Pascaru Constantin

Clasa a XII-a A
 Tenis de masă
Tenisul de masă este un sport în care doi sau patru jucători lovesc o minge ușoară de la
unii la alții cu ajutorul unor palete. Jocul are loc pe o masă separată în două de un fileu. Un
jucător trebuie să lase mingea jucată spre el să cadă o singură dată pe partea sa de masă și trebuie
să o trimită înapoi pe partea de masă a adversarului. Jocul se desfășoară cu viteză mare și
necesită reflexe rapide. Un jucător bun poate imprima efect mingii, ceea ce face ca ricoșajul din
masă sau paleta adversarului să fie imprevizibil. Este de mentionat faptul că ”recordul” în
domeniul ”jocului pasiv” îl dețin românul Paneth Farkas și polonezul A. Ehrhich, care au jucat
timp de 2 ore și 12 minute pentru a face un singur punct. Tenisul de masă este foarte popular, în
special în Asia de Est. Este printre cele mai populare sporturi din lume ca număr de jucători, și
unul din cele mai noi sporturi majore.

.
Tenisul de masă este la nivel de organizație mondială condusă de Federația Internaționala de
Tenis de Masă (International Table Tennis Federation), fondată în Berlin, Germania, 1926. În
prezent, Federația include 226 de asociații membre. Regulile oficiale ale tenisului de masă sunt
specificate în manualul Federației. Tenisul de masă a devenit un sport olimpic din 1988 cu mai
multe categorii de probe. Din 1988 până în 2004, acestea erau individual masculin, individual
femenin, dublu masculin, dublu femenin, dublu mixt
Istoricul acestui sport este unic și deosebit de interesant. A fost ca și cum o civilizație
întreagă ar fi apărut dintr-o dată, pentru a dispărea, mai apoi, în uitare, renascând după un timp
cu aceeași vigoare, dar, de aceasta dată, urmând calea firească a afirmării si perfecționării. Cea
dintâi perioadă a istoriei sale se plasează între începutul anilor 1880 si 1904, perioadă în care
noul joc a devenit una din marile pasiuni ale sfârșitului de secol, provocând reacții pro și contra
de o intensitate rar întâlnită, pentru că, apoi, cam pâna în 1922, să intre într-un anonimat deplin,
disparând din preocupări la fel de brusc cum apăruse. Noua aventură începe în 1922, când tenisul
de masă revine în actualitate și evoluează spre campionate mondiale – printre puținele care au o
longevitate, fară întrerupere, de peste jumătate de veac, patrunzând, în 1988, cunoscut cu
denumiri: tenis miniatural, de sală; joc de masă, de salon; ping-pong; pom-pom; puch-ball;
gossima, cea mai folosită fiind desigur ping-pong. Contextul mondial 15 ianuarie 1926 este o zi
memorabilă pentru istoria tenisului de masă, la acea data punându-se prima semnatură pe actul
de naștere al viitoarei Federații Internationale și al Campionatelor Mondiale. In ianuarie 1926, la
Berlin, Wilmesdorf, avea loc cea de a doua ediție a campionatelor internaționale ale Germaniei,
moment în care, la inițiativa dr. Olaf Lehman, la Clubul de tenis de masă „Galben-Alb, Berlin,
1900”, situat în Berlin Wilmesdorf, pe Kaiser Alee 45-50, s-au reunit conducătorii delegațiilor
participante la concursul amintit: Anglia, Austria, Germania, Ungaria, precum și câte un
reprezentant din partea Cehoslovaciei și a Suediei. În urma discuțiilor s-a stabilit organizarea
unui Campionat European, care ar fi urmat să se desfașoare la Londra, în decembrie același an.
Numai că, la 6 decembrie 1926, la Memorial Hali, Farrington Street Londra, jucători din șapte
țări s-au reunit pentru a-și disputa titlurile a ceea ce avea să fie, în cele din urmă, prima ediție a
Campionatelor Mondiale – și nu europene, cum se decisese anterior. Cea dintâi ediție a CE a
avut loc abia peste trei decenii, la Budapesta. în urma desfașurării CM, a avut loc Congresul
Federației Internaționale care, cu această ocazie, a constituit Federația Internațională de Tenis de
Masă (International Table Tennis Federation, ITTF), membre fondatoare
fiind: Anglia, Austria, Cehoslovacia, Danemarca, India, Suedia, Țara Galilor și Ungaria;
președinte: Ivor Montagu, care va ramâne în funcție timp de 41 de ani. În decursul a trei sferturi
de veac, ITTF și-a diversificat activitatea, apărând federații continentale (africană, asiatică,
europeană, latino-americană, cea din Oceania) sau regionale (arabă, balcanică, caraibiană, ibero-
americană, nordică, sud-americană).
 Masa de tenis este dreptunghiulară, cu suprafața de joc netedă și perfect orizontală, putând fi
confecționată din orice material (lemn, plastic etc.). Mingea este sferică, confecționată din
celuloid sau alt material plastic, de culoare albă mată, având greutatea de 2,40 g – 2,53 g și
circumferința de 37,2 – 38,2 mm. Fileul are o lungime de 183 cm, partea sa superioară fiind la
15,25 cm de la suprafața mesei. Paleta poate avea orice formă, dimensiune sau greutate. Singura
cerință regulamentară se referă la grosimea stratului acoperit care nu poate depași 4 mm, iar
culoarea sa fie închisă și mată. Un meci se poate disputa după sistemul ”2 seturi din 3”, sau ”3
seturi câștigate din 5”. Un set este câștigat de către un jucător care realizează primul 11 puncte;
când ambii jucători au acumulat 10 puncte, sunt necesare pentru victorie 2 puncte diferență față
de adversar. Schimbarea serviciului se efectuează după fiecare serie de 2 puncte; de la scorul de
10, schimburile de servici au loc alternativ dupa fiecare punct. Jucatorii schimba terenul dupa
fiecare set.
Regulile de joc
Redacția completă a regulilor de tenis de masă are un volum de zeci de pagini. Federațiile
din majoritatea țărilor aprobă regulile în conformitate cu acceptul acordat de Federația
Internațională de Tenis de Masă (ITTF). O ediție completă a regulilor moderne ale jocului este
disponibilă pe pagina oficială a Federației Internaționale de Tenis de Masă
Definiții
În regulile tenisului de masă există următoarele definiții
„Un joc” este perioada când mingea este jucată. Mingea este în joc, din momentul în
care, pentru executarea serviciului, se află staționară în palma întinsă a mâinii libere, este
proiectată pentru serviciu și pâna în momentul când ea a atins orice altceva în afara suprafeței de
joc, a fileului sau a accesoriilor acestuia, a paletei ținută în mâna paletei, sau mâna paletei sub
încheietura acesteia, sau când schimbul s-a terminat printr-o decizie de rejucare, sau prin
acordarea punctului.
„Joc anulat”, jocul în care rezultatul nu este înregistrat.
„Un punct”, jocul în care rezultatul este înregistrat.
„Mâna paletei”, este mâna care ține paleta.
„Mâna liberă”, este mâna care nu ține paleta.
„Un jucător lovește mingea”, dacă o atinge cu paleta ținută în mână sau cu mâna paletei,
dedesubtul încheieturii.
„Un jucător obstrucționează mingea”, dacă el atinge mingea fără ca aceasta să fi trecut
peste suprafața sa de joc, sau linia ei de fund, fără să o fi atins, cu toate că ultima oară a fost
lovită de oponentul său.
„Jucătorul de serviciu”, este cel care trebuie să lovească primul mingea în joc.
„Jucătorul la primire”, este cel care va lovi al doilea mingea în joc.
„Arbitrul”, este persoana desemnată să conducă și să controleze un meci.

Masa

Masa de tenis - o masă specială, împărțită de fileu în două jumătăți. Are dimensiuni care
sunt standarde internaționale: lungime 274 cm, lățime 152,5 cm, înălțime 76 cm . Masa este
confecționată din materiale dense, cum ar fi PAL, aluminiu, plastic, melamină, material
compozit SMC 1800 , vopsit cel mai adesea în verde sau albastru închis.
 Suprafața de joc include marginile superioare (colțurile) mesei, părțile aflate sub aceste
margini nu sunt considerate suprafețe de joc.
Suprafața de joc poate fi făcută din orice material și ar trebui să ofere o revenire uniformă
de aproximativ 23 cm când o minge standard cade pe ea de la o înălțime de 30 cm. Suprafața
mesei este împărțită în două jumătăți de fileu poziționat vertical. Suprafața de joc a mesei trebuie
să fie o culoare mată, uniformă, închisă. Ar trebui să existe marcaje de-a lungul fiecărei margini
a mesei - o linie albă cu o lățime de 20 mm. Când se folosește masa pentru un joc dublu, în
mijlocul mesei se aplică o linie albă de 3 mm lată, perpendiculară fileului.
Fileu
Setul constă din fileul propriu-zis, suspensiile fileului, stâlpii de susținere, inclusiv
clemele care prind de masă stâlpii de susținere. Fileul are o lungime de 183 cm, partea sa
superioară fiind la 15,25 cm de la suprafața mesei.
Mingea
Mingea pentru tenis de masă este fabricată din celuloid sau plastic similar. Pînă în
anul 2000, s-au folosit mingi cu un diametru de 38 mm, din 2000, diametrul mingii a devenit de
40 mm, greutatea fiind de 2,7 g . Mingea poate fi albă sau portocalie, întotdeauna mată. mingi de
culoare diferită în competițiile internaționale nu au fost utilizate de cel puțin din 2007 .
La 6 februarie 2014, Federația Internațională de Tenis de Masă (ITTF) a anunțat
adoptarea unei noi mingi de tenis de masă, din plastic, în loc de celuloid. Noua minge este
marcată cu denumirea "40+", diametrul acesteia fiind ușor mai mare de 40 mm. Noua minge a
devenit obligatorie pentru competițiile mondiale oficiale începând cu 1 iulie 2014 . În alte
competiții, la discreția organizatorilor, pot fi utilizate ambele tipuri de mingi, fie cu minea de
plastic, fie cu cea din celuloid.
În vara anului 2014, au apărut informații despre introducerea unei mingi alb-portocalii în
două culori pentru tenis de masă. Pentru prima dată, mingea a fost testată oficial în Super
League din China în august 2014. În octombrie 2014, în timpul jocurilor din Cupa Euro-Asiatică,
a fost folosită o minge cu două culori. În mai 2015, Adunarea Generală a ITTF urma să decidă
asupra utilizării unei mingi cu două culori în toate competițiile oficiale, dar spre sfârșitul anului
2017 nu se atestă informații cu privire la planurile de utilizare a unor astfel de mingi.
Paleta
Jocul folosește o paletă din lemn (de bază), acoperită cu unul sau două straturi de cauciuc
speciale (pernuțe) pe ambele părți. Suprafețele opuse ale rachetei pot fi diferite, acestea trebuie
să fie de culoare uniformă și mată, de o parte - negru, iar celălalt - roșu strălucitor.
Baza rachetei este realizată din mai multe straturi diferite din lemn și din mai multe
straturi de titan, carbon și alte materiale. Suprafețele sunt formate, de regulă, din două straturi:
stratul exterior din cauciucu și interior din burete. Stratul de cauciuc poate fi de două tipuri -
zimți pe interior și zimți pe exterior. Buretele este diferit după duritate, fiind măsurat în grade -
cu aproximativ 30 °, moale, până la aproape 70 ° dur. De asemenea, același model al căptușelii
este realizat cu bureți de diferite grosimi, care își schimbă caracteristicile. Normele limitează
grosimea totală (cauciuc plus burete) a căptușelilor. Uneori nu se folosește burete și cauciucul se
aplică direct pe bază.
Paletele profesionale se fac la comandă. Jucătorul sau antrenorul jucătorului selectează
baza și căptușeala în mod individual.
Conform regulilor ITTF, baza rachetei ar trebui să fie de cel puțin 85% din lemn.
La începutul jocului, precum și la schimbarea rachetei jucătorul trebuie să arate racheta
adversarilor, iar un judecător examinează și fie confirmă, fie infirmă respectarea normelor.
Terenul de joacă
Dimensiunile terenului de joacă (marcat cu garduri cu o înălțime de 60-65 cm) sunt de 6 × 12 m,
pentru concursurile internaționale - 7 × 14 m. Masa de tenis este poziționată în centrul terenului.
Spectatorii trebuie să se afle în afara zonei marcate cu garduri[