Platina este un element chimic din grupa metalelor platanice, aflat în
poziția 78 în tabelul periodic al elementelor. Platina este un element ce face parte din grupa metalelor platinice împreună cu paladiu (unul din cele mai scumpe metale, fiind de aproximativ 1,5 ori mai scump decât aurul). Plutoinul este bineînțeles mult mai scump, dar nu poate fi cumpărat pe piața liberă. Este un metal tranzițional, dur, maleabil, ductil și prețios, de culoare gri-alb. Platina este un metal nobil rezistent la coroziune, și se găsește adesea asociat cu unele minereuri de cupru, de argint sau de nichel, și mai rar sub formă de depozite native (de exemplu, în Africa de Sud). Este folosit în confecționarea bijuteriilor, în echipamente de laborator, în medicina dentara și pentru realizarea protezelor dentare în aliaj cu aurul, pentru realizarea unor contacte electrice și mai ales catalorizarea vehiculelor. Caracterizarea:
metal maleabil și ductil, bun conducător termic și electric;
nu este atacat de acidul azotic HNO3 la rece și de acidul clorhidric HCl doar de apa regala (o combinație de două părți acid azotic și o parte acid clorhidric) și de acidul sulfuric H2SO4 la cald; Platina este ultimul metal pretios descoperit de catre om dar nu si cel din urma folosit, tinand cont de faptul ca vechii egipteni si indienii precolumbieni isi confectionau bijuterii din granule de platina imbinate cu aur. Englezii au socotit insa extragerea platinei o irosire de timp. Abia în secolul trecut au fost descoperite calitățile platinei, după ce s-a reușit topirea ei la 1770 de grade Celsius. Platina este cotată, în prezent, la fel cu aurul, dar avantajele ei sunt superioare, acesta putând rezista mii de ani fără să se degradeze sau uzeze. Din acest motiv, platina a început să fie folosită pe scară largă în bijuterie, ajungând să fie mult mai apreciată decât celelalte metale nobile. Herbil Sara Cls.a VII-a ,,A’’