Luceafarul Mihai Eminescu (sec.

XIX)

Curentul

Romantismul este un curent literar ce s-a manifestat in Europa la sfarsitul

secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, aparut ca reactie impotriva
clasicismului. Romantismul respinge ierarhia genurilor si a speciilor si rigoarea
formala a clasicilor. Acest gen pune in centrul sau sentimentele, puterile inimii si
ale afectivitatii. Romantismul se individualizeaza prin cultivarea unor teme specifice
precum iubirea, natura, taina, misterul, demonicul, cultul strabunilor.

Date despre autor

Mihai Eminescu este considerat cel mai mare poet roman, fiind supranumit
Luceafarul poeziei romanesti. Autorul a facut parte din gruparea literara junimea,
fiind parte a celor patru clasici ai literaturii romane, alaturi de Caragiale, Creanga si
Slavici. Poet, prozator si jurnalist, Eminescu este creatorul unei opere vaste, insa
opera sa de referinta ramane poemul Luceafarul. Acesta a fost numit de critica
literara universala Ultimul mare poet european.

Incadrarea operei

Tematica: -Poezia se incadreaza in estetica romantica prin tematica legata de

iubire, natura dar si conditia omului de geniu, raportat la cei din jur.
-Eroii romantici sunt mari singuratici, aflati sub semnul solitudinii,
unde se regaseste si maiestuosul astru, Luceafarul.
Mozaic de genuri si specii:
-Poezia este alcatuita dintr-un mozaic de genuri si specii, specific
curentului romantic.
-Incipitul, pe formula basmului, dialogurile confera un caracter
dramatic, prezenta mastilor lirice (Catalin, Catalina, Hyperion) sunt specifice
lirismului obiectiv iar prezenta pasajelor lirice sunt o expresie a subiectivitatii
autorului.

Imagini artistice

Compozitional, poemul este alcatuit din patru tablouri care alterneaza doua
dimensiuni: dimensiunea uman-terestra si cea cosmic-universala, specifice lirismului
eminescian.

Tabloul al II-lea:
-Construit pe dimenisunea uman-terestra.
-Surprinde scena de dragoste dintre Catalin, un paj de la curte si
Catalina, fata de imparat.
-Catalin=Simbol pentru omul de rand, aflat in opozitie cu fiinta
mistica, Luceafarul, capabil sa isi implineasca aspiratiile sentimentale.
-Numele celor doi, Catalin si Catalina simbolizeaza faptul ca cei doi
sunt meniti unul altuia si ca amandoi apartin aceleiasi lumi. Discursul indragostit
apartine lui Catalin, intr-un limbaj colocvial, iar atmosfera este juvenila.
-Raspunsul fetei pastreaza, insa nostalgia iubirii pentru Luceafar: O,
de Luceafarul din cer m-a prins un dor de moarte.

Tabloul al IV-lea:
-Construit pe interferenta celor doua dimensiuni, uman-terestra si
cosmic-universala.
-Surprinde idila dintre Catalin, intr-un cadru romantic, nocturn, un
spatiu protector.
-Dominat de motive: negrul castel, codrul, luna,stelele.
-Versurile cuprind intoarcerea luceafarului la conditia lui superioara,
abstracta de fiinta vesnica, ce pare sa se fi vindecat de iubire si de nazuinta
pentru lumea pananteana. Nemuritor si rece sugereaza detasarea, intoarcerea in
lumea gandului absolut, a cunoasterii, a eternitatii.
-Fascinatia departelui se geseste fata in fata cu dorinta implinrii
fizice, a fericirii senzoriale.

Elemente de compozitie:

Titlul: -Alcatuit din substantivul nearticulat Luceafarul.

-Simbol al ascensiunii, sugerand stradania omului de rand spre un
destin imposibil de implinit.
-Ilustreaza conditia omului de geniu: singular, nefericit, neinteles.
Antiteza romantica:

-Poemul e construit pe prinicipiul antitezei romantice.

-Prezenta in opozitia dimensiunilor pe care e structurat textul poetic:
uman-terestra, cosmic-universala.
-Alte opozitii: discursul luceafarului si cel al lui Catalin solemn-juvenil,
opozitia dintre timpul universal, vesnic si cel individual, limitat, opozitia dintre omul
de rand si fiintele superioare.
Incipitul: -Pe formula basmului narativ; introduce cititorul intr-o lume a visului, a
img. romantic.
-Timp mitic, vag.
-Portretul fetei poarta atributele unicitatii: O preafrumoasa fata .
-Oglinda are rolul de a dematerializa, de a crea realitati virtuale, in
care cele doua fiinte, apartinand unor lumi diferite se pot intalni.
-Discursul indragostit apartine fetei.
-Prima intrupare sub semnul neptunicului in chip angelic, a doua
intrupare sub semnul plutonicului in forma romantica a demonului.

Motivul zburatorului

Autorul se inspira din folclor cu motive populare precum motivul zburatorului, in

tabloul III.
Tabloul al III-lea:
-Construit pe dimensiunea cosmic-universala.
-Surprinde calatoria Luceafarului catre Hyperion, prezentand
cosmogeneza.
-Timp vag, ilimitat, incercarea de a numi locuri si lumi de dinaintea
lumii insasi Nu e nimic si totusi e.
-Din dialogul Luceafarului cu Demiurgul se desprinde contrastul dintre
omul de rand, aflat sub semnul norocului si al destinului muritor si fiintele
superioare, detinatoare ale adevarurilor absolute.