Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
0 Preambul
1. Prevederi generale
2. Prevederi comune activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri
2.1. Încadrarea şi repartizarea salariaţilor la locul de muncă
2.2. Instruirea salariaţilor
2.3. Dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie (EIP)
2.4. Repartizarea sarcinii de muncă
2.5. Organizarea de şantier şi/sau a locurilor de muncă şi a activităţilor
2.6. Utilizarea echipamentelor tehnice (ET)
2.7. Transportul, manipularea şi depozitarea materiilor prime şi a materialelor
2.8. Protecţia împotriva electrocutării
2.9. Protecţia împotriva incendiilor
3. Semnalizarea lucrărilor de drumuri
4. Lucrări de întreţinere a drumurilor
4.1. Prepararea şi distribuirea varului
4.2. Topirea bitumului
4.3. Încărcarea, transportul şi descărcarea bitumului şi a mixturilor asfaltice
4.4. Întreţinerea îmbrăcăminţilor asfaltice din beton
4.4.1. Decaparea
4.4.2. Plombarea
4.4.3. Tratamente
4.5. Marcarea drumurilor
4.6. Vopsirea indicatoarelor rutiere şi a altor accesorii ale drumului
4.7. Tăierea acostamentelor
4.8. Consolidarea taluzurilor
4.9. Întreţinerea parapetelor
4.10. Decolmatarea şi colmatarea rosturilor, fisurilor şi crăpăturilor
4.11. Refacerea pavajelor
4.12. Îndreptarea glisierelor metalice
5. Lucrul cu utilajele anexe folosite la lucrările de Întreţinere
5.1. Tractoare şi remorci
5.2. Buldozere şi screpere
5.3. Rulouri compactoare şi compactoare mecanice cu placă vibratoare
5.4. Încărcător frontal cu şnec, cupe şi bandă transportoare
5.5. Utilajul UNIMOG
6. Întreţinerea plantaţiilor rutiere
7. Întreţinerea podurilor de beton şi a podurilor metalice
8. Activitatea de deszăpezire şi combaterea poleiului
9. Exploatarea drumurilor şi podurilor
9.1. Înregistrarea traficului rutier
9.2. Detectoare şi sesizoare de umiditate sau polei
9.3. Staţii de taxare auto pentru accesul pe autostrăzi şi trecere peste poduri
9.4. Agenţiile de taxare şi control vamal
10. Prevederi de proiectare
10.1. Clădiri şi alte construcţii
10.2. Echipamente tehnice
Anexa 1 Normele specifice de protecţie a muncii conexe şi/sau complementare
Anexa 2 Standarde conexe
Anexa 3 Ghid de terminologie. Noţiuni de bază
Preambul
Normele specifice de protecţie a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi obligatorii
minimale pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau persoanele fizice de răspundere pentru
prevenirea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a
activităţii respective.
Normele specifice de protecţie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securităţii şi
sănătăţii în muncă, sistem compus din:
- Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii şi de igienă a muncii, general
valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de protecţie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii specifice unor anumite activităţi
sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de
organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscuri comune uneia sau
mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii, pentru activităţile caracterizate prin
pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a
muncii utilizată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei abordări procesul de muncă este
tratat ca un sistem complex, structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează:
- Executantul: persoana fizică implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă şi care are calitatea de angajat cu
contract de muncă ori convenţie civilă sau de membru cooperator sau ucenic, elev, student pe timpul practicii;
- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite
condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
- Mijloacele de producţie: totalitatea mijloa-celor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.)
şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care, unul sau mai mulţi executanţi
îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul normelor specifice de protecţie a muncii, vizând global
desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor
aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant - sarcină de muncă -
mijloace de producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de
reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii constituie, alături de
celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, bază pentru:
- activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
- autorizarea funcţionării persoanelor juridice;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.
În contextul general prezentat, "Normele specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi
podurilor" au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi,
şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol să existe cel
puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.
Structurarea acestei norme este făcută pentru fiecare activitate, prevederile urmând o succesiune logică, corespunzătoare
modului de acţiune al executanţilor în procesul de muncă. Normele mai cuprind şi un capitol de prevederi de proiectare
care vor fi respectate la proiectarea clădirilor, a altor construcţii şi a echipamentelor tehnice, prevederi care rămân
valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standardele din domeniu.
În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai cuprind o anexă în care
sunt explicaţi o serie de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de
prezentate, conform altor acte legislative şi normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri, care precizează
conţinutul articolelor care se referă la această problematică, facilitând astfel pentru utilizatori înţelegerea şi găsirea rapidă
a textelor necesare.
