colectiv de muncă. În cazuri
excepţionale, pentru luarea de măsuri urgente, la cererea şefilor ierarhici, salariaţii vor fi chemaţi la
serviciu la orice oră, în afara programului normal de lucru.
Cazurile de boală care ar împiedica prezentarea la serviciu se vor comunica imediat
conducătorului ierarhic.
Art. 12 Personalul districtului, la prezentarea la serviciu, va fi verificat de şeful districtului, de
înlocuitorul acestuia sau de conducătorul echipei, pentru a se constata dacă este în stare normală.
Verificarea stării personalului care execută serviciul în tură se va face de personalul care predă tura de
serviciu, menţionându-se starea personalului în registrul de predare-primire.
Dacă personalul prezent pentru luarea în primire a serviciului nu este în stare normală, nu va fi
primit la serviciu. În asemenea situaţii va fi anunţat şeful ierarhic, care va lua măsuri de înlocuire a
personalului ce nu este în stare normală, pentru asigurarea continuităţii serviciului.
Predarea serviciului se face în scris, cu toate lămuririle necesare, pentru continuarea activităţii
fără neajunsuri.
Cel care predă rămâne răspunzător pentru urmările informaţiilor greşite, nesigure, nelămurite
sau incomplete pe care le-a înscris la predare, iar cel care primeşte rămâne răspunzător pentru
executarea în continuare a serviciului, din momentul primirii pînă la predarea lui.

Instrucţia 353 11
 După executarea serviciului, personalul este obligat să raporteze şefului de district,
înlocuitorului acestuia sau conducătorului de echipă, modul cum s-au executat sarcinile, eventualele
greutăţi întâmpinate sau lucrări neexecutate, precum şi alte observaţii în legătură cu serviciul executat.
Art. 13 Fiecare salariat, la locul de muncă, este obligat să aibă asupra lui sculele necesare
executării serviciului şi echipamentul de protecţie individuală.
De asemenea, este dator să vegheze cu atenţie asupra bunurilor căilor ferate, instalaţii,
materiale, utilaje de lucru.
3.3 Răspunderea personalului pentru serviciul executat
Art. 14 Toţi salariaţii care lucrează la întreţinerea şi repararea liniei de contact, răspund
personal de felul cum execută lucrările dispuse, în limitele atribuţiilor fiecăruia.
Art. 15 Prezenţa unui salariat cu funcţie superioară nu-i scuteşte pe salariaţi de răspundere
pentru actele lor de serviciu.
Personalul este dator să execute dispoziţiile verbale sau scrise ale conducătorilor direcţi şi,
totodată, să ţină seama de orice aviz care priveşte starea instalaţiilor şi siguranţa circulaţiei.
Dispoziţiile conducătorilor se execută integral şi la termen. În cazul primirii unei dispoziţii care
contravine vădit legilor sau reglementărilor în vigoare sau a unei dispoziţii a cărei executare poate avea
ca urmare producerea de pagube, defectarea instalaţiilor şi a mijloacelor de transport, distrugerea
proprietăţilor sau a bunurilor încredinţate organelor de cale ferată, angajatul nu va executa această
dispoziţie şi va raporta de îndată conducătorului ierarhic superior celui de la care a primit dispoziţia.
Pentru îndeplinirea unei astfel de dispoziţii, angajatul poartă răspunderea împreună cu
conducătorul care a dat-o.
Art. 16 Pot executa lucrări de întreţinere şi reparare la linia de contact numai salariaţii instruiţi
şi autorizaţi în acest scop. Lucrările se execută pe baza autorizaţiilor de lucru (în cazul în care lucrările
la linia de contact se fac cu scoaterea de sub tensiune a acesteia) sau pe baza instrucţiunilor proprii,
specifice lucrărilor.
Salariaţii care fac stagiul de practică pot fi admişi la executarea lucrărilor cu linia de contact
scoasă de sub tensiune, sub supravegherea şi răspunderea personală a salariaţilor care sunt autorizaţi să
execute lucrările respective.
Art. 17 Salariaţii trebuie să interzică categoric apropierea persoanelor neautorizate, la o
distanţă mai mică de 2 m de părţile sub tensiune ale liniei de contact.
Art. 18 Salariaţilor le este interzis să părăsească locul de muncă înainte de terminarea
programului şi să presteze serviciul în locul altor persoane, fără aprobarea şefului ierarhic. În toate
cazurile, salariatul care este înlocuit trebuie să-i dea celui care-l înlocuieşte toate lămuririle necesare
asupra serviciului.
Art. 19 Toţi salariaţii sunt obligaţi ca, după primirea unei sarcini, să raporteze conducătorului
ierarhic modul de îndeplinire a acesteia.

Instrucţia 353 12
 4 ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ÎN LEGĂTURĂ CU
ÎNTREŢINEREA ŞI CU REPARAREA LINIEI DE CONTACT
Programul de control şi de revizie se va coordona pe serviciul regional de electrificare.
4.1 Atribuţiile şi obligaţiile şefului de serviciu regional de electrificare
Art.20 Şeful serviciului regional de electrificare este obligat să cunoască starea liniei de
contact de pe raza regionalei, să organizeze verificarea, întreţinerea şi repararea acesteia, în scopul
prevenirii deranjamentelor.
În legătura cu întreţinerea liniei de contact, şeful serviciului regional de electrificare are
următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să verifice, prin însoţirea locomotivelor electrice (LE), linia de contact de pe liniile directe şi
curente, de două ori pe an (vara şi iarna), şi să dispună măsuri pentru remedierea neregulilor
constatate;
b) să dispună înfiinţarea comisiilor de constatare a stării tehnice a instalaţiilor de linie de
contact scadente la RK şi să urmărească elaborarea documentaţiilor necesare şi programarea lucrărilor
de RK:
c) să verifice stadiul lucrărilor de RK şi de investiţii de pe raza regionalei şi să dispună măsuri
pentru respectarea calitaţii lucrărilor şi a termenului de execuţie;
d) să ia parte, personal sau prin înlocuitorul său direct, la recepţia lucrărilor de reparaţii
capitale şi investiţii;
e) să dispună efectuarea de măsurări pentru întocmirea documentaţiei privind reparaţiile
curente;
f) să verifice organizarea întreţinerii liniei de contact conform prezentelor instrucţiuni;
g) să organizeze executarea lucrărilor de restabilire a liniei de contact în caz de calamităţi sau
evenimente de cale ferată;
h) să coordoneze organizarea instructajului personalului pentru însuşirea normelor de protecţie
a muncii şi să verifice periodic felul în care se face acest instructaj, precum şi modul în care se aplică
normele de protecţie a muncii la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a liniei de contact;
i) să coordoneze organizarea şi să verifice, conform normelor în vigoare, instructajul
personalului, în vederea reîmprospătării cunoştinţelor profesionale;
j) să cunoască standardele, normativele şi reglementările care privesc linia de contact, precum
şi modificările care se aduc acestora, şi să ia măsuri de aplicare a lor în cadrul lucrărilor de întreţinere
şi reparaţii;
k) să organizeze şi participe la analiza cauzelor deranjamentelor care au afectat instalaţiile de
linie de contact;
l) să urmărească întocmirea şi înaintarea la compartimentul de electrificare din centralul
unităţii a raportului lunar de activitate şi a analizei tehnice a derajamentelor;
m) să asigure existenţa şi actualizarea cărţilor tehnice ale instalaţiilor de linie de contact.
4.2 Atribuţiile şi obligaţiile inginerului cu probleme LC
Art. 22 Inginerul cu probleme LC are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să cunoască starea instalaţiilor de linie de contact de pe raza regionalei şi, în scopul
prevenirii deranjamentelor, să le verifice sistematic în totalitate prin revizie pe jos.
Astfel, anual, va verifica cel puţin instalaţiile la care se execută lucrări de reparaţii curente şi pe
cele la care se vor executa lucrări de reparaţii curente în anul următor, instalaţiile la care se execută RK
şi lucrări de investiţii, conform programului aprobat de conducerea serviciului;
b) să întocmească programele de lucru anuale, conform periodicităţilor din prezentele
instrucţiuni, ţinând seama şi de lucrările care nu s-au putut executa şi, după aprobare, să le transmită la
secţii pînă la sfîrşitul lunii noiembrie;
c) să verifice modul de întocmire a programelor de lucru lunare şi să le supună spre aprobare;
d) să propună, în urma constatărilor organelor cu sarcini de verificare şi control şi a

Instrucţia 353 13
rapoartelor de activitate ale şefilor de secţii, măsurile de menţinere sau de aducere a instalaţiilor LC la
condiţiile tehnice minime din prezentele instrucţiuni, iar după aprobare, să le transmită la secţii şi
districte pentru cuprinderea lor în programele de lucru ale lunii următoare;
e) să verifice şi să propună spre aprobare documentele necesare promovării lucrărilor de
RC;
f) să ia parte la recepţia lucrărilor de reparaţii şi investiţii;
g) să urmărească, prin secţiile de electrificare, efectuarea măsurărilor de gabarite la linia
de contact, să ţină evidenţa acestora conform instrucţiei nr.328 şi să dea avizele pentru transporturile
negabaritice;
h) să urmărească, prin secţiile de electrificare, efectuarea măsurătorilor de uzură a firului
de contact, să ţină evidenţa acestora şi să propună lucrările de remediere necesare;
i) să urmărească, prin secţiile de electrificare, efectuarea măsurătorilor pentru
determinarea poziţiei suspensiei catenare faţă de planul de rulare şi de axa căii, să ţină evidenţa
acestora şi să propună lucrările de remediere necesare;
j) să întocmească şi să reactualizeze anual evidenţa instalaţiilor de linie de contact,
inclusiv a schemelor de alimentare şi secţionare, pe baza datelor primite de la secţiile de electrificare;
k) să urmărească funcţionarea elementelor nou introduse în instalaţii şi, la solicitarea
organelor superioare, să prezinte comportarea lor în instalaţie şi eventuale propuneri de îmbunătăţire;
l) să avizeze documentaţiile tehnice de supra şi subtraversări ale căii ferate electrificate,
documentaţiile tehnice de lucrări în zona de protecţie a căii ferate şi să ţină evidenţa acestora;
m) să analizeze documentaţia şi circulaţia transporturilor negabaritice şi să o propună spre
avizare şefului de serviciu;
n) să ţină evidenţa deranjamentelor la linia de contact, să analizeze cauzele lor şi să
propună măsuri pentru prevenirea lor;
o) să participe la comandamentele de închideri de linie, să susţină aprobarea programelor
de lucrări cu închideri de linie şi scoateri de sub tensiune;
p) să urmărească aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb necesare lucrărilor de
întreţinere şi pentru completarea stocurilor de intervenţie;
q) să verifice instrucţiile proprii de lucru întocmite de secţii şi să le supună spre aprobare;
r) să cunoască standardele de stat, normativele şi reglementările care privesc linia de
contact cât şi modificările care se aduc acestora şi să ia măsuri de aplicare a lor în cadrul lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii;
s) să propună intervale libere de circulaţie la întocmirea noului plan de mers pentru
efectuarea lucrărilor la linia de contact;
t) să urmărească actualizarea cărţilor tehnice ale instalaţiilor LC.
4.3 Atribuţiile şi obligaţiile şefului de secţie
Art. 23 Şeful secţiei de electrificare este obligat să cunoască starea liniei de contact de pe raza
secţiei sale şi să organizeze verificarea, întreţinerea şi repararea acesteia în scopul prevenirii
deranjamentelor.
In legătură cu întreţinerea liniei de contact, şeful de secţie are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să verifice lunar, prin însoţire LE, linia de contact de pe liniile directe şi curente şi să
dispună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate;
b) să verifice de două ori pe an (vara şi iarna) linia de contact din complexele şi triajele de pe
raza secţiei şi să dispună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate;
c) să urmărească desfăşurarea lucrărilor de RK şi de investiţii de pe raza secţiei, să propună
măsuri pentru respectarea calităţii şi a termenului de execuţie a lucrărilor şi să participe la recepţia
acestor lucrări;
d) să dispună efectuarea de măsurători pentru întocmirea documentaţiei privind reparaţiile
curente;
e) să întocmească şi să transmită la serviciul regional raportul lunar de activitate;
f) să participe la recepţia lucrărilor de reparaţii capitale şi investiţii;
g) să organizeze executarea lucrărilor de restabilire a liniei de contact în caz de deranjamente,
calamităţi, accidente sau evenimente de cale ferată;
h) să urmărească instruirea personalului pentru însuşirea normelor de protecţie a muncii şi PSI

Instrucţia 353 14
şi să verifice felul în care se execută instructajul precum şi modul cum se aplică normele de protecţie a
muncii şi PSI la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a liniei de contact;
i) să cunoască standardele de stat, normativele şi reglementările care privesc linia de contact
cât şi modificările care se aduc acestora şi să ia măsuri de aplicare a lor în cadrul lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii;
j) să verifice modul de organizare şi urmărire a lucrărilor la linia de contact;
k) să urmărească încheierea convenţiilor de lucrări cu alte unităţi, pentru care sunt necesare
măsuri de electrosecuritate.
4.4 Atribuţiile şi obligaţiile şefului de secţie adjunct
Art. 24 Şeful adjunct al secţiei de electrificare este obligat să cunoască starea liniei de contact
de pe raza secţiei sale şi să urmărească verificarea, întreţinerea şi repararea acesteia în scopul
prevenirii deranjamentelor.
In legătură cu întreţinerea liniei de contact, şeful de secţie adjunct are următoarele atribuţii şi
obligaţii:
a) să cunoască starea liniei de contact de pe raza secţiei;
b) să verifice lunar, prin însoţire LE, linia de contact de pe liniile directe şi curente şi să
dispună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate;
c) să verifice de două ori pe an (toamna şi primăvara) linia de contact din complexele şi triajele
de pe raza secţiei şi să dispună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate;
d) să urmărească mersul lucrărilor de RC de pe raza secţiei, să propună măsuri pentru
respectarea calităţii şi termenului de execuţie a lucrărilor şi să participe la recepţia lucrărilor de RC;
e) să verifice modul de organizare şi urmărire a lucrărilor la linia de contact şi să propună
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
f) să întocmească planul de materiale şi piese de schimb necesare întreţinerii şi reparării
instalaţiilor liniei de contact şi completării stocurilor de intervenţie şi să urmărească aprovizionarea şi
distribuirea acestora la districte;
g) să urmărească întocmirea programelor de lucru lunare de către şefii de district, să le avizeze
şi să le transmită la serviciul regional pentru verificare şi aprobare;
h) să transmită la serviciul regional datele necesare pentru evidenţa instalaţiilor şi să propună
spre aprobare schema de alimentare şi secţionare sau modificări ale acesteia;
i) să cunoască standardele de stat, normativele şi reglementările care privesc linia de contact
cât şi modificările care se aduc acestora şi să ia măsuri de aplicare a lor în cadrul lucrărilor de
întreţinere şi reparaţii;
j) să întocmească instrucţiuni proprii de lucru pentru situaţiile în care lucrările se execută fără
autorizaţie de lucru şi să le supună spre aprobare.
4.5 Atribuţiile si obligaţiile şefului districtului LC
Art. 25 Şeful districtului LC are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să cunoască starea instalaţiei de linie de contact de pe raza districtului;
b) să organizeze activitatea zilnică a personalului în subordine după programul de lucru lunar şi
în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni, să verifice în mod sistematic munca acestora şi
să asigure funcţionarea corectă şi fără întrerupere a liniei de contact (derogările de la programul de
lucru lunar se fac cu acordul secţiei de electrificare);
c) să facă instruirea personalului în subordine, conform reglementărilor în vigoare;
d) să facă instruirea impiegaţilor de mişcare, asupra modului de manevrare a separatoarelor din
staţiile prevăzute cu pupitre de comandă locală, la dispoziţia dispecerului energetic feroviar;
e) să facă instruirea personalului din subordine în probleme de protecţie a muncii şi PSI
specifice căii ferate electrificate, să completeze fişele de instructaj şi să verifice modul cum se respectă
normele de tehnică a securităţii muncii şi PSI;
f) să asigure buna gospodărire şi utilizarea judicioasă a materialelor şi pieselor de schimb la
lucrări;
g) să ia parte la recepţia lucrărilor de reparaţii curente, reparaţiei capitale şi de investiţii de pe
raza districtului;
h) să verifice trimestrial, în mod amănunţit, starea tehnică a instalaţiilor liniei de contact şi a

