Sunteți pe pagina 1din 13

Argintul proprietati si utilizare in electronica/electrotehnica

Demeter Andrei-Tiberiu 414E

Profesor: Pirvu Cristian


Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
Universitatea Politehnica Bucuresti
Str. Splaiul Independentei, Nr. 313
Romania
Demeter.andrei2006@gmail.com
http://www.facebook.com/demeter.andrei

ARGINTUL

Din suprafaa Pmntului 21% revine uscatului i 79% oceanelor. Dup cum se tie materia
din scoar este constituit elemente chimice, care se combin dup legi precise formnd
mineralele, care la rndul lor sunt asociate formnd roci. Din cele 111 elemente cte cuprinde
tabelul lui Mendelev, doar 90 sunt naturale, iar din acestea numai 12 ajung la concentraii mai
mari de 0,1% (n procente de greutate) i sunt mai bine reprezentate n alctuirea scoarei: O, Si,
Al, Fe, Ca, Mg, Na, K, Ti, H, P i Mn, 36 nsumnd 99,23% din compoziia chimic a acestuia.
Restul de 0,77% aparine celorlalte 79 elemente cunoscute.
Metale native Metalele au n general structur cristalin simpl, cu un aranjament reticular
compact i legturi interatomice de tip metalic, ceea ce le confer anumite particulariti: cea mai
ridicat conductibilitate electric i termic, ductilitate, maleabilitate, luciu metalic. Metalele
native prezint cele mai ridicate greuti specifice, iar n particular, metalele nobile sunt i foarte
stabile din punct de vedere chimic. Metalele native cuprind urmtoarele grupe: - grupa aurului coninnd aurul Au, argintul Ag, cuprul Cu; - grupa platinei - coninnd platina Pt, paladiul Pd,
rodiul Rh, osmiul Os, reniul Re, iridiul lr i ruteniul Ru; - grupa fierului i a mineralelor de fier
din meteorii - coninnd fierul Fe, nichel-fierul, kamacitul, taenitul
Argint nativ Ag (lat. argentum, provenit probabil de la un cuvnt sanscrit, cu semnificaia
de alb" strlucitor")
Sistem de cristalizare: cubic.
Form/Habitus: fire (srme), foie, agregate dendritice, mase spongioase, pepite, sau agregate
compacte, masive; cristalele individuale sunt rare.
Culoare: alb cenuiu, glbui pe suprafee; cu timpul, suprafeele capt o patin cenuienegricioas, chiar dac nu este oxidabil n oxigenul atmosferic;
Urm: alb strlucitoare;
Luciu: metalic;
Transparen: opac;
Clivaj: absent.

Sprtur: achioas, coluroas;


Duritate: 2,5;
Greutate specific: 10,5 g/cm3 (la 20 C).
Caracteristici: metal nobil, cel mai bun conductor electric i termic; dup aur, este cel mai
maleabil i ductil metal; este atacat n suprafa de ctre sulf S i hidrogen sulfurat H2S, la
temperatura camerei; este solubil n acid azotic HN03 (la rece) i n acid sulfuric concentrat
H2SO4 (la cald). Argintul nativ prezint frecvent coninuturi foarte sczute de Au, Hg, As, Sb,
Bi, Cu, etc.
Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile, in schimb este inclus in grupa
metalelor pretioase, fiind utilizat cu succes in producerea lipiturilor si aliajelor nobile. Argintul
metalic are urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
-

masa atomiva 107,88

densitatea la 20`C este de 10,5 g/cm3

temperatura de topire este de 960,5`C

temperatura de fierbere 2195`C

caldura latenta de topire 105,7 HJ/kg

conductibilitate termica 418,5 W /1Cm

coeficientul de dilatare liniara 2,06x10-5/`C la 20`C

rezistivitatea electrica 1,59x10 -6 Ocm

rezistenta la rupere la tractiune de 13,8-14,4 daN/mm2

modulul de elasticitate E=8160 danNmm2

alungirea relativa A=48-50%

duritatea Brinell este de 25daN/mm2


Aliajele de argint se clasifica dupa domeniile de utilizare in urmatoarele categorii : aliaje

pentru contacte electrice (sistemele Ag-Cu, Ag-Ni, Ag-Pd), aliaje pentru lipit (sistemele Ag-Cu,
Ag-Mn, Ag-Cu-Sn, etc), aliaje pentru bijuterii si aliaje pentru monede. Aliajele pentru lucrari
dentare sunt sub forma de amalgam cu mercur.

