Jocuri traditionale

romanesti in aer liber

Facebook

Twitter

Google+

StumbleUpon

Digg

Reddit
Jocurile tradiionale, jocurile colective in general, ofer copiilor ocazia de a
socializa, interactiona intre ei, consuma energia, de a-si exprima nevoia de
liberate i personalitatea .
De-a ascunsul sau de-a (v-ai) ascunselea = joc de copii n care un cautator
trebuie sa gaseasca juctorii ascunsi intr-o anumita zona stabilita anterior.
*se mai numeste :Ajumitul, Ajuni, Albinia, De-a cucul, De-a dubaul, De-a
luu, De-a mija, De-a pititea, De-a tupu,Mija-Patca, Mojoarca, Mijoiu, Mijoatca,
Motroaca, Pitulatu, Pitulicica
Cautatorul, cel care este la "mijit" trebuie sa stea cu fata la perete, copac, etc
(locul de "mijit"), cu ochii inchisi fara sa traga cu coada ochiului unde se ascund
ceilalti si sa numere cu glas tare pana la un anumit numar stabilit. La terminarea
numaratorii, in varianta simplificata se striga cu glas tare : "Cine-i gata sau nu-i
gata, il iau cu lopata ", si se porneste in cautarea jucatorilor. In alta varianta sa
striga doar :"Gata: iar cineva dinainte stabilit, verifica daca s-au ascuns toti si
raspunde "NU', si tot asa pana se ascund toti copii si cel desemnat striga
"GATA". Daca in timpul cautarii cel care a stat la "mijit" vede, descopera
ascunzatoare, unui jucator, il anunta strigand numele acestuia si trebuie sa fuga
spre locul de "mijit" pentru a atinge cu mana locul si spune "ptiu" si numele celui
vazut. Daca greseste numele celui vazut atunci toti ies si striga Ai spart oalele
si-ai mancat sarmalele! . Multi profita de acceasta regula si isi schimba intre ei
diferite obiecte de imbracaminte pentru a fi confundati. Daca cel vazut, i se
pronunta corect numele trebuie sa alerge si sa ajunga inaintea urmaritorului
pentru a nu sta la "mijit". De regula ultimul vazut si marcat de cautator este cel
1

care va sta la "mijit' la urmatoarea cautare. In timpul cautarii unii din jucatori pot
profita de neatentia cautatorului si sa ajunga inaintea lui la locul de "mijit".
Uneori, pentru amuzament si a pastra interesul tuturor participantilor, se
stabileste ca daca ultimul jucator ajunge inaintea cautatorului la locul de "mijit" si
daca striga "Ptiu- ultimul scapa turma", cautatorul sa ramana din nou la "mijit".
Acest "ptiu" simbolizeaza scuipatul fictiv prin care se marcheaza prezenta
jucatorului la locul respectiv. Jocul este in diferite variante in unele se renunta la
"ptiu" sau se inlocuieste cu "pui" (repezentand puiul gasit de closca, sau pur si
simplu este mai civilizat decat un scuipat simbolic), sau este suficient sa se
pronunte numele celui vazut fara sa se mai alerge spre locul de "mijit", ori
alegerea celui care sta la "mijit" are un preambul de numaratoare, cantec in cerc,
sau alt joc in care pedeapsa este ca cel desemnat sa fie cautatorul
/urmaritorul/vanatorul, etc.
Hotii si vardistii / Hotii si politistii = joc de copii n care o echipa vardistii
trebuie sa prinda hotii. Regulile sunt ca in orice joc de copii maleabile difera de
cartier, localitate sau zona. Se stabileste zona in care hotii au voie sa se
ascunda, eventual perioada maxima in care sa stea ascunsi intr-un loc (pentru a
inlatura plictiseala de prea mult cautat, in cazul locurilor bine ascunse). Se
bazeaza pe sinceritate, se considera doborat cel care este vazut primul si este
anuntat ca a fost impuscat ( de obicei se striga poc-poc te-am impuscat si se
pronuta numele, in unele zone se pronunta prrr-pac (ca la mitraliere)). Pustile din
lemn, plastic sau orice alt material daca exista, sunt pur simbolice, iar cel care
este vazut primul trebuie sa recunoasca ca a fost doborat. La nivel mai evoluat in
care participa de multe ori si cei mai maturi este acum paintball-ul, care se joaca
cu arme care imita perfect pe cele reale, dar care trag cu bile cu cerneala. Este
nevoie de un echipament de protectie special, care imita echipamentul militar,
efectul cel mai vizibil este atmosfera de razboi care o insufla, dar scopul lor
principal este de a te proteja de cerneala in cazul in care esti marcat (impuscat).
(De-a) baba-oarba = joc de copii n care unul dintre ei, legat la ochi, ncearc si prind pe ceilali.
De-a baba-gaia / de-a puia-gaia = joc de copii n care unul dintre ei, care face
pe cloca, i apr puii nirai, n linie, n spatele lui, mpotriva altuia care face
pe gaia; .
Arice = joc de copii - de noroc, ce se juca folosind niste oase mici de
miel, arice, oase ale articulaiei genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor
sau caprelor, in care conta pozitiile in care cadeau oasele aruncate,
*se mai numeste : Joc cu oscioare, Joc n armie, Joc n armean, Joc n beibun, Joc ntr-a lui, Joc n sbenghi.
2

urca = joc pentru copii, in care se loveste cu un b un alt beior care trebuie
aruncat ct mai departe. Betisorul trebuie adus de echipa adversa "acasa".
Jucatorul care incepe jocul, este plasat intr-un cerc, de unde loveste betisorul
amintit mai sus. Echipa adversa daca prinde betisorul din zbor a castigat jocul,
daca nu prinde betisorul, atunci are dreptul la trei inercari de a-l arunca in cerc,
ocazie cu care cel aflat in cerc trebuie sa respinga betisorul. Ca in orice joc,
regulile sunt maleabile si se stabilesc inainte de joc (ele difera de la zona la
zona). Astfel betisorul poate fi aruncat din mana sau tinut in mana, iar ulterior
lovit cu batul mai mare, sau poate fi pus jos si lovit odata cu batul mare, pentru a
fi saltat de la pamant si pe urma lovit pentru a fi aruncat cat mai departe (in acest
caz betisorul trebuie sa fie putin ascutit la capete).
De-a briciul / briceagul /Tarile = joc in care fiecare jucator detine parti egale
dintr-un cerc, facut pe pamant suficient de moale incat briceagul/cutitasul
jucatorului sa se poata infinge si sa ramana infipt cand este aruncat din diferite
pozitii impuse de regulile stabilte de la inceput . Exemple de aruncari si pozitii:
din palma cu varful briceagului spre degete, din palma cu varful spre corp, de pe
frunte, nas, etc.. Cand briceagul se infige in teritoriul adversarului se trage o linie
care urmareste directia lamei iar teritoriul celui care a aruncat se mareste cu
partea respectiva. Orice esec in a infinge briceagul in teritoriul vecin micsoreaza
sansele de a cucerii noi parcele si de a castiga. Obligatoriu aruncarile se fac din
teritoriul tau. Se considera ca ai castigat (cucerit) cand adversarul nu mai are
posibilitatea sa stea stabil in picioare (sau pe un picior) pe teritorului care ii
apartine, atunci cand trebuie sa arunce briceagul. Se sta pe teritoriu numai cand
arunci cu briceagul pentru a cucerii noi parcele de pamant, altfel se sta cat mai
ferit de directia in care se arunca briceagul. Atentie la joaca cu obiecte
ascutite, varsta copiilor si actualele prevederi legale de protectia copiilor!
Tarile= joc pentru copii, in care fiecare jucator isi alege o denumirea unei tari,
care se trec intr-un cerc desenat pe asfalt cu o creta. Cercul se imparte ca spitele
unei roti. Cel care are mingea striga numele unei tari iar jucatorul care si-a ales
tara respectiva trebuie sa prinda mingea, timp in care fiecare fuge cat mai
departe. Cand mingea a fost prinsa jucatorul striga "STAI", iar toti jucatorii
trebuie sa ramana nemiscati si cel care a prins mingea alege pe unul din jucatori
si arunca cu mingea inspre el cu scopul de al atinge. Daca il nimereste atunci
acesta trebuie sa cedeze o parte din teritoriul sau. Obligatoriu aruncarile se fac
din teritoriul tau. Se considera ca ai fost cucerit reespectiv ai pierdut cand nu mai
ai posibilitatea sa stai stabil in picioare pe teritorului care iti apartine .
Animalele = este acelasi joc ca si Tarile dar se aleg nume de animale.
Castelul sau 7 pietre sau 9 pietre ori mai multe! = joc pentru copii, in care se
face un castel din pietre plate suprapuse, iar fiecare membru a celor doua echipe
3

arunca pe rand cu o minge mica pentru a darama castelul. Daca una sau mai
multe pietre din castel sunt doborate, echipa adversa imprastie pietrele in cercul
care inconjoara castelul, dupa care incearca sa loveasca cu mingea echipa
adversa pentru a ii elimina din joc. In acest timp echipa care a daramat castelul
incearca sa construiasca la loc castelul, prin suprapunerea pietrelor plate, insa
acest lucru implica si a avea grija sa nu fie eliminati din joc prin atingerea cu
mingea de catre echipa adversa. Jocul este castigat daca echipa reuseste sa
costruiasca castelul la loc, sau daca cealalta echipa a eliminat toti jucatorii.
Lapte gros = joc pentru copii, in care o echipa face un sir, format din stalp
(jucator neutru), iar primul juctor al echipe ce se afla la "bataie" sta aplecat, cu
capul n minile jucatorului neutru (care tine mainele impreunate aproximativ in
dreptul braului), urmtorul juctor, aplecat, cu capul ntre picioarele primului
juctor, tinandu-se cu mainele de picoarele primului jucator sau de ale sa-le si
asa mai departe (se cauta ca fiecare sa aiba cat mai mare stabilitate). Membrii
celeilalte echipe sar pe rand pe spatele echipei adverse, strigand obligatoriu
"lapte gros", astfel incat sa dea posibilitatea ca toti membrii echipei sa se poata
urca pe sirul format, sa nu se dezechilibreze sau sa atinga cu piciorul pamantul,
iar daca este posibil sa aterizeze cu forta si sa rupa sirul format. Daca la
aterizare se rupe sirul atunci cei care sunt aplecati, raman la "bataie" sa formeze
in continuare sirul. Daca sirul nu a fost rupt, atunci primul jucator care este pe sir
(cei care stau aplecai) arata cu degetele de la una din maini un numr de la 1 la
5, jucatorului neutru . Seful echipei care este la bataie trebuie sa ghiceasca
numarul de degete aratat.
Jocul este pierdut daca:
- juctorul care sare pe spatele juctorilor aplecai se mica dup ce a aterizat
pentru a se aseza mai bine (obligatoriu trebuie sa ramana nemiscat, fapt care
poate determina pierderea jocului prin: caderea acestuia, atingerea pamantului,
imposibilitatea de a se urca toata echipa pe sir)
- unul dintre juctorii care au srit (i se afl pe spatele juctorilor celeilalte
echipe) atinge cu piciorul pmntul
- dac unul dintre juctorii care sare, uit sa spun lapte gros
- dac un juctor care dorete s sar nu mai are loc pe sir
- daca sirul a fost rupt (acest lucru poate fi provocat atat de lovitura puternica la
aterizare cat si de pozitia incomoda sau greutatea celui care a sarit)
ar, ar, vrem osta ! = joc pentru copii, in care cele doua echipe fac cate un
rand fa n fa, format din juctorii care se tin de mini.
Prima echipa strig ar, ar, vrem osta !
Cealalt echip rspunde Pe cine ?
Se rspunde "Pe i aleg un juctor din echipa a doua.
Juctorul ales trebuie s alerge i s ncerce s sparg lanul de mini format de
prima echip.Unii jucatori cand alearga impreuneaza mainele in fata si lovesc cu
4

ele cu toata forta, mainele jucatorilor echipei adverse pentru a le desprinde. Dac
reuete s rup lanul nseamn c s-a salvat i revine la echipa lui, eventual
dupa regulile stabilte poate alege un jucator drept pedeapsa. Dac nu reuete
s sparg lanul va trece n echipa care l-a chemat.
Echipa care rmne numai cu un juctor pierde jocul.
Magarusul = joc pentru copii, in care se joaca cel putin 3, din care unul este
magarusul si trebuie sa prinda mingea; (este cea mai populara)
*mai este si varianta in care magarusul trebuie sa se fereasca a fi lovit de minge;
Ratele si vanatorii = joc pentru copii, in care se joaca cel putin 4, din care doi
sunt vanatori si trebuie sa loveasca ratele care stau la mijloc intre vanatori. Se
arunca cu mingea de la un vanator la altul, incercad sa atinga ratele. Rata lovita
iese, se continua jocul pana ies toate rate. Pentru variatie se poate stabili ca la
ultima rata dupa prima atingere aceasta sa-si spuna varsata in ani si sa fie atinsa
inca de atatea ori cat are varsta. Dupa excluderea si ultimei rate se schimba
echipele.
Prinselea sau leapsa = joc pentru copii, in care un jucator trebuie sa prinda pe
oricare din participanti prin atingere, iar cel atins devine la randul lui prinzator.
Sunt diverse variante care aduc mai multa distractie si voie buna:
Prinselea pe ghemuite n care juctorul urmrit poate scpa de adversar prin
ghemuire, atingnd solul cu ambele mini
Prinselea cu piua n care juctorul urmrit poate scpa de adversar daca zice
piua, acesta intra in joc daca ul alt jucator il atinge si striga "VIATA"
Prinselea pe taiate n care juctorul urmrit poate fi scapat daca un alt
participant taie fata prinzatorului, caz in care prinzatorul trebuie sa il urmareasca
pe cel care a taiat calea, poate prinde si alti jucatori, dar nu pe cel care l-a
urmarit anterior (este singurul scutit, un fel de piua)
Prinselea pe cocotate n care juctorul urmrit poate scpa de prinzator daca
se urca (cocoata) pe ceva mai inalt (bordura, piatra, gard, buturuga, banca, etc.)
Prinselea pe incalecate n care juctorul urmrit poate scpa de prinzator prin
nclecarea unui alt participant
Prinselea culcat n care juctorul urmrit poate scpa de prinzator printr-o
culcare rapid la sol.
Prinselea statuile n care juctorul urmrit poate scpa de prinzator strigand
"STATUIE", acesta trebuie stea nemiscat pana vine un alt participant la joc il
atinge si striga "VIATA" . Pentru diversitate si distractie se poate stabili ca statuile
au voie sa se miste daca nu sunt vazute de prinzator.
Prinselea cu mingea n care juctorul urmrit trebuie atins cu mingea. Oricine
este atins cu mingea, chiar si din greseala, este considerat prins si devine
prinzator.
5

Sursa:
Echipa HostGame.ro - amintiri din copilarie

n ceea ce se numete, de obicei, febra Campionatului Mondial

de Fotbal, o tire despre oin nu a strnit un interes deosebit,
fiind primit i cu o oarecare ironie. Dar luna iunie a anului 2010
nu a adus doar o campioan mondial n premier, ci i primul
meci internaional de oin din istorie, jucat ns n Germania i
ctigat de echipa naional a Romniei mpotriva rii gazd.
Primul meci oficial de oin s-a desfurat la 10 mai 1898, n
grdina Cimigiu, echipele fiind formate din liceeni din Capital.
Desigur, ziua nu fusese aleas ntmpltor, competiiunea cetelor
de oin desfurndu-se n cadrul serbrilor independenei i a
zilei naionale. Gimnaziul Gheorghe incai s-a impus n faa
liceelor Matei Basarab, Sf. Sava, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazr,
gimnaziului Dimitrie Cantemir i a colii Normale de Institutori.
ntrecerile de la 10 mai 1898 au adus un nou sport. Din pcate,
pn n vara anului 2010, acesta nu a reuit s se impun i pe
scena internaional.
Originile oinei, probabil, n Moldova
Sport naional este o noiune dificil de definit, cel puin n cazul
romnesc. Dac s-ar referi la popularitate, atunci ar trebui s
vorbim despre fotbal; dac performanele ar fi criteriul decisiv,
atunci ar intra n joc handbalul, gimnastica sau canotajul;
raportarea la tradiiile sportului modern ar aduce la suprafa
popularitatea curselor de cai sau a meciurilor de box.

Totui, oricine a trecut prin coal sau a participat la concursuri de

cultur general a auzit despre oin. Pentru semnatarul acestor
rnduri, singurul contact nemijlocit a fost proba de aruncare a
mingii de oin de la ora de educaie fizic. C raele i vntorii
era, de fapt, o tehnic de antrenament pentru oin, am aflat prea
trziu.
Romnia nu este, desigur, un caz unic. i alte naiuni au cte un
joc pe care l consider definitoriu pentru propria identitate. n
unele cazuri, acestea au fost declarate prin lege parte a
patrimoniului naional, precum lacrosse i urmaul su de astzi,
hocheiul pe ghea, n Canada. Chiar i fr protecia legilor
patrimoniului, unele sporturi naionale sunt atent pstrate i
ncurajate, precum hurling i gaelic football n Irlanda sau
faimosul buzkashiafgan. Unele sporturi au rmas n granie
regionale i naionale (precum luptele glima n Islanda
sau novuss, un fel de biliard inventat n Letonia interbelic).
Luptele, cunoscute i n Dobrogea, se ntlnesc aproape oriunde
exist o minoritate turc. Exist i sporturi naionale pe care
practicanii lor au reuit s le impun n fostele imperii coloniale,
precum cricket-ul englezesc.
Se spune despre oin c originile i se pierd n negura timpului.
tirile anterioare secolului al XIX-lea sunt, ntr-adevr, puine.
Jocul provine, cel mai probabil, din Moldova, fiind cunoscut sub
diverse nume (precum hoina ori baciul la stn) i forme i n
celelalte regiuni ale rii.

Cum a devenit oina disciplin sportiv

Sperm i dorim ca oina s devin sportul nostru
naional. Cuvintele i aparin lui Spiru Haret (1851-1912), de
numele cruia se leag multe dintre proiectele coerente de
reform a nvmntului romnesc. La sfritul secolului al XIXlea, educaia fizic primit de colarii romni se rezuma la
exerciiile gimnastice, uneori greoaie, efectuate n condiii
improprii. Jocurile lipseau, spre deosebire de colile din Anglia,
Frana sau Statele Unite. ncercnd s curee colile de plaga
btrnilor de 15 ani (din nou, cuvintele i aparin), Spiru Haret a
convocat o ntlnire cu mai muli maetri de gimnastic.
Nume importante ale istoriei educaiei fizice i sportului romnesc
s-au regsit pe lista celor invitai chiar la Haret acas, n aprilie
1897, remarcndu-se Gheorghe Moceanu (1838-1909), unanim
recunoscut ca primul profesor de educaie fizic din Romnia
modern; Dimitrie Ionescu (1864-1946), absolvent al colii
Centrale de Gimnastic din Roma i inspector colar de
specialitate; Radu Corbu, unul dintre puinii profesori din afara
Bucuretiului. Acest adevrat grup de lucru a ales oina, dintre
jocurile preferate ale copiilor de atunci. Astfel, buita, banul,
mingea btut, mingea la zid sau poarca nu au cunoscut
niciodat reguli scrise i regulamente pentru concursuri. De altfel,
toi cei trei profesori amintii mai sus ncercaser deja s
transforme oina din joc n disciplin sportiv.
Profesorii de gimnastic au codificat regulile jocului i au alctuit
regulamentele concursurilor colare, publicate sub egida
Ministerului Instruciunii Publice i Cultelor. Spiru Haret i dorea
ca jocul s fie rspndit n colile de biei. Ca deintor al
8

portofoliului educaiei, a intervenit pe lng primriile din Vechiul

Regat pentru amenajarea unor terenuri speciale, destinate
concursurilor colare. Era perioada n care ntreaga Europ
vedea n educaia fizic un mod ideal de a pregti brbai
destoinici n rzboaie i femei capabile de a nate i crete copii
viguroi.
Urmtorul citat din Dimitrie Ionescu (de la care avem cele mai
multe date despre naterea disciplinei sportive oin, sub
impulsul viziunilor lui Spiru Haret) trebuie neles ca reprezentativ
pentru acel context: dispoziiunea d-lui Ministru [Spiru
Haret] n favoarea propagrii exerciiilor corporale la noi,
prin un concurs de jocuri originale, nu poate s fie mai
bine venit: a) pentru-c pe aceast cale o bun parte
din jocurile noastre, ameninate pn aci s dispar le
vom vedea din nou practicate i jucate de ctre tinerimea
noastr, i b) c acestea, mpreun cu adoptarea unei
bune sisteme de gimnastic, ne vor da adevrata
educaiune naional i patriotic, absolut necesar unei
ri ce voiete s fie tare, respectat i temut prin fiii
ei. Textul a fost publicat n numrul din 31 mai 1898 al revistei
Albina.
Oina aducea, n viziunea teoreticienilor si, beneficii multiple: era,
nainte de toate, un joc pentru echipe de cte 8-12 juctori, care
astfel i mbunteau condiia fizic, atenia, viteza de reacie,
chiar i... vederea.
Iniial, jocul de oin a fost destinat colilor de biei. Profesorii N.
Velescu i N. Bdescu au ncercat s creeze o variant pentru
fete, oinia. n ncercarea de a atrage atenia, i-au dedicat cartea
9

principesei Elisabeta. Oina a rmas ns o disciplin sportiv

preponderent masculin.
Oina vs. fotbal sau David nvins de Goliat
Dei concursurile colare de oin erau, la nceput, deosebit de
populare, iar elevii ncercau s joace i n afara orelor de clas
sau n vacane, oina a intrat ntr-un con de umbr din anii 19201930. Dup Primul Rzboi Mondial, fascinaia fotbalului, a
boxului, a curselor de cai sau de automobile a pus n umbr oina.
Chiar dac Demostene Botez (arbitru de oin), Ionel Teodoreanu
sau Mihail Sadoveanu i-au dedicat pagini emoionante, interesul
elevilor pentru un sport care nu atrgea atenia publicului i nici
nu permitea urcarea pe scara social a sczut rapid. Mihail
Sadoveanu vedea n decderea oinei victoria sporturilor
practicate pentru ctig i deliciul spectatorilor. De aceeai prere
era i Ionel Teodoreanu.
Campionatele colare erau organizate cu dificultate iar
demonstraiile de popularizare organizate n pauzele meciurilor de
fotbal (metod des folosit n perioada interbelic, dat fiind
numrul spectatorilor) au disprut treptat. Nici Federaia Romn
de Oin, fondat n 1932, nu a fost lipsit de probleme, n 1937
ea trebuind s fuzioneze cu cea de gimnastic pentru a
supravieui.
Bastionul oinei au rmas campionatele colare, dominate de
echipele formate din elevii seminariilor teologice ortodoxe i ai
10

colilor normale, destinate pregtirii viitorilor nvtori. n mai

1928, la concursul colar de la Sibiu au participat echipele
Seminarului Central, Seminarului Nifon, Seminarului din Curtea
de Arge, Liceului Internat din Iai, Seminarului Sf. Andrei din
Galai, Seminarului din Craiova i Seminarului din Rmnicu
Vlcea. La campionatul Bucuretiului, din 1-2 iunie 1929, echipele
au reprezentat Seminarul Nifon, Liceul Matei Basarab, Seminarul
Central, coala Normal, Liceul Gheorghe Lazr.
Concurena dintre ziarele Curentul i Universul a dat un ajutor
nesperat oinei. Directorii celor dou cotidiene, Pamfil eicaru i
Stelian Popescu, au patronat competiii premiate cu trofee care le
purtau numele. Interesul publicului de la ora sczuse, astfel nct
ntrecerile organizate de cele dou ziare se desfurau la Bolintin.
Mai mult, n colile i liceele din Transilvania, Banat, Bucovina
sau Basarabia, oina nu a putut fi impus definitiv.
De o revenire a interesului pentru oin se poate vorbi dup cel
de-Al Doilea Rzboi Mondial. La 29 iunie 1949, conducerea
Partidului Muncitoresc Romn a adoptat o decizie n favoarea
reintroducerii oinei. Mai trziu, n cadrul Daciadei, au fost
organizate ntreceri de oin. Dar nici deciziile luate de autoritile
comuniste nu au salvat sportul naional romnesc de la uitare.
La nceputul secolului XXI
Indiscutabil, inteniile lui Spiru Haret i ale grupului de profesori
care au transformat oina dintr-un joc de copii ntr-un sport cu
reguli bine aezate au fost dintre cele mai bune. Ceea ce nu s-a
11

intuit ns la sfritul secolului al XIX-lea a fost concurena

disciplinelor mult mai spectaculoase, precum fotbalul. Oina nu a
avut fora baschetului sau a voleiului, pe care misionarii sau
soldaii americani le-au luat cu ei n jurul lumii.
Dar cea mai mare problem a oinei pare s fi fost tocmai
unicitatea ei. Pe plan intern, autoritile colare nu au reuit s o
impun n toate colile i liceele din Romnia. Pe plan extern,
primul meci internaional oficial a avut loc abia la nceputul
secolului XXI. Destinul sportului naional romnesc este, nc,
ovielnic.

12