Instrucţia 353 15
instalaţiilor de protecţie a elementelor din cale şi vecinătate de pe liniile curente şi directe;
i) să verifice semestrial, în mod amănunţit, starea tehnică a instalaţiilor liniei de contact şi a
instalaţiilor de protecţie a elementelor din cale şi vecinătate de pe liniile abătute de pe raza districtului;
j) să verifice săptămînal starea utilajelor, sculelor şi inventarul de protecţie din dotarea
districtului şi a personalului;
k) să verifice lunar starea şi forţa de presiune statică pe firul de contact (max. 7,5 daN) a
pantografelor de la cel puţin trei locomotive electrice şi să întocmească rapoarte de eveniment în
legătură cu aceasta;
l) să ţină evidenţa verificărilor periodice, a echipamentului de protecţie, a sculelor şi aparatelor
de măsură efectuate, după caz, în cadrul districtului, de laboratorul P.R.A.M. sau prin centrele
metrologice;
m) să ţină evidenţa deranjamentelor şi să analizeze cauzele lor, luând măsuri de remediere şi de
lichidare a focarelor, făcând propuneri secţiei pentru cazurile deosebite;
n) să întocmească şi să supună spre aprobare programul de lucru lunar, până la data de 20 a
lunii, pentru luna următoare;
o) să întocmească zilnic carnetul de şantier şi să ţină la zi evidenţa instalaţiilor, inventarului,
materialelor şi cheltuielilor, conform instrucţiunilor în vigoare;
p) să ia parte la verificarea pe teren a liniei de contact, împreună cu delegatul secţiei, pentru
stabilirea programului lucrărilor de reparaţii curente şi să întocmească măsurătorile pentru aceste
lucrări;
q) să organizeze şi să conducă echipele pentru înlăturarea deranjamentelor de pe raza
districtului său;
r) să urmărească, personal sau prin delegat, lucrările la cale, pentru a lua măsurile necesare
păstrării poziţiei instrucţionale a liniei de contact faţă de planul de rulare;
s) să întocmească raportul de activitate lunar şi să-l transmită la secţia de electrificare;
t) să cunoască standardele de stat, normativele şi reglementările care privesc linia de contact cât
şi modificările care se aduc acestora şi să ia măsuri de aplicare a lor în cadrul lucrărilor de întreţinere şi
reparaţii.
4.6 Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului IA, specialist şi I
Art. 26 Electromecanicul IA, specialist şi I are următoarele atribuţii şi obligaţii, pe care le
execută pe proprie răspundere:
a) să execute lucrările de întreţinere şi reparare a liniei de contact după programul de lucru
stabilit de şeful de district, în conformitate cu prezentele instrucţiuni;
b) să cunoască starea instalaţiilor de linie de contact de pe raza districtului şi să depisteze
eventualele abateri de la condiţiile minime tehnice din prezentele instrucţiuni şi să ia măsuri de
remediere;
c) să conducă echipa ce-i este încredinţată, să facă prezenţa, să verifice starea personalului şi
să facă instructajul de protecţie a muncii şi PSI pentru lucrările pe care le execută;
d) să anunţe imediat şeful de district şi dispecerul energetic feroviar în cazul în care este avizat
despre un deranjament la linia de contact şi să se deplaseze cu echipa pentru înlăturarea
deranjamentului;
e) să nu părăsească locul deranjamentului fără aprobarea unui organ ierarhic superior, înainte
de a se convinge că linia de contact rămâne în stare bună de funcţionare;
f) să avizeze imediat dispecerul energetic feroviar şi şeful de district în cazul în care nu poate
înlătura deranjamentul;
g) să anunţe impiegatul de mişcare şi dispecerul energetic feroviar, prin înscrierea în registrul
de revizie a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei sau în condica portativă din linie curentă, când
deranjamentul constituie un pericol pentru siguranţa circulaţiei, şi să acopere punctul periculos
conform instrucţiei de semnalizare;
h) să obţină autorizaţie pentru închiderea şi deschiderea circulaţiei pe liniile curente şi din staţii
pentru lucrări la linia de contact;
i) să conducă şi să supravegheze executarea de manevre la linia de contact de către personalul
din subordine;
j) în lipsa şefului de district, preia atribuţiile şi obligaţiile acestuia, la dispoziţia şefului secţiei

Instrucţia 353 16
de electrificare;
4.7 Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului II
Art. 27 Electromecanicul II are următoarele atribuţii şi obligaţii, pe care le execută pe proprie
răspundere:
a) să execute lucrările de întreţinere şi reparare a liniei de contact după programul de lucru
stabilit de şeful de district, în conformitate cu prezentele instrucţiuni;
b) să conducă echipa ce-i este încredinţată, să facă prezenţa, să verifice starea personalului
şi să facă instructajul de protecţie a muncii şi PSI pentru lucrările pe care trebuie să le execute;
c) să anunţe imediat şeful de district şi dispecerul energetic feroviar, în cazul în care este
avizat despre un deranjament la linia de contact, şi să se deplaseze cu echipa pentru înlăturarea
deranjamentului;
d) să nu părăsească locul deranjamentului fără aprobarea unui organ ierarhic superior,
înainte de a se convinge că linia de contact rămîne în stare bună de funcţionare;
e) să avizeze imediat dispecerul energetic feroviar şi şeful de district în cazul în care nu
poate înlătura deranjamentul;
f) să anunţe impiegatul de mişcare şi dispecerul energetic feroviar, prin înscrierea în
registrul de revizie a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei sau în condica portativă din linie curentă, când
deranjamentul constituie un pericol pentru siguranţa circulaţiei şi să acopere punctul periculos conform
instrucţiei de semnalizare;
g) să obţină autorizaţie pentru închiderea şi deschiderea circulaţiei pe liniile curente şi din
staţii pentru lucrări la linia de contact;
h) să conducă şi să supravegheze executarea de manevre la linia de contact de către
personalul din subordine.
4.8 Atribuţiile şi obligaţiile montatorului I şi II
Art. 28 Montatorul I şi II au următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să execute lucrări după programul de lucru stabilit, numai sub supravegherea
electromecanicului IA, specialist, I sau II;
b) să asigure întreţinerea echipamentului şi a sculelor din dotare şi să asigure utilizarea
judicioasă a materialelor încredinţate.
4.9 Atribuţiile şi obligaţiile personalului care prestează serviciul în tură
Art. 29 Atribuţiile personalului care prestează serviciul în tură vor fi stabilite de şeful secţiei,
în funcţie de operaţiile pe care le are de executat în timpul serviciului, pe baza reglementărilor în
vigoare.

Instrucţia 353 17
 5 CONDIŢIILE TEHNICE MINIME PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ
ELEMENTELE LINIEI DE CONTACT ÎN EXPLOATARE

5.1 Dispoziţii generale

Art. 30 Toate elementele componente ale liniei de contact şi panourile de comandă şi de
semnalizare trebuie să fie de tipul aprobat de conducerea căilor ferate.
Art. 31 Elementele liniei de contact în exploatare trebuie să corespundă întocmai proiectelor şi
condiţiilor tehnice aprobate.
Se interzice să se facă modificări, reduceri sau adăugiri de piese sau părţi de instalaţii, fără
obţinerea în prealabil a aprobării compartimentului de electrificare din centralul unităţii.
Art. 32 Linia de contact nou construită, modernizată şi/sau reparată capital, se examinează,
pentru darea în exploatare, de către o comisie tehnică, numită de şeful serviciului regional, care
verifică dacă aceasta corespunde cu RET, cu documentaţia tehnică aprobată şi cu Îndumătorul privind
executarea şi recepţionarea lucrărilor de construcţii-montaj ale liniei de contact. Această comisie
propune punerea în funcţie a instalaţiei.
Darea efectivă în exploatare se face după completarea planurilor tehnice ale staţiilor de pe
tronsonul electrificat, cât şi a schemelor de alimentare şi secţionare a liniei de contact, care stabilesc
modul de lucru şi manevre, garantând siguranţa circulaţiei, precum şi după verificarea cunoaşterii
acestor documente de personalul M şi electrificare care urmează să exploateze aceste instalaţii.
5.2 Stâlpii liniei de contact

5.2.1 Stâlpi de beton

Art. 33 Stâlpii de beton trebuie să corespundă, ca sarcină portantă, planului de situaţie al liniei
de contact. Aceştia trebuie să mai îndeplinească şi următoarele condiţii:
a) să fie bine buraţi la bază; stâlpii din terenurile accidentate trebuie să fie prevăzuţi cu traverse
de sprijin, conform proiectului;
b) în cazul în care rezistenţa solului este mai mică decât 1,5 daN/cm 2, stâlpii vor fi prevăzuţi la
bază cu plăci de reazem;
c) la montaj, stâlpii trebuie să fie hidroizolaţi la bază pe o lungime de 4 m şi prevăzuţi cu capac
la bază şi la vârf;
d) stâlpii cu armătură pretensionată trebuie să nu prezinte fisuri transversale deschise, iar la cei
cu armătură normală se admit fisuri de maximum 0,2 mm, în stare încărcată;
e) stâlpii intermediari ce susţin console izolate, montaţi în aliniament şi în exteriorul curbelor,
nu trebuie să prezinte înclinări înspre cale. Se admit înclinări înspre câmp, astfel ca generatoarea
stâlpului dinspre câmp să ocupe o poziţie verticală. Pentru stâlpii montaţi în interiorul curbelor şi cei
de trecere, se admite o înclinare spre cale, astfel ca generatoarea stâlpului dinspre cale să ocupe o
poziţie verticală. La ceilalţi stâlpi (în afara celor de la pct.e şi pct.f), nu se admit înclinări;
f) la stâlpii de ancorare, înclinarea trebuie să fie înspre ancoră şi de maximum 0,5 %;
g) gabaritul stâlpilor faţă de axa căii trebuie să fie:
- în linie curentă şi aliniament minimum 2,5 m, iar în curbe, gabaritul se sporeşte conform
tabelului din anexa I;
- în staţii, când stâlpii sunt amplasaţi în afara liniilor, acestea fiind în aliniament, gabaritul
minim trebuie să fie de 2,5 m, iar în curbă gabaritul se va mări conform anexei I şi
anexei II;
- în staţii, când stâlpii sunt amplasaţi între linii, acestea fiind în aliniament, gabaritul
minim trebuie să fie de 2,2 m, iar în curbe gabaritul se va mări conform anexei I;
- gabaritul stâlpului se notează pe partea dinspre şină, la 1 m de la coroana şinei;
h) pe toţi stâlpii se marchează, pe partea dinspre şină, NSS sau supraînălţarea;
i) stâlpii se vor numerota la 2 m de la coroana şinei, cu vopsea neagră, pe ambele părţi, astfel
încât inscripţiile să fie vizibile din ambele sensuri de mers al trenului. Sub număr se marchează şi forţa
portantă a stâlpului.
Instrucţia 353 18
 5.2.2 Stâlpi metalici
Art. 34 Stâlpii metalici trebuie să corespundă, ca sarcină portantă, planului liniei de contact.
Stâlpii metalici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) săgeata nu trebuie să fie mai mare de 15 mm la vârf, în stare neîncărcată; pentru aducerea
stâlpilor în poziţie verticală, se permite introducerea a trei adausuri între tălpile stâlpului şi fundaţie, cu
o grosime maximă de 30 mm;
b) nu se admit elemente deformate, crăpate sau cusături de sudură desprinse;
c) nu sunt admise focare de coroziune;
d) la stâlpii metalici confecţionaţi din ţeavă, nu se admit crăpături sau sudură desprinsă la
înnădirea tronsoanelor sau la placa bazei stâlpului;
e) stâlpii metalici trebuie să aibă gabaritele prevăzute la art. 33 pct.g;
f) stâlpii se vor numerota la 2 m de coroana şinei, pe două plăcuţe aplicate pe stâlp, pe ambele
părţi, astfel încât inscripţiile să fie vizibile din ambele sensuri de mers al trenului. Sub număr se scrie şi
forţa portantă a stâlpului, iar pe partea dinspre şină se scrie gabaritul şi NSS sau suprînălţarea.
5.3 Fundaţii pentru stâlpi metalici şi ancore

5.3.1 Fundaţii pentru stâlpi metalici

Art. 35 Fundaţiile stâlpilor metalici, prefabricate sau monolite, trebuie să corespundă tipului de
stâlp şi configuraţiei terenului unde sunt montate. Acestea trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii minime:
a) să nu prezinte crăpături sau armătură neacoperită cu beton de protecţie;
b) să fie hidroizolate la montaj cu soluţie de bitum, în două straturi;
c) pământul să fie compact în jurul fundaţiei;
d) nu sunt admise înclinările în sensul în care acţionează efortul de bază; se admite o înclinare
de 1/100 în sensul opus acţionării efortului.
5.3.2 Ancore
Art. 36 Ancora trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să nu prezinte crăpături sau armătură neacoperită cu beton de protecţie;
b) se admite o înclinare a axei longitudinale faţă de verticală cu 1/20, înclinarea fiind opusă
stâlpului de ancorare;
c) urechile de prindere ale ancorei să nu fie dislocate din beton si să nu aibă o grosime mai
mică de 10 mm;
d) ancorele prefabricate să fie hidroizolate cu o soluţie de bitum, în două straturi, în cazul în
care stratul de beton ce acoperă armătura are o grosime mai mică de 30 mm.
5.4 Instalaţii de susţinere a suspensiei catenare

5.4.1 Console simple izolate

Art. 37 Consolele simple izolate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să fie orientate perpendicular pe axa căii, pentru suspensia semicompensată, şi conform
diagramei din anexa VI pentru suspensia complet compensată;
b) consolele trebuie să fie montate în conformitate cu fişele de montaj anexate la proiect;
c) elementele metalice ale consolei nu trebuie să prezinte puncte oxidate (ruginite); părţile
neacoperite cu vopsea sau alt material de protecţie, cum sunt părţile filetate, trebuie să fie acoperite cu
vaselină tehnică.
5.4.2 Console neizolate pentru două căi
Art. 38 Consolele neizolate pentru două căi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
minime:
a) să aibă o poziţie orizontală şi perpendiculară pe axa căii. Faţă de această poziţie se admite,
în sensul longitudinal al căii, o deplasare a capătului consolei cu maximum 300 mm. Pe verticală, se
admite ridicarea capătului consolei faţă de orizontală cu maximum 200mm;
b) plăcile de reglare trebuie să permită aducerea consolei în poziţie orizontală;

