Precizări privind stabilirea clauzelor contractuale referitoare la exprimarea

prețului contractului și modalitatea de efectuare a plăților în contractul de

achiziție publică

Acest document include informații referitoare la:

1. exprimarea prețului contractului,
2. modalitatea de efectuare a plăților în contract
cu scopul de a oferi îndrumări persoanei responsabile/echipei multidisciplinare/grupului de lucru în
vederea:
1. stabilirii în mod corespunzător a modului de expimare a prețului contractului
2. asigurării flexibilității necesare în realizarea de achiziții de produse/servicii/lucrări,
astfel încât să fie satisfăcute necesitățile autorităților contractante în condiții de eficiență economică.

Page 1 of 27
 Cuprins

1 Considerente avute în vedere în stabilirea modului de exprimare a prețului contractului

și a modalităților de plată în contract..................................................................................3
2 Raționamente utilizate în stabilirea modalității de exprimare a prețului în cadrul unui
contract................................................................................................................................4
3 Documentarea deciziilor privind modalitatea de exprimare a prețului în contract prin
raportare la date de intrare și raționamente utilizate.........................................................6
4 Modalități de exprimare a prețului contractului.................................................................7
5 Caracteristici ale principalelor modalități de exprimare a prețului contractului și de
efectuare a plăților în contractul de achiziție publică.........................................................9
5.1 Contract cu preț “fix”...................................................................................................9
5.2 Contractul cu “preț fix și clauză de ajustare în funcție de condițiile economice”....12
5.3 Contracte cu “preț fix și clauză de redeterminare a prețurilor”...............................14
5.4 Contracte de tip “cost plus“......................................................................................15
5.5 Contract “cu stimulent”.............................................................................................17
5.6 Contract cu “preț fix plus stimulente”.......................................................................17
6 Anexe..................................................................................................................................20

Page 2 of 27
1 Considerente avute în vedere în stabilirea modului de exprimare a prețului
contractului și a modalităților de plată în contract

Cel puțin elementele enumerate în continuare trebuie corelate de echipa multidisciplinară/grupul

de lucru sau persoana implicată/responsabilă în/cu elaborarea contractului, care urmează să fie
inclus într-o Documentație de atribuire, în vederea stabilirii modului de exprimare a prețului unui
contract și a modalităților de efectuare a plăților în contract:
i. Modul de structurare a formularului de Propunere Financiară inclus în Documentația de
atribuire, pe baza căruia viitorul Contractant va calcula sumele solicitate la plată pentru
serviciile prestate/lucrările executate/produsele livrate și corelarea cu elementele relevante
pentru obținerea performanței anticipate, astfel cum sunt stabilite în formularul de
Propunere Tehnică (planul de management al calității și planul de implementare a
contractului);
ii. Costurile cu realizarea activităților în contract și comisioanele/plățile către terți, alții decât
subcontractanți sau terți susținători, care trebuie suportate inițial de viitorul contractant,
pe parcursul implementării contractului, urmând a fi rambursate de către Autoritatea
Contractantă conform mecanismului descris în Caietul de sarcini (acestea se evidențiază, de
regulă, separat în cadrul Propunerii Financiare);
iii. Necesitatea și opțiunile care pot fi utilizate pentru ajustarea prețurilor în cadrul
contractului și a prețului contractului în ansamblul său;
iv. Tipul aranjamentului cu privire la ajustarea prețului care se dorește a fi inclus în contract,
pentru a determina, în mod explicit, dacă, în ce condiții și când anume, în cadrul viitorului
contract, există posibilitatea:
a. ajustării prețului contractului pe perioada de implementare sau
b. adăugării unor elemente suplimentare neincluse în oferta inițială (de exemplu:
elemente generate de posibile variații în cadrul contractului etc.);
v. Modalitatea prin care vor fi determinate și agreate, de către părțile contractului, noi
prețuri unitare sau modificări de preț, în limitele care derivă din conținutul Caietului de
sarcini;
vi. Eventuale facilități de plată pe care Autoritatea Contractantă intenționează să le solicite
pentru variații în plus ale cantităților stabilite inițial prin Caietul de sarcini și condițiile în care
acestea vor fi aplicate;
vii. Intervalul de timp la care va fi efectuată plata, cu luarea în considerare a prevederilor
legislației în vigoare privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor
sume de bani rezultând din contracte (Legea nr. 72/2013).

Page 3 of 27
2 Raționamente utilizate în stabilirea modalității de exprimare a prețului în cadrul unui
contract

Stabilirea modalității de exprimare a prețului contractului se realizează cu aplicarea anumitor

raționamente, care includ, dar nu se limitează la aspecte precum:

I. Mecanismul de alocare a riscurilor în cadrul contractului, așa cum rezultă acest mecanism din:
i. modalitatea de stabilire a caracteristicilor/cerințelor incluse în Caietul de sarcini, respectiv
prin raportare (sau prin raportare în cea mai mare măsură):
a. la specificații tehnice sau
b. la cerințe de performanță sau cerințe funcționale;
ii. analiza riscurilor1 și a capacităților existente și atrase de Autoritatea Contractantă pentru
obținerea asigurării că beneficiile anticipate a fi obținute prin implementarea contractului
se materializează astfel cum au fost planificate;
iii. necesitatea alocării riscului, în cadrul contractului, părții care este cea mai în măsură să
gestioneze riscul respectiv;
iv. activitățile incluse în scopul contractului pentru obținerea beneficiilor anticipate de
Autoritatea Contractantă, respectiv:
a. elaborarea unui concept, indiferent dacă acel concept ia forma unei documentații
tehnico-economice pentru realizarea unei investiții corporale – tehnice și se transformă
în active fixe sau a unei documentații care reprezintă o strategie, un studiu de impact și
altele asemenea, pentru realizarea unei investiții necorporale (spre exemplu contract de
proiectare);
b. elaborarea unui concept și punerea în operă a acestuia (spre exemplu contract de
proiectare și execuție);
c. elaborarea unui concept și realizarea achizițiilor necesare (spre exemplu contract de
proiectare și achiziție);
d. realizarea achizițiilor necesare asociate punerii în operă a conceptului (spre exemplu
contract de furnizare produse)
e. managementul punerii în operă a conceptului (spre exemplu contract de management al
construcției)
f. punerea în operă a conceptului (spre exemplu contract de lucrări)
g. o parte din sau toate elementele de mai sus și punerea în funcțiune/darea în
folosință/go live a conceptului în vederea materializării beneficiilor anticipate (spre
exemplu contract “la cheie”).

Anexa nr. 1 la prezentul document prezintă o prezentare (privire de ansamblu) a corelației dintre
1
Se recomandă utilizarea ca date de intrare în analiza riscurilor asociate contractului informațiilor puse la dispoziție în cadrul Ghidului
achizițiilor publice online, fișierul Registrul Riscurilor care include liste de riscuri, care pot fi folosite ca dată de intrare în stabilirea
mecanismului de alocare a riscurilor, structurate în foi de calcul, pe următoarele categorii: interne, de procedură, tehnice, comerciale
(pentru riscurile asociate contextului în care se derulează procesul de achiziție publică)
Page 4 of 27
activitățile incluse în sfera de cuprindere a obiectului contractului și mecanismul de alocare a riscului
între părțile contractante.

II. Stimulul/factorul pe care Autoritatea Contractantă îl documentează, ca urmare a analizei și

cercetării de piață, ca fiind relevant pentru a determina un viitor Contractant să realizeze
nivelul de performanță descris de Autoritatea Contractantă în Caietul de sarcini, ca fiind
necesar pentru îndeplinirea obiectului contractului și pentru obținerea beneficiilor anticipate.
Acest stimul devine, din momentul lansării procedurii prin publicarea anunțului de participare,
mobilul operatorilor economici și una dintre referințele la care aceștia se raportează pentru a
decide participarea la procedura de atribuire și abordarea utilizată în realizarea obiectului
contractului.
De exemplu, un contract al cărui preț este exprimat ca preț-fix și, prin definiție, urmărește să
utilizeze, ca mijloc pentru stimularea performanței Contractantului, nivelul profitului acestuia la
finalizarea implementării contractului, va fi inclus în Documentația de Atribuire atunci când riscul
asociat îndeplinirii obiectului contractului este determinat ca fiind minim sau poate fi prevăzut
cu un grad acceptabil de certitudine.

III. Caracteristicile principale și relevante ale contextului în care urmează să se implementeze

contractul, așa cum sunt determinate acestea ca urmare a realizării analizei și cercetării pieței și
care se referă, dar nu se limitează la aspecte care sunt dificil de anticipat cu exactitate (de
exemplu: inflație, rată de schimb valutar etc.).

Anexa nr. 2 la prezentul document prezintă perspectiva de ansamblu asupra elementelor relevante
care trebuie avute în vedere la stabilirea modalității de efectuare a plăților în contract, cu utilizarea
dimensiunilor precum informații referitoare la:
i. gradul de control al Autorității Contractante în relația contractuală,
ii. gradul de risc al Autorității Contractante în contract,
iii. nivelul de motivare/stimulare al Contractantului,
iv. nivel de detaliu în definirea scopului contractului prin caracteristici/cerințe incluse în Caietul
de sarcini, la momentul atribuirii contractului și gradul de flexibilitate ce derivă din acesta,
v. Informaţii necesare pentru controlul performanței în contract de către Autoritatea
Contactantă.

Aceste elemente se utilizează ca date de intrare de către persoana responsabilă/echipa

multidisciplinară/grupul de lucru în elaborarea condițiilor contractuale incluse înr-o Documentație de
atribuire.

Page 5 of 27
3 Documentarea deciziilor privind modalitatea de exprimare a prețului în contract prin
raportare la date de intrare și raționamente utilizate

Atunci când decide o anumită modalitate de exprimare a prețului contractului, persoana

responsabilă/echipa multidiciplinară/grupul de lucru trebuie să fie în măsură să documenteze și să
justifice:
1. Relevanța modului de exprimare a prețului contractului, prin raportare la necesitatea Autorității
Contractante și la context, la nivel de micromediu (în interiorul Autorității Contractante):
a. relația dintre capacitățile existente și cele atrase pentru planificarea și derularea achiziției,
b. relația dintre capacitățile existente și cele atrase pentru managementul și administrarea
contractului (de exemplu: resursele necesare și riscurile suplimentare ale Autorității
Contractante în cazul în care acestea nu sunt transferate Contractantului, prin contract,
întrucât este în interesul Autorității Contractante să administreze riscul respectiv);
2. Datele de intrare utilizate pentru analiza riscurilor în cadrul contractului și pentru stabilirea
mecanismului de alocare a riscurilor în contract (de exemplu: analize și cercetări ale pieței, studii
de specialitate, consultare de piață realizate de Autoritatea Contractantă, documentarea lecțiilor
învățate din experiențele anterioare similare, din managementul riscurilor - în situații anterioare
similare);
3. Tipul și natura riscurilor identificate de Autoritatea Contractantă și care au determinat stabilirea
mecanismului de alocare a riscurilor în contract (de exemplu: puncte tari și puncte slabe ale
controlului intern și ale controlului rezultatelor contractului la nivel de Autoritate Contractantă,
puncte tari și puncte slabe în monitorizarea performanței Contractantului) precum și
modalitatea în care Autoritatea Contractantă va administra măsurile de eliminare a efectelor
materializării riscurilor;
4. Gradul de adecvare al relației (corelația) dintre modalitatea de exprimare a prețului contractului
și tipul de cerințe/caracteristici incluse în Caietul de sarcini și fundamentarea acestei relații prin
referire la circumstanțele specifice (de exemplu: complexitatea cerințelor, durata contractului,
criteriile utilizate pentru stabilirea capacității tehnice și financiare a viitorului Contractant).

Prin stabilirea modului de exprimare a prețului contractului și a mecanismului de efectuare a plăților

în contractul inclus în Documentația de atribuire, Autoritatea Contractantă determină modalitatea
de alocare a riscului în contract (împreună cu modalitatea utilizată pentru stabilirea
caracteristicilor/cerințelor incluse în Caietul de sarcini).

Page 6 of 27
4 Modalități de exprimare a prețului contractului

Exprimarea corespunzătoare a prețului contractului este esențială pentru performanța în cadrul unui
contract. Modul de exprimare a prețului contractului determină modul de alocare a riscurilor legate
de performanță și de cost, care sunt fie transferate Contractantului, fie reținute la nivel de Autoritate
Contractantă.

În practică, se operează cu două categorii majore de exprimare a prețului contractului:

i. sub forma ”preț fix” și
ii. sub forma ”cost plus”.

Cele două categorii majore sunt stabilite cu luarea în considerare a:

i. nivelului, duratei și întinderii responsabilităților asumate de către Contractant pentru
costurile asociate îndeplinirii obiectului contractului (nivelul de performanța solicitat);
ii. cantitatății și naturii stimulentului oferit Contractantului pentru atingerea sau depășirea
cerințelor solicitate prin intermediul Caietului de sarcini, conform clauzelor contractuale
specifice stabilite cu respectarea dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor care intră
sub incidența legislației specifice.

Pentru contractele al căror preț este exprimat sub forma ”preț fix”, Contractantul are întreaga
responsabilitate pentru costurile asociate realizării nivelului de performanță solicitat prin cerințele
din Caietul de sarcini și pentru profitul/pierderea rezultat(ă) la nivelul organizației sale în urma
derulării contractului. În acest caz, viitorul Contractant este cel care suportă toate riscurile asociate
posibilelor variații de cost pe parcursul implementării contractului.

Pentru contractele al căror preț este exprimat sub forma ”cost fix plus”, Autoritatea Contractantă va
suporta toate costurile asociate realizării nivelului de performanță solicitat prin Caietul de sarcini,
așa cum sunt aceste costuri înregistrate de Contractant, acesta neavând nicio responsabilitate
pentru optimizarea costurilor pe care le implica nivelul de performanță ce trebuie atins, profitul fiind
deja stabilit. În acest caz, Autoritatea Contractantă este cea care suportă toate riscurile asociate
posibilelor variații pe parcursul implementării contractului.

În plus față de categoria ”preț fix” și categoria”cost plus”, există și contractele ”cu stimulent”, în
care responsabilitatea Contractantului pentru performanță (și costurile asociate nivelului de
performanță stabilit) și profitul, respectiv stimulentul oferit în mod expres în corelație cu un nivel de
performanță superior sunt adaptate la incertitudinile generate de implementarea contractului.
Condițiile de acordare a stimulentului se stabilesc prin clauze contractuale specifice, cu respectarea
dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor care intră sub incidența legislației specifice.

Page 7 of 27
 În cadrul fiecăreia dintre aceste două categorii majore, există diferite tipuri de contracte care pot fi
utilizate individual sau în combinație.

i. În prima categorie - ”preț fix”, de exemplu, există, în practică, următoarele posibilități de

exprimare a prețului contractului:
a. ”preț fix fără ajustare”;
b. ”preț fix cu ajustare”.
Ajustarea prețului contractului se poate realiza prin:
a. raportare la mediul economic;
b. redeterminarea prețurilor;
c. stabilirea unui plafon de preț.

ii. În a doua categorie - ”cost plus”, de exemplu, există în practică următoarele posibilități de
exprimare a prețului contractului sub forma:
a. ”cost plus procent fix”;
b. ”cost plus onorariu fix”.

Gruparea celor mai comune posibilități de exprimare a prețului contractului și a modalităților de

plată într-un contract sunt prezentate în mod structurat, astfel:

Exemple de posibilități de exprimare a prețului contractului și a modalităților de plată în

contract (cele mai des utilizate în achiziții publice)
Contracte cu ”preț fix” Contracte ”timp-și-material”
 Preț fix fără ajustare  Contracte pe oră de muncă
 Preț fix cu ajustarea prețului dpdv economic  Preț unitar
 Plafon de preț fix
 Preț fix cu redeterminare
Contracte ”cu stimulent” - conform clauzelor Contract costuri rambursate
contractuale specifice stabilite cu respectarea  Cost plus un procent prestabilit din
dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor nivelul costurilor
care intră sub incidența legislației specifice.  Cost plus onorariu fixat
 Stimulent asociat unui contract cu preț fix  Cost plus onorariu fixat și preț minim
 Stimulent asociat unui anumit nivel al garantat
costurilor  Cost plus onorariu fixat și participații
 Stimulent asociat unui anumit termen de
livrare
 Stimulent asociat cu atingerea unui nivel de
performanță prestabilit pentru principalele
caracteristici ale produsului, serviciului sau
contrucției, ce are impact asupra costului pe
durata de viață

Page 8 of 27
5 Caracteristici ale principalelor modalități de exprimare a prețului contractului și de
efectuare a plăților în contractul de achiziție publică

5.1 Contract cu preț “fix”

Descriere
Modalitatea de exprimare a prețului contratului drept „preț fix” – care poate fi determinat la
momentul încheierii contractului și care corespunde unui obiect al contractului clar
determinat/identificat/delimitat și unei sfere de cuprindere a activităților, astfel cum este
identificată în Caietul de sarcini, pe perioada derulării contractului, pentru un obiect al
contractului clar determinat/identificat/delimitat, este cea mai frecvent întâlnită modalitate de
exprimare a prețului contractului.
Aplicare și implicații

 Caietul de sarcini este elaborat de o manieră care să permită estimarea costului implementării
contractului de către Contractant;
 Data de începere a activităților în contract și durata acestora sunt cunoscute;
 Riscurile asociate activităților incluse în contract pot fi identificate și cuantificate;
 Competiția este axată în cea mai mare parte pe preț în cadrul procedurii, întrucât cerințele din
Caietul de sarcini sunt definte astfel încât să asigure satisfacerea necesității Autorității
Contractante;
 Contractantul preia tot riscul și responsabilitatea pentru toate costurile precum și profitul sau
pierderea rezultate;
 Activitățile ce trebuie realizate de Contractant permit eficientizarea acestora pentru
optimizarea costurilor.

Contractele cu prețul exprimat ca fiind “preț fix” sunt acelea care:

i. utilizează, pentru realizarea plăților în cadrul contractului, grafice de plăți fixe, care au la
baza:
a. realizarea de către Contractant a anumitor etape/activități semnificative în
implementarea contractului,
b. jaloane/puncte de reper/milestone-uri prestabilite în perioada de derulare a procedurii.
ii. plățile sunt exprimate sub formă de sume fixe solicitate de Contractant la intervale de timp
prestabilite pentru un anumit nivel calitativ al produsului/seviciului/lucrării, așa cum este
acesta inclus în Caietul de sarcini.
În cazul unui astfel de contract, chiar dacă Contractantul realizează că implementarea contractului
este mult mai dificilă sau mai costisitoare decât s-a anticipat, acesta va fi obligat să-și îndeplinească
obligațiile asumate prin contract, nefiind îndreptățit să primească mai mult decât prețul stabilit
inițial.

Exprimarea prețului unui contract ca și ”preț fix” este recomandată în situațiile în care cerințele
autorității contractante incluse în Caietul de sarcini:

Page 9 of 27
 i. instruiesc viitorul Contractant în mod clar, precis și coerent cu privire la orice acțiune sau
inacțiune a acestuia pe perioada derulării contractului, prin raportare la descrierea
produsului/serviciului/lucrării și a modului de livrare/prestare/realizare,
caracteristicile/cerințele luând forma specificațiilor tehnice;
ii. permit, pe perioada elaborării ofertei, o estimare corectă și cu un grad ridicat de acuratețe a
prețurilor ce corespund activităților care urmează să fie realizate și a rezultatelor care pot fi
obținute datorită nivelului de predictibilitate a costurilor Contractantului în legătură cu
implementarea obiectului contractului,
iii. nu comportă riscuri care ar determina variații de cost cu probabilitate mare de apariție pe
perioada derulării contractului.

Contractele care exprimă prețul drept “preț fix” sunt avantajoase pentru autoritățile contractante
întrucât:
i. Costurile și întinderea răspunderii asociate activităților din contract sunt cunoscute în detaliu
de la momentul semnării contractului.
ii. Riscul variațiilor de cost este, în întregime, transferat viitorului Contractant și, în consecință,
suportat în întregime de viitorul Contractant, întrucât prețul total este cunoscut și asumat de
la momentul elaborării și prezentării ofertei.
iii. Contribuie la motivarea viitorului Contractant. Un contract care are prețul exprimat sub
forma “preț fix” reprezintă, pentru viitorul Contractant, un stimulent în vederea finalizării
implementării contractului la timp și în mod eficient, din moment ce:
a. orice optimizare a activităților reflectată în costuri scăzute la nivelul costurilor
înregistrate de Contractant se reflectă într-o creștere a profitului pentru Contractant la
nivelul contractului,
b. orice creștere la nivelul costurilor înregistrată de Contractant se reflectă într-o diminuare
a profitului pentru Contractant la nivelul contractului.
Valoarea profitului Contractantului depinde de evoluția costurilor asociate implementării
activităților în contract și de buna gestionare a activităților, fără o limitare a nivelului profitului,
sub aspect al unui profit minim sau maxim al acestuia.
iv. Generează simplitate administrativă și costuri scăzute de monitorizare a implementării
contractului, întrucât Autoritatea Contractantă nu trebuie să urmărească și să evalueze
costurile generate de Contractant pentru îndeplinirea contractului.
v. Gestionarea/managementul și administrarea efectuării plăților în cadrul contractului sunt
facile, întrucât termenele de plată (legate de îndeplinirea unor etape sau activități
semnificative ale implementării contractului sau realizarea unui anumit serviciu și exprimate
prin puncte de reper /jaloane/milestone-uri) sunt stabilite în mod clar, de la momentul
încheierii contractului, ca urmare a acceptării de către Autoritatea Contractantă a ofertei
prezentate de Contractant.

Page 10 of 27
Pe de altă parte, această abordare poate să conducă, de asemenea, la dezavantaje pentru
Autoritatea Contractantă, care pot lua forme precum:
i. probleme de calitate sau de realizare a activităților la nivelul viitorului Contractant, dacă
acesta va fi forțat să recurgă la acțiuni în detrimentul interesului Autorității Contractante
pentru a-și reduce riscul de expunere la creșteri neașteptate ale costurilor pe perioada
derulării contractului,
ii. o creștere a prețului contractului, datorită rezervelor incluse de Contractant în prețul inițial
al contractului ca fiind costul măsurilor de acoperire a riscurilor indentificate.

Persoanele desemnate cu monitorizarea implementării contractului de achiziție publică trebuie să

supravegheze îndeaproape performanța Contractantului și progresul activităților în contract, în
special în ceea ce privește aspectele care țin de calitate.

Acuratețea cerințelor/caracteristicilor produselor/serviciilor/lucrărilor incluse în Caietul de

sarcini/Documentul descriptiv este esențială pentru atribuirea contractelor care utilizează o astfel de
modalitate de exprimare a prețului.

Documentațiile de atribuire care includ Caiete de sarcini cu specificații tehnice ce trebuie îndeplinite
de Contractant într-o perioadă de timp care nu poate influența, sub aspect economic, elementele
constitutive ale prețului ofertat sunt, de regulă, exprimate prin intermediul unui ” preț fix fără
ajustare”, care nu se ajustează pe perioada derulării, indiferent de context. Orice modificare a
prețului, devine o modificare substanțială în sensul Legii nr. 98/2016 (cu excepția situației specificate
la art. 221, alin. (1), lit. (f) din Legea nr. 98/2016).

Dacă Autoritatea Contractantă nu poate elabora specificații tehnice suficient de clare și precise,
astfel încât implementarea contractului și graficul de plăți să se poată baza pe acestea, se poate
recurge la stabilirea unor tarife (de exemplu: pe ore lucrate sau pe volum de materiale folosite)
asociate unor cerințe exprimate în Caietul de sarcini, cum este cazul serviciilor pentru a căror
realizare plata se face pe bază de foaie de pontaj. În astfel de situații, plățile se realizează în funcție
de cantitățile realizate, aplicând prețurile unitare agreate.

În cazul unor achiziții complexe, de valoare mare, cum ar fi lucrările de construcții sau infrastructură
pentru rețele informatice, un aranjament de tip “preț fix” este exprimat ca sumă globală. Pe
perioada derulării procedurii este stabilită suma fixă pentru care viitorul Contractant trebuie să
realizeze execuția de lucrări/prestarea de servicii/livrarea de produse și operațiunile de
instalare/montare și punere în funcțiune asociate conform unui grafic, până la o anumită dată.

Acest tip de contract poate include un element de flexibilitate care ia, în practică, forma unei clauze
contractuale de ajustare a prețului contractului.
Page 11 of 27
Un contract cu „preț fix cu ajustare” nu se utilizează decât dacă, la nivel de Autoritate Contractantă,
persoana responsabilă/echipa multidisciplinară/grupul de lucru decide că acest lucru este necesar:
i. fie pentru a proteja Contractantul și, inclusiv, pe sine, împotriva fluctuațiilor semnificative
ale costului datelor de intrare în activitatea economică;
ii. fie pentru a putea să fie prevăzută ajustarea prețului contractului, în cazul unor modificări
ale prețurilor inițiale ale Contractantului.

Limitele predefinite de ajustare a prețului și mecanismul asociat au la bază determinările realizate la

nivel de Autoritate Contractantă de către persoana responsabilă/echipa multidisciplinară/grupul de
lucru pe perioada de pregătire a unei proceduri de atribuire, ca urmare a analizelor realizate prin
raportare la factorii de influență ai prețului contractului, indiferent dacă acești factori vin din mediul
extern sau sunt generați de însăși natura și caracteristicile/specificațiile tehnice incluse în Caietul de
sarcini.

Exemple de astfel de factori includ, dar nu se limitează la:

i. previziuni documentate și determinate pe baza analizei trendurilor, realizate cu privire la
fluctuații ale ratelor de schimb valutar, variații ale prețurilor datelor de intrare (ce pot lua
forma resurselor materiale sau umane) sau evoluții ale indicelui de creștere a prețurilor
pentru perioada de implementare a contractului;
ii. anticipări de modificări tehnologice în sectorul activității economice a cărui contribuție este
necesară pentru implementarea obiectului contractului, în special în sectoarele activității
economice cu dinamică tehnologică relevantă,
iii. anticipări de modificări în micromediul Autorității Contractante (strategii de dezvoltare la
nivel de Autoritate Contractantă, proiecte de transformare), care sunt în legătură cu
necesitatea inclusă în contract.

5.2 Contractul cu “preț fix și clauză de ajustare în funcție de condițiile economice”

Contractul cu ”preț fix cu ajustarea prețurilor în funcție de condițiile economice” prevede

revizuirea, fie prin majorarea, fie prin diminuarea prețului contractului la momentul apariției unor
situații care nu pot fi stabilite cu precizie la momentul derulării procedurii de atribuire și la
momentul semnării contractului, întrucât aceste situații nu sunt sub controlul părților contractului.

Contractele cu ”preț fix și clauza de ajustare în funcție de condițiile economice” pot fi utilizate în
cazul în care se estimează, în etapa de pregătire a procedurii, la momentul elaborării Documentației
de atribuire, fluctuații ale prețurilor pentru datele de intrare (resurse materiale și umane) pe
perioada derulării contractului.
Page 12 of 27
În practică, de regulă, acest contract include o clauză de ajustare în sensul creșterii sau scăderii
prețurilor în contract în cazul de modificări (apariția sau lipsa) a anumitor situații identificate ca atare
în contract, ca fiind neprevăzute, ca urmare a analizei previziunilor privind eventuale modificări ale
condițiilor economice din piață. Clauza de ajustare a prețului este inclusă în contract ca mecanism de
obținere a asigurării la nivel de Autoritate Contractantă, în sensul că beneficiile anticipate vor putea
fi materializate, în cazul în care nu este posibilă încheierea de contracte cu ”preț fix ferm”, întrucât
neluarea în considerare a eventualelor situații, identificate ca neprevăzute, prin intermediul analizei
riscurilor, ar putea:
i. fie să dezavantajeze Contractantul, în cazul în care acesta înregistrează creșteri ale
costurilor generate de evoluția factorilor de mediu și care sunt mai mari decât s-a anticipat,
acesta fiind nevoit să acționeze în sensul reducerii nivelului calitativ la care s-ar angaja prin
contract,
ii. fie să dezavantajeze Autoritatea Contractantă, dacă acestea sunt mai mici decât s-a
anticipat.

Introducerea în contract a unei clauze de ajustare a prețurilor este relevantă, întrucât măsurile de
acoperire a unor riscuri generate de mediul economic ar costa Autoritatea Contractantă mai mult
decât adaptarea la contextul de piață pe perioada derulării contractului, datorită necesității
acoperirii de către Contractant a riscului eventualelor pierderi generate de schimbări la nivelul
mediului în care se implementează contractul.

În astfel de situații, în cadrul contractului, se precizează, în mod expres, că ajustările de prețuri sunt
posibile, dacă sunt bazate pe situații, precum (lista este orientativă și nu limitativă):
i. creșterea sau scăderea efectivă a costurilor cu datele de intrare (materialele, forța de
muncă, materiile prime, energia, combustibilul etc.) din activitatea care trebuie desfășurată
de Contractant în cadrul contractului (în funcție de vulnerabilitățile specifice pieței
relevante) pe parcursul perioadei de implementare a contractului, care nu pot fi controlate
de către Contractant sau de către Autoritatea Contractantă și care înregistrează tendințe ce
sunt în afara unei marje de variație acceptabile (această marjă trebuie inclusă ca atare în
Documentația de atribuire);
ii. legăturile directe stabilite între datele de intrare în activitatea economică, ce trebuie
realizată de Contractant și anumiți indici economici relevanți pentru piața respectivă, cum ar
fi, dar fără a se limita la:
a. indicele armonizat al prețurilor de consum;
b. indicele prețurilor pentru producția industrială.

Atunci când se decide, pe baza analizei riscurilor, utilizarea ajustării prețurilor în funcție de condițiile
economice, la nivel de persoană responsabilă/echipă multidisciplinară/grup de lucru, în etapa de
Page 13 of 27
pregătire a Documentației de atribuire, trebuie avute în vedere cel puțin următoarele considerente:
i. necesitatea existenței unui rol de Manager de contract și a managementului contractului pe
perioada derulării contractului, astfel încât ajustările să fie avizate și acceptate de către o
singură persoană pentru a putea menține controlul asupra modificărilor prețului
contractului;
ii. orice ajustare va trebui să fie documentată în scris;
iii. toți factorii interesați la nivel de Autoritate Contractantă trebuie notificați de către
Managerul de contract cu privire la aceste ajustări;
iv. în cazul în care ajustările de preț sunt calculate pe baza unei formule de ajustare, baza de
costuri ințială a contractului trebuie să poată fi ușor identificată și să se poată cunoaște
circumstanțele care au generat respectivele ajustări;
v. contractul trebuie să includă mecanismul de comunicare între părți, modalitatea de ajustare
și justificările necesare pentru orice solicitare de creștere a prețului.

5.3 Contracte cu “preț fix și clauză de redeterminare a prețurilor”

Pentru contractele cu ”preț fix și clauză de redeterminare a prețurilor”, se poate stabili ca prețul fixat
inițial să se aplice pe o durată determinată, mai mică decât durata totală a contractului, iar pentru
durata rămasă a contractului prețurile să fie redeterminate, în condițiile legii.

Redeterminarea, ca formă de revizuire a prețului Contractului se referă la orice situație ce determină

o modificare la nivelul prețului unitar sau a prețului Contractului, cu exceptia celor identificate ca fiind
generatoare de ajustări ale prețului Contractului. De regulă, astfel de situații sunt generate de mediul
extern al Autorității Contractante, ca urmare a dinamicii pieței și pot include situații precum:
poziționarea produsului/serviciului ce face obiectul achiziției în cadrul etapelor din ciclul de viață al
acestuia la momentul realizarii achiziției, durata preconizată a ciclului de viață a produsului/serviciilor,
prin raportare la durata Contractului/Acordului-cadru sau orice aspecte în legătură cu evoluția pe
piață a produsului/serviciului achiziționat ce determină inclusiv necesitatea includerii de actualizări
ale caracteristicilor tehnice minime ca urmare a scurtării duratei ciclului de viață a produselor sau ca
urmare a evoluției curbei învățării la nivelul Contractantului (cum este cazul serviciilor de cercetare-
dezvoltare).

În orice situație, redeterminarea se va realiza prin raportare la dispozițiile Secţiunii 2: Modificarea

contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016.

Redeterminarea prețurilor în cadrul unui contract poate fi realizată:

i. fie printr-o abordare prospectivă, prin raportare la un interval de timp stabilit în contract;
ii. fie printr-o abordare retroactivă, prin raportare la experiența documentată a părților din
Page 14 of 27
 contract pentru un anumit interval de timp.

În această situație, clauza de revizuire a prețului prevede faptul că, la sfărșitul perioadei specificate
sau la anumite intervale de timp, prețul va fi revizuit de către părțile contractului, pe baza (exemple
orientative și nu limitative):
i. nivelului prețurilor unitare similare de pe piață;
ii. performanței contractantului în realizarea activităților în cadrul contractului, prin raportare la
deviații de la nivelul calitativ solicitat.

Acest tip de contract poate fi avut în vedere de persoana responsabilă/echipa multidisciplinară/grupul

de lucru în etapa de pregătire, în cazul în care nu există argumente pentru a stabili un preț fix corect și
precis pentru întreaga durată a unui contract pe termen lung, întrucât:
i. datele de intrare în activitatea economică sau condițiile din piața relevantă pot fi previzionate
doar pe o perioadă scurtă de timp, ceea ce ar putea duce la fluctuații și lipsa de control pe
restul perioadei de implementare a contractului;
ii. natura serviciilor/lucărilor nu poate fi specificată foarte clar de la început;
iii. există o mare probabilitate ca prețurile asociate activităților și rezulatele incluse în contract să
scadă pe perioada derulării contractului, fiind direct influențate de:
a. înaintarea pe ciclul de viață și trecerea într-un alt stadiu (de exemplu: de la stadiul de
introducere pe piață la cel de maturitate) a produsului sau serviciului, ceea ce determină
o reducere a prețurilor,
b. nivelul de experiență - curba de învățare la nivel de organizație a Contractantului.

Abordarea retroactivă în determinarea prețului contractului este reflectată în practică în contractele

care includ un preț fix sub formă de plafon (buget maxim) și este specific în principal contractelor de
cercetare sau a contractelor de asistență tehnică (reforme structurale) complexe.

5.4 Contracte de tip “cost plus“

Descriere
Autoritatea Contractantă este de acord să plătească atât costul materialelor și al muncii, cât și o
anumită sumă drept cheltuieli indirecte și profit. Concepte specifice:
- cost plus procent fixat: suma compensatorie reprezintă costul efectiv al Contractantului
plus procentul agreat aplicat la costul efectiv (de bază);
- cost plus onorariu fixat: suma compensatorie reprezintă costul efectiv al Contractantului
plus onorariul fixat agreat (independent de costul efectiv - de bază înregistrat de
Contractant).
Aplicare și implicații

 Scopul contractului are un grad mare de incertitudine, inclusiv în ceea ce privește tipurile
Page 15 of 27
 specifice („unitățile“) de muncă, materiale sau echipamente;
 Necesită, din partea Contractantului, înregistrări adecvate privind munca și materialele;
 Autoritatea Contractantă preia riscul aferent costului total al contractului;
 Contractantul va fi interesat de optimizarea performanței cu concentrare pe maximizarea
efortului.

Contractele care exprimă prețul drept “cost plus” sunt avantajoase pentru autoritățile contractante
întrucât acestea reprezintă un stimulent pentru Contractant pentru a finaliza în mod eficient
și eficace activitățile din contract, atunci când acest contract este utilizat în forma cost plus
onorariu fix, având în vedere că, spre exemplu, în cazul contractului plus onorariu, onorariul
nu se modifică, este fixat.

Următoarele dezavantaje pentru Autoritatea Contractantă ar trebui avute în vedere de către

persoana responsabilă/echipa multidisciplinară/grupul de lucru la momentul elaborării clauzelor
contractuale incluse în Documentația de atribuire, atunci când este avută în vedere o astfel de
opțiune de exprimare a prețului contractului:
i. Dacă activitățile din cadrul contractului înregistrează variații sau sunt amânate datorită unor
evenimente care nu sunt sub controlul părților, Contractantul va solicita, în majoritatea
cazurilor, revizuirea prețului contractului.
ii. Prin intermediul acestei modalități de exprimare a prețului contractului nu se oferă
Contractantului nici un stimulent pentru creșterea productivității, acesta fiind interesat doar
de îndeplinirea scopului contractului.
iii. Necesită supervizare intensivă la nivel de Autoritate Contractantă pe perioada realizării
activităților din contract.
iv. Controlul costurilor este dificil, în special în cazul contractelor de tip cost plus procent fixat,
întrucât cu cât crește costul, cu atât crește procentul.

Modalitatea de exprimare a prețului contractului sub formă de ”cost – plus” se utilizează cel mai des
în practică, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:
a. Cerințele incluse în Caietul de sarcini/Documentul descriptiv sunt exprimate sub forma
specificaţiilor tehnice, cum este cazul contractelor de execuție lucrări unde metodologia de
punere în operă a proiectului tehnic și detaliilor de execuție este descrisă explicit în Caietul de
sarcini.
b. Caietul de Sarcini include suficiente detalii privind activitățile pentru a estima resursele necesare
și profitul care ar rezulta din derularea activităților în contract.

La capitolul 2 al prezentului document s-a menționat că mecanismul de alocare a riscurilor în

contract este unul din raționamentele ce trebuie avute în vedere la stabilirea modalității de
exprimare a prețului contractului. Din informațiile din acest capitol se observa că există diferențe în
comportamentul Contractantului în cazul unui contract cu “pref fix“ și un contract „cost plus“,
Page 16 of 27
întrucât diferitele tipuri de contract implică alocarea diferită a riscurilor între părți. Alocarea
adecvată a riscului într-un contract între autoritatea contractantă și operatorul economic este
esențială și are impact atât asupra costurilor, cât și asupra eficienței. Această afirmație este ilustrată,
în Anexa nr. 32, care detaliază consecințele practice ale abordării preț fix sau cost plus, utilizând
pentru exemplificare satisfacerea unei necesități de încălzire a unităților școlare.

5.5 Contract “cu stimulent”

Atunci când se utilizează contracte care includ elemente pentru stimularea și cointeresarea
Contractantului în obținerea beneficiilor anticipate de către Autoritatea Contractantă, contractul
trebuie să includă modalități de efectuare a plăților care să determine efectiv stimularea
performanței Contractantului, mai ales în contextul Legii nr. 121/2014, privind eficiența energetică.
Condițiile de acordare a stimulentului se stabilesc prin clauze contractuale specifice, cu respectarea
dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor care intră sub incidența legislației specifice.

Descriere

 Compensarea se face și în funcție de performanța obținută de Contractant în ceea ce privește

indicatorii de performanță stabiliți pentru factori și caracteristici relevante în contextul
necesității Autorității Contractante, cum ar fi, dar fără a se limita la: buget, planificare
calendaristică, nivel de calitate/caracteristici de calitate.
 Stimulentele se aplică cu utilizarea unei formule agreate, pe perioada derulării procedurii,
pentru determinarea stimulentelor pe baza relației planificat-realizat (exemplu: cost efectiv
raportat la cost planificat, realizarea efectivă a activităților raportat la perioada planificată,
caracteristici ale rezultatului contractului efectiv obținute raportate la caracteristici ale
rezultatelor planificate).
 Includerea stimulentului în cadrul contractului se poate realiza și în combinație cu “preț fix“ și
cu „cost plus“
Aplicare și Implicații

 Modelul de compensare/stimulare de bază (preț fix, cost plus) trebuie să fie adecvat scopului
determinat;
 Noțiunea de stimulente poate alinia interesele Autorității Contractante și ale Contractantului
prin împărțirea adecvată a riscurilor și oportunităților.

5.6 Contract cu “preț fix plus stimulente”

Acest tip de contract permite ajustarea prețului final plătibil Contractantului, astfel încât să includă
anumite stimulente pentru acesta: plăți sub formă de bonusuri sau cote de profit, ca stimulente
2
Anexa 3 reprezintă traducerea integrală a exemplului furnizat în publicația SIGMA (Support for Improvement
Governance and Management, Public Procurement) Brief 2, Economic Issues in Public Procurement, January
2011, p. 3-4, disponibila la https://www.deepdyve.com/lp/the-organisation-for-economic-co-operation-and-
development-oecd/economic-issues-in-public-procurement-ZbYJfDV3fi
Page 17 of 27
pentru ca respectivul Contractant să reducă timpii de livrare sau să livreze la timp, să îmbunătățească
nivelul de calitate sau performanțele tehnice sau să obțină economii de cost. Prețul final maxim poate
fi limitat.

Există câteva opțiuni în ceea ce privește utilizarea unui contract cu ”preț fix plus stimulente”:
a. Stabilirea unui nivel-țintă care reprezintă un preț fix maxim (inclusiv un nivel-țintă de profit).
Nivelul-țintă este stabilit ca reprezentând rezultatul cel mai probabil în condiții normale de piață.
În cazul în care Contractantul obține economii (adică se situează sub nivelul-țintă stabilit), acestea
pot fi împărțite cu Autoritatea Contractantă în funcție de anumite procente stabilite.
b. Stabilirea de plăți eșalonate (astfel încât Contractantul să poată obține plata integral pentru
activitățile din contract doar după îndeplinirea tuturor obligațiilor contractuale) sau plăți
condiționate (plata unei părți va fi condiționată de îndeplinirea unor indicatori de performanță
sau a unor economii la nivelul costurilor) sau chiar plăți cu un termen de plată redus pentru
livrare realizată mai devreme decât s-a stabilit în contract.
c. Plata de bonusuri (stimulente) condiționate de îndeplinirea unor indicatori de performanță,
economii sau niveluri-țintă.
d. Partajarea beneficiilor obținute (alocarea unui anumit procent sau a unui stimulent fix pentru
sporirea beneficiilor anticipate ale Autorității Contractante).
e. Rețineri/deduceri/penalități pentru neîndeplinirea nivelului de performanță a activităților în
contract prin intermediul clauzelor contractuale conform cărora pot fi estimate pierderile
suportate de Autoritatea Contractantă în cazul în care performanța Contractantului nu este cea
stabilită sau dacă acesta își încalcă obligațiile contractuale.

În cazul contractului cu ”preț fix plus stimulente”, bazat pe atingerea de niveluri-țintă, răspunderea
pentru valoarea finală a contractului se împarte între Autoritatea Contractantă și Contractant. În
acest fel, contractantul va fi, pe de o parte, motivat să controleze costurile și, pe de alta parte, acesta
nu va mai fi tentat să mărească prețul contractului pentru a-și reduce riscurile.

Contractele cu ”preț fix plus stimulente” sunt potrivite pentru situațiile în care se dorește ca viitorul
Contractant să micșoreze costurile și să îmbunătățească performanța, atât în efectuarea activităților,
cât și a caracteristicilor obținute, în special în cazul unui contract pe termen lung, bazat pe
îmbunătățirea continuă și pe partajarea veniturilor, cum este de exemplu cazul parteneriatului pentru
inovare sau în situațiile în care monitorizarea performanței Contractantului este esențială.

Acest tip de contract poate fi util și în cazul în care este nevoie ca accentul să cadă pe scopul
contractului, mai degrabă decât pe modul în care se realizează acesta. Accentul este pus pe costul
global pentru un anumit serviciu sau o anumită lucrare, atâta timp cât respectă standardele de
calitate. În contract se stabilesc: prețul, rezultatele și obiectivele (de exemplu: contracte de servicii -
mentenanța parcurilor publice, servicii de recrutare - soluții TIC; contracte de lucrări - construirea
Page 18 of 27
rapidă a unui parc).

Anexa nr. 43 la prezentul document prezintă un exemplu de formulare a clauzelor contractuale care
fac referire la stimulentul oferit pentru un anume nivel de performanță.

3
Violeta Simionescu, Ghid ”Achiziții publice eficiente energetic” - Proiect ”Îmbunătățirea achizițiilor publice eficiente energetic pentru o
creștere economică echilibrată a zonei SEE – EFFECT”, Editura MATRIX ROM, ISBN 978-606-25-0004-7, București 2013, p. 64-69
Page 19 of 27
6 Anexe

Anexa nr. 1 Corelația dintre activitățile incluse în sfera de cuprindere a obiectului contractului și
mecanismul de alocare a riscului între părțile contractante (privire de ansamblu)
Anexa nr. 2 Perspectiva de ansamblu asupra elementelor relevante care trebuie avute în vedere
la stabilirea modalității de efectuare a plăților în contract
Anexa nr. 3 Exemplificare consecințe practice ale abordării “preț fix“ sau „cost plus“, utilizând
pentru ilustrare satisfacerea unei necesități de încălzire a unităților școlare

Anexa nr. 4 Exemplu de formulare a clauzelor contractuale care fac referire la stimulentul oferit
pentru un anume nivel de performanță

Page 20 of 27
Anexa nr. 1 – Corelația dintre activitățile incluse în sfera de cuprindere a obiectului contractului și mecanismul de alocare a riscului între părțile contractante
(privire de ansamblu)

Page 21 of 27
Anexa nr. 2 – Perspectiva de ansamblu asupra elementelor relevante care trebuie avute în vedere la stabilirea modalității de efectuare a plăților în contract

Page 22 of 27
Anexa nr. 3 - Exemplificare consecințe practice ale abordării “preț fix“ sau „cost plus“, utilizând
pentru ilustrare satisfacerea unei necesități de încălzire a unităților școlare 4

Diferitele tipuri de contract implică alocarea diferită a riscurilor între părți. Alocarea adecvată a
riscului într-un contract între autoritatea contractantă și operatorul economic este o chestiune
practică esențială și are impact atât asupra costurilor, cât și asupra eficienței. Acest lucru este cel
mai bine ilustrat prin intermediul unui exemplu
O municipalitate trebuie să se asigure că școlile aflate în administrarea sa sunt încălzite la cel puțin
19 grade Celsius între orele 08.00 și 17.00, în timpul anului școlar. Clădirile în care funcționează
școlile trebuie încălzite mai mult în lunile de iarnă prin comparație cu lunile de vară. Costul
combustibilului este influențat de piețele internaționale de combustibil. Aceste variații și
incertitudini conduc la riscuri pentru ambele părți: autoritățile contractante și operatorii economici.

Contract “cost plus”: Municipalitatea selectează un operator economic pentru a furniza agentul
termic pentru încălzirea școlilor, conform necesităților școlilor. Consumuri și costuri ridicate sunt
observate în perioada decembrie-februarie, în timp ce cererea pentru agentul termic scade în lunile
de vară. Operatorul economic este plătit în funcție de cantitatea de combustibil livrat, iar contractul
include o clauză pentru ajustarea prețului pentru a reflecta prețurile pieței pentru combustibil.

În acest caz, operatorului economic îi sunt plătite/rambursate pentru toate costurile necesare și
documentate pentru a atinge nivelul de performanță stabilit. Operatorul economic este plătit pentru
agentul termic pe care îl furnizează și, prin urmare, nu este preocupat, de exemplu, dacă ferestrele
sunt sparte sau gradul de izolare a clădirii, deoarece niciunul dintre acești factori nu afectează plata
pe care o primește. În acest caz, riscul este suportat integral de către Autoritatea Contractantă, iar
operatorul economic nu este îngrijorat și nu este afectat de evenimente sau aspecte externe
tranzacției, cum ar fi calitatea și întreținerea clădirilor școlare.