1. Prevederi generale
Conţinut
Art.1
Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri cuprind măsuri
de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice acestor activităţi.
Scop
Art.2
Scopul prezentelor norme specifice este ca prin respectarea măsurilor de prevenire cuprinse să se asigure desfăşurarea în
condiţii de securitate a activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri.
Domeniu de aplicare
Art.3
Prezentele norme specifice se aplică la toate persoanele juridice care desfăşoară activităţi de exploatare şi întreţinere
drumuri şi poduri, cu personal angajat în baza unui contract individual de muncă sau în baza unei convenţii civile. De
asemenea, se aplică membrilor cooperatori şi ucenicilor, elevilor şi studenţilor pe timpul practicii profesionale indiferent
de forma de proprietate a capitalului social şi de modul de organizare al acestora.
Conexiunea cu alte acte normative
Art.4
1) Prevederile cuprinse În prezentele norme specifice se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie
a muncii.
2) Pentru activităţile auxiliare sau conexe activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri se vor aplica
prevederile actelor normative prezentate în Anexa 1.
Revizuirea normelor
Art.5
Prezentele norme specifice se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a
schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul persoanelor juridice sau la nivelul
proceselor de muncă.
2. Prevederi comune activităţilor de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri
4.4.1. Decaparea
Art.122
Se interzice folosirea uneltelor pentru decapare neascuţite sau ale căror cozi prezintă asperităţi, deformaţii sau crăpături.
Art.123
În timpul decapării salariaţii trebuie să păstreze o distanţă corespunzătoare între ei pentru a preveni accidentele prin
desprinderea materialului decapat.
Art.124
Se interzice ieşirea salariaţilor din zona de lucru semnalizată spre partea pe care se desfăşoară circulaţia.
Art.125
Se interzice transportul materialelor prin traversarea drumului aflat în circulaţie.
Art.126
La decaparea cu ciocane pneumatice sau hidraulice se vor respecta prevederile cuprinse În NSSM pentru producerea
aerului comprimat (Anexa 1, poz. 5) referitoare la utilizarea agregatelor mobile de producere a aerului comprimat.
Art.127
Se interzice lucrul cu ciocanele pneumatice sau hidraulice ale căror furtunuri de alimentare sunt deteriorate şi/sau nu sunt
fixate prin coliere metalice.
Art.128
Salariatul care lucrează cu ciocanul pneumatic sau hidraulic nu trebuie să îndrepte dalta către ceilalţi salariaţi.
Art.129
În timpul pauzelor de lucru se va opri alimentarea cu fluidul de acţionare a ciocanelor pneumatice sau hidraulice.
Art.130
Înaintea Începerii lucrului cu maşina de frezat salariatul are obligaţia de a verifica starea tehnică, şi în mod deosebit:
a) starea protectorilor şi/sau a dispozitivelor de protecţie;
b) funcţionarea sistemelor de comandă, de frânare şi de acţionare hidraulică;
c) funcţionarea corectă a semnalizărilor;
d) fixarea corespunzătoare a conveierului de material;
e) starea curelelor de transmisie.
Orice defecţiune constatată se va aduce imediat la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă.
Art.131
Înainte de pornirea maşinii de frezat se va emite un semnal sonor de avertizare.
Art.132
Se interzice lucrul cu maşina de frezat dacă dispozitivele de siguranţă nu funcţionează sau funcţionează defectuos.
Art.133
Se interzice urcarea sau coborârea salariaţilor în sau din maşina de frezat în timpul deplasării.
Art.134
Treptele şi balustradele maşinii de frezat trebuie menţinute în stare de curăţenie.
Art.135
Se interzice accesul salariaţilor care nu au sarcini de muncă în zonele periculoase generate de funcţionarea maşinii de
frezat.
Art.136
Se interzice transportul salariaţilor sau materialelor pe caroseria maşinii de frezat.
4.4.2. Plombarea
Art.137
Încărcarea şi descărcarea nemecanizată a butoaielor cu material de amorsaj în şi din mijlocul de transport se vor efectua
numai pe plan înclinat, amenajat special.
Art.138
Materialul de amorsaj se va transporta numai În butoaie cu capace asigurate Împotriva desfacerii.
Art.139
Se interzice utilizarea unor mijloace improvizate pentru efectuarea amorsării.
Art.140
La descărcarea materialelor prin basculare din autovehicul se interzice staţionarea salariaţilor în zona unde urmează a se
efectua bascularea.
4.4.3. Tratamente
Art.141
Se interzice exploatarea răspânditorului de criblură autopurtat fără ca toţi protectorii să fie montaţi în poziţie de protecţie.
Art.142
În timpul funcţionării răspânditorului de criblură autopurtat se interzice orice intervenţie pentru îndepărtarea corpurilor
străine.