Instrucţia 353 19
 c) montanţii de susţinere a fixătoarelor trebuie fixaţi în afara gabaritului de liberă trecere;
d) elementele consolei nu trebuie să prezinte puncte oxidate (ruginite); părţile neacoperite cu
vopsea sau alt material de protecţie trebuie să aibă un strat de vaselină tehnică.
5.4.3 Traverse rigide
Art. 39 Traversele rigide ce susţin suspensia catenară trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii minime:
a) să fie orientate perpendicular pe axa căii; faţă de această poziţie, se admite o înclinare de
maximum 1/40;
b) în plan vertical, se admite o denivelare între capetele de reazem de maximum 100mm;
c) nu se admit fisuri sau dislocări ale sudurilor;
d) nu se admit deformaţii ale elementelor traversei;
e) elementele traversei nu trebuie să prezinte puncte oxidate (ruginite);
f) nu se admite găurirea elementelor din compunerea traversei sau prinderea de aceasta a altor
elemente decât cele stabilite prin proiectare;
g) cablul de fixare transversal trebuie să ocupe o poziţie orizontală, iar distanţa pe verticală faţă
de firul de contact trebuie să fie de 300 - 400 mm.
5.4.4 Traverse elastice
Art. 40 Traversele elastice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să fie orientate perpendicular pe axa căii. Faţă de această poziţie, se admite o înclinare în
plan orizontal cu maximum 1/40 faţă de poziţia fixată prin proiect;
b) nu se admit fire rupte în cablurile transversale de susţinere, iar cablurile de fixare superioare
şi inferioare vor respecta condiţiile de la art. 132 pct. d şi e;
c) elementele de legătură cu stâlpii, tijele, traversele intermediare nu trebuie să prezinte fisuri
sau filete deteriorate la tije sau şaibe de colţ lipsă;
d) cablurile de fixare inferioare şi superioare trebuie să ocupe o poziţie orizontală;
e) distanţa minimă între punctul cel mai de jos al cablului transversal purtător al traversei
elastice şi cablul de fixare superior trebuie să fie de 400 mm, iar distanţa între cablul de fixare inferior
şi firul de contact trebuie să fie de 350-400 mm;
f) pendulele între cablul purtător al traversei elastice şi cablul de fixare superior trebuie să se
găsească în acelaşi plan cu suspensia catenară;
g) legăturile electrice între inserţia neutrală din cablul de fixare inferior şi cablul de fixare
superior (acolo unde există) şi legătura dintre acest cablu şi traversa elastică să facă un contact electric
bun. Aceste legături electrice nu trebuie să fie supuse la eforturi mecanice.
5.4.5 Fixătoare
Art. 41 Fixătoarele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) distanţa în plan vertical de la firul de contact la punctul de articulaţie al fixătorului
drept-drept şi invers-drept să fie cuprinsă între 170-200 mm, iar pentru restul fixătorilor să fie conform
planului de montaj;
b) capătul liber al fixătorului ce iese din susţinătorul clemei să nu fie mai mare de 100 mm;
c) clema de fixare va fi dispusă cu falca ei fixă în interiorul unghiului format de firul de
contact; aceasta trebuie să aibă posibilitatea să se rotească în jurul bolţului;
d) fixătoarele trebuie să fie supuse numai la eforturi de întindere; excepţie fac fixătoarele
drepte, care fixează poziţia ramurii de ancorare neactive care se duce la stâlpul de ancorare şi fixătorii
speciali de la acele aeriene;
e) la suspensia complet compensată poziţia fixătorului trebuie să fie în acelaşi plan cu
poziţia consolei, iar la suspensia semicompensată poziţia fixătorului faţă de planul consolei trebuie să
fie cea din anexa VI.
5.5 Tensori de ancorare
Art.42 Tensorii stâlpilor de ancorare trebuie să fie executaţi în conformitate cu proiectele de
execuţie şi vor fi acoperiţi cu un strat de protecţie (vopsea sau zinc). Elementele de reglaj pentru
întinderea tensorului vor fi amplasate în partea de jos a acestuia, pentru a fi accesibile în exploatare.
Părţile filetate se vor acoperi cu vaselină tehnică.
Instrucţia 353 20
 5.6 Piese, conductoare şi izolatoare

5.6.1 Piese şi conductoare

Art. 43 Piesele şi conductoarele montate în linia de contact trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) toate piesele introduse în linia de contact trebuie să aibă dimensiunile şi să corespundă
condiţiilor prevăzute în proiectele avizate. De asemenea, trebuie să fie marcate cu iniţialele
furnizorului, simbolul convenţional al piesei şi anul de execuţie;
b) toate piesele executate din materiale feroase nu trebuie să prezinte fisuri şi deformaţii.
Părţile filetate ale pieselor feroase nu trebuie să prezinte bavuri şi vor fi unse cu unsoare anticorosivă;
c) piesele din fontă, în porţiunile ce nu duc la micşorarea secţiunii de lucru, pot prezenta sufluri
şi retasuri cu adîncimi pînă la 2 mm la latura mică, iar la latura mare pînă la 5 mm. Nu se admite ca acestea
să fie concentrate într-un singur loc, ci distribuite pe o suprafaţă care, în total, să nu depăşească 1 %
din suprafaţa totală a piesei, iar reducerea secţiunii în porţiunea afectată să nu depăşească 5 %;
d) firul de contact nu trebuie să prezinte fisuri transversale, bavuri, încovoieri sau torsionări.
Clema de înnădire a firului de contact trebuie să fie suspendată cu o pendulă separată, iar cea din oţel
trebuie să fie şuntată cu o bucată de fir de contact;
e) cablul purtător nu trebuie să prezinte focare de coroziune, dislocări ale mantalei de cupru
protectoare (pentru cablul bimetal) şi fire desrăsucite sau rupte. La cablul purtător al suspensiei
catenare, cuprins într-o zonă de ancorare, se admite cel mult un fir rupt, însă porţiunea afectată se va
matisa obligatoriu şi se va proteja cu unsoare anticorosivă. Capetele libere ce ies din cleme vor avea
lungimea de 200-300 mm şi se vor fixa obligatoriu împreună, printr-o clemă de alimentare. La
cablurile purtătoare transversale ale traverselor elastice şi rigide nu se admit înnădiri şi fire rupte;
g) sârma bimetal pentru pendulă va corespunde calitativ cu cele menţionate la cablul purtător
din bimetal;
h) cablurile bimetal, înainte de introducerea lor în clema pană, trebuie să fie acoperite cu
unsoare anticorosivă (excepţie fac tecile de îmbinare ovală);
i) capetele cablurilor şi ale firelor de contact în zona neactivă, care rămân afară din piesele de
îmbinare, trebuie să aibă lungimea de 8-12 cm şi se vor matisa;
j) nu se admite folosirea clemelor şi a tecilor de îmbinare ce nu corespund tipului, mărcii şi
secţiunii conductoarelor;
k) cablurile de la sistemul de compensare trebuie să fie cabluri de tracţiune multifilare zincate,
cu inimă vegetală şi dublu gresate, conform documentaţiei. cablurile de oţel de la sistemul de
compensare nu trebuie să aibă fire rupte. Cablurile de oţel, după instalarea pieselor de asamblare,
trebuie să fie acoperite cu unsoare anticorosivă.
Art. 44 Izolatoarele montate în linia de contact trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
minime:
a) nu trebuie să prezinte fisuri sau dislocări ale materialului de scelement, cape şi armături
slăbite;
b) se admit dislocări ale emailului în suprafaţă totală de maximum 5 cm 2 pentru izolatoarele tip
baston;
c) nu este admis ca izolatoarele să fie supuse la încovoiere;
d)toate izolatoarele din porţelan se vor trata cu vaselină siliconică, conform reglementărilor;
e) nu se admit izolatoare de sticlă sparte;
f) pentru alte tipuri de izolatoare se vor respecta condiţiile minime date de furnizor.
5.6.2 Izolatoare de secţionare
Art. 45 Izolatoarele de secţionare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) ambele glisiere trebuie să ocupe o poziţie orizontală, iar firul de contact în care este înseriat
izolatorul de secţionare trebuie să aibă o săgeată negativă sau cel mult egală cu zero;
b) poziţia glisierelor faţă de planul în care este situată axa pantografului nu trebuie să
depăşească 250 mm, iar reglarea lor trebuie făcută astfel încât să nu producă şocuri la trecerea
pantografului pe sub glisiere;
c) elementele componente ale izolatoarelor de secţionare nu trebuie să prezinte uzuri sau
deformaţii;
Instrucţia 353 21
 d) izolatoarele propriu-zise trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.44 pct. a,b,c şi d;
e) într-o zona de ancorare nu se vor monta mai mult de două izolatoare de secţionare.
5.7 Suspensia catenară

5.7.1 Gabarite
Art. 46 Înălţimea firului de contact, măsurată de la nivelul superior al şinei, va fi:
- normală, în linie curentă şi staţii ................................ 5.750 mm;
- minimă........................................................................ 5.150 mm;
- maximă....................................................................... 6.500 mm;
- minimă, la pasaje de nivel, drumuri naţionale ………. 6.000 mm;
- minimă, la restul pasajelor de nivel ............................ 5.500 mm;
- minimă, la lucrări de artă existente, cu derogare de
la STAS 4392 ............................................................. 4.990 mm;
Valorile date ca minime vor corespunde temperaturilor maxime din zona respectivă.
Art. 47 Gabaritele minime de conturnare sunt următoarele:
a) între elementele suspensiei catenare aflate sub tensiune şi obiectele sau instalaţiile
învecinate:
- 320 mm, dacă traseul respectiv se află într-o zonă poluată;
- 270 mm, dacă traseul respectiv nu se află într-o zonă poluată;
b) între elementele pantografului aflat sub tensiune şi diferitele obiecte sau instalaţii situate în
afara punctelor de oprire normală:
- 270 mm, dacă traseul respectiv se află într-o zonă poluată;
- 220 mm, dacă traseul respectiv nu se află într-o zonă poluată;
c) distanţa între încărcături şi elementele aflate normal sub tensiune trebuie să fie mai mare sau
cel puţin egală cu 340mm.
5.7.2 Condiţii impuse elementelor suspensiei catenare
Art. 48 Gradientul firului de contact şi variaţia acestuia trebuie să fie conform SR EN 50119.
În anexa 1 este dat un extras din SR EN 50119.
Art. 49 Valoarea normală a zigzagului în aliniament este de ± 200 mm. În curbe, zigzagul la
suport spre exteriorul curbei este, de regulă, 250 mm. Valorile menţionate se consideră în stare statică,
în punctele de fixare a suspensiei catenare, admiţându-se toleranţe pînă la ± 20 mm.
In curbe, deschiderile maxime admise în funcţie de raza curbei şi zigzagurile maxime admise în
mijlocul deschiderii sunt cele din anexa 2.
În practică, zigzagurile f1 şi f2 de la doi suporţi consecutivi se determină aplicând formula:

în care
F este săgeata căii pentru deschiderea considerată;
f’ este zigzagul în mijlocul deschiderii, în limita indicată în tabelul 1, dar căutând a i se da
valoarea cea mai mică;
f1 şi f2 se însumează când sunt de acceaşi parte a curbei şi se scad când nu sunt de aceeaşi parte
a curbei;
f’ se scade din F când se măsoară în interiorul curbei şi se adaugă atunci când se măsoară
la exteriorul curbei.
Se vor evita, pe cât posibil, zigzagurile nule la suporţi, mai ales la începutul şi sfârşitul
racordărilor parabolice.
Art. 50 Stâlpul de susţinere a acului aerian intersectat sau neintersectat este amplasat, de
regulă, acolo unde distanţa între axa căii directe şi axa căii abătute este de 450 mm. În punctele de
fixare a acului aerian, zigzagul pe linia directă trebuie să fie, de regulă, de 100 mm, iar cel de pe linia
abătută, de regulă, de 150 mm. Diferenţa între înălţimile firelor de contact de pe linia directă şi de pe
linia abătută trebuie să fie la acul aerian neintersectat, în punctele de fixare, de regulă, de 50 mm.
Diferenţa între înălţimile firelor de contact de pe linia directă şi de pe linia abătută trebuie să fie, în
zona de preluare a firului de contact de pe linia directă, între 30 mm şi 50 mm, în cazul acelor
neintersectate şi între 15 mm şi 20 mm în cazul acelor intersectate.
Instrucţia 353 22
 Verificarea acestei diferenţe între înălţimile firului de contact de pe linia directă şi linia abătută
se face acolo unde firul de contact al liniei directe se află la distanţa de 900 mm faţă de axa liniei
abătute. Aceste puncte se vor marca pe cele două cabluri purtătoare pentru verificările periodice sub
tensiune.
În zona de preluare nu se vor monta pendule simple, iar legăturile electrice se vor monta după
punctele de fixare, spre vârful macazului.
La suportul de susţinere a acului aerian nu se vor monta pendule elastice şi dispozitive antivânt.
Fixătorul de pe firul de contact al liniei abătute se va monta spre ramura de ancorare.
Art. 51 În aliniament, firul de contact trebuie să fie dispus cu zigzag, iar în curbe cu zigzag,
respectându-se succesiunea precizată prin proiecte.
Art. 52 Cablul purtător al suspensiei catenare în aliniament trebuie să fie dispus în axa căii, iar
în curbe va urmări traiectoria firului de contact. Faţă de aceste poziţii, se admit abateri în plan orizontal
pînă la ± 100 mm.
Art. 53 Raportul dintre gabaritul stâlpului de ancorare şi deschiderea în care se află ramura de
ancorare nu trebuie să fie mai mare de 1/10.
Art. 54 În plan vertical, cablul purtător va trebui să respecte săgeţile prevăzute prin tabelele de
montaj, admiţându-se abateri de ± 2 % la suspensia catenară semicompensată.
Art. 55 Verificarea săgeţii cablului purtător se face prin măsurarea săgeţii la două – trei
deschideri de la fiecare capăt al sectorului de ancorare, însă nu în deschiderile ramurilor de ancorare.
Săgeata trebuie măsurată în deschideri situate pe acelaşi element de profil longitudinal (între
indicatoare de declivitate).
Art. 56 Ramurile de ancorare şi cablurile de fixare transversale, situate deasupra peroanelor,
marchizelor şi acoperişurilor clădirilor, trebuie să fie izolate de părţile reţelei de contact care se află
sub tensiune şi legate la pământ.
Art. 57 Pendulele suspensiei catenare trebuie să asigure o legătură elastică a firului de contact
de cablul purtător. Pe liniile curente şi directe cu viteze de circulaţie mai mari de 100 km/h, în dreptul
suporţilor se montează pendule elastice numai pentru susţinerea firului de contact activ. Firul de
contact trebuie să fie îndreptat cu grijă, astfel încât axa pendulei să se dispună conform tabelei de
montaj, iar firul de contact să nu prezinte nici cea mai mică încovoiere în plan vertical şi nici răsuciri
în jurul axei longitudinale.
Art. 58 Distanţa între pendule, măsurată pe firul de contact, nu trebuie să depăşească 12 m şi
trebuie să corespundă planului de pendulaj.
Art. 59 La suspensiile catenare vecine, atât în linie curentă, cât şi în staţii, pendulele căilor
vecine se vor dispune, de regulă, pe aceeaşi linie.
Art. 60 Legăturile electrice longitudinale ce se instalează obligatoriu la joncţiuni, ace aeriene,
fideri şi separatoare vor avea secţiunea în cupru echivalentă cu cea a conductoarelor pe care le leagă
(fir de contact şi cablu purtător).
Art. 61 Legăturile electrice transversale ale suspensiei catenare vor fi din cablu flexibil
multifilar de cupru de 50 mm2.
În fiecare zonă de ancorare vor fi minimum câte două legături de acest fel şi anume la
jumătatea distanţelor dintre ancorarea mediană şi compensator, precum şi la poduri şi pasaje, unde
cablul purtător este ancorat de pod .
Art. 62 In staţii este obligatorie legarea electrică a tuturor suspensiilor catenare ce fac parte
dintr-o grupă de alimentare. Aceasta se montează în zonele de demarare a trenurilor.
Aceste legături trebuie să fie numai din cablu flexibil multifilar de cupru de 70 mm2.
Art. 63 Sistemul de compensare trebuie să asigure întinderea conductoarelor cu o toleranţă de
± 2,5 %.
Efortul de întindere a firului de contact trebuie să fie cuprins între 10 daN/ mm2 şi 12 daN/mm2.
Art. 64 Cablul folosit la sistemul de compensare trebuie să fie numai de tipul celui indicat în
proiect. Nu se admite folosirea cablului purtător la sistemul de compensare.
Sistemul de compensare trebuie să asigure o deplasare liberă, fără blocaje, a contragreutăţilor,
iar pentru ca acestea să nu intre în gabaritul de liberă trecere, stâlpul nu trebuie să fie înclinat şi
contragreutăţile trebuie să fie ghidate.
Art. 65 Nu se admite atingerea cablurilor şi contra-greutăţilor compensatoarelor de
construcţiile şi piesele instalaţiilor de sprijin.