Contract “preț fix”

Municipalitatea selectează un operator economic pentru a furniza servicii. Contractul
solicit[ operatorului economic să decidă asupra modului în care asigură menținerea temperaturii în
clădirile școlare la nivelul convenit de 19° C în intervalul stabilit și să ia toate măsurile necesare în
acest sens. Operatorului economic i se plătește o sumă fixă convenită pentru întregul serviciu, care
include costul combustibilului, indiferent de cantitatea de combustibil utilizată efectiv.

Acest aranjament transferă riscuri semnificative către operatorul economic. Operatorul economic
are acum un interes puternic să întreprindă toate acțiunile posibile pentru a reduce impactul
factorilor ce determină creșterea costurilor și în special, costul imprevizibil și volatil al
combustibilului. Prin urmare, se asigură că geamurile ferestrelor nu sunt sparte și realizarează o
izolare suplimentară pentru a reduce pierderile de căldură. Aceste costuri previzibile ar trebui să
contribuie la reducerea costurilor imprevizibile ale combustibililor. Prin plata unui preț fix pentru
contract, Autoritatea Contractantă știe, de asemenea, că respectivul Contractant va investi resurse în
întreținerea clădirilor.

4
Traducere din exemplul furnizat în publicația SIGMA (Support for Improvement Governance and
Management, Public Procurement) Brief 2, Economic Issues in Public Procurement, January 2011, p. 3-4
disponibila la https://www.deepdyve.com/lp/the-organisation-for-economic-co-operation-and-development-
oecd/economic-issues-in-public-procurement-ZbYJfDV3fi
.
Page 23 of 27
Anexa nr. 4 – Exemplu de formulare a clauzelor contractuale care fac referire la stimulentul oferit
pentru un anume nivel de performanță

Achiziție de lucrări (construcții)

Eficiența energetică trebuie avută în vedere încă din primele etape ale procesului de achiziții
publice. Există oportunități și strategii pentru abordarea eficienței energetice atât începând cu
momentul planificării exercițiului de selectare a unui Contractant, prin intermediul procedurii de
atribuire dar și pe perioada de realizare a managementului contractului.
Este la latitudinea Autorității Contractante să stabilească unde anume în procesul de achiziții
publice ar putea utiliza informațiile prezentate în continuare pentru a aduce un maxim de beneficii.
Informațiile sugerate nu vor fi potrivite pentru toate Autoritățile Contractante și nici relevante în
toate procedurile de achiziții publice. Procedurile APEE (achiziții publice eficiente energetic) pot fi
influențate de aspecte precum disponibilitatea de răspuns a pieței și de furnizare, complexitatea și
gradul de maturitate a produselor sau nevoile autorităților contractante. Astfel, fiecare exercițiu de
achiziții publice pentru fiecare autoritate contractantă va fi diferit.
Contractul de tip EPC (Engineering, Procurement and Construction – Proiectare, Achiziție și
Construcție) pentru realizarea unui spital eficient energetic
Acest tip de contract implică necesitatea de a lua în considerare aspecte diferite, variind de la
tipuri de materiale de construcții utilizate, la diferite abordări pentru a obține o eficiență
energetică ridicată. Un astfel de exercițiu de achiziții publice trebuie să se concentreze pe clădirea
vazută ca un sistem și nu ca o acumulare de componente.
Identificarea nevoii:
Construcţia unui spital eficient energetic, mai precis:
i. O clădire cu o performanță energetică sporită, generată prin reducerea consumului de energie
pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă și energie electrică, precum și ca rezultat al emisiilor
de CO2
ii. O clădire care folosește energia din surse regenerabile (spre exemplu panouri solare, biomasă)
Obiectul contractului
Construirea unui nou spital (EPC) atingând performanță energetică ridicată de-a lungul întregului
ciclu de viață, folosind materiale de construcție durabile, cu încorporarea de soluții și servicii
energetice inteligente
Exemple de cerințe/specificații (exemplele oferite aici trebuie să fie asimilate cu
cerințele/specificațiile de performanță). În conformitate cu versiunea revizuită a legii nr.
372/2005 - a se vedea Monitorul Oficial nr. 451 din 23 iulie 2013, metodologia de calcul a
performanței energetice a clădirilor urmează a intra în vigoare peste 12 luni (versiunea actuală, în
vigoare acum, este metodologia aprobată în 2007, OUG nr. 157/2007- Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 126 și 126 bis din 21 februarie 2007). Prin urmare, nu stabiliți cerințe într-
un caiet de sarcini fără consultarea prealabilă a versiunii actualizate a legislației în vigoare, fără
consultarea prealabilă a pieței și o înțelegere clară a cerinței, fără adaptarea acesteia la nevoile
specifice ale Autorității Contractante!
Standardele de consum de energie:
i. Cererea totală de energie primară a clădirii (incluzând încălzire, răcire, apă caldă, ventilație și
energie electrică) este de 10% mai mică decât maximul prevăzut în [consultați și introduceți
versiunea actuală a legislației și nivelul real al cererii de energie primară] , calculat pe baza
Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor - partea a II - Performanță
energetică a instalațiilor din clădiri (Mc 001/2-2006) - Publicat în Monitorul Oficial al României,
partea I nr. 126 bis din 21/02/2007);
ii. Consumul anual de energie termică <30 kWh/(m²);
iii. Surse regenerabile de energie de pe plan local:
Un minim de 50% din cererea de energie primară pentru funcționarea spitalului trebuie
asigurată din surse de energie regenerabilă identificate la nivel local, și anume capacitatea de
generare din cadrul site-ului clădirii în sine (de exemplu, panouri solare, cazane pe biomasă,
Page 24 of 27
 etc).
Formare profesională în materie de eficiență energetică:
iv. O sesiune de formare cu o durată de două zile trebuie efectuată pentru echipa care
administrează spitalul cu privire la utilizarea energetică eficientă a clădirii după finalizarea
lucrărilor de construcție și prezentarea Cărții construcției, împreună cu Manualul de întreținere.
Exemple de informații de solicitat pentru propunerea tehnică
i. prezentarea documentației tehnice pentru a demonstra îndeplinirea cerințelor - obiectivelor de
eficiență energetică: iluminat, încălzire, răcire, cogenerare de înaltă eficiență și ventilație în
clădire;
ii. prezentarea conținutului sesiunii de formare și instrumentele aferente pentru administrarea și
monitorizarea consumului de energie a clădirii.
Criteriul de atribuire
Punctajul va fi acordat pentru (exemplu – cifrele precum și factorii de evaluare sunt orientative –
prin urmare nu preluați ca atare aceste date, ci folosiți-le drept exemplu care să vă ghideze în
stabilirea factorilor de evaluare):
OPȚIUNEA 1
Simbol Descriere Pondere
P Preț (prețul tranzacției) 50%
LPED Nivelul de cerere de energie primară 25%
LRES Surse locale de energie regenerabilă 25%
Punctajul total (puncte) se va obține folosind următoarea formulă:
Ptotal = 50% P+25% LPED+25% LRES
1. P: Prețul ofertat
Punctaj maxim = 100;
Punctajul pentru ofertele admisibile (P (n)) se acordă astfel:
i. Pentru oferta admisibilă având prețul cel mai scăzut (Pmin) se acordă 100 puncte;
ii. Pentru oferta admisibilă aflată în evaluare, punctele P(n) se acordă proporțional astfel P(n) =
(Preț(min) / Preț (n))x 100.
2. Nivelul de cerere de energie primară
Punctaj maxim = 100
Punctajul pentru ofertele admisibile (LPED (n)) se calculează astfel:
i. Pentru oferta admisibilă având cel mai scăzut nivel de consum de energie primară (LPED min) se
acordă 100 puncte.
ii. Pentru ofertă admisibilă și aflată în evaluare, punctajul (LPED (n)) se calculează proporțional,
astfel: (LPED (n)) =(LPED (min)) / LPED(n))x 100
3. Surse locale de energie regenerabilă
Punctaj maxim = 100;
Punctajul pentru ofertele admisibile (LRES (n)) se calculează după cum urmează:
i. Pentru oferta admisibilă cu cel mai ridicat procentaj (peste 50%) de cerere de energie primară
furnizată de sursele regenerabile locale (LRESmax) se acordă 100 puncte;
ii. Pentru oferta admisibilă aflată în evaluare, punctajul LRES(n) se calculează proporțional astfel:
LRES (n) = (LRES (n) /LRES (max) ))x 100

OPȚIUNEA 2 (în acest caz informațiile se bazează pe definiţiile indicate la art. 2, Regulamentul
Delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei5:
Criteriul de atribuire este cel mai scăzut cost global al spitalului pentru o perioadă de funcționare de
10 ani.
Costul global pe o perioadă de funcționare de 10 ani înseamnă suma valorii actuale a costurilor

5
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 244/2012 AL COMISIEI din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului
European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al
nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor
acestora, Jurnalul Oficial al UE, L81, 21.3.2012, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:081:0018:0036:ro:PDF
Page 25 of 27
 investiției inițiale, suma costurilor de funcționare și costurile de înlocuire (raportate la anul de
începere), precum și costurile de eliminare, dacă este cazul.
Costul global cel mai scăzut se calculează folosind următoarea formulă:

[∑ ( ]
❑
C g ()=C 1+ ∑ X C a ,i ( j ) X Rd ( i ) )−V f , ( j )
j i=1
Unde:
i. τ reprezintă perioada de calcul, adică 10 ani
ii. C g (τ) reprezintă costul global (raportat la anul de începere τ 0 ) pe perioada de calcul
iii. C 1 este costul investiției inițiale pentru măsură sau setul de măsuri j (a se vedea mai jos)
iv. C a,i (j) reprezintă costul anual în anul i pentru măsura sau setul de măsuri j
v. V f,τ (j) este valoarea reziduală pentru măsura sau setul de măsuri j la sfârșitul perioadei de calcul
actualizată la anul de începere τ 0 )
vi. Rd (i) este factorul de actualizare pentru anul i pe baza ratei de actualizare r care se calculează:
Rd ( p ) = ( 1+r1/100 ) P

unde p este numărul de ani de la începutul perioadei, iar r este rată reală de actualizare.
Se aplică următoarele definiții:
i. Costurile investiției inițiale – toate costurile suportate până la punctul în care clădirea sau
elemente ale acesteia sunt predate clientului, gata de utilizare. Acestea includ proiectarea,
achiziția de elemente de construcție, conectarea la furnizori de utilităţi, instalarea și procesele
de dare în exploatare;
ii. Costurile de funcționare – costurile anuale de întreținere, costurile operaționale și costurile
energiei;
a. Costuri de întreținere – sunt costurile anuale pentru măsurile de conservare și restaurare la
calitatea dorită a unei clădiri sau a unui element al acesteia. Acestea includ costurile anuale
pentru inspecție, curățenie, ajustări, reparații și consumabile;
b. Costuri operaţionale - costurile legate de funcționarea clădirii, inclusiv costurile anuale de
asigurare, taxele pentru utilități și alte taxe și impozite în vigoare;
c. Costuri energetice - înseamnă costurile anuale și tarifele fixe și de vârf de sarcină pentru
energie, inclusiv taxele naționale;
i. Costurile de eliminare sunt costurile de demolare la sfârșitul duratei de viață a unei clădiri sau a
unui element al acesteia și includ demolarea, îndepărtarea elementelor clădirii care nu au ajuns
încă la sfârșitul duratei lor de viață, transportul și reciclarea;
ii. Costurile de înlocuire înseamnă o investiție substitut pentru un element al clădirii, în
conformitate cu ciclul de viață economică estimat în cursul perioadei de calcul.
Clauze contractuale (exemple de prevederi contractuale care ar asigura verificarea îndeplinirii
declarațiilor făcute în Propunerea Tehnică și care pot fi folosite drept parte a sistemului de
indicatori de performanță – KPI- în managementul contractului)
Autoritatea contractantă/Beneficiarul s-a angajat să gestioneze în mod responsabil utilizarea
eficientă a energiei în toate operațiunile sale. Contractantul trebuie să ia în considerare, în
conformitate cu politica Autorității Contractante în materie de [eficiență energetică/dezvoltare
durabilă - a se alege pentru una dintre aceste două situații și a se include documentul, ca parte a
contractului], stabilite de către Autoritatea Contractantă și obiectivele de eficiență energetică.
Contractantul va [sprijini/întreţine/implementa/furniza informații pentru Autoritatea Contractantă]
Sistemul de management al clădirii.
Contractantul trebuie să asigure optimizarea consumului de energie. În cazul în care consumul de
energie este mai mare decât nivelul consumului de bază se va aplica o penalitate. În cazul în care
consumul de energie este mai mic decât cel de bază, Contractantul este îndreptățit la o cotă de
câștig.
Pe parcursul primului an de funcționare, Contractantul trebuie să raporteze lunar consumul de
energie. Contractantul va prezenta un raport lunar în forma convenită.

Page 26 of 27
Raportul lunar privind consumul de energie trebuie să includă următoarele informații pentru luna
respectivă și pentru perioada de la începutul funcționării până la momentul emiterii raportului:
consumul de energie electrică, consumul de gaz; surse de energie regenerabile și consumul total de
energie. Raportul lunar de energie va stabili consumul de energie în comparație cu nivelul
preconizat, proiectat și implementat privind consumul de energie.
Pe parcursul primului an de funcționare a spitalului, antreprenorul va întreprinde, la fiecare trei luni,
o auditare privind profilul energetic al clădirii. Contractantul va prezenta raportul de audit privind
profilul energetic în formă convenită.
Raportul de audit privind profilul energetic trebuie să includă următoarele informații:
i. Pentru cele 3 luni supuse auditării, un grafic care stabilește consumul de energie la fiecare
jumătate de oră;
ii. Identificarea de situații de consum de energie în exces prin compararea profilului de încălzire cu
gradul zilnic de ocupare;
iii. Identificarea consumului de energie în exces pe timp de noapte;
iv. Orice altă situație de consum de energie în exces.
Contractantul și Autoritatea Contractantă se vor întâlni trimestrial pentru a discuta informațiile
privind profilul auditărilor energetice. Performanță energetică va fi măsurată facându-se referire la
indicatori cheie de performanță pentru primul an de funcționare a clădirii.
(exemplu de indicator de performanță)
Indicator de performanță Mod de măsurare Penalitate
Cererea de energie primară Pe perioada 100% din costurile suplimentare de
nu trebuie să depășească primului an de energie suportate de Autoritatea
nivelul ofertat și acceptat funcționare, Contractantă/beneficiar, calculată pe baza
începând cu prima consumului de energie și nivelului de
zi de dare în referință al prețului energiei. Prețul
folosinţă energiei se calculează ca medie ponderată
a costului energiei pe unitate plătită de
către Autoritatea Contractantă în timpul
anului, ajustat în funcție de inflația anuală.
În cazul în care Contractantul nu respectă standardul de performanță, se va aplica deducerea la care
se face referire mai sus din factură.
Pe parcursul anului, Contractantul va fi îndreptățit la o parte din economiile de energie în cazul în
care cererea de energie primară este mai mică decât nivelul ofertat și acceptat.
Participarea Contractantului la economii crește pe măsură ce cresc economiile de energie, în
conformitate cu următorul tabel:
Economisire anuală de energie Cota din economie care Cota de economie ce revine
față de Consumul de energie revine Contractantului Autorității Contractante
De la 0 până la X% [a]% [100-a]%
De la X% la Y% [b]% [100-b]%
De la Y% la Z% …. …..
Mai mult de Z% 100% -
Nivelul economiilor financiare va fi stabilit prin calculul diferenței de volum între consumul real și
consumul specificat, multiplicat cu prețul de referință al energiei.

Page 27 of 27