Art.143
În timpul manevrei de cuplare a răspânditorului de criblură la autovehiculul de remorcare se interzice prezenţa
salariaţilor în zona de cuplare.
Art.144
Se interzice orice intervenţie la sistemul hidraulic în timpul funcţionării motorului răspânditorului de criblură.
Art.145
Deplasarea răspânditorului de criblură de la un loc de muncă la altul se va efectua numai după deconectarea prizei de
putere de la pompa hidraulică.
Art.146
Verificarea funcţionării în sarcină sau în gol a răspânditorului de criblură autopurtat se va face numai din partea laterală,
respectiv partea şoferului, interzicându-se prezenţa salariaţilor în spatele autobasculantei.
Art.147
În timpul deplasării se interzic intervenţiile la manetele de reglare a curgerii criblurii sau la clapeta de închidere a
dispozitivului răspânditor.
Art.148
Înainte de pornire conducătorul auto se va asigura de absenţa salariaţilor în zona din faţa răspânditorului de criblură.
Art.149
Se interzice deplasarea salariaţilor pe banda de drum stropită cu bitum sau emulsie.
Art.150
La excutarea lucrărilor de împrăştiere a criblurii se va stabili un cod de semnalizare care va fi însuşit de către toţi
salariaţii participanţi.
Art.151
Se interzice urcarea salariaţilor în bena distribuitorului de criblură în timpul lucrului sau când aceasta este ridicată.
Art.152
Înainte de începerea lucrului cu autodistribuitorul de bitum se vor verifica tuburile flexibile prin care circulă bitumul
fierbinte.
Art.153
Alimentarea injectoarelor fixe sau mobile ale autodistribuitoarelor de bitum se va face numai cu carburantul prevăzut în
Cartea tehnică a utilajului.
Art.154
Se interzice folosirea injectorului mobil În apropierea materialelor inflamabile.
Art.155
Se interzice folosirea injectorului mobil atunci când furtunul de alimentare prezintă scurgeri sau când acesta nu este
racordat corespunzător.
Art.156
Se interzice lăsarea fără supraveghere a injectoarelor în timpul funcţionării.
Art.157
Conductele de alimentare cu combustibil trebuie verificate zilnic dacă sunt în stare de funcţionare (fără scurgeri). Când
se constată defecţiuni salariatul are obligaţia de a întrerupe imediat funcţionarea autodistribuitorului.
Art.158
Înainte de alimentarea autodistribuitorului cu bitum salariaţii sunt obligaţi să verifice:
a) stingerea flăcărilor de la arzătoare;
b) fixarea corespunzătoare a tubului flexibil;
c) oprirea funcţionării motorului.
Art.159
Orice intervenţie la defecţiunile apărute în timpul alimentării cu bitum se va face numai după oprirea curgerii bitumului
prin conducta de alimentare.
Art.160
La executarea stropirii cu bitum se va stabili un cod de semnalizare care va fi însuşit de către toţi salariaţii participanţi la
operaţiune.
Art.161
Stropirea cu bitum se va efectua numai după ce salariaţii s-au îndepărtat de zona de stropire.
Art.162
În cazul folosirii lăncii pentru stropirea manuală cu bitum salariaţii sunt obligaţi să respecte următoarele măsuri:
a) să nu utilizeze tuburi flexibile care prezintă defecţiuni (scurgeri) şi care nu sunt racordate corespunzător;
b) să manevreze lancea astfel încât să evite stropirea altor salariaţi;
c) să efectueze stropirea numai cu spatele la vânt.
Art.163
În timpul alimentării cu combustibil a autodistribuitorului este interzis fumatul sau apropierea cu flăcări deschise.
Art.164
Autodistribuitoarele trebuie să fie dotate cu materiale pentru stingerea incendiilor în conformitate cu prevederile
Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
4.5. Marcarea drumurilor
Art.165
La prepararea şi utilizarea vopselelor pentru marcaje salariaţii sunt obligaţi să respecte prevederile corespunzătoare din
NSSM pentru activităţi de vopsire (Anexa 1, poz. 4).
Art.166
Se interzice prezenţa salariaţilor în caroseria autovehicului care transportă vopsele, diluanţi sau combustibili necesari la
lucrările de marcaj.
Art.167
Este interzis lucrul cu maşina de marcaj dacă lampa de avertizare girofar a acesteia nu funcţionează.
Art.168
Este interzis lucrul cu maşina de marcaj dacă manometrele şi/sau supapele de siguranţă nu funcţionează la parametrii
stabiliţi.
Art.169
Se interzice desfacerea capacelor rezervoarelor de vopsea dacă manometrul indică prezenţa presiunii în rezervor.