Istoric i generaliti: Argintul este cunoscut din mileniul IV .Chr. (descoperit n


morminte caldeene i n lucrri miniere pre-hitite din Cappadoccia -Turcia), fiind extras i foarte
utilizat de ctre persani i apoi de ctre fenicieni, greci i romani. Foarte apreciat de civilizaiile
vechi de pe continentele americane, argintul este extras n continuare n mari cantiti din Mexic,
considerat cel mai mare productor actual. Ca i aurul, argintul a fost utilizat tradiional pentru
obiecte de cult, bijuterii, ornamente, obiecte casnice, monede i n plus, la argintarea oglinzilor i,
pn la 1870 (n Europa) i 1900 (n 50 S.U.A.), ca standard internaional de valoare i schimb,
date respective la care a fost nlocuit cu standardul de aur (foto VIA). In prezent, o mare parte a
argintului extras provine din argint nativ, ns extracia din alte minerale de argint, cum sunt
acantitul/argentitul i alte sulfuri argentifere este prioritar. Argintul este n continuare utilizat
pentru bijuterii i n special pentru obiecte ornamentale i casnice, iar n acest scop este aliat mai
ales cu cuprul - fiind, ca i aurul pur, prea moale; fineea argintului astfel utilizat se exprim n
1/1000, cel cu puritatea cea mai ridicat avnd marcajul 925 %o (engl. sterling silver).
O alt utilizare masiv a argintului, n special n era pre-digital, dar i astzi, este n fotografie,
sub forma srurilor fotosensibile (clorur de argint AgCl i bromur de argint AgBr). Este utilizat,
de asemenea, drept catalizator (are proprietatea unica de a converti etilena n oxid de etilena, care
este un precursor al multor compui organici), iar aliat cu cuprul i paladiul este utilizat n
placarea circuitelor i contactelor electronice.
Argintul pur st la baza producerii altor sruri de argint, ntre care, mai important este azotatul de
argint AgNCh (popular denumit ap de argint" sau talpa iadului") utilizat ca reactiv n chimie
analitic, n medicin, ca antiseptic, bactericid etc
Argintul se mai utilizeaza la baterea monedelor, in giuvaergerie, tehnica fotografica si in
medicina (instrumente medicale si proteze dentare in aliaj cu celelalte metale nobile)
Argintul ca antibiotic prin argintul coloidal, se compune din nanoparticule (1-100 nm)
si este considerat antibiotic natural si contine argintul cel mai pur (99,99%), dar contrar
antibioticelor nu distruge flora intestinala.Argintul este un metal pretios folosit din timpuri
stravechi, efectele sale benefice erau cunoscute de grecii si romanii antici. Pana in prezent nu s-a
observat ca agentii patogeni sa se imunizeze sub efectul argintului coloidal si sa dezvolte tulpini
rezistente. Ajuta la vindecarea racelii, gripei, amigdalitei, tusei, pneumoniei, sinuzitei, bronsitei si
a altor infectii bacteriene. De aceea, argintul coloidal este recomandat in infectii ca alternativa
eficienta si fara efecte adverse.

Tratamentele cu argint coloidal distrug majoritatea microbilor si bacteriilor , grabesc


vindecarea ranilor, ajuta la eliminarea celulelor tumorale, stimuleaza cresterea oaselor si
intareste sistemul imunitar

Argintul coloidal este un puternic bactericid cu spectru larg de folosinta


nc din 1914 revista The Lancet a publicat rezultatele unui studiu efectuat de ctre
doctorul Henry Crookes cu privire la argintul coloidal, prin care acesta a demonstrat c este un
bactericid foarte puternic i inofensiv pentru organismul uman. n acel articol cercettorul nordamerican afirma : Nu cunosc nici un microb care nu a putut fi eliminat n laborator cu argint
coloidal ntr-un interval de ase minute. Fr efecte secundare negative chiar i utilizat n
concentraii mai mari. Cercetri recente realizate la Universitatea California din Los Angeles (
UCLA, Statele Unite ) confirm nc o dat c sunt de ajuns 6 minute cteodat mai puin din
momentul contactului germenului patogen cu argintul coloidal pentru ca acesta s fie distrus
complet. Argintul coloidal inactiveaz enzimele pe care bacteriile, ciupercile, viruii, drojdiile i
alte microorganisme le folosesc pentru a metaboliza oxigenul necesar, adic reuesc s distrug
plmnul chimic al respectivilor parazii i a formelor pleomorfice sau mutante ale acestora i s
le elimine chiar din faza de ou. Din acest motiv, n mod contrar aciunii antibioticelor de sintez,

