Universitatea Valahia Targoviste

Facultatea de Stiinte Umaniste

Dep. Educatie Fizica si Sport

REFERAT
Activitati de timp liber
Biliard

Balasa Alexandru
Student Anul II

Biliardul este o familie de jocuri ce sunt jucate pe o mas (de

obicei verde i cu ase guri numite buzunarele mesei), cu un b, numit
tac, folsit pentru a lovi bilele, ca acestea s se mite pe suprafaa mesei.
n anumite contexte, cuvntul "biliard" se refer cu siguran la unul din
jocuri, biliardul englezesc sau biliardul carambole. n Romnia termenul de
biliard este bine definit i nu are mai multe variante. El este cunoscut ca
fiind un joc de amatori ce se joac prin baruri. La noi biliardul nu are
aceai valoare pe care o are n rile n care acesta s-a dezvoltat.
Toate jocurile de biliard sunt evoluate ca jocuri de interior i
provenite de la jocurile de exterior, acelea cu minge i bt. Cuvntul
biliard se crede a fi provenit de la cuvntul franuzesc 'billart' care
nseamn buzdugan sau mciuc, predecesorul modernului tac de astzi.
Echipament
Bile de biliard
Numrul, tipul, diametrul,
culoarea i modeulul bilelor de biliard
difer dup tipul de joc de biliard care
este jucat. n 8-balls, straight pool, i
alte jocuri nrudite cu aceste dou, sunt
implicate 16 bile : cinsprezece dintre
ele fiind colorate i una singur alb
complet. Bilele cu nr. inscripionat de la
1 la 7 se numesc pline fiind colorate n
totalitate cu galben, albastru, rou,
mov, portocaliu, verde i rou nchis sau maro. Bilele 9-15 sunt albe,
fiecare avnd o singur parte cu o band colorat care se potrivete cu
culorile bilelor colorate n totalitate; bila nr 9 are o dung galben, bila nr.
10 are o dung albastr, .a. Bila nr. 8 este neagr n totalitate. n jocule 9ball, sunt folosite doar bilele cu nr. de la 1 la 9 . Bilele regulamentare au
5.7 centimetri n diametru, si greutate cuprins ntre 156 i 170 de grame.
Alte proprieti specifice cum ar fi: duritatea, coeficientul de frecare,
elasticitatea sunt foarte importante.
Unele bile folosite n jocurile televizate sunt colorate diferit pentru a
putea fi distinse pe imaginile ecranului de la televizor. Bila nr. 4 folosit n
astfel de jocuri este colorat n roz n loc de mov, iar bila nr. 7 este
colorat ntr-o nuan de maro mai deschis dect de obicei. Dungile de
pe bilele nr 12 i 15 sunt colorate n acelai mod. Mai trziu pentru a da un
efect de recunoatere mai uor bilele folosite n astfel de jocuri au fost
punctate.
n tipul de joc de biliard numit snooker, sunt prezente 15 bile roii,
ase bile colorate (galben, verde, maro, albastru, roz, i negru), and i o
bil alb principal. De obicei bilele nu sunt numerotate. Aceste bile au
diametrul normal de 5.2 centimetri.

n jocurile cum sunt carom, straight billiards, biliardul englezesc,

balkline, si three cushion, pe mas se afl dou mingi albe i una roie.
Una din bile este alb n totalitae iar cealat este ori galben, ori alb i cu
un punct rou. Aceste tipuri de bile au n general 7 centimetri n diametru.
Bilele de biliard au fost fcute iniial din filde importat din Africa. La
inceputul secolului 20, in parte datoria proteciei mediului, industria
biliardului a realizat ca sursele de filde sunt finite. Acest lucru a dat un
impuls inventatorilor sa creeze o alternativ. Astfel, John Wesley Hyatt a
creat primul plastic industrial, Nitratul de Celuloz(Cellulose Nitrate), sub
numele comercial de Celuloid(Celluloid).

Masa de biliard

Exist multe mrimi i stiluri de

mese de biliard. De obicei, mesele sunt
de dou ori mai lungi dect limea.
Majoritatea meselor au lungimea de
2,1, 2,4 sau 2,7 metrii (7, 8 sau 9
picioare). Snooker-ul i biliardul
englezesc au lungimea meselor de 3,6
metri (12 picioare). Slile de biliard
obinuiesc s aiv mese de 3,6 metri,
iar barurile folosesc mese de 2,7 metri care deobicei sunt pltite.
Compromisul fcut de cei care au o mas de biliard n propria locuin este
dat de spaiu, astfel alegndu-se doar mese de 2,4 metri. Mesele de
calitate sunt de obicei de 2,7 metri i sunt fcut dintr-o singur bucat,
respectiv o lespede de granit sau o plac grea de ardezie prevenind astfel
distrugerea i modificrile care pot surveni n urma umezelii. Mesele de
biliard au 6 buzunare, trei pe fiecare parte. Mesele sunt acoperite cu pnz
special de biliard (un fel de psl). Dunga mesei, care primete dese
lovituri sunt acoperite cu o pnz mai puin alunecoas. Pnza de calitate
este mai alunecoas. mbrcmintea tradiional a meselor de snooker au
un fel de puf iar bilele se comport diferit cnd se izbesc de acest puf.
mbrcmintea mesei de biliard este de obicei verde reflectnd originile.

Tacurile

Biliardul este jucat cu un b

cunoscut i ca tac. Un tac este ori un b
care este mai subire la un capt si care
se ngroa treptat spre mner ori un
b care este desparit la mijloc de un
filament de metal sau "phenolic resin".
Captul (mnerul) tacului este partea
care are circumferina mai mare. Partea
mai subire a tacului se numeste "shaft".
Tacurile de calitate sunt n general cele
fcute din dou pri i folosind lemn
destul de tare, de obicei arar pentru
cele de biliard i frasin pentru cele de
"snooker". Toate tacurile sunt subiate

de la mner ctre vrf.Vrful de piele i creta sunt folosite la imprimarea

efectului(english) bilei albe. Tacurile ieftine sunt in general dintr-o singur
bucat i sunt construite din aluminiu sau lemn, iar vrfurile sunt de
calitate inferioar. Un tac de calitate poate fi scump si este fcut uneori
din lemn exotic i alte materiale scumpe fiind decorat cu diverse modele.
n general juctorii cu experien folosesc mai multe tacuri pe parcursul
unui joc, acestea incluznd un tac pentru spargere i un tac mai scurt i
mai uor cu vrf special pentru loviturile srite.

Creta

Creta este folosit deseori pentru

vrful tacului, pentru a-i crete friciunea
atunci cnd aceasta lovete mingea alb.
Friciunea crescut face ca bila s se nvrt
mai mult i reduce riscul de a grei lovitura
(neintenionat s alunece pe lng bila alb
i s loveasc alt bil).

Tipuri de joc
8 Ball este un joc de biliard in care fiecare lovitura trebuie anuntata
si care se joaca cu o bila alba si 15 bile-tinta numerotate de la 1 la 15. Un
jucator trebuie sa introduca in cosuri bilele numerotate de la 1 la 7 (culori
pline), in timp ce adversarul sau va trebui sa joace bilele de la 9 la 15 (cele
dungate). Pentru a castiga jocul, un jucator trebuie sa introduca in mod
regulamentar in cosuri setul sau de 7 bile si, in final, bila neagra.

9 Ball se joaca cu 9 bile colorate, numerotate de la 1 la 9, si cu bila

alba. La fiecare lovitura, prima bila pe care bila alba trebuie sa o atinga
este cea cu numarul cel mai mic de pe masa, dar bilele nu trebuie sa fie
introduse in ordine in cosuri. Daca un jucator introduce regulamentar o
bila, va ramane la masa pentru alta lovitura si va juca pana ce va rata, va
comite un fault sau va castiga jocul. Dupa o ratare, jucatorul ce urmeaza
va trebui sa joace din pozitia lasata pe masa de jucatorul anterior dar,
dupa orice fault, el poate sa inceapa cu bila alba de oriunde de pe masa.
Jucatorii nu au obligatia de a anunta nici o lovitura. Jocul se sfarseste cand
unul dintre jucatori a castigat numarul impus de partide.

One pocket (un buzunar) este un joc de strategie ntre doi

juctori. Fiecarui juctor i este atribuit un buzunar de col de pe masa de
biliard. Acesta este singurul buzunar pe care fiecare juctor l poate folosi
pentru a introduce bile. Primul dintre cei doi juctori care introduce o
majoritate de bile (8) n buzunar, castig partida. Spre deosebire de '8-ball'
i '9-ball', acest joc pune mai mult accent pe strategia de defensiv dect

pe cea de ofensiva. Se spune c dac '8-ball' se aseamn cu jocul de

dame, 'one-pocket' se aseamn cu jocul de sah.

Carambolul se joaca cu trei bile: doua albe si una rosie. Fiecare

jucator are cate o bila alba proprie pe care este obligat sa o loveasca
prima cu tacul. Bila rosie nu va fi niciodata lovita cu tacul prima. Una
dintre cele doua bile albe are unul sau mai multe puncte colorate pentru a
putea fi diferentiata de cealalta.
Carambolul cu 3 mante. Trei mante inseamna trei impacturi
cu manta. Numarul acesta nu inseamna trei mante diferite. 0 lovitura
valabila poate fi executata pe o singura manta, ca urmare a unei lovituri
cu efect. 0 lovitura cu trei mante este valabila si se puncteaza cu un punct
in urmatoarele conditii:
- bila alba loveste o bila-obiect si apoi loveste trei sau mai multe mante
inainte de a lovi a doua bila-obiect;
- bila alba loveste trei sau mai multe mante si apoi loveste cele doua bileobiect;
- bila alba loveste o manta, apoi o bila-obiect, apoi loveste doua sau mai
multe mante inainte de a lovi a doua bila-obiect;
- bila alba loveste doua mante, apoi o bila-obiect si apoi loveste una sau
mai multe mante, inainte de a lovi a doua bila-obiect.
Snooker, se desfoar ntre doi juctori, sau, uneori, ntre dou

echipe de cte doi juctori. Pe mas sunt plasate, la nceputul fiecrui joc,
22 bile. Exist:

15 bile roii, valornd cte un punct fiecare,

6 bile, numite bile colorate, astfel: o bil galben, valornd 2

puncte, una verde (3 puncte), una maro (4 puncte), una albastr (5
puncte), una roz (6 puncte) i o bil neagr (7 puncte).

o bil alb.
Juctorii lovesc, pe rnd, bila alb, cu ajutorul unui b numit tac.
Scopul jocului este introducerea bilelor roii i a celor colorate n buzunare,
conform cu regulile jocului, i obinerea unui punctaj mai mare dect cel
obinut de adversar.

Stecca, este un joc care se desfasoara pe o masa de joc

dreptunghiulara, fara gauri.Jocul se joaca cu trei bile:bila alba ,bila galbena
si bila rosie.Pe mijlocul mesei sunt dispuse in forma de romb patru popice
mici,numite chegle,avand in centrul rombului o a cincea chegla,de culoare
rosie. Scopul jocului este de a realiza un numar predeterminat de puncte
(de obicei 50). Punctele se realizeaza prin (1) doborarea cheglelor cu bila
adversarului, (2) realizarea de carambol cu una din bile si bila rosie si (3)
marcarea de puncte datorita greselilor adversarului.La fiecare lovitura
numarul total de puncte realizat se aditioneaza la punctajul precedent
pana se atinge plafonul de puncte necesar pentru castigarea partidei.

Cele mai populare dintre aceste jocuri sunt: 8 all, 9

Ball si Snooker.

BILA 8
1. ObiectuI jocului
Bila 8 este un joc de biliard in care fiecare lovitura trebuie anuntata si care
se joaca cu o bila alba si 15 bile-tinta numerotate de la 1 la 15. Un jucator
trebuie sa introduca in cosuri bilele numerotate de la 1 la 7 (culori pline),
in timp ce adversarul sau va trebui sa joace bilele de la 9 la 15 (cele
dungate). Pentru a castiga jocul, un jucator trebuie sa introduca in mod
regulamentar in cosuri setul sau de 7 bile si, in final, bila neagra.
2. Lovitura anuntata
In acest tip de joc de biliard, loviturile al caror scop este evident nu trebuie
anuntate. Este dreptul adversarului sa intrebe care va fi bila-tinta si cosul
in care urmeaza a fi introdusa, in cazul in care acest lucru nu-i este clar.
Loviturile cu manta sau combinatiile nu sunt considerate evidente si
trebuie anuntate, atat bila-tinta cat si cosul tintit. Cand se anunta o
lovitura, nu este niciodata necesar sa se indice detalii cum ar fi numarul
de ricoseuri din mante, carambolurile etc. Bilele introduse in cosuri ca
urmare a unei greseli raman in cosuri, indiferent carui jucator apartin.
Spargerea de debut a bilelor nu este o lovitura anuntata. Jucatorul care
executa lovitura de spargere are dreptul sa ramana la masa de joc daca a
introdus in mod corect o bila-tinta.

3. Gruparea bilelor
Bilele sunt grupate intr-un triunghi avand bila 8 in centrul triunghiului si
bila din varful triunghiului pe punctul de fund. Bilele din colturile
triunghiului trebuie sa fie din gupuri diferite (intr-un colt o bila plina, iar in
celalalt o bila dungata).
4. Spargerea alternativa
Castigatorul tragerii la sorti (sau al lag-ului) are dreptul de a sparge primul.
In timpul competitiilor individuale, dreptul de a sparge primul altemeaza la
fiecare joc nou.

5. Faulturi la lovituri sarite si ocolite

Daca un meci nu este condus de un arbitru, atunci jucatorii trebuie sa fie
constienti ca, daca in incercarea de a executa o lovitura sarita sau ocolita
bila alba va atinge in traiectoria sa alta bila decat bila-tinta (chiar si in
cazul cand aceasta atingere s-a produs cu tacul, mana, prelungitorul etc.
lovitura respecfiva va fi considerata fault.
6. Lovitura de spargere regulamentara
Pentru a executa o spargere regulamentara, cel ce sparge, (cu bila alba in
mana in spatele liniei de bataie) va trebui:
- fie sa introduca o bila in cos;
- fie sa trimita in manta eel putin patru bile numerotate. Daca nu reuseste
sa indeplineasca eel putin una din aceste conditii, lovitura se considera
fault, iar jucatorul care vine la masa are dreptui de a opta intre:
- a accepta pozitia de pe masa si a juca;
- a solicita regruparea bilelor pentru a executa el insusi lovitura de
spargere, sau de a oferi adversarului aceasta posibilitate.
7. Scratch la o spargere regulamentara
Daca un jucator comite scratch (adica introduce bila alba intr-un cos):
- toate bilele intrate in cosuri raman acolo (exceptie: bila 8, vezi regula 9.);
- lovitura este considerate fault;
- masa este deschisa (adica spargerea se considera corect efectuata, iar
alegerea bilelor nu s-a facut inca).
Atentie! Jucatorul care urmeaza la masa are bila alba in mana, in spatele
liniei de bataie, si nu are dreptul sa loveasca o bila-tinta care se afla in
spatele acestei linii, cu exceptia situatiei in care trimite mai intai bila alba
in afara zonei de bataie, facand-o sa revina in interiorul acesteia dupa
impactul cu o manta sau cu o alta bila.
8. Bile colorate sarite de pe masa la spargere
Daca un jucator care executa spargerea de debut face ca una sau mai
multe bile colorate sa sara de pe masa, se considera fault si adversarul are
dreptul de a opta intre:
- a accepta situatia de pe masa si a juca;
- de a beneficia de fault cu bila alba in mana, in spatele liniei de, bataie.
9. Bila 8 intra in cos din spargere
Daca bila 8 intra in cos, direct din spargere, jucatorul aflat la masa poate
cere fie regruparea bilelor, fie reasezarea bilei 8 pe spotul de fund si
continuarea jocului. Daca jucatorul aflat la masa comite scratch la
spargere si, totodata, introduce in cos si bila 8, adversarul are dreptul de a
cere fie regruparea bilelor pe masa, fie reasezarea bilei 8 pe spotul de fund
si continuarea jocului cu bila alba in mana in spatele liniei de bataie.
10. Masa deschisa
Masa este ,,deschisa" atunci cand alegerea grupurilor de bile (culori pline
sau dungate) nu s-a facut inca. Cand masa este deschisa, este
regulamentar sa lovesti o bila plina mai intai pentru a introduce una
dungata sau invers.
Nota: masa este intotdeauna deschisa dupa spargerea de debut.
Atunci cand masa este deschisa, este regulamentar sa se poata lovi mai
intai orice bila plina, dungata sau bila 8. Daca masa este deschisa si bila 8
este cea aleasa drept tinta si lovita cu bila alba, atunci:

- jucatorul pierde randul;

- masa ramane deschisa;
-bilele introduse neregulamentar in cosuri raman in cosuri si jucatorul care
vine la masa trebuie sa joace din pozitia existenta pe masa.
11. Alegerea grupurilor de bile
Alegerea bilelor de culoare plina sau dungate nu se face in urma loviturii
de spargere, chiar daca bilele introduse fac parte din una sau din ambele
grupe. Masa este deschisa intotdeauna dupa lovitura de spargere.
Adjudecarea grupei se face doar dupa ce un jucator a introdus in cos, in
mod regulamentar, o bila anuntata, dupa momentul in care s-a creat
situatia de masa deschisa.
12. Lovitura regulamentara
La toate loviturile (cu exceptia celei de spargere sau cand masa este
deschisa), tragatorul trebuie sa loveasca mai intai una din bilele grupei
sale si:
- sa o introduca in cos;
- daca nici o bila nu este introdusa dupa impactul cu bila alba, oricare bila
de pe masa trebuie sa atinga o manta. Daca nici una din aceste conditii nu
este indeplinita, lovitura este considerata fault.
13. Lovitura de siguranta
Exista o posibilitate prin care jucatorul, indiferent din ce motive de tactica,
poate ceda randul adversarului dupa ce introduce in mod corect o bila.
Aceasta posibilitate se numeste lovitura de siguranta si este considerata
regulamentara. Daca jucatorul care este la masa vrea sa joace la
siguranta, introducand in cos o bila clara, va trebui sa anunte siguranta
inaintea executarii loviturii. Daca anuntul nu este facut si una din bilele
grupului sau este introdusa in cos, va trebui sa joace in continuare. Orice
bila introdusa in cos in urma unei lovituri de siguranta ramane in cos.
14. Punctajul
Un jucator are dreptul de a juca pana in momentul in care rateaza
introducerea in cos a uneia dintre bilele apartinand grupului sau de bile.
Dupa ce un jucator a reusit sa introduca regulamentar toate bilele sale, va
juca pentru a introduce in cos si bila 8.
15. Penalizarea pentru fault
Un jucator are dreptul de a juca pana in momentul in care rateaza
introducerea in cos a uneia dintre bilele apartinand grupului sau de bile.
Dupa ce un jucator a reusit sa introduca regulamentar toate bilele sale, va
juca pentru a introduce in cos si bila 8.
16. lovituri combinate
Loviturile in combinatie sunt permise; bila 8 nu poate fi folosita prima in
combinatie, cu exceptia situatiei cand masa este deschisa.
17. Bilele introduse neregulamentar in cosuri
Se considera ca o bila a fost introdusa neregulamentar in cos atunci cand:
- se comite fault in cadrul aceleiasi lovituri;
- bila nu intra in cosul in care a fost anuntata;
- nu se anunta siguranta inaintea executarii loviturii.
Bilele introduse neregulamentar raman in cosuri.
18. Bilele colorate sarite de pe masa
Daca o bila colorata sare de pe masa, se considera fault, iar jucatorul isi
pierde randul. Daca acest lucru se intampla cu bila 8, se pierde jocul. Bilele

sarite vor fi repozitionate in ordine numerica, conform regulamentului

general in acest sens.
19. Jucarea bilei 8
Atunci cand se joaca bila 8, un scratch sau un fault nu inseamna pierderea
meciului daca bila 8 nu este introdusa in cos sau nu sare de pe masa.
Jucatorul care vine la masa are bila alba in mana.
20. Pierdere jocului
Un jucator pierde jocul daca comite una din urmatoarele greseli:
- comite un fault atunci cand introduce bila 8 (exceptie: vezi bila 8
introdusa la spargerea de debut);
- introduce bila 8 din aceeasi lovitura cu care a jucat ultima bila din grupa
lui;
- face ca bila 8 sa sara de pe masa (valabil pentru orice moment al
iocului);
- introduce bila 8 in alt cos decat cel desemnat;
- introduce bila 8 cand nu era randul ei.
Nota: toate infractiunile trebuie anuntate inainte de a se executa o alta
lovitura. Altminteri, se va considera ca nu s-a comis nici o infractiune.
21. Meci nul
Daca dupa trei veniri la masa consecutive ale fiecarui jucator (6 tururi in
total), nici un jucator nu mai incearca sa castige jocul (decizia arbitrului)
deoarece jucand in continuare ar putea, dupa toate probabilitatile, sa
piarda jocul, bilele vor fi regrupate urmand sa se refaca jocul, cu acelasi
jucator la spargere, ca si in jocul anterior.
Nota: trei greseli consecutive ale aceluiasi jucator nu conduc la pierderea
jocului.

BILA 9
1. Jocul in sine
Bila 9 se joaca cu 9 bile colorate, numerotate de la 1 la 9, si cu bila alba.
La fiecare lovitura, prima bila pe care bila alba trebuie sa o atinga este cea
cu numarul cel mai mic de pe masa, dar bilele nu trebuie sa fie introduse
in ordine in cosuri. Daca un jucator introduce regulamentar o bila, va
ramane la masa pentru alta lovitura si va juca pana ce va rata, va comite
un fault sau va castiga jocul. Dupa o ratare, jucatorul ce urmeaza va trebui
sa joace din pozitia lasata pe masa de jucatorul anterior dar, dupa orice
fault, el poate sa inceapa cu bila alba de oriunde de pe masa. Jucatorii nu
au obligatia de a anunta nici o lovitura. Jocul se sfarseste cand unul dintre
jucatori a castigat numarul impus de partide.
2. Gruparea bilelor la spargere
La spargerea de debut, bilele colorate sunt grupate in forma de romb, cu
bila 1 in varf, pe punctul de fund, cu bila 9 in centrul rombului si cu
celelalte bile asezate la intamplare si grupate cat mai strans posibil. Jocul
incepe cu bila alba in mana, in spatele liniei de bataie.

3. Lovitura de spargere regulamentara

Regulile care guvemeaza lovitura de spargere sunt aceleasi ca si pentru
celelalte lovituri, cu urmatoarele , exceptii:
a) cel ce sparge trebuie sa loveasca mai intai bila 1 si:
I.) fie sa introduca o bila in cos,
II.) fie sa trimita in manta cel putin patru bile numerotate;
b) daca bila alba este introdusa in cos sau trimisa in afara mesei, sau
daca cerintele impuse nu sunt respectate, se considera fault, iar jucatorul
care urmeaza are bila alba in mana, oriunde pe masa;
c) daca o bila-obiect sare de pe masa se considera fault, iar jucatorul
care urmeaza are bila alba in mana, oriunde pe masa. Bila-obiect sarita nu
mai este repozitionata (exceptie: daca este vorba de bila 9, ea va fi
repozitionata pe punctul de fund).
4. Continuarea jocului
In cadrul loviturii ce urmeaza imediat spargerii de debut, se poate juca un
push-out (lovitura permisa in scopul de a schimba pozitia bilei albe, vezi
5). Daca cel care a spart introduce una sau mat multe bile in mod
regulamentar va continua sa joace pana ce va rata, va comite fault sau va
castiga. Daca jucatorul rateaza sau comite fault, la masa urmeaza
adversarul sau care isi incepe randul si va juca pana ce va rata, va comite
fault sau va castiga. Partida se incheie in momentul in care bila 9 a fost
introdusa prin intermediul unei lovituri regulamentare. Se mai poate
intampla ca jocul sa fie pierdut prin forfeit, ca urmare a unei grave
incalcari a unei reguli.
5. Push-out
Jucatorul care joaca imediat dupa o spargere regula-mentara poate juca un
push-out in incercarea de a misca bila alba pe o pozitie mai buna, in
vederea intentiilor sale viitoare. La un push-out nu este necesar ca bila
alba sa atinga nici o bila-obiect sau manta; in rest sunt valabile toate
celelalte reguli privind faulturile. Jucatorul trebuie sa-si anunte cu voce
tare intentia de a juca un push-out inainte de a executa lovitura, altfel
lovitura va fi considerata una normala.
0 bila introdusa in cos ca urmare a unui push-out nu se socoteste si
ramane in cos, cu exceptia bilei 9 care va fi reasezata. Dupa un push-out
regulamentar, jucatorul care urmeaza la rand are dreptui sa:
a) joace din acea pozitie;
b) lase dreptul la lovitura adversarului care a jucat push-out-ul.
Un push-out este considerat fault daca se incalca vreuna din reguli
(cu exceptia regulilor 7 si 8). Un push-out neregulamentar este penalizat i
functie de faultul comis. Daca un jucator comite scratch la o spargere de
debut, adversarul acestuia nu va putea juca un push-out.

6. Faulturi
Atunci cand un jucator comite un fault, el trebuie sa se retraga de la masa,
iar bilele introduse ca urmare a loviturii neregulamentare nu vor mai fi
repozitionate pe masa (exceptie: bila 9 va fi reasezata pe masa).
Adversarul va avea bila alba in mana si, inainte de a trage, va putea sa o
aseze pe masa, oriunde doreste. Daca un jucator comite mai multe faulturi
in cadrul unei singure lovituri, se va penaliza un singur fault.
7. Lovituri incorecte
Daca prima bila colorata atinsa de bila alba nu este cea cu numarul cel
mai mic de pe masa, lovitura este considerata fault.
8. Nici o manta atinsa
Daca nu este introdusa nici o bila-obiect si dupa impactui bilei albe cu bila
cu cel mai mic numar de pe masa, nici una din bilele care s-a miscat pe
masa nu atinge o manta, lovitura este considerata fault.
9. Bila alba in mana
Cand bila alba este in mana, jucatorul are dreptul sa o puna oriunde pe
blatul mesei, fara a atinge o bila-obiect. El poate aranja in continuare bila
alba pana in momentul executarii unei lovituri.
10. Bile colorate sarite de pe masa
0 bila neintrodusa in vreunul din cosuri este considerata sarita de pe masa
daca ajunge sa se opreasca in orice alt loc decat pe blatul mesei. A trimite
o bila in afara mesei este fault. Bilele sarite de pe masa nu se mai
repozitioneaza (exceptie: daca bila sarita este bila 9, va fi repozitionata) si
jocul va continua.
11. Fault la loviturile sarite si ocolite
Daca jocul nu este arbitrat, se va considera fault daca bila alba, in
incercarea de a sari sau evita o bila-obiect care nu este la rand, va provoca
miscarea acesteia (indiferent daca atingerea bilei obstacol a fost
provocata cu mana, tacul, puntea etc.).
12. Trei faulturi consecutive
Daca un jucator comite trei faulturi consecutive in trei veniri succesive la
masa, fara a executa o lovitura legala, el va pierde partida. Cele trei
faulturi se iau in considerare daca vor fi comise in cadrul aceleiasi partide.
Arbitrul trebuie sa-l avertizeze pe jucator intre cel de-al doilea si cel de-al
treilea fault. Randul unui jucator incepe cand acesta poate executa in mod
corect o lovitura si se termina la sfarsitul unei lovituri in care el rateaza,
comite fault, castiga sau cand comite fault intre lovituri.
13. Sfarsitul jocului
Jocul incepe de indata ce bila alba trece de linia de bataie la lovitura de
spargere. Bila 1 trebuie atinsa prima la spargerea de debut. Jocul se
sfarseste odata cu executarea regulamentara a unei lovituri prin care bila
9 este introdusa in cos, sau in situatia in care jocul se incheie, prin forfeit.

SNOOKER

MASA DE SNOOKER SI SETUL DE BILE

Dimensiunile mesei de snooker sunt: 5 picioare si 9,5 inci lasime (189,1
cm) x 11 picioare si 8,5 inci (384,6 cm) lungime. Inalsimea mesei de la
podea pana la marginea de sus a mantei trebuie sa fie intre 2 picioare si
9,5 inci (90,3 cm) si 2 picioare si 10,5 inci (92,7 cm).
Linia de capat se afla la 29 inci (73,6 cm) de capatul mesei.Pe
aceasta linie sunt asezate bilele galbena,verde si maron,cu bila maron in
mijloc.Luand ca centru bila maron,bilele galbena si verde se afla pe un
semicerc cu raza de 11,5 inci (29,2 cm) denumit zona D.
Bila albastra este plasata pe axa longitudinala a mesei la intersectia
cu linia care uneste buzunarele laterale ale mesei.Bila roz este plasata pe
centru la jumatatea distantei intre bila albastra si manta din capul
mesei.Bila neagra este pozsionata la 12,25 inci (31,1 cm) de manta din
capul mesei.Bilele maron,albastra,roz si neagra se afla pozisionate in linie
dreapta pe axul longitudinal al mesei.
Setul de bile pentru snooker consta din 15 bile rosii si bilele
colorate,in numar de sase (galbena,maron,verde,albastra,roz si neagra)
plus bila alba (bila-sinta).
Diametrul tuturor bilelor este de 2,0625 inci (52,4 mm).
REGULILE DE JOC
La startul partidei bilele colorate sunt plasate pe punctele definite mai sus
(vezi si schema din figura din josul paginii),iar bilele rosii sunt plasate intrun triunghi cu varful spre capatul mesei si bila din varf cat mai aproape
posibil de bila roz fara s-o atinga pe aceasta.
Ideea de baza a jocului este ca jucatorii sa incerce alternativ sa
introduca bilele in buzunare obtinand la fiecare lovitura un numar de
puncte.Cand nu este posibila introducerea de bile trebuie astfel jucat incat
adversarului sa-i ramana pe masa o poziie dificila pentru a introduce bile
(asa numita lovitura de siguransa safety shot in limba engleza).
Pentru marcarea de puncte un jucator trebuie sa introduca mai intai
o bila rosie (orice bila rosie in orice buzunar,loviturile la bilele rosii nu sunt
lovituri anunsate).Dupa introducerea unei bile rosii sportivul trebuie sa
introduca o bila colorata (orice bila colorata in orice buzunar).Daca dintr-o
singura lovitura la bila rosie este introdusa mai mult decat o singura bila
rosie,este punctata si aceasta,dar la lovitura urmatoare se va putea
introduce o singura bila colorata,dupa care va urma tot o lovitura la bilele
rosii.Pentru introducerea unei bile rosii se acorda 1 punct iar pentru fiecare
bila colorata punctajul este urmatorul: galben 2 p., verde 3 p., maron 4 p.,
albastru 5 p.,roz 6 p., negru 7 p. Dupa introducerea unei bile rosii se
nominalizeaza bila colorata la care se joaca.
Bilele rosii introduse raman in buzunare iar bilele colorate sunt
repuse pe masa pe punctul de la inceputul partidei.Daca punctul pe care
trebuie repusa bila este ocupat de alta bila atunci bila respectiva este
repusa pe masa pe punctul liber al bilei de cea mai mare valoare care nu
se afla in acel moment pe punctul sau si lasata acolo pana cand este din
nou introdusa.In eventualitatea ca punctul nici unei bile colorate nu e liber
atunci bila respectiva este postata cat mai aproape de punctul sau pa axa
longitudinala a mesei spre manta din capul mesei.
In momentul in care ultima bila rosie a fost introdusa sportivul poate
juca orice bila colorata.Dupa introducerea si a acestei bile colorate,aceasta

este repusa pe masa dupa care bilele colorate trebuie introduse pe

rand,strict in ordinea crescatoare a valorii lor (galben-verde-maronalbastru-roz-negru) in oricare din buzunarele mesei.Dupa introducerea
bilelor rosii,cand se joaca la bilele colorate in ordine,bila colorata odata
introdusa ramane in buzunar (nu mai este repusa pe masa).
Acumularea de puncte printr-o serie de lovituri reusite succesive
care duc la castigarea partidei se numeste break.Scorul maxim posibil,care
rezulta din introducerea succesiva a 15 bile rosii alternativ cu de 15 ori bila
neagra plus toate bilele colorate in ordine este de 147 puncte (maximum
break = 15 (15 rosii x 1 p.) + 105 ( 15 negre x 7 p.) + 7 + 6 + 5 +4 + 3 +
2 ).
La un moment dat in cursul unei partide se poate constata ca pe
masa nu mai sunt suficiente puncte disponibile pentru a mai ajunge scorul
detinut in acel moment de adversar.In acel moment scorul mai poate fi
intors numai prin puncte obinute din eventualele faulturi comise de
adversar.
Termenul de a lasa adversarului un snooker inseamna a lasa bila
alba intr-o asemenea pozitie incat sa fie ascunsa bila-tinta pentru lovitura
urmatoare a adversarului.
Un fault la jocul de snooker poate fi comis in mai multe feluri si
asigura un minim de 4 puncte adversarului. Valoarea penalizarii depinde
de bila asupra careia s-a comis faultul,faulturile asupra bilelor colorate
care valoreaza mai mult de 4 puncte se penalizeaza cu valoarea bilei
respective. In eventualitatea unui fault comis cu mai mult de o bila,faultul
se penalizeaza numai cu punctele aferente celei mai valoroase bile
implicate (dar nu mai putin de 4 puncte).
Termenul de snooker inseamna pozitionarea bilei-tinta in spatele
altei bile,astfel ca bila tinta sa nu poata fi atinsa printr-o lovitura directa.
Acest lucru se poate intampla neintentionat sau intentionat din dorinta
unui jucator de a castiga puncte pe seama eventualelor faulturi ale
adversarului.
Urmatoarele situatii de joc constituie faulturi:
1) neatingerea nici unei bile
2) Introducerea bilei albe.In cazul introducerii bilei albe,adversarul va
juca bila alba din orice punct din interiorul zonei D.
3) Introducerea gresita a unei bile ( introducerea unei bile colorate
cand bila tinta este o bila rosie,introducerea unei bile colorate cand bila
sinta trebuie sa fie alta bila colorata,introducerea unei bile rotii cand bila
tinta este o bila colorata ).
4) Lovitura condusa
5) Lovirea bilei albe cand inca se afla in miscare
6) Lovirea bilei albe cand orice alta bila de pe masa se afla inca in
miscare
7) Executarea unei lovituri atunci cand minim un picior al sportivului
nu atinge solul
8) Lovirea bilei albe cu orice altceva in afara de varful tacului
9) Atingerea bilei cu corpul,elemente de imbracaminte,accesorii de
joc,etc.
10) Provocarea sariturii bilei albe peste alta bila intentionat sau
accidental

11) Jucatul bilei peste rand

Penalizarea pentru fault este de 4 puncte care sunt trecute la
adversar cu exceptia cazului in care faultul a fost comis cu o bila cu
valoare mai mare (albastra,roz sau negru), caz in care faultul se
penalizeaza cu valoarea bilei respective.In eventualitatea comiterii
faultului cu mai mult decat o singura bila,penalizarea are valoarea numai a
celei mai valoroase bile implicate,dar nu mai putin de 4 puncte.
In anumite situatii,prin comiterea unui fault,sportivul care l-a comis
poate pune adversarul intr-o situatie defavorabila,de exemplu poate lasa o
pozitie de snooker.De aceea,dupa orice fault comis de un
jucator,adversarul ii poate cere sa continue tot el jocul din pozitia
rezultata.
Daca sportivul care joaca dintr-o pozitie de snooker nu atinge bila
tinta adversarul are optiunea de a-l obliga sa rejoace bila din aceeasi
pozitie (toate bilele miscate se repun in pozitia avuta inaintea
loviturii).Aceasta lovitura este cunoscuta sub numele de ratare (original in
engleza a miss care s-ar traduce prin "lipsa"). Trei repetari consecutive ale
greselii cu bila din aceeasi pozitie duc la pierderea automata a meciului aceasta regula se aplica in competitiile profesioniste. |n competitiile de
amatori, dupa ratarea de trei ori a repetarii loviturii (practic dupa patru
faulturi), se joaca bila din pozitia ramasa (de catre adversar sau la cererea
acestuia tot de catre sportivul care a comis ratarile).
Lovitura de spargere la inceputul jocului se executa cu bila alba
plasata oriunde in zona D.Pentru ca la jocul de snooker este extrem de
dificila introducerea unei bile rosii direct din lovitura de spargere este o
practica uzuala pentru jucatori la spargere sa loveasca astfel incat dupa
atingerea bilelor rosii bila alba sa revina cat mai aproape de manta din
capatul mesei (preferabil in spatele uneia din bilele colorate de pe linia de
capat),aceasta fiind o lovitura safe.
Sfarsitul jocului este teoretic atunci cand s-a introdus si bila neagra
dupa seria de lovituri in ordine crescatoare la bilele colorate.
Daca dupa introducerea bilei negre scorul este egal,bila neagra se
pune pe punctul sau si se trage la sorsi care dintre jucatori reia jocul din
zona D. Acest joc este cunoscut sub numele de jocul la bila neagra.
Jucatorul care introduce bila neagra ctatiga meciul iar in cazul comiterii
unui fault cel care l-comis pierde meciul.