Art.170
Orice intervenţie la maşina de marcaj se va efectua în afara carosabilului şi numai după oprirea motorului.
Art.171
Se interzice efectuarea marcajului cu conuri de cauciuc sau plastic în axul drumului de către salariaţi mergând pe jos.
9.3. Staţii de taxare auto pentru accesul pe autostrăzi şi trecere peste poduri
Art.318
Salariaţii sunt obligaţi să traverseze benzile de autostradă de la staţie la cabină, precum şi între cabine numai prin locurile
marcate şi numai după ce s-au asigurat că nu circulă nici un autovehicul.
Art.319
Deschiderea şi închiderea uşilor de la cabine se va efectua numai dacă pe banda de acces nu se află nici un autovehicul în
mişcare.
Art.320
Se interzice utilizarea improvizaţiilor pentru încălzirea cabinelor.
Art.321
Se interzice salariaţilor neautorizaţi orice intervenţie la tablourile sau instalaţiile electrice din cabină. Aceştia trebuie să
comunice imediat conducătorului locului de muncă eventualele defecte.
Art.322
Este interzis ca salariatul care încasează taxa să părăsească cabina pentru îndeplinirea sarcinii de muncă.
Art.323
Se interzice aruncarea de beţe de chibrit aprinse sau resturi de ţigări în coşuri de gunoi sau pe jos, în cabină.
Art.324
Se interzice aprinderea focului în cabină.
ANEXA 1
ANEXA 2
Standarde conexe
1. SR ISO 4304:1994 Instalaţii de ridicat, altele decât macarale mobile şi macarale plutitoare. Condiţii generale
privind stabilitatea.
2. STAS 10278-87 Instalaţii de ridicat. Limitatoare de sarcină şi limitatoare ale momentului de sarcină.
Condiţii tehnice generale de calitate.
8. STAS 6271-81 Prize de pământ pentru instalaţii de telecomunicaţii. Rezistenţa electrică. Prescripţii.
10. STAS 10241-80 Maşini pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor. Repartizoare-finisoare de mixturi
bituminoase şi beton de ciment. Parametri principali.
12. STAS 1848/3-86 Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcătuire.
13. SR 1848-4:1995 Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Amplasare şi funcţionare.
16. STAS 10795 /1-76 Tehnica traficului rutier. Metode de investigare a circulaţiei. Clasificare.
17. STAS 10795 /2-80 Tehnica traficului rutier. Aparatură pentru înregistrarea traficului rutier. Clasificare.
18. STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea
degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.
19. STAS 11210-88 Lucrări de drumuri. Plantaţii rutiere. Prescripţii generale de execuţie.
20. STAS 1948/1-91 Lucrări de drumuri. Stâlpi de ghidare şi parapete. Prescripţii generale de proiectare şi
amplasare pe drumuri.
21. STAS 9404-81 Construcţii civile, industriale şi agricole. Schele metalice cu platfomă autoridicătoare.
Prescripţii tehnice de montaj şi exploatare.
22. SR ISO 2860:1997 Maşini de terasament. Dimensiuni minime pentru deschideri de acces.
25. STAS 11165-90 Maşini de terasamente. Echipamente de frânare. Condiţii tehnice generale de calitate.
26. STAS 6926/17-85 Vehicule rutiere. Asigurarea protecţiei ocupanţiilor din cabinele vehiculelor utilitare.
Metode de încercare.
27. STAS 10101/OB-87 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru podurile de cale ferată şi
de şosea.
ANEXA 3
Ghid de terminologie
1. Accident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza
căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă o incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate sau
deces.
2. Boli profesionale: afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi,
fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului în procesul de muncă.
3. Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină singur sau În asociere cu un protector riscul de accidentare.
4. Echipament individual de lucru (EIL): totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru
protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.
5. Echipament individual de protecţie (EIP): totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de
muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
6. Echipamente tehnice: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare
necesare în procesul muncii.
7. Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale
sistemului de muncă executant - sarcina de muncă -mijloacele de producţie - mediul de muncă, ce caracterizează riscurile
proprii acestor elemente şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului pot provoca accidente de muncă sau boli
profesionale.
8. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul
unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştiintelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea
muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
9. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii
muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi. Elaborarea lor de
către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale
de securitate a muncii şi normele specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în
unitate, sau voluntară, atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii
muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
10. Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea
pericolelor sau reducerea riscurilor.
11. Proces de muncă: succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului cu ajutorul mijloacelor de
producţie.
12. Protector: mijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţia prin interpunerea ca obstacol
(fizic) între pericol şi persoana expusă.
13. Risc : probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectării a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.