n cazul argintului coloidal, agentul patogen nu-i poate crea nici un fel de mecanisme de
rezisten, nici mcar vreun tip de mutaie care s-i permit s scape de aciunea bactericid a
argintului coloidal. Apoi celulele sistemului reticuloendotelial care este parte a sistemului
imunitar reuesc s expulzeze n afara corpului germenii deja mori.
Aurul argentifer este un aliaj natural de aur si argint, cu 10%-15% argint. Aliajul cu 20%30% argint a fost denumit electrum de Pliniu cel Batran. Argintul aurifer se numeste Kustelit.
Aceste aliaje cresc duritatea aurului si conduc la o mai buna slefuire.
Argentitul/acantitul este un important mineral de argint, fiind extras pentru utilizri
industriale. Acantitul este ns forma stabil a argentitului, iar proprietile de mai jos sunt de fapt
ale acestuia: poate avea o culoare negricioas, dar cel maifrecvent este gri. Denumirea sa provine
de la principalul su element chimic, argintul; n german, numele su este Silverglanz.
Argentitul este numele dat polimorfului sulfurii de argint format la peste 177 de grade celsius.
Cristalele de argentit aparin sistemului de cristalizare cubic; n schimb, cele de acantit, formate
la o temperatur mai sczut, aparin sistemului monoclinic.

Iodura de argint (Zapada carbonica) Compus organic-AgI-care apare prin contaminarea


argintului, deoarece acesta este fotosensibil. Iodura de argint este obtinuta in urma reactiei dintre
o solutie de iod (ex: iodura de potasiu) cu o solutie de ioni de argint (ex: nitrat de argint).
Imediat dupa, un solid de culoare galbena este precipitat. Acest solid este un amestec a doua stari
principale. Daca prepararea nu este atent dirijata, in lipsa luminii soarelui, solidul capata rapid o
culoare inchisa. Fotosensibilitatea variaza in functie de puritatea probei. Structura cristalina a AgI este similara ghetii, permitandu-i sa induca inghetul prin procesul cunoscut ca nucleatie
eterogena. Aproximativ 50.000 kg/an sunt folosite anual pentru cristalizarea norilor, fiecare
proces de cristalizare utilizand aproximativ 10-15 grame.

Electronica si electrotechnica

Electronica reprezint o disciplin din domeniul fizicii aplicate care se ocup cu studiul
dispozitive electronice i al circuitelor care includ aceste elemente (circuite electronice), folosite
n procese de comand, reglare, msurare etc.
Conform unei alte definiii electronica este o ramur tehnic bazat pe propriet ile,
comportarea i controlul electronilor. Este considerat o parte a electrotehnicii, tehnicile
electronice aplicndu-se n cele mai diverse domenii de activitate, cum sunt industria,
comunicaiile, aprarea militar i distraciile. Echipamentul electronic se folosete n sisteme
electrice industriale de comand, control, msur i la centralele electrice. Practic vorbind n viaa
modern electronica este omniprezent.
Electrotehnica este o disciplin a tiinelor tehnice care studiaz aplicaiile fenomenelor
electromagnetice, precum i o ramur a industriei care aplic aceste fenomene.
Termenul de electrotehnic sau electricitate tehnic a fost introdus de Werner von
Siemens n anul 1880, an care marcheaz desprinderea i evoluia electrotehnicii ca ramur de
sine stttoare a fizicii, avnd numeroase aplicaii industriale i aducnd un aport important la
dezvoltarea tehnicii n general.
Prin impulsurile date de rspndirea curentului electric electrotehnica a adus cu sine
mutaii importante n industrie i viaa social. Astfel extragerea de materii prime a fost aezat

