Argintul este un element chimic. n tabelul periodic are
simbolul Ag i numrul atomic 47. Este unmetal tranziional, avnd configuraia electronic a kriptonului, al patrulea gaz rar (1s 2 , 2s 2 2p 6 , 3s 2 3p 6 , 4s 2 3d 10 4p 6 ) la care se adaug un electron s pe stratul al cincilea (5s 1 ) i substratul 4d complet (4d 10 ). Este un metal alb, strlucitor, i, dup cum i spune i numele, argintiu. n tietur proaspt, are o culoare uor glbuie. Face parte, mpreun cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor preioase. Este moale, maleabil i ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electric i termic. Se oxideaz cu uurin n aer, formnd oxizi, i, de asemenea, n prezena sulfului, cu care formeaz sulfuri.
Fiind un foarte bun conductor de electricitate, este folosit n electrotehnic i electronic, fie ca atare, fie sub form de depuneri galvanice. Deoarece este foarte ductil, se pot realiza prin tragere fire extrem de subiri, iar prin turnare i ambutisare, conectori i pastile pentru contacte electrice. Dei se oxideaz cu uurin, stratul de oxid nu este aderent, drept pentru care muli ani a fost principalul metal folosit n conectic. Cu toate acestea, odat cu progresul tehnologic din ultimii ani, conectica de nalt calitate se realizeaz din aur sau argint aurit. Se mai ntrebuineaz la baterea monedelor, n giuvaergerie, precum i n medicin. Deoarece elibereaz spontan ioni negativi (care au aciune germicid), multe decenii a fost ntrebuinat la confecionarea de instrumente medicale i proteze. n stomatologie, din argint se realizeaz cu succes pivoi endodontici. Nu poate fi folosit ca atare la confecionarea de proteze dentare, ci numai n aliaje, mpreun cu celelalte metale nobile.
n anul 2009 producia mondial de argint a fost estimat la 688 milioane de uncii, adic circa 21.400 tone. Preul argintului. n decembrie 2010 argintul a atins cel mai ridicat pre nregistrat din 1980 ncoace, fiind cotat la 30,7 de dolari uncia. Recordul absolut este de 49,5 dolari uncia i a fost atins n ianuarie 1980