Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Una din problemele ce l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri a fost
aceea a propriei sale origini. Primele încercari de a găsi un răspuns au fost sub
forma miturilor și a modelelor magico-religioase. Însă clasificarea originii omului
în cadrul gândirii știintifice a început dată cu lucrările lui Charles Darwin.
Geneza 2:7 “Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui
suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie. ”
Isaiah 64:8 „ Doamne, Tu eşti Tatãl nostru; noi suntem lutul, şi Tu eşti olarul, care ne-a întocmit:
suntem cu toţii lucrarea mâinilor Tale”
Mitul creaţiei sumeriene poate fi regăsit pe o tabliţă cu însemnări gravate în Nippur, un oraş
mesopotamian străvechi, întemeiat pe la 5.000 î. Hr.
Procesul de creare a Pământului (Enuma Elish), potrivit tablelor gravate începe astfel:
Atunci când cerul, în înălţimile sale, nu purta niciun nume,
La fel ca pământul dedesubt,
Iar Apsu, cel primordial, care le-a dat naştere,
Şi Tiamut, haosul, mama amândurora
Şi-au amestecat apele,
Nu s-a ivit niciun câmp, şi nicio mlaştină nu se putea zări.
Atunci când niciunul dintre zei nu luase fiinţă,
Şi niciunul nu purta vreun nume, iar niciun destin nu fusese ursit,
Atunci au fost creaţi zeii în mijlocul cerului;
Lahmu şi Lahamu au fost invocaţi spre a lua fiinţă..
După ce evoluția a devenit o teorie larg acceptată în anii 1870, au apărut caricaturi cu
Charles Darwin cu trup de maimuță care simbolizau evoluția
Evoluția omului a avut loc în mai multe etape, dar șapte dintre acestea ies în
evidență
Hominizii (Hominidae)
Ardipithecus ramidus
Australopithecus afarensis
Acest strămoș al oamenilor moderni avea atât trăsături asemănătoare
maimuțelor (în sensul de gorile sau cimpanzei), cât și trăsături asemănătoare
omului. Cel mai vechi individ a fost descoperit în sudul Africii, în anul 1924, cu
mult înainte ca astfel de descoperiri să fie acceptate pe scară largă ca dovezi ale
strămoșilor umani. Australopithecus afarensis a trăit cu aproximativ două până la
cinci milioane de ani în urmă și, pe lângă faptul că mergea în poziție bipedă, era
puțin mai înalt și puțin mai ușor decât Ardipithecus ramidus.
Reconstituire a lui Australopithecus afarensis, mascul (stânga) și femelă (dreapta), la
Muzeul de Istorie Naturală din Viena, Austria.
Homo habilis
Homo habilis înseamnă ”omul îndemânatic”, iar specia a primit acest nume
deoarece, la momentul descoperirii sale în anul 1960, în Tanzania, era primul
strămoș al omului despre care se credea că folosea unelte. Acești hominizi au trăit
din urmă cu 2,4 milioane de ani până în urmă cu 1,4 milioane de ani și se crede că
au fost strămoșii lui Homo erectus, deși acest lucru rămâne de confirmat.
Homo habilis avea o înălțime de 105-140 cm și cântărea doar în jur de 30
kg.
Reconstituire a unui craniu de Homo habilis la Naturmuseum Senckenberg din Frankfurt,
Germania.
Homo erectus
Acest strămoș bine cunoscut al oamenilor moderni, descoperit în Indonezia
în anul 1891, a trăit din urmă cu aproape două milioane de ani până în urmă cu
143.000 de ani – o perioadă impresionant de lungă. Corpul lui Homo
erectus reflecta îndepărtarea să de speciile care trăiau în copaci, având brațele și
picioarele relativ scurte. Se pare că acești hominizi foloseau topoare, fiind primii
utilizatori ai unor unelte făcute de ei înșiși.
Homo erectus ajungea la o înălțime de 180 cm și cântărea până la 70 kg.
Homo heidelbergensis
Descoperit în Germania în anul 1908, acest hominid se distinge prin faptul
că ar fi primul strămoș al omului care a trăit în regiuni cu climă rece, răspândindu-
se în Europa și Asia, dar și în unele părți ale Africii. Cronologia sa a variat de la
aproximativ 700.000 până la aproximativ 200.000 de ani în urmă.
Homo heidelbergensis avea dimensiuni similare cu cele ale oamenilor de
astăzi; masculul avea o înălțime medie de 180 cm, în timp ce femela ajungea la 160
cm. Ei foloseau, fără îndoială, sulițe pentru a vâna și focul pentru a găti ceea ce au
ucis.
Craniul este unul dintre cele mai importante descoperiri din situl Sima de los Huesos
(Spania) și aparține lui Homo heidelbergensis.
Homo sapiens
Oamenii de astăzi sunt considerați aceeași specie ca Homo sapiens care a
evoluat în forma sa modernă în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, în Africa. De-
a lungul evoluției umane, creierul strămoșilor noștri a crescut proporțional cu
dimensiunile corpului și, deloc surprinzător, oamenii de astăzi au cel mai
mare creier din cadrul grupului.
În comparație cu hominizii antici, oamenii și-au pierdut arcadele și
maxilarele proeminente.
Craniu de Homo sapiens cu o vârstă de 68.000 de ani, descoperit în peștera Liujiang din
China.