pe noi baze (de exemplu extragerea aluminiului); prin folosirea mecanizrii, automatizrii i
robotizrii a crescut productivitatea muncii; agricultura folosete instalaii electrice de irigat, de
fabricarea ngrmintelor chimice i multe altele; transporturile, n special cele feroviare, au
devenit mult mai rentabile.
n ceea ce privete folosirea electrotehnicii de ctre mass-media, ea este primordial. Fr
ea nu ar fi existat cinematograful, radioul i televiziunea.
Totodat electrotehnica a stat la baza dezvoltrii altor discipline tehnice de sine stttoare
cum sunt telecomunicaiile, electronica, automatizarea i informatica.
Telefoanele, laptopurile, calculatoarele toate contin, intr-o anumita masura metale
pretioase, printre care aur si argint.
Argintul are cea mai mare conductivitate electrica si termina. El este foarte maleabil si
foarte ductil ( dintr-un gram de argint se poate obtine un fir lung de aproximativ 2km; din argint
se pot obtine foi cu grosimea de 1/2000mm)
Aliajul argint cu 3% cupru, cunoscut sub denumirea de argint dur, are duritate foarte mare
si conductivititate electrica si termica apropiate de cele ale argintului pur.
Acest aliaj, precum si aliajele argint-cadmiu, argint-aur, argint-platina si argint-paladiu
sunt utilizate ca materiale pentru contacte electrice. Argintul este un component in aliaje de
metale pretioase folosite pentru realizarea reostatelor de precizie si etalon.
Electrotehnic

Materialul

Rezistivitatea
[m] la 20C

Conductivitatea
[S/m]

Coeficientul de
temperaturla
20*C [1/*C]

Observatii

(0,00280,03) * 10-6

(3336) * 10-6

+3,6*10-3

(0,0160,017) * 10-6

(5963) *10-6

+3,7*10-3

0,022 * 10-6

45,4*10-6

+4*10-3

0,017 *10-6

57 *10-6

+3,9*10-3

Fier (pur)

0,1 *10-6

10 *10-6

+4,5*10-3

Fier (tole)

0,13 *10-6

7,7 *10-6

+4,5*10-3

Mercur

0,96 *10-6

1,04*10-6

+1*10-3

Nichel

0,1175 *10-6

8,5 *10-6

+6,5*10-3

0,21 *10-6

4,8 *10-6

+4,5*10-3

0,05 *10-6

20 *10-6

+5*10-3

0,06 *10-6

16,7 *10-6

+3,7*10-3

Constantan

0,5 * 10-6

2 * 106

-0,05 * 10-3

Manganina

0,42 * 10-6

2,4 * 106

+0,02 * 10-3

0,43 *10-6

2,32 * 106

+0,23 * 10-3

1,12 * 10-6

0,84 * 106

+0,13 * 10-3

Carbune pentru

(5080) * 10-6

(1320) *103

lampi cu arc

(1249) * 10-6

(2583) *103

102104

10-4...10-2

10102

10-2

metale

Aluminiu
Argint
Aur
Cupru

Plumb
Wolfram
Zinc

Nichelina
Crom-nichel

Perii de grafit
Pamantul
Apa de rau

Aliaje de
mare
rezistivitate

-0,8 * 10-3
diverse

10-1

Se constat din datele prezentate n tabel c dintre materialele conductoare metalice


folosite n tehnic, argintul are rezistivitatea cea mai mic; fiind un material preios, utilizarea lui
este limitat la contacte electrice, fire de suspensie pentru aparate de msur etc.

Materialul de baz pentru conductoarele electrice este cuprul a crui rezistivitate este cu
puin mai mare dect a argintului. Deoarece cuprul este un material deficitar, el este nlocuit cu
aluminiul (la linii electrice, coliviilemotoarelor unor maini asincrone etc.).
Este un metal moale, maleabil, ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate
electrica si termica. Fata de celelalte metale prezinta cea mai scazuta rezistivitate electrica la
20`C are 0,015 mOmm si cea mai mare conductibilitate termica la 20`C are 4,186 J/cm/s`C.
Argintul se oxideaza cu usurinta in aer, formand oxizi (Ag2O ) si in prezenta sulfului
formeaza sulfuri /saruri (Ag2SO4).
Pentru marirea duritati, argintul se aliaza cu alte metale( argint dur are 3% cupru). La
contactele electrice se folosesc aliaje argint cadmiu/aur/platina/paladiu.
Aliajul argint cupru zinc se foloseste ca aliaj de lipit pentru lipituri ce functioneaza la
temperaturi inalte.
Argintul este folosit in electrotehnica si electronica ca atare sau sub forma de depuneri
galvanice, find un foarte bun conducator de electricitate.
Deoarece este foarte ductil, se pot realiza prin tragere, fire extrem de subtiri (dintr-un
gram de argint se poate obtine un fir lung de aproximativ 2 km), iar prin turnare si ambutisare, se
pot realiza conectori si pastile pentru contacte electrice (desi se oxideaza cu usurinta, stratul de
oxid nu este aderent).
Argintul este vital pentru industrie, aproape toata industria electronica contine elemente
ce au in compozitia lor argint. Este un metal miraculos care a asigurat omenirii stadiul actual de
dezvoltare tehnlogica:
-

comutatoarele (intrerupatoarele) contin membrane de argint si sunt folosite ca butoane (de


aprins/stins) la televizoare, telefoane, tastaturi, etc. Rezistand la milioane de cicluri de
pornit/oprit;

cablurile superconductoare din argint au o condcutibilitate a curentului electric de 140 de


ori mai mare decat cele din cupru;

bateriile fabricate cu aliaj din argint sunt cu 35% mai bune decat cele din litiu;

argintul este folosit in cipurile RFID (identificare cu ajutorul frecventei radio);

10

circa 40 de componente ce contin argint pot fi gasite in automobile de la oglinzi, la


parbriz, frane si alte componente electrice;

argintul este folosit in tehnologia verde a panourilor solare; pentru celulele fotovoltaice
ale acestor panouri, ingredientul principal il reprezinta argintul;

ferestrele termale care reduc cu 95% din lumina soarelui si care au capacitatea de a
pastra caldura pe timpul iernii si in acelasi a reflecta lumina soarelui vara, au in
compozitie si argint;

nano-particulele din argint sunt folosite de peste 120 de ani in masinile de spalat,
frigidere, aparate de aer conditionat si aspiratoare, pentru a steriliza pana la 650 de tipuri
de bacterii;

naveta spatiala NASA Magellan a avut invelisul sau exterior acoperit cu argint pentru a fi
protejata de radiatiile solare pe timpul expeditiei sale stiintifice;

cel mai puternic aliaj din lume, este format din argint si aluminiu, constituind un element
esential in fabricarea elicopterelor militare Apache;

punctul de topire al argintului este foarte ridicat, de 961 de grade, ceea ce il face a fi un
metal rezistent termic, dar in acelasi timp moale si maleabil, avand cea mai mare
conductivitate;

cea mai mare parte din argint circa 305, este folosit si in industria fotografica;

ionii si compusii de argint ucid bacteriile, virusii si alti microbi, de aceea este recomandat
sa folosim tacamuri de argint.

Modul de functionare al argintului, din punct de vedere al foartei bune conductivitati electrice, a
fost pus in evidenta prin studii si aplicatii practice diverse, dintre care mentionam:
- Materiale multifunctionale cu aplicatii in inginerie electrica, Raport INCDIE ICPE-CA, 2008
(Materiale multifunctionale avansate dopate cu nanoparticule de argint)
- Studii, cercetari si contributii privind elaborarea unor aliaje sinterizate pe baza de cupru utilizate
in electronica si electrotehnica (Scoala Doctorala Inbterdisciplinara, Universitatea Transilvania,
Brasov 2013)

11

Bibliografie:
http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2013-2014/iig/03.%20INTRODUCERE%20IN
%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2003%20-%20COMPOZITIA%20CH+MIN.pdf
http://referat.clopotel.ro/Argint-14866.html
http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/METALE-SI-ALIAJE-NOBILE-Aurul-83.php
http://www.scribd.com/doc/30900491/Cap-1-Electrotehnica#scribd
http://www.bsg.ro/blog/totul-despre-argint/
http://salutifer.ro/aplicatii-ale-argintului-coloidal/
http://www.frunza-verde.ro/argint-coloidal
http://www.nanosilver.ro/?gclid=CJmYnKHt3ckCFasEwwodsYMEzg
http://www.icpe-ca.ro/proiecte/proiecte-nationale/pn-2014/inmatco.pdf
http://scientia.ro/univers/terra/2794-tipuri-de-minerale-prezentare-detaliata.html

12

http://www.bsg.ro/blog/aurul-argintifer-si-electrum/
http://gheatacarbonica.ro/iodura-de-argint/

13