Instrucţia 353 23
 Art. 66 În cazul joncţiunii de ancorare fără secţionare, distanţa măsurată pe orizontală între
cele două fire de contact, în deschiderea dintre cei doi stâlpi de trecere, trebuie să fie de 200 mm.
Distanţa măsurată pe verticală, în dreptul stâlpilor de trecere, între cele două fire de contact, cel
activ şi cel care merge la ancorare, trebuie să fie între 200-500 mm, conform documentaţiei de
proiectare.
Art. 67 În cazul joncţiunii de ancorare cu secţionare, distanţa pe orizontală între cele două fire
de contact, în deschiderea dintre cei doi stâlpi de trecere, trebuie să fie de 500 mm.
Art. 68 Suspensia complet compensată va avea joncţiunea cu secţionare realizată pe cel puţin
patru deschideri. Suspensiile se vor regla în interiorul joncţiunii, în conformitate cu fişele de montaj şi
vor avea asigurată, între ele, o distanţă de minimum 500 mm, în plan orizontal şi vertical, cu excepţia
stâlpului de la mijlocul joncţiunii, unde firele de contact sunt în acelaşi plan orizontal.
Art. 69 Joncţiunea zonei neutrale trebuie să îndeplinească condiţiile de la art. 67 şi 68 şi să
asigure o izolare perfectă a celor două faze ce alimentează linia de contact separată de această
joncţiune.
Art. 70 Ancorarea mediană nu trebuie să se deplaseze pe cablul purtător sau pe firul de contact,
iar ambele ramuri să fie, de regulă, întinse în mod egal şi să aibă aceeaşi lungime.
La suspensia complet compensată nu se admit deplasări longitudinale ale ancorării mediane pe
cablul purtător. La stâlpii de ancorare (ai ancorării mediane) nu se admit înclinări spre ancorarea
mediană; sunt admise înclinări de maximum 0,5 % în sensul invers al ancorării mediane.
Art. 71 La trecerea suspensiei catenare pe sub lucrări de artă, unde distanţa între intrados şi
cablul purtător sau firul de contact este mai mică de 320 mm, se montează limitatoare de înălţime.
5.7.3 Separatoare şi dispozitive de acţionare
5.7.3.1 Separatoare
Art. 72 Separatoarele trebuie să asigure, în poziţia ”închis”, continuitatea electrică în regim
normal de funcţionare a liniei de contact, iar în poziţia “deschis”, separarea electrică longitudinală sau
transversală, în conformitate cu procesul de exploatare.
Art. 73 Separatoarele trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile din cartea tehnică a
aparatului, următoarele condiţii:
a) în poziţia “deschis”, unghiul format de cele două axe ale cuţitelor faţă de poziţia “închis” să
fie între 90-92°;
b) articulaţiile să nu prezinte, la îmbinări, uzuri mari, care ar da naştere la şocuri în timpul
manevrării;
c) izolatoarele să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 44, lit a, b, c şi d;
d) se interzice manevrarea separatoarelor sub sarcină.
5.7.3.2 Dispozitivele de acţionare cu motor
Art. 74 Dispozitivele de acţionare cu motor trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile din
cartea tehnică a aparatelor, următoarele condiţii:
a) să asigure închiderea şi deschiderea separatorului, astfel încât să fie îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 73;
b) la temperaturi ale mediului ambiant mai coborâte de –15° să funcţioneze rezistenţele de
încălzire din interiorul dispozitivului de acţionare;
c) dispozitivul de acţionare trebuie să fie asigurat contra manevrei manuale de către persoane
străine;
d) toate dispozitivele trebuie să poarte un număr scris vizibil cu vopsea, care trebuie să
corespundă cu numărul înscris în schema de alimentare şi secţionare a liniei de contact.
5.7.3.3 Dispozitive de acţionare manuală a separatoarelor liniei de contact
Art. 75 Dispozitivele de acţionare manuală trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile din
cartea tehnică a aparatului, şi următoarele condiţii:
a) să asigure închiderea şi deschiderea separatorului, astfel încât să fie îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 73;
b) să permită acţionarea cu uşurinţă a separatorului;
c) să nu poată fi manevrat decât de persoane autorizate; asigurarea se va face prin lacăt.

Instrucţia 353 24
 5.7.4 Protecţia oamenilor şi a obiectelor din cale şi din vecinătate
Art. 76 Elementele liniei de contact, precum şi construcţiile metalice aflate la o distanţă mai
mică de 5 m faţă de axa liniei de contact, care în mod accidental pot fi puse sub tensiune, trebuie să fie
legate la circuitul de întoarcere al curentului de tracţiune, după cum urmează:
a) direct la şina cea mai apropiată a circuitelor de cale bifilare, dacă rezistenţa de dispersie la
sol a obiectelor este mai mare de 100  şi obiectivul respectiv nu reprezintă o lucrare de artă (poduri,
viaducte, construcţii metalice);
b) prin interstiţiu de scânteiere la şina cea mai apropiată a circuitului de cale bifilar, dacă
rezistenţa de dispersie a obiectului faţă de sol este sub 100 ;
c) direct la şina de tracţiune a circuitului de cale monofilar sau la şina fără circuit de cale,
indiferent de valoarea rezistenţei de dispersie la sol şi de natura obiectului;
d) direct la mediana bobinei de joantă normale sau suplimentare, indiferent de valoarea
rezistenţei de dispersie la sol şi de natura obiectului;
e) prin conductor colector legat direct la mediana bobinei de joantă;
f) prin prize de pământ, conform proiectelor.
Consolele montate pe stâlpii de beton, pentru susţinerea cablului din fibre optice, nu vor fi în
contact galvanic cu nici o altă parte metalică, nu se leagă la circuitul de întoarcere al curentului de
tracţiune şi nu vor fi izolate faţă de stâlp.
Art. 77 Legarea obiectelor la circuitul de întoarcere a curentului de tracţiune se face cu:
a) cablu de cupru multifilar cu o secţiune efectivă de minimum 50 mm2;
b) bară rotundă, bandă lată din oţel moale sau aluminiu cu o secţiune de minimum 70 mm2;
c) cablu colector din oţel zincat cu secţiunea de 70 mm2.
Art. 78 Conductoarele cu care se execută legarea dublă se vor lega la şină în două puncte
distanţate la cel mult 0,3 m unul de altul.
Art. 79 Conductoarele de legare la circuitul de întoarcere se vor monta aparent în locurile
necirculabile şi vor fi protejate prin vopsire împotriva coroziunii.
In locurile cu circulaţie frecventă, acestea vor fi îngropate la 15 cm în sol şi vor fi protejate
astfel:
a) cele legate la circuitul de cale monofilar sau şine fără circuite de cale, contra coroziunii, prin
vopsire;
b) cele legate la şina circuitului de cale bifilar vor fi protejate cu material electroizolant care să
suporte o tensiune minimă de 1000 V;
c) cablurile colectoare de o parte şi alta a unei substaţii, pe o distanţă de cca. 3.000 m, vor fi
duble (2 × 70 mm2).
Art. 80 Prizele de pământ (indiferent de destinaţie) vor fi astfel construite, încât să permită
oricând măsurarea rezistenţei de dispersie la sol a acestora.
Art. 81 Aparatajele de pe stâlpii de beton ai liniei de contact (separatoare, descărcătoare,
întreruptoare, transformatoare) se vor lega dublu la şină (cf. art. 76), la mediana bobinei de joantă sau
la cablul colector.
Art. 82 Stâlpii din zona peroanelor vor fi legaţi dublu, la şină, la mediana bobinelor de joantă
sau la cablul colector, pe toată lungimea zonei unde, în mod normal, opresc trenurile de călători şi câte
doi stâlpi în stînga şi în dreapta acestei zone.
Dacă tensiunile de atingere şi de pas în aceste zone depăşesc limitele admise, conductoarele de
legare la şină se vor izola, pînă la o înălţime de 2,5 m de la sol, cu material electroizolant care să
suporte o tensiune minimă de 1000 V.
Art. 83 Şinele căii ferate electrificate fără circuite de cale trebuie să fie legate între ele cu
legături echipotenţiale, la distanţe de cel mult 400 m şi joantele trebuie să aibă conexiuni de
continuitate.
Art. 84 La capetele staţiilor sau grupelor de triere, toate şinele de tracţiune ale circuitelor de
cale monofilare, cât şi cele ale liniilor neelectrificate fără circuite de cale, se vor lega între ele dublu
echipotenţial.
Art. 85 Liniile de garaj şi industriale, neelectrificate, trebuie să fie separate galvanic de liniile
electrificate prin două perechi de joante izolante, prima la cel puţin 30 m faţă de macazul de
ramificaţie şi a doua la cel puţin 20 m faţă de prima. Şinele situate dincolo de ultimele joante izolante

Instrucţia 353 25
trebuie să fie legate la o priză de pământ de 4 sau 10 , conform proiectului.
La liniile paralele cu liniile electrificate nu se vor mai monta joante izolante, ci numai priză de
pământ cu valorile precizate în alineatul precedent.
Art. 86 Conductoarele de legătură şi punctele de legare la şină a obiectelor din cale şi
vecinătate trebuie să fie vizibile, uşor de verificat şi de întreţinut (cu excepţia conductoarelor
îngropate).
Art. 87 Armăturile podurilor, pasajelor superioare şi tunelelor realizate din elemente
prefabricate, cât şi tablierele podurilor metalice şi pasajelor superioare trebuie legate la returul
curentului de tracţiune conform proiectului de execuţie.
Art. 88 Pe poduri, pasarele, pasaje superioare, cât şi pe alte lucrări de artă care
supratraversează linia de contact sau sunt vecine cu linia de contact, accesibile publicului călător, se
montează panouri de protecţie pentru evitarea posibilităţii de atingere a elementelor liniei de contact
aflate sub tensiune.
Panourile de protecţie trebuie să fie realizate în conformitate cu SR EN 50122-1.
Panourile de protecţie trebuie să fie montate în poziţie verticală şi să fie prinse de balustradele
podului.
Art. 89 Gardurile metalice, copertinele peroanelor, coloanele hidraulice şi cişmelele trebuie să
fie protejate conform soluţiilor indicate în proiectele de execuţie.
Art. 90 Pe toţi stâlpii liniei de contact, pe construcţiile care susţin elementele liniei de contact
şi pe panourile de protecţie de la poduri trebuie să fie montate avize cu inscripţia “NU ATINGEŢI
STÂLPII, NICI FIRELE, CHIAR CĂZUTE LA PĂMÂNT”.
Art. 91 Pe pasarelele şi podurile destinate trecerii publicului şi care, în mod accidental, pot fi
puse sub tensiune, trebuie să fie montate avize cu inscripţia: “STAŢIONAREA PE POD
INTERZISĂ”.
Art. 92 Pentru linia de contact se utilizează indicatoare şi balize specifice căii ferate
electrificate, care sunt prevăzute în instrucţia de semnalizare.
În anexa IV se precizează dimensinile constructive ale indicatoarelor şi balizelor, precum şi
modul lor de montare.
Amplasarea longitudinală a indicatoarelor care delimitează liniile electrificate se face, de
regulă, la vîrful macazului care dă acces la linia neelectrificată sau cel mult până la punctul geometric
al macazului respectiv, în cazuri bine justificate.
Indicatoarele de mai sus pot fi amplasate pe elementele liniei de contact ca: stâlpi LC, traverse
rigide, cabluri transversale şi între cablul purtător şi firul de contact.
5.8 Verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice minime
Art. 93 Verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice minime, pe care trebuie să le îndeplinească
instalaţiile liniei de contact în exploatare, se face:
a) cu ocazia efectuării controalelor planificate (conform capitolului 3);
b) cu ocazia efectuării de către electromecanici a lucrărilor de întreţinere programate;
c) prin măsurători electrice.
Art. 94 Abaterile de la condiţiile tehnice minime, care nu au putut fi remediate pe loc, vor fi
aduse imediat la cunoştinţa şefului de district.
Abaterile de la condiţiile tehnice minime constatate de celelalte organe cu sarcini de control vor
fi aduse la cunoştinţa inginerului LC de la serviciul regional.
După analiza constatărilor, şeful de district şi inginerul LC întocmeşte, respectiv completează
programele de lucru lunare, pentru luna următoare, în vederea aducerii instalaţiilor LC la condiţiile
minime tehnice instrucţionale.

Instrucţia 353 26
 6 ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

6.1 Lucrările de întreţinere şi reparaţii

Art. 95 Întreţinerea şi repararea liniei de contact se realizează prin controale preventive, lucrări
de întreţinere tehnică, reparaţii curente, reparaţii capitale, reparaţii accidentale şi măsurări electrice.
Controalele preventive constau în verificarea periodică a stării tehnice a liniei de contact
(conform capitolului 3).
6.2 Scopul şi periodicitatea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii

6.2.1 Lucrări de întreţinere tehnică

Art. 96 Lucrările de întreţinere tehnică constau în verificarea periodică a stării tehnice a
părţilor componente ale liniei de contact, în cadrul căreia se efectuează măsurări, reglări, mici reparaţii,
ştergerea şi siliconizarea izolatoarelor, ungerea părţilor filetate şi completări de vopsitorie. Lucrările de
întreţinere au ca scop menţinerea liniei de contact în limitele unei bune funcţionări, atît prin prevenirea
defectelor, cât şi prin înlăturarea defecţiunilor care se pot remedia pe loc.
Art. 97 Lucrările de întreţinere se execută la toate părţile componente ale liniei de contact, cât
şi la instalaţiile de protecţie la perioadele indicate în tabelul 1.
Din instalaţiile de protecţie fac parte:
1) legăturile electrice la şină ale stâlpilor liniei de contact de orice fel, ale lucrărilor de artă de
orice fel (poduri, pasarele, viaducte, tuneluri), ale coloanelor hidraulice, ale cişmelelor, ale gardurilor
metalice, ale copertinelor, peroanelor din staţii, cât şi legăturile de continuitate şi echipotenţiale;
2) interstiţiile de scânteiere care sunt intercalate pe legăturile electrice ale obiectelor protejate
indicate la pct. 1.
Tabelul 1
Programarea lucrărilor de întreţinere tehnică la instalaţiile liniei de contact (LC)

Nr. Periodici- Componenţa

Denumirea lucrării Menţiuni
crt. tatea minimă a formaţiei
0 1 2 3 4
A DIAGNOZĂ
A.I FĂRĂ SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Revizia pe jos a instalaţiilor LC, de protecţie din cale lunar 1 electromecanic I Liniile directe şi curente
şi vecinătate (PCV) şi a returului curentului de
trimestrial 1 electromecanic I Liniile abătute
tracţiune
2 Verificarea instalaţiilor LC, din cabina locomotivei lunar - şef distr. LC
electrice - inginer LC centru
electrificare
trimestrial - şef centru
Cu trenurile de persoane
electrificare şi curse
semestrial - şef serviciu
regional
- inginer LC
serviciu regional
3 Măsurări şi verificări dinamice ale suspensiei catenare semestrial şef district LC şi Liniile directe şi
inginer LC centru curente, cu vagonul
electrificare laborator sau cu drezina
echipată cu pantograf
izolat
anual şef district LC şi Liniile abătute, cu
inginer LC centru drezina echipată cu
electrificare pantograf izolat

Instrucţia 353 27
4 Verificarea bobinelor de protecţie şi completarea cu anual 2 persoane din care
ulei. 1 electromecanic
PRAM
5 Verificarea şi măsurarea prizelor de pământ de la 3 ani 2 persoane din care
protecţie. 1 electromecanic
PRAM
6 Măsurarea: anual Cu dispozitiv
2 persoane, din care
- gabaritelor pe orizontală şi verticală şi a înclinării
1 electromecanic II
instalaţiilor de sprijin
- interstiţiilor anual 2 persoane, din care
1 electromecanic II
- acelor aeriene intersectate şi izolatoarelor de semestrial 2 persoane, din care
secţionare 1 electromecanic II
- acelor aeriene neintersectate trimestrial 2 persoane, din care
1 electromecanic II
A.II CU SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Măsurarea uzurii firului de contact (FC) şi a la 3 ani 2 persoane, din care Liniile curente şi directe
gabaritelor de izolare 1 electromecanic I uzura se va măsura după
10 ani de la punerea în
funcţie, după care din
trei în trei ani
la 6 ani 2 persoane, din care Liniile abătute uzura se
1 electromecanic I va măsura după 10 ani
de la punerea în funcţie,
după care din şase în
şase ani
B INTREŢINERE SI REPARAŢII
B.I FĂRĂ SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Strângerea buloanelor la şină şi verificarea legăturilor lunar 2 persoane, din care Liniile directe şi curente
de continuitate a returului curentului de tracţiune 1 electromecanic II
trimestrial 2 persoane, din care Liniile abătute
1 electromecanic II
2 Îndepărtarea vegetaţiei, descoperirea ancorelor, anual şi de În funcţie de
inscripţionarea şi vopsitoria, reglarea distanţei faţă de câte ori este volumul de lucrări
sol la compensatoare, acoperirea cu vaselină a părţilor cazul
filetate şi în frecare şi aducerea la condiţiile tehnice
minime a bobinelor de protecţie
3 Întreţinerea şi repararea instalaţiilor de comandă la semestrial 2 persoane din
distanţă a separatoarelor sau formaţia de tele-
conform mecanică, din care
cărţilor 1 electromecanicII
tehnice
B.II CU SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Verificarea şi reglarea legăturilor electrice şi a anual 4 persoane, din care Legăturile electrice şi
clemelor aferente, joncţiunilor izolate, zonelor neutre, 1 electromecanic I clemele aferente numai
pendulelor în zona lucrărilor de artă, curbelor şi de o parte şi de alta a
pasajelor, cablurilor transversale, acelor aeriene, unei substaţii de tracţiune
izolatoarelor de secţionare, ancorărilor şi a electrică, până la 3 km
separatoarelor.
2 Verificarea şi reglarea tuturor elementelor la 3 ani 4 persoane, din care
componente. 1 electromecanic I
3 Remedierea defecţiunilor constatate la revizii,
verificări şi măsurători care nu pot fi menţinute până la
executarea lucrărilor planificate.
4 Tratarea izolaţiei Conf. În funcţie de -
Instrucţiunilvolumul lucrărilor
or tehnice

Instrucţia 353 28
5 Reparaţii curente la 6 ani În funcţie de Se vor executa pe bază
volumul de lucrări de documentaţie
întocmită de şeful de
district şi inginerul de
specialitate, verificată
de şeful de centru
adjunct şi aprobată de
conducerea regionalei
6 R.K. şi modernizări Confom
reglemen-
tărilor

NOTE:
1. Toate abaterile de la condiţiile tehnice minime constatate la lucrările de întreţinere tehnică,
precum şi data remedierii lor se vor înscrie în “Registrul stării tehnice a instalaţiilor LC”.
2. După efectuarea lucrărilor la cale care afectează poziţia suspensiei catenare faţă de axa şi
planul căii, se vor executa obligatoriu măsurări ale geometriei FC şi gabaritelor, verificarea
integrităţii instalaţiilor de protecţie din cale şi vecinătate şi a continuităţii returului
curentului de tracţiune.
3. Pînă la dotarea cu dispozitivul de măsurare sub tensiune a înălţimii FC, măsurarea se va
face cu scoatere de sub tensiune.
4. Periodicităţile (cu excepţia celor de la pct. B.II.3 şi B.II.4) se pot micşora, în funcţie de
condiţiile locale, la propunerea serviciul regional de electrificare, de către conducerea
regionalei.

În lunile în care lucrările de întreţinere, care se execută de angajaţi cu funcţii diferite, se

suprapun în timp şi loc, ele se vor programa la aceeaşi dată.
Dacă natura instalaţiilor şi volumul de lucrări o impun, formaţia minimă din coloana 3 se va
suplimenta corespunzător.
6.2.2 Reparaţii curente
Art. 98 Reparaţiile curente se fac la elementele liniei de contact care nu pot fi readuse în
condiţiile prevăzute de prezentele instrucţiuni, prin lucrări de întreţinere tehnică.
Art. 99 Reparaţiile curente se execută la următoarele elemente ale liniei de contact:
- stâlpii metalici şi din beton;
- fundaţiile stâlpilor metalici;
- traversele rigide, elastice, console pentru cale simplă şi cale dublă;
- joncţiunile de ancorare, cu şi fără secţionare;
- elementele de ancorare şi compensatoare;
- suspensia catenară (înlocuirea firului de contact uzat sau cablu purtător degradat, pendule
simple şi elastice arse sau uzate, legături electrice necorespunzătoare);
- separatoare;
- instalaţiile de protecţie.
Art. 100 Reparaţia curentă se execută la 6 ani. Schimbarea termenului se face cu aprobarea
compartimentului de electrificare din centralul unităţii.
6.2.3 Reparaţii capitale
Art. 101 Reparaţiile capitale au ca scop readucerea liniei de contact la starea de funcţionare
normală.
În cadrul reparaţiilor capitale, se aduc toate elementele componente ale liniei de contact la
condiţiile tehnice prevăzute în prezentele instrucţiuni.
Art. 102 Reparaţiile capitale se execută la toate elementele liniei de contact, conform
documentaţiei aprobate de compartimentul de electrificare din centralul unităţii.
Art. 103 În cadrul reparaţiilor capitale, în afară de lucrările care se execută în cadrul
reparaţiilor curente, se mai efectuează: înlocuirea stâlpilor metalici, a traverselor rigide, precum şi a

Instrucţia 353 29
conductoarelor care au ajuns la limita de uzură din punct de vedere mecanic şi electric, cât şi înlocuirea
elementelor învechite din linia de contact cu alte tipuri corespunzătoare tehnicii noi.
Art. 104 Periodicitatea lucrărilor de reparaţii capitale va fi conform reglementărilor în vigoare.
6.2.4 Reparaţii şi verificări accidentale
Art. 105 Reparaţiile şi verificările accidentale au drept scop remedierea defecţiunilor cauzate
de evenimente, calamităţi, manipulări greşite, întreţinere necorespunzătoare etc.
Reparaţiile şi verificările accidentale, având caracter de urgenţă, pot fi executate şi cu caracter
provizoriu şi cu unele derogări de la condiţiile minime prevăzute la capitolul 4, excepţie făcând cele
referitoare la gabaritele faţă de cale şi la respectarea înălţimii minime a firului de contact faţă de partea
superioară a şinelor.
În aceste situaţii, se vor respecta condiţiile de circulaţie stabilite de conducătorul lucrărilor de
restabilire.
După terminarea reparaţiilor accidentale cu caracter provizoriu se vor lua măsuri pentru
aducerea instalaţiilor la condiţiile minime prevăzute în capitolul 4, în timpul cel mai scurt.
Atunci când în zona de alimentare a unui fider au avut loc zece scurtcircuite, se va executa
verificarea liniei de contact de pe această zonă, cu scoatere de sub tensiune (toate clemele de legătură
electrică prin demontare, contactele separatoarelor, izolatoarele şi spaţiile de izolare).
6.2.5 Măsurări electrice
Art. 106 Măsurările electrice se fac la instalaţiile de protecţie din cale şi vecinătate în scopul
verificării încadrării acestora în limitele admise de “Normativul de protecţie a instalaţiilor din cale şi
vecinătate”.
6.3 Programarea şi organizarea lucrarilor
Art. 107 Lucrările de întreţinere şi reparaţie se vor efectua în conformitate cu prevederile
prezentei instrucţiuni, pe baza programului de lucru aprobat de şeful serviciului regional de
electrificare.
Structura echipei se va stabili conform indicaţiilor date în tabelul 2, în funcţie de elementele la
care se execută lucrarea.
Art. 108 Reparaţiile se programează ţinând seama de următoarele:
a) reparaţiile curente trebuie să fie terminate pînă la 15 octombrie, exceptând operaţiile care nu
sunt legate de consolidarea mecanică a liniei de contact şi care pot continua şi după această dată;
b) reparaţiile capitale pot fi executate tot timpul anului, când starea timpului permite.
Art. 109 Lucrările de întreţinere şi reparaţii se programează anual de către inginerul LC care
controlează lucrările în timpul executării lor.
În baza programului de lucru anual, şeful de district de linie de contact întocmeşte programul
de lucru lunar şi pe cel zilnic, pentru personalul în subordine.
Art. 110 Reparaţiile curente se execută conform reglementărilor, pe bază de antemăsurători
întocmite de şeful de district, verificate de secţia de electrificare şi aprobate de serviciul regional de
electrificare.
Operaţiile de constatare pentru porţiunea de linie de contact pe care urmează ca în anul următor
să se execute lucrări de reparaţii curente se fac de către inginerul LC, împreună cu şeful districtului, cel
mai târziu pînă la 15 octombrie.
Art. 111 Lucrările de reparaţii curente se execută conform reglementărilor în vigoare.
Art. 112 Recepţia lucrărilor de reparaţii curente se face de şeful de secţie adjunct împreună cu
şeful de district şi şeful echipei care a efectuat reparaţia curentă.
Art. 113 Reparaţiile capitale ale liniei de contact se stabilesc prin planul R.K., la propunerea
regionalei de căi ferate, cu avizul compartimentului de electrificare din centralul unităţii.
Art. 114 Recepţia lucrărilor de reparaţii capitale se face conform reglementărilor în vigoare.
Art. 115 La porţiunea de linie de contact la care se fac reparaţii capitale, nu se mai fac în
acelaşi an reparaţii curente.
Art. 116 Este interzis a se executa orice lucrare care ar modifica sistemul construcţiilor,
instalaţiilor sau utilajelor fără aprobarea organelor competente. Organul competent pentru
construcţiile, instalaţiile sau utilajele folosite în linia de contact este compartimentul de electrificare

Instrucţia 353 30
din centralul unităţii.
Art. 117 Toate operaţiile care se execută la părţi ale instalaţiei care, în regim normal, nu sunt
sub tensiune, dar cu respectarea distanţei de 1,5 m pînă la elementele aflate sub tensiune, se execută cu
linia de contact sub tensiune cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii.
Lucrările de întreţinere tehnică şi reparaţii ce se execută la instalaţiile care, în regim normal,
sunt sub tensiune, se execută numai cu linia de contact scoasă de sub tensiune, respectându-se normele
de tehnică a securităţii.
Toate operaţiile care implică scoaterea liniei de contact de sub tensiune, cât şi cazurile când se
afectează schema de alimentare şi secţionare sau care necesită scoaterea din funcţiune a instalaţiilor de
comandă la distanţă a separatoarelor, se fac numai cu aprobarea dispecerului energetic feroviar.
Art. 118 Pentru lucrările de întreţinere şi reparare a liniei de contact care trebuie să se facă cu
scoaterea de sub tensiune a liniei de contact, se vor prevedea ferestre în graficul de circulaţie.
La terminarea lucrării, personalul nu va părăsi locul de muncă decât după ce conducătorul
lucrării a făcut constatarea că linia de contact poate fi dată în exploatare pentru viteza prescrisă în
livretul de mers şi va comunica aceasta dispecerului energetic feroviar.
Atunci când se execută lucrări provizorii pentru ca trenurile electrice să poată circula,
conducătorul lucrării va comunica regulatorului de circulaţie şi dispecerului energetic feroviar, o dată
cu darea în funcţiune, viteza cu care trenurile pot circula pe distanţa pe care s-au executat lucrările
provizorii.
Art. 119 Măsurările electrice se execută pe baza unui program anual întocmit de serviciul
regional de electrificare, la periodicităţile din tabelul nr.2.

Instrucţia 353 31
 7 OPERAŢIILE CARE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL LUCRĂRILOR
DE ÎNTREŢINERE TEHNICĂ

7.1 Verificarea prin însoţirea locomotivelor electrice

Art. 120 Verificarea liniei de contact prin însoţirea locomotivelor electrice constă din
observarea din cabina locomotivei electrice a stării liniei de contact şi a elementelor care ar putea
afecta gabaritul minim de conturnare.
7.2 Revizia pe jos
Art. 121 În cadrul reviziei pe jos a instalaţiei liniei de contact se execută următoarele operaţii:
a) verificarea stării legăturilor la şină;
b) verificarea poziţiei stâlpilor, a fundaţiilor, cât şi integritatea acestora. Anual se măsoară
gabaritul stâlpilor şi acesta se evidenţiază în "Registrul de gabarite", conform instrucţiei nr.328;
c) verificarea întinderii tiranţilor de ancorare;
d) verificarea acţionării compensatoarelor asupra conductoarelor şi poziţia greutăţilor faţă de
sol şi scripete, conform anexelor V a şi V b;
e) verificarea poziţiei consolelor, fixătoarelor şi starea izolatoarelor;
f) verificarea poziţiei cuţitelor separatoarelor şi dacă dispozitivele de acţionare sunt asigurate;
g) părţile liniei de contact aflate la înălţime, cum sunt nodurile traversei eleastice, cablurile,
clemele, izolatoarele, legăturile elastice, traversele rigide etc. se verifică cu ajutorul binoclului.
Defecţiunile constatate se înscriu de şeful de district în registrul stării tehnice a liniei de contact, pentru
a fi remediate în cadrul reviziilor programate;
Verificările se fac numai din afara căii.
7.3 Joncţiunile zonelor de ancorare fără secţionare
Art. 122 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) verificarea poziţiei reciproce a firelor de contact, în plan vertical cât şi orizontal,
remediindu-se neîntârziat orice abatere;
b) poziţia firelor de contact în plan vertical se va remedia prin corectarea lungimii pendulelor
respective, astfel încât punctul de intersecţie a celor două traiectorii descrise de firele de contact în
deschiderea de trecere să se situeze la jumătatea deschiderii;
c) poziţia firelor de contact în plan orizontal se reglează din fixătoarele instalate pe stâlpii de
trecere, astfel încât distanţa dintre firele de contact în deschiderea de trecere să fie de 200 mm, iar
zigzagul în curbe, conform tabelului 1;
d) este obligatoriu ca la reglarea joncţiunilor să se respecte poziţia pendulelor şi consolelor,
impusă prin tabelele de montaj la temperatura respectivă.
e) se va proceda la revizia şi curăţarea izolatoarelor înseriate în firul de contact şi în cablul
purtător al ramurilor ancorate, a izolatoarelor consolelor simple, precum şi verificarea poziţiei
pendulelor aferente;
f) se va controla poziţia clemei-pană a legăturii electrice din ramura ancorată a firului de
contact, urmărindu-se ca aceasta să nu pătrundă în gabaritul de liberă trecere al pantografului;
g) verificarea stării firelor de contact, a cablurilor purtătoare, a pendulelor, a legăturilor
electrice longitudinale, precum şi a clemelor de prindere;
h) aceste lucrări se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
7.4 Joncţiunile zonelor de ancorare cu secţionare
Art. 123 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică, în afară de cele prevăzute la art. 122, pentru
joncţiunile zonelor de ancorare fără secţionare, se execută în plus următoarele operaţii determinate de
prezenţa balansoarului şi a lanţului suplimentar de izolare şi anume:
a) verificarea distanţei pe verticală, cuprinsă între partea inferioară a balansierului şi firul de
contact activ;
b) verificarea poziţiei în spaţiu a balansierului. Pentru verificarea condiţiilor reale de trecere a
Instrucţia 353 32
pantografului, se măsoară distanţa pe verticală, cuprinsă între partea inferioară a balansierului şi firul
de contact activ.
În cazul când distanţa rezultată este mai mică de 150mm, se va proceda la ridicarea
balansierului, prin schimbarea poziţiei bolţului de pe levierul vertical.
La temperaturi medii, balansierul trebuie să ocupe o poziţie verticală. Orice abatere de la
această poziţie se va corecta prin schimbarea poziţiei bolţului în tija de reglare longitudinală;
c) se verifică poziţia reciprocă a firelor de contact în deschiderea de trecere, astfel ca decalajul
pe verticală, în dreptul punctelor de fixare, pe partea unde se află înseriate izolatoare lîngă balansier, să
fie de 500 mm, iar pe partea opusă de 250 mm.
În cazul lipsei balansierului, pe ambele părţi ale lanţului de izolatoare înseriate în firul de
contact, distanţa pe verticală între firul de contact activ şi cel neactiv trebuie să fie de 500mm;
d) valoarea zigzagului în dreptul fixătoarelor, pentru temperaturi medii, nu trebuie să
depăşească 250 mm, iar distanţa între fire, măsurată pe orizontală, trebuie să fie de 500mm;
Aceste lucrări se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
7.5 Zone neutre
Art. 124 Zona neutră este o înseriere de mai multe joncţiuni cu secţionare, operaţiile de revizie
fiind deci identice cu cele prevăzute la aceste tipuri de joncţiuni. Aceste operaţii se execută cu
scoaterea de sub tensiune a liniei de contact.
7.6 Izolatoare de secţionare
Art. 125 In cazul lucrărilor de întreţinere tehnică, la izolatoarele de secţionare se execută
următoarele operaţii:
a) la începutul operaţiei de revizie a izolatoarelor de secţionare, se face debavurarea şi
finisarea suprafeţelor de contact ale glisierelor;
b) se verifică starea izolatoarelor, a clemelor, a inserţiilor izolante, a firului de contact, a
cablului purtător etc;
c) se verifică poziţia în spaţiu a izolatoarelor de secţionare, care se va asigura prin intermediul
pendulelor, precum şi dispunerea în acelaşi plan orizontal a tuturor glisierelor izolatoarelor de
secţionare;
d) se verifică poziţia glisierelor faţă de axa căii, iar pentru cazul când distanţa între planul
vertical ce trece prin axa căii şi glisiere este mai mare de 250 mm, se va corecta prin modificarea
zigzagurilor deschiderii în care se situează izolatoarele de secţionare;
e) se verifică firul de contact, care trebuie să aibă în deschiderea respectivă o săgeată negativă
sau cel mult egală cu zero;
Aceste lucrări se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
7.7 Ace aeriene
Art. 126 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
e) se verifică condiţiile acului aerian precizate la art. 50;
f) se revizuieşte starea fixătoarelor, a tecilor de conjugare, a legăturilor electrice longitudinale,
a pendulelor şi a clemelor de legătură;
g) se verifică dacă ambele fire de contact se ridică la simpla împingere în sus a unuia din fire la
acele intersectate;
h) se verifică poziţia firelor de contact la acele aeriene neintersectate conform art. 49 ultimul
alineat;
Aceste lucrări se fac cu scoaterea liniei de contact de sub tensiune.
7.8 Linia de contact în lucrările de artă
Art. 127 În cadrul lucrărilor de întreţinere a liniei de contact în lucrări de artă, se execută
următoarele operaţii:
1. La linia de contact în tuneluri:
a) verificarea buloanelor scelement de susţinere a suspensiei catenare şi a fixătoarelor;
b) întinderea cablului transversal dintre cele două izolatoare cu ajutorul dispozitivului de
întindere;
c) verificarea fixării cablului purtător de cablul transversal;
Instrucţia 353 33
 d) verificarea deplasării pe orizontală şi verticală a fixătoarelor;
e) schimbarea clemelor şi a şuruburilor cu defecte;
f) verificarea poziţiei pendulelor alunecătoare şi a tecilor de susţinere a pendulelor;
g) reglarea ancorării mediane şi verificarea clemelor de fixare pe cablul purtător şi firul de
contact.;
h) ştergerea izolatoarelor, protejarea cu vaselină siliconică la perioadele stabilite şi
schimbarea celor ce prezintă defecte;
i) îndreptarea firului de contact şi eliminarea arsurilor;
j) verificarea continuităţii conductorului ce leagă toate suporturile suspensiei catenare
până la bobina de joantă montată la capătul tunelului;
k) verificarea şi reglarea gradientului firului de contact;
l) verificarea distanţei de izolare.
Aceste lucrări se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.

2. La linia de contact sub pasajele de nivel, poduri metalice, pasarele şi elemente ancorate de
construcţii:
a) verificarea ancorărilor cablurilor purtătoare de aceste construcţii, a izolatoarelor
înseriate în aceste cabluri şi înlocuirea celor necorespunzătoare;
b) fixarea limitatoarelor de înălţime pentru cablurile purtătoare şi firele de contact care
sunt slăbite, precum şi verificarea izolatoarelor limitatoarelor;
c) verificarea poziţiei fixătoarelor şi a elementelor acestora montate sub lucrările de artă;
d) verificarea continuităţii legăturilor de legare la şină a elementelor de susţinere a
suspensiei catenare ce sunt fixate pe lucrarea de artă;
e) verificarea stării panourilor de protecţie montate pe lucrarea de artă;
f) verificarea distanţei între elementele sub tensiune şi elementele puse la pământ; toate
elementele liniei de contact supuse coroziunii se acoperă cu vaselină tehnică;
g) verificarea şi reglarea gradientului firului de contact;
h) verificarea distanţei de izolare;
i) sania limitatorului de înălţime trebuie adusă la acelaşi potenţial cu cablul purtător sau
firul de contact;
Aceste lucrări se execută cu scoaterea liniei de contact de sub tensiune.
7.9 Separatoare şi dispozitive de acţionare
Art. 128 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:

1 La separatoare:
a) revizia separatorului propriu zis constă în verificarea stării contactelor după curăţarea
prealabilă a acestora, verificând dacă nu prezintă degradări.
Contactele cu suprafaţa puternic degradată se vor înlocui. Suprafeţele contactelor se vor curăţa
de bavuri, se vor şlefui cu hîrtie sticlată şi se vor unge cu un strat de vaselină grafitată. În continuare se
verifică robusteţea îmbinărilor, iar dacă se constată prezenţa şocurilor se procedează la înlăturarea lor
prin introducerea de şaibe suplimentare, strîngerea buloanelor şi a piuliţelor;
b) se verifică clemele de legătură a fiderilor la separatoare şi se efectuează operaţia de revizie
şi siliconizare a izolatoarelor. De asemenea, se urmăreşte ca acestea să ocupe o poziţie riguros
verticală;
c) verificarea funcţionării separatoarelor se face prin închiderea şi deschiderea lor, urmărindu-
se următoarele:
- contactul să pătrundă la nivelul mijlociu al furcii, iar după închidere contactele să fie în
acelaşi plan;
- la poziţia “închis”, se va observa ca punctul de îmbinare a contactelor (văzut în plan) să
depăşească linia mediană cu 5 mm, iar între vârful contactului şi fundul furcii să rămînă un
rest de 3 mm;
- la poziţia “deschis”, se va observa ca unghiul format de axele celor două braţe să fie cuprins
între 90-92°.
d) se verifică forţa de strîngere a contactelor.

Instrucţia 353 34
 e) independent de sistemul mecanismului de acţionare, acţionarea separatorului în procesul de
revizie se face manual, urmând ca, după efectuarea tuturor operaţiilor, separatoarele comandate la
distanţă să fie verificate ca atare.
Aceste lucrări se execută cu scoaterea liniei de contact de sub tensiune.

2 La dispozitivele de acţionare a separatoarelor

a) la dispozitivele de acţionare manuală, se verifică starea bolţurilor, a cuielor spintecate şi se
ung toate articulaţiile;
b) la dispozitive de acţionare cu motor, se face iniţial o revizie exterioară, verificându-se starea
suportului de susţinere, buloanele de fixare a dispozitivului de suport, mufele cablului de comandă,
dispozitivul de blocare mecanică, precum şi cordonul arborelui de comandă, apoi se deschide capacul
şi se verifică etanşietatea acestuia faţă de corp, se ung toate mecanismele interioare, curăţându-se în
prealabil suprafeţele acestora de murdărie;
c) funcţionarea bloc-contactului se verifică prin rotirea manuală a axului acestuia sub un unghi
oarecare, urmată de eliberarea lui.În cazul când revine brusc în poziţia iniţială, bloc-contactul se
consideră în stare normală;
d) la electromotor se face verificarea portperiilor, a arcurilor de apăsare a periilor pe colector,
precum şi a periilor însăşi.
Colectorul se va curăţa de oxizi sau murdărie cu o cîrpă înmuiată în alcool;
e) se verifică tensiunea şi curentul la bornele dispozitivului în funcţiune.Valoarea tensiunii
trebuie să fie cuprinsă între 80-110% din cea nominală;
f) înfăşurarea electromotorului de acţionare va fi supusă operaţiei de verificare a izolaţiei.
În cazul când rezistenţa de izolaţie este sub 0,5 M, electromotorul se deconectează şi se
măsoară separat rezistenţa electrică a izolaţiei rotorului şi a statorului.
Înfăşurarea găsită ca necorespunzătoare se va supune procesului de uscare. Dacă după uscare
rezistenţa electrică a izolaţiei electromotorului asamblat este sub 0,5 M, se va supune operaţiei de
rebobinare;
g) în anotimpurile umede sau cu temperaturi mai joase de –15° C, se vor cupla dispozitivele de
încălzire şi se va proceda la înlăturarea stratului de gheaţă format pe separator şi pe dispozitivul de
acţionare al acestuia.
Aceste operaţii se execută cu avizarea dispecerului energetic feroviar.

3 La panourile de comandă la distanţă a separatoarelor

a) se verifică starea “alimentat” a tabloului de comandă la distanţă şi se observă ca
semnalizarea de pe panou să corespundă cu poziţia de pe teren a separatoarelor;
b) se verifică vizual starea butoanelor de acţionare, a condensatoarelor, a lămpilor de
semnalizare, a întreruptoarelor şi a cablajului (legăturile la şirul de cleme şi legăturile la aparatele de
pe panou); se refac eventualele legături desfăcute sau dezlipite;
c) se notează aparatele care prezintă nesiguranţă în funcţionare, cu deficienţele respective care
nu s-au putut remedia pe loc, în vederea reparării sau înlocuirii lor.
In cazul în care lucrările necesare aducerii panoului în stare normală de funcţionare depăşesc
posibilităţile districtului, acestea se vor comunica imediat secţiei.
Pînă la aducerea tabloului de comandă la distanţă în stare normală de funcţionare, acesta se
scoate din funcţiune, cu avizarea dispecerului energetic feroviar;
d) se verifică vizual etichetarea cablajului şi se refac etichetele deteriorate;
e) cu acordul dispecerului energetic feroviar, se execută minimum o acţionare completă
(închis-deschis) la fiecare separator în parte. Se observă, cu această ocazie, acţionarea corectă pe teren
a separatoarelor şi semnalizarea pe panou a închiderii şi deschiderii separatoarelor, funcţionarea
releelor de curent etc.
7.10 Izolatoare
Art. 129 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii :
a) se revizuiesc capele, dacă nu sunt dislocate din porţelan sau nu au urechile crăpate; cele
găsite cu defecte vor fi înlocuite;
b) se execută siliconizarea izolatoarelor;

Instrucţia 353 35
se înlocuiesc izolatoarele de sticlă sparte;
c) se execută gresarea scripeţilor compensatoarelor;
Aceste lucrări se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
7.11 Compensatoare
Art. 130 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) se verifică poziţia contragreutăţilor în raport cu solul sau cu nivelul superior al fundaţiei,
după cum se arată în diagrama din anexele V a şi V b;
b) se verifică distanţa dintre clema-pană ce leagă cablul de susţinere a tijei greutăţilor şi
scripetele mobil al compensatorului, precum şi distanţa dintre scripetele fix şi cel mobil, după
diagrama din anexa V a. La suspensia complet compensată, distanţele între scripeţi se vor regla după
diagrama din anexa V b.
c) se verifică starea cablurilor, înlocuindu-se cele cu cel puţin un fir rupt, a detaliilor de
prindere şi se verifică funcţionarea scripeţilor prin ridicarea manuală şi lăsarea liberă a
contragreutăţilor;
d) se verifică înclinarea balansierului, conform diagramei din anexa VII.
7.12 Suspensia catenară în afara joncţiunilor de ancorare şi a lucrărilor de artă

7.12.1 Firul de contact

Art. 131 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) se stabileşte gradul de uzură a firului de contact;
b) se depistează şi se înlătură toate cazurile care pot duce la o uzură anormală a firului de
contact, cum ar fi: încovoieri, torsionări, arsuri şi topiri locale, blocajul fixătorului;
c) măsurările uzurii se execută în zonele cele mai expuse, avînd ca repere următoarele
elemente:
- fixătoare, cleme de alimentare, cleme de înnădire, legături electrice, ace şi intersecţii
aeriene, izolatoare de secţionare;
- zonele joncţiunilor;
- mijlocul deschiderilor.
La fiecare reper se vor executa două măsurări şi anume înainte şi după acest reper la circa 2
cm, procedându-se în prealabil la îndepărtarea stratului de murdărie de pe fir, cu ajutorul unei cîrpe
înmuiate în petrol.
Valoarea înălţimii minime a secţiunii firului de contact, rezultă din cele două măsurări ce se
consemnează în “Registrul de măsurare a uzurii firelor de contact” şi se va supune spre analiză
conform metodologiei din "Ghidul pentru urmărirea uzurii firului de contact";
d) în cadrul reviziei firelor de contact, se execută şi planarea, desrăsucirea şi curăţirea.
Operaţia de planare a firului, se execută în porţiunile unde acestea prezintă încovoieri, şi readucerea
axei lui în plan vertical, în porţiunile torsionate;
Planarea se execută cu ajutorul ciocanului de lemn şi a suportului de planare, iar readucerea
axei lui în plan vertical se face cu ajutorul unei chei speciale.
Curăţarea firului de contact se face prin îndepărtarea bavurilor şi a picăturilor de metal topit de
pe suprafaţa firului de contact, prin radere cu pila fină, pînă la obţinerea unei suprafeţe netede;
e) clemele de susţinere, fixare, înnădire şi alimentare trebuie să fie dispuse perfect vertical,
buloanele acestora trebuie să fie bine strânse, iar porţiunile filetate ale buloanelor de oţel, rămase
neacoperite, se vor unge cu un strat de unsoare anticorosivă;
Penele clemelor de alimentare trebuie bine fixate, deoarece penele slăbite duc la arderea firului
în locul respectiv şi a pendulelor învecinate;
f) verificarea poziţiei firului de contact cuprinde următoarele operaţii:
- măsurarea zigzagului firului de contact;
- măsurarea înălţimii pe verticală al firului de contact.
g) operaţia de măsurare a zigzagurilor se va executa la temperaturi medii, deoarece în
acest caz fixătoarele trebuie să fie dispuse perpendicular pe axa căii.
h) deplasările firului de contact faţă de axa căii se măsoară în dreptul dispozitivelor de
fixare, iar în curbe - şi la mijlocul deschiderilor.

Instrucţia 353 36
 Aceste operaţii se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
Rezultatele măsurărilor se transmit inginerului LC de la serviciul regional de electrificare şi se
consemnează în "Registrul de măsurători a poziţiei firului de contact".
7.12.2 Elemente de susţinere a firului de contact
Art. 132 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) revizia elementelor de susţinere a firului de contact, care cuprinde revizia cablului purtător,
a pendulelor simple, a pendulelor elastice, a ancorărilor mediane, precum şi revizia fiderilor şi a
separatoarelor;
b) la revizia cablului purtător cea mai mare atenţie se acordă depistării firelor rupte şi
suprafeţei de contact din clema şa;
c) când firele rupte nu sunt mai mult de două, se matisează locul respectiv, după ce, în
prealabil, firele au fost curăţate şi unse cu un strat gros de unsoare;
În cazul când numărul de fire rupte este de trei până la şase, în afară de matisare se va face şi
eclisarea porţiunii respective cu un cablu de acelaşi tip.
Pentru situaţiile când numărul firelor rupte este mai mare de şase, porţiunea vătămată se
decupează şi se procedează la joncţionarea cablului, prin introducerea unei inserţii;
d) se vor depista focarele de coroziune care constituie cauzele viitoarelor ruperi ale cablului. O
dată depistate, locurile respective se vor curăţa cu hîrtie sticlată, pînă la luciu metalic şi se vor acoperi
cu un strat gros de unsoare;
e) se verifică soliditatea tuturor clemelor aferente cablului purtător, starea şi gradul lor de
corodare, starea şi gradul de strângere a buloanelor de îmbinare, nodurile de înnădire a cablului
purtător din locaşul clemelor, precum şi fisurile sau ruperile de fire;
f) la revizia pendulelor simple, elastice şi alunecătoare, se urmăreşte regimul de lucru al
pendulei, care depinde de poziţia relativă ce o ocupă aceasta faţă de cablul purtător şi firul de contact.
Poziţia relativă depinde de temperatura mediului ambiant.
Readucerea pendulei în poziţia corespunzătoare se va face prin slăbirea clemei de prindere şi
ciocănirea acesteia în lungul firului de contact.
Poziţia pendulei se va stabili după diagrama de montaj arătată în anexa VII.
Nodurile pendulei se vor examina pentru a se determina eventuala apariţie a uzurii la ochiurile
de îmbinare şi focarele de coroziune.
Pendulele la care ochiurile prezintă uzuri mai mari de 30 % se vor înlocui.
În porţiunile unde se constată o uzură sistematică a ochiurilor pendulelor, se vor monta legături
electrice transversale suplimentare.
La pendulele elastice se verifică robusteţea consolidării clemelor de prindere din cablul
purtător, starea lor şi în special prezenţa uzurii sub clemele–scoabe, de care sunt prinse pendulele
simple.
În cazul când pendulele elastice, oblice şi cele de asigurare a contrafişei, au o uzură mai mare
de 30 %, se procedează la înlocuirea lor;
g) la ancorarea mediană se verifică poziţia celor două ramuri şi anume se urmăreşte ca ambele
fire să fie perfect întinse, firul de contact să ocupe poziţia prevăzută în proiect. De asemenea, se
depistează şi se înlătură focarele de coroziune şi se verifică starea şi gradul de strângere a tuturor
clemelor ce-i aparţin;
h) la legăturile electrice se verifică poziţia şi starea clemelor de alimentare, starea
conductoarelor flexibile şi gradul de uzură a firului de contact sub clema de alimentare. Buloanele
slăbite se strâng, iar penele se vor bate şi se vor asigura prin desfacerea porţiunii crestate a acestora;
i) revizia fiderilor de la separatoare cuprinde aceleaşi operaţii ca şi revizia legăturilor electrice,
acordându-se o atenţie deosebită înlăturării oricărei posibilităţi de străpungere a aerului prin
micşorarea spaţiului de conturnare.
Aceste operaţii se fac cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
7.12.3 Instalaţii de fixare
Art. 133 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) revizia instalaţiilor de fixare (fixătoare şi portfixătoare) care constă în verificarea stării
acestora, precum şi a poziţiei lor relative faţă de firul de contact.

Instrucţia 353 37
 Iniţial, se constată corectitudinea montării clemei de fixare, controlând ca falca fixă a clemei să
fie în interiorul unghiului ce-l formează firul de contact;
b) se verifică starea clemei, urmărindu-se să nu prezinte fisuri, să se poată roti liber în jurul
pivotului său, iar buloanele de prindere a fălcilor să fie bine strânse;
c) se verifică susţinătorul clemei, constatându-se robusteţea prinderii acesteia de tija fixătorului
şi se verifică ca lungimea capătului liber ce iese din susţinător să nu depăşească 100 mm;
d) se verifică starea niturilor de la mufele cârlig ale fixătoarelor şi portfixătoarelor şi a mufei
clemei de fixare;
e) se verifică poziţia fixătoarelor, care trebuie să corespundă diagramei de montaj din anexa VI;
f) fixătoarele trebuie reglate astfel ca distanţa între firul de contact şi planul orizontal ce trece
prin nodul de articulaţie al fixătoarelor să fie cuprinsă între 170-200 mm;
g) la fixătoarele inverse, prevăzute cu siguranţe, se verifică atât poziţia siguranţei cât şi
funcţionarea ei.
Verificarea funcţionării siguranţei se va face prin deplasarea manuală a fixătorului pe verticală,
urmărindu-se ca tija siguranţei să joace liber pe bolţul suportului.
Concomitent cu revizia fixătoarelor, se verifică şi tensorii de fixare;
h) tensorii de fixare se verifică pentru a nu prezenta fisuri şi focare de coroziune.
Conductoarele vor fi înlocuite, iar focarele de coroziune trebuie tratate similar cu cele apărute pe
cablul purtător;
i) se va controla ca poziţia tensorilor de fixare să fie orizontală, distanţa între aceştia şi clema
de fixare a fixătoarelor să fie cuprinsă între 350-400 mm;
j) la cablurile de fixare, se face şi reglarea în fiecare primăvară şi toamnă.
Primăvara se vor întinde tensorii prin strângerea piuliţelor tijelor de reglare, pentru a se
preîntâmpina apariţia săgeţilor exagerate, care ar dăuna în funcţionarea normală a fixătoarelor, iar
toamna piuliţele se vor slăbi, pentru a se preîntîmpina ruperea tensorilor din cauza temperaturilor
scăzute.
Aceste operaţii se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
7.12.4 Instalaţii de susţinere şi ancorare a suspensiei catenare
Art. 134 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) revizia consolelor simple şi duble constă în verificarea stării acestora, a nodurilor de
prindere a fixătoarelor, a crapodinelor şi bridelor, urmărindu-se cu cea mai mare atenţie depistarea
fisurilor, crăpăturilor şi a focarelor de coroziune.
Focarele de coroziune se vor îndepărta, curăţând pînă la luciu metalic porţiunea afectată şi apoi
aceasta se va proteja prin vopsire cu miniu de plumb şi vopsea.
Elementele consolelor fisurate sau crăpate se înlocuiesc;
b) se verifică gradul de strângere a buloanelor şi piuliţelor, robusteţea cusăturilor sudate,
iar părţile filetate rămase descoperite, cât şi suprafeţele de frecare se vor unge cu unsoare anticorosivă.
Se verifică poziţia consolelor care, independent de temperatură, pentru suspensiile
semicompensate, trebuie să fie orientate perpendicular pe axa căii, iar pentru suspensiile complet
compensate conform diagramei din anexa VIII;
c) traversele rigide se verifică la capetele de reazem, cât şi la toate cusăturile sudate,
acordându-se o deosebită atenţie nodurilor de prindere a suspensiei.
Totodată se vor revizui cablurile de fixare şi nodurile de prindere a acestora la stâlpi,
efectuându-se şi operaţia de reglare a cablurilor de fixare, similar cu cea descrisă la traversele elastice;
d) la cablul de fixare inferior se constată starea conductoarelor şi a clemelor de prindere a
fixătoarelor, se verifică poziţia pendulelor şi se măsoară distanţa între acestea şi planul firelor de
contact. Această distanţă trebuie să fie cuprinsă între 350 şi 400 mm;
e) la cablul de fixare superior se vor revizui aceleaşi elemente ca şi la cablul de fixare
inferior, verificându-se ca distanţa între acesta şi cablul purtător transversal în dreptul săgeţii maxime
să fie de minimium 400 mm;
f) cablul transversal care are cel puţin un fir rupt se îlocuieşte;
g) reglarea traversei elastice şi a cablului de fixare al traversei rigide este de mare importanţă
pentru prevenirea accidentelor cauzate de creşterea excesivă a săgeţii cablurilor de fixare în timpul
verii sau de ruperea cablurilor de fixare în timpul iernii.

Instrucţia 353 38
 Primăvara se va proceda la întinderea cablurilor de fixare prin strângerea piuliţelor de reglare,
iar toamna piuliţele se vor slăbi.
Operaţia de reglare în curbe, se face numai de la stâlpul amplasat în interiorul curbei, pentru a
se evita deplasarea fixătoarelor şi deranjarea zigzagurilor.
După fiecare operaţie de reglare, părţile filetate ale tijelor se vor unge şi se va efectua operaţia
de verificare a zigzagurilor şi a poziţiei acelor aeriene pentru toate suspensiile catenare susţinute de
traverse;
h) cablurile de oţel de la compensator se reglează şi se ung, iar cele care au cel puţin un fir rupt
se înlocuiesc.
Aceste lucrări se execută cu linia de contact scoasă de sub tensiune.
7.12.5 Instalaţii de protecţie din cale şi din vecinătatea căii
Art. 135 In cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută verificarea următoarelor
elemente:

1. La legările la şină ale echipamentelor metalice de pe stâlpii din beton şi stâlpii metalici ai
liniei de contact:
a) se verifică ca legarea conductoarelor de împământare la stâlpi, la medianele bobinelor de
joantă şi la şină să facă un contact bun, cât şi continuitatea acestor conductoare;
b) acolo unde sunt montate interstiţii de scânteiere, se verifică starea fizică şi montarea corectă
a acestora; verificarea funcţionării se face conform tabelului 2.

2. La legările la şină şi prize ale obiectelor metalice din cale şi din vecinătate:
a) se verifică legarea conductorului la obiectul metalic, continuitatea lui, cât şi legarea la
mediana bobinei de joantă;
b) se verifică funiile bobinelor de joantă prin care se face legarea la şină şi strângerea
bolţurilor de inima şinei;
c) se verifică fixarea bobinei de joantă pe suport şi integritatea ei; acolo unde legăturile
stâlpilor, podurilor, tunelurilor, pasarelelor sunt realizate prin bobine de joantă ce deservesc
instalaţii S.C.B, personalul liniei de contact va întreţine numai legătura de la obiecte pînă la
mediana bobinei de joantă;
d) o dată pe an se verifică nivelul uleiului electroizolant din bobinele de joantă şi se fac
completările necesare;
e) se verifică şi legăturile care se fac direct la şină, cât şi direct la prizele de pământ;
f) se verifică starea legăturilor echipotenţiale şi de continuitate de pe liniile electrificate fără
circuite de cale;
g) se verifică legăturile echipotenţiale, joante izolante şi prize de pământ precizate la art. 84 şi
85.

3. Cablurile colectoare se verifică conform art. 132.

7.13 Panouri de protecţie
Art. 136 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) se verifică dacă panourile sunt în dreptul suspensiei catenare, starea lor şi prinderea de
lucrarea de artă; panourile găsite degradate se vor înlocui;
b) se înlocuiesc plăcuţele avertizoare degradate;
c) verificarea se face o dată cu revizia pe jos a sectorului de linie electrificată.
7.14 Reţeaua de cabluri
Art. 137 În cadrul lucrărilor de întreţinere tehnică se execută următoarele operaţii:
a) se controlează cutiile terminale şi picheţii, strângându-se piuliţele de fixare a
conductoarelor;
b) se verifică şi se completează etichetele;
c) se completează masa izolantă;
d) se etanşează capacele picheţilor;

Instrucţia 353 39
 e) se verifică rezistenţa de izolaţie a firelor din cablu, atît între ele, cât şi faţă de pământ;
verificarea izolaţiei se face de către personalul laboratorului P.R.A.M. Conform PE 116, rezistenţa de
izolaţie, măsurată cu megaohmmetrul cu tensiunea de 1000 V, trebuie să fie de minimum 1 M. În
cazul când pe traseul de cabluri se execută lucrări (săpături, construcţii etc.), şeful de district dispune
măsuri de protecţie a cablurilor.

Instrucţia 353 40
 8 SCOATEREA DE SUB TENSIUNE A LINIEI DE CONTACT
Art. 138 În cadrul intervalelor libere de circulaţie, pentru lucrări la infrastructură, prevăzute la
întocmirea noului plan de mers, pentru linia de contact se vor asigura:
- pe linia c.f. simplă: 3-4 ore zilnic;
- pe linia c.f. dublă: 6 ore zilnic pe fiecare fir de circulaţie;
- pe linia c.f. dublă: 1-2 ore zilnic pe ambele fire de circulaţie (simultan);
- în staţiile c.f. de pe linie dublă: 1 oră zilnic toată staţia.
Pentru lucrări la linia de contact, secţiile de electrificare, pe baza programului lunar de lucru
aprobat de serviciul regional de electrificare, întocmesc programe decadale sau lunare de scoateri de
sub tensiune şi închideri de linii, corelate cu lucrările de linii şi puse de acord cu regulatoarele de
circulaţie. Aceste programe se vor transmite la RC şi dispecerul energetic feroviar. Regulatoarele de
circulaţie vor asigura circulaţia drezinelor-pantograf zilnic la locul lucrărilor şi retur.
Pentru lucrările de volum mare, care necesită scoateri de sub tensiune şi închideri de linii şi
care nu se încadrează în intervalele libere prevăzute în planul de mers, şi/sau impun schimbarea
sistemului de remorcare, serviciul regional de electrificare va prezenta la comandamentul regional de
închideri de linii cereri de scoateri de sub tensiune şi închideri de linii conform instrucţiei nr.317.
Pentru trecerea transporturilor negabaritice auto peste trecerile la nivel, regulatoarele de
circulaţie vor acorda operativ închideri de linii şi scoateri de sub tensiune în intervale libere de
circulaţie, la cererea organelor L şi de electrificare.
Art. 139 Pentru cazurile de evenimente şi avarii ale liniei de contact:
a) scoaterea de sub tensiune se face din iniţiativa proprie a dispecerului energetic feroviar,
când este avizat de apariţia unui pericol pentru persoane sau instalaţii;
b) scoaterea de sub tensiune se face şi în cazul când, în urma verificărilor, organul de
întreţinere a liniei de contact constată că instalaţia nu mai asigură condiţiile minime de funcţionare,
avizând dispecerul energetic feroviar de starea instalaţiei, care, analizînd situaţia, poate dispune direct
scoaterea de sub tensiune.
În ambele cazuri (a şi b), după luarea măsurii de scoatere de sub tensiune, dispecerul energetic
feroviar este obligat a înştiinţa operatorul RC pentru a lua măsuri de remorcare a trenurilor cu alte
mijloace;
c) când condiţiile nu impun măsura imediată, dispecerul energetic feroviar, împreună cu
operatorul RC, vor analiza şi acorda scoaterea liniei de contact de sub tensiune în intervale libere de
circulaţie.
Cererea de scoatere de sub tensiune în cazul de la pct.c, va fi făcută de organul de întreţinere a
liniei de contact prin cerere operativă direct la operatorul RC.

Instrucţia 353 41
 9 EVIDENŢA INSTALAŢIILOR LINIEI DE CONTACT
ŞI A INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE
Art. 140 Evidenţa instalaţiilor de linie de contact se ţine prin:
a) darea de seamă statistică privind evidenţa globală a unităţilor fizice şi echivalente;
b) dosarele tehnice ale instalaţiilor de linie de contact;
c) registrele de evidenţă a stării tehnice a instalaţiilor de linie de contact;
d) registrele de gabarite şi măsurători a poziţiei firului de contact;
e) registrele de măsurători a uzurii firului de contact;
f) registrul de evidenţă a prizelor de pământ.
Art. 141 Darea de seamă statistică privind evidenţa globală a unităţilor fizice şi echivalente se
întocmeşte de secţie până la data de 10 ianuarie a fiecărui an, iar de către serviciul regional de
electrificare până la data de 31 ianuarie şi se transmite la compartimentul de electrificare din centralul
unităţii.
Art. 142 Dosarele tehnice ale instalaţiilor trebuie să conţină planurile, schemele, instrucţiunile
fabricilor constructoare ale echipamentelor, evidenţa reparaţiilor, buletinele de încercare etc. Aceste
dosare se întocmesc şi sunt ţinute la zi de şeful de district sau de înlocuitorul său.
Un dosar cumulativ se ţine la serviciul regional de electrificarede către inginerul LC, exceptând
buletinele de încercări.

Instrucţia 353 42
 10 URMĂRIREA, EVIDENŢA ŞI ANALIZA DERANJAMENTELOR

10.1 Constatarea şi avizarea deranjamentelor

Art. 143 Constatarea şi avizarea deranjamentelor şi defecţiunilor instalaţiilor de linie de
contact se face de către personalul de exploatare şi întreţinere, precum şi de către orice alt organ tehnic
şi/sau de control, competent.
Art. 144 Orice deranjament sau defecţiune va fi comunicat imediat dispecerului energetic
feroviar şi şefului de district, care vor dispune măsurile ce trebuiesc luate pentru restabilirea
funcţionării instalaţiilor.
Art. 145 Deranjamentele de categoria I-a se vor comunica imediat, de către dispecerul
energetic feroviar, şefului de secţie şi dispecerului energetic feroviar şef. De asemenea, ele se vor
comunica ierarhic şi prin situaţia zilnică, conform reglementărilor.
Deranjamentele de categoria a II-a se comunică numai prin situaţia zilnică.
10.2 Urmărirea şi lichidarea deranjamentelor
Art. 146 Deranjamentele care se produc în instalaţiile de linie de contact, trebuie să fie
analizate şi urmărite în scopul:
-luării de măsuri imediate pentru lichidarea lor;
-întocmirii unui studiu analitic pentru identificarea focarelor şi a cauzelor producătoare,
-stabilirii măsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea şi reducerea numărului deranjamentelor
şi defecţiunilor.
Art. 147 După avizarea unui deranjament, personalul însărcinat cu restabilirea funcţionării
instalaţiei, conform sarcinilor de serviciu, se va deplasa la faţa locului.
Art. 148 Şeful de secţie va urmări organizarea lichidării deranjamentelor, îndrumând
îndeaproape personalul din subordine şi analizând împreună cu dispecerul energetic feroviar măsurile
cele mai eficiente pentru reducerea consecinţelor în circulaţia trenurilor.
În cazul în care este necesar, şeful de secţie va solicita ajutorul serviciului regional de
electrificare.
Art. 149 În cazuri grave de distrugere a instalaţiilor, provocată de calamităţi sau de evenimente
de cale ferată, ordinea de restabilire a funcţionării instalaţiilor este:
- creerea gabaritului de liberă trecere;
- refacerea sau consolidarea instalaţiei de susţinere.
Art. 150 Pentru restabilirea în minimum de timp a instalaţiilor de linie de contact distruse sau
avariate, secţiile trebuie să aibă un stoc de rezervă cu materiale şi piese de schimb, conform
reglementărilor în vigoare.
10.3 Evidenţa deranjamentelor
Art. 151 Toate deranjamentelor (inclusiv declanşările întreruptoarelor de pe fiderii de
alimentare, furturi şi distrugeri de instalaţii etc.) vor fi înregistrate în registrul de evidenţă a
deranjamentelor, de către şeful de district care întreţine instalaţia respectivă şi raportate imediat secţiei
de care aparţine. Secţiile de electrificare vor raporta zilnic serviciului regional de electrificare
(inginerulul LC), o situaţie centralizată a tuturor deranjamentelor din ultimele 24 de ore.
Art. 152 Secţiile şi serviciile regionale de electrificare sunt obligate să cunoască şi să analizeze
deranjamentele produse la instalaţiile pe care le au în întreţinere. În acest scop, şeful de serviciu
regional şi şeful de secţie vor face zilnic, analiza lor operativă şi lunar, analiza lor tehnică.
Deranjamentele de categoria a I-a şi furturile sau distrugerile de instalaţii se vor comunica zilnic la
compartimentul de electrificare din centralul unităţii. Concluziile acestor analize vor servi la stabilirea
măsurilor ce trebuie luate în vederea prevenirii şi reducerii numărului şi duratei de restabilire a
deranjamentelor şi avariilor.
10.4 Analiza deranjamentelor
Art. 153 Analiza deranjamentelor este de două feluri : operativă şi tehnică.
Instrucţia 353 43
 Art. 154 Analiza operativă se face la toate nivelurile, de la districte până la compartimentul
de electrificare din centralul unităţii (numai pentru deranjamentele de categoria I).
Analiza operativă trebuie să se facă pe baza:
a) examinării instalaţiei după defect;
b) datelor cu privire la funcţionarea sistemelor de protecţie şi de automatizare şi înregistrărilor
aparatelor;
c) datelor în legătură cu ultima verificare, reparaţie etc.;
d) notărilor din registrele operative şi interogării personalului de serviciu;
e) raportului întocmit de către dispecerul energetic feroviar şef (după caz);
f) raportului revizorului de sector.
Art. 155 Analiza operativă a deranjamentelor se face imediat după lichidarea lor. Din această
analiză trebuie să rezulte:
a) dacă lichidarea deranjamentului s-a făcut la timp, ţinând seama de mijloacele de transport, de
sculele, dispozitivele, piesele de schimb şi materialele din dotare, de natura deranjamentului, de
condiţiile atmosferice etc.;
b) dacă există o corelaţie normală între între deranjament, cauza care l-a produs şi acţiunea
dispozitivelor de protecţie şi de automatizare;
c) dacă deranjamentul a fost corect clasificat;
d) dacă deranjamentul indică existenţa unui focar de posibile alte deranjamente;
e) dacă deranjamentul a fost provocat, sau nu, din vina personalului, sau dacă acesta a
contribuit la extinderea deranjamentului;
f) dacă s-a respectat ordinea de restabilire şi în ce măsură este instruit personalul;
g) dacă sculele, materialele şi mijloacele folosite pentru lichidare au fost cele adecvate.
În urma analizei, districtele, secţiile şi serviciile regionale de electrificare vor lua măsuri
operative pentru înlăturarea cauzei care a provocat deranjamentul şi măsuri de prevenire şi de
îmbunătăţire a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor.
Art. 156 Analiza tehnică se face la sfârşitul fiecărei luni, de către secţii şi serviciile regionale
de electrificare. Din aceasta trebuie să rezulte:
a) care sunt cauzele care provoacă cel mai mare număr de avarii sau deranjamente, pe fel de
instalaţie;
b) repercusiunile asupra circulaţiei trenurilor;
c) care este tendinţa de variaţie a numărului şi duratei deranjamentelor, cu motivaţia acesteia;
d) eficacitatea măsurilor luate în perioadele precedente, ca urmare a analizelor efectuate;
e) măsuri pentru prevenirea deranjamentelor.
Art. 157 Dosarele de cercetare dispuse de organele ierarhic superioare trebuie să cuprindă cel
puţin:
a) procesul verbal de constatare;
b) declaraţiile personalului în cauză;
c) referatul tehnic al organului care a făcut cercetarea, însoţit de scheme ale instalaţiei şi schiţe
ale pieselor defecte;
d) referatul şefului de secţie şi al şefului de serviciul regional de electrificare, împreună cu
măsurile care se propun pentru prevenire;
e) stabilirea vinovaţilor şi sancţiunile propuse (dacă este cazul).
La întocmirea dosarelor pentru deranjamentele care au provocat întârzieri de trenuri se vor
respecta şi reglementările în vigoare.

Instrucţia 353 44
 11 DISPOZIŢII FINALE
Art. 158 Toate instalaţiile de linie de contact existente pe reţeaua C.F.R., trebuie să fie aduse, o
dată cu executarea lucrărilor de reparaţii, la condiţiile minime din aceste instrucţiuni.
Se admite ca instalaţiile existente care nu corespund constructiv şi, deci, necesită fonduri
pentru a fi aduse în concordanţă cu prezentele instrucţiuni, să rămână în funcţie, cu acordul
compartimentului de electrificare din centralul unităţii, până la alocarea sumelor necesare pentru
executarea lucrărilor de modificare.
Art. 159 Dacă diferite aspecte ale aceleiaşi probleme sunt cuprinse în mai multe articole, ele
trebuie să fie înţelese şi aplicate în totalitatea lor.
Art. 160 Prezentele instrucţiuni sunt obligatorii pentru instruirea personalului care participă la
întreţinerea şi repararea instalaţieie de linie de contact.
Art. 161 Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, orice prevedere contrară
îşi încetează valabilitatea.

Instrucţia 353 45
 ANEXA 1

Extras din SR EN 50119.

Gradienţii firului de contact

Variaţia maximă a
Viteza maximă Gradientul maxim
gradientului
km/h ‰
‰
10 60 30
30 40 20
60 20 10
100 6 3
120 4 2
160 3,3 1,7
200 2 1
250 1 0,5
 250 0 0

Instrucţia 353 46
 ANEXA 2

Amplasarea suporţilor în curbe

Zigzagul firului de contact

Săgeata căii În dreptul suporturilor În mijlocul deschiderii
Raza R Deschiderea L
F = L2/8R f’
(m) (m) f1 f2
(mm) (val. max.)
(mm) (mm)
(mm)
300 32 427 250 250 177
350 32 366 250 250 116
400 36 405 250 250 155
450 36 360 250 250 110
500 40 400 250 250 150
550 40 364 250 250 114
600 44 403 250 250 153
650 44 372 250 250 122
700 48 411 250 250 161
750 48 384 250 250 134
800 48 360 250 250 110
850 48 339 250 250 89
900 48 320 250 250 70
950 52 356 250 250 106
1000 52 338 250 250 88
1050 52 322 250 250 72
1100 52 307 250 250 57
1200 56 327 250 250 77
1300 56 302 250 250 52
1350 56 290 250 250 40
1400 56 280 250 250 30
1500 60 300 250 250 50
1600 60 281 250 250 31
1700 60 265 250 250 15
1800 60 250 250 250 0
1900 60 237 250 250 13
2000 60 225 250 250 25
2250 60 200 250 200 25
2500 60 180 200 200 20
3000 60 150 200 130 15
4000 60 113 200 50 12
5000 60 90 200 0 10

Instrucţia 353 47