Andrei Alexandra Georgiana

PIPP, Anul II, Grupa 1

Teoria și metodologia instruirii

Profesor: Bazgan Marius

FIȘA DE LECTURĂ 1
1. Titlul cărții, autorul, anul apariției, editura, nr. de pagini:

Bocoș, M., Jucan, D. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Repere și

instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești:Editura
Paralela 45(213 pag.)

2. Titlul capitolului:

Tema nr. 1. Didactica-știință pedagogică fundamentală.

3. Cuvinte cheie(7-10 cuvinte):

Didactica, raporturi de interdependență, metodica specialității,

variabile, influențe educative, autoinstruirea, direcții de dezvoltare,
tendințe, prospectare.

4. Rezumatul capitolului(15 rânduri):

În acest capitol se prezintă didactica, concept ce provine din termenii

grecești didaskein(a învăța), didaktikos(instrucție, instruire),
didasko(învățare, învățământ), didactike(arta învățării). Aceasta este o
disciplină pedagogică fundamentală ce se axează pe studierea
procesului și sistemului de învățământ, a principiilor activităților
didactice, curriculumului educațional, relațiilor educaționale, precum și
a stilurilor de activitate didactică. Îndeplinește 3 funcții complementare:
Funcția teoretică/de cunoaștere/epistemologică; Funcția reflexivă;
Funcția practică/utilitară/pragmatică. Între acestea se stabilesc
interrelații dinamice, interdependențe și potențări reciproce. Didactica
școlară(ramură a didacticii generale) are ca obiect de studiu procesul
de învățământ atât pe toate treptele și ciclurile curriculare, cât și din
perspectiva predării și învățării obiectelor de studiu(didacticile
specialităților). Didacticile specialităților(didactici speciale) au în vedere
construirea cunoștințelor, specificul procesului de învățare.

5. Întrebări și răspunsuri pe baza capitolului:

a. o întrebare reproductivă(răspunsul se găsește în text):

Care sunt tendințele identificate în evoluția didacticii generale?

Tendințele identificate în evoluția didacticii generale sunt:

*Tendința de a păstra anumite date din didactica clasică;

*Tendința de a adăuga, prin prelucrare și selecție, la didactica clasică

rezultate și achiziții științifice;

*Tendința de a acorda atenție egală celor două dimensiuni ale

procesului didactic: informativă și formativă.

b. o întrebare de gândire și de căutare(răspunsul se găsește în text,

dar este o sinteză a mai multor informații):

Care sunt tipurile de didactici prezentate în acest capitol?

Tipurile de didactici prezentate în acest capitol sunt: didactica

generală, didactica școlară(cea mai importantă ramură a didacticii
generale), didactica școlară generală, didacticile speciale se
subordonează didacticii școlare generale), didactica clasică și didactica
modernă.
 c. o întrebare reflecție(răspunsul nu se află în text, dar se
formulează pe baza informațiilor din text și a experienței personale):

Ce studiază didactica?

Didactica este o disciplină pedagogică al cărei obiect de studiu este

învățământul organizat în instituțiile școlare.

6. Un comentariu critic pe baza capitolului(legat de conținut,

organizarea informației):

Nu se face foarte bine distincția între didactica generală, didactica

școlară și didacticile speciale, nu se pun prea mult accentul pe raportul
dintre didactica generală și alte științe.

7. Două-trei fraze despre cum se leagă informațiile din text de

cunoștințele anterioare ale studentului.

Didactica generală este o știință pedagogică fundamentală ce poate

fi definită ca o teorie generală a procesului de învățământ. Acest
concept a fost introdus de pedagogul ceh Jan Amos Comenius prin
lucrarea sa "Didactica Magna" plublicată în latină în anul 1632 și
republicată în limba cehă în anul 1657(informații aflate la primul curs
de TMI).
 FIȘA DE LECTURĂ 2
1. Titlul cărții, autorul, anul apariției, editura, nr. de pagini:

Bocoș, M., Jucan, D. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Repere și

instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești:Editura
Paralela 45(213 pag.)

2. Titlul capitolului:

Tema nr.2. Procesul de învățământ.

3. Cuvinte cheie(7-10 cuvinte):

Proces de învățământ, curriculum, strategii didactice, predare, învățare,

evaluare, feedback, emițător, receptor, comunicare didactică.

4. Rezumatul capitolului(15 rânduri):

Capitolul 2 constă în prezentarea noțiunii de proces de învățământ.

Acesta presupune o activitate instructiv-educativă desfășurată
sistematic și organizat de elevi și profesori în școli, cu ajutorul căreia
elevii acumulează un bagaj de cunoștințe, priceperi, deprinderi,
capacități, competențe prin intermediul cărora își formează percepția
despre lume, convinge morale și trăsături de caracter. Procesul de
învățământ cuprinde următoarele componente: agenții
acțiunii(profesorii și elevii), finalitățile/obiectivele educaționale,
conținutul, strategii didactice(metode didactice, mijloacele de
învâțământ) și formele de organizare a activității didactice. Procesul de
învățământ se desfășoară pe un anumit interval de timp: an, semestru,
săptămână, zile, ore. Acest proces reprezintă alternarea activităților de
predare, învățare, evaluare. De asemenea, este considerat și un act de
comunicare între profesor și elev, mesajul didactic fiind transmis de la
profesor la elev într-un limbaj accesibil elevului.

5. Întrebări și răspunsuri pe baza capitolului:

a. o întrebare reproductivă(răspunsul se găsește în text):

Cum am putea să definim stilul de predare?

Stilul de predare reprezintă comportamentul specific profesorului, în

care se reflectă concepția sa pedagogică și competențele
psihopedagogice.

b. o întrebare de gândire și de căutare(răspunsul se găsește în text,

dar este o sinteză a mai multor informații):

Din perspectiva căror aspecte diferite dar complementare poate fi

analizată învățarea școlară?

Învățarea școlară poate fi analizată din perspectiva aspectelor

procesual și motivațional(motivația învățării).

c. o întrebare reflecție(răspunsul nu se află în text, dar se

formulează pe baza informațiilor din text și a experienței personale):

La ce ne referim prin "conceptul de predare"?

Predarea este acțiunea complexă a cadrului didactic prin care se

organizează și se conduce o activitate ce presupune valorificarea
materialului concret și verbal oferit.

6. Un comentariu critic pe baza capitolului(legat de conținut,

organizarea informației):
 Componentele sunt vag prezentate, fărăo anumită exemplificare,
precum și legătura dintre procesul de învățământ și procesele de
predare, învățare și predare,.

7. Două-trei fraze despre cum se leagă informațiile din text de

cunoștințele anterioare ale studentului.

Procesul de învățământ reprezintă un ansamblu de acțiuni, activități

organizate și dirijate care se desfășoară etapizat în cadrul unei instituții
școlare specializate, sub îndrumarea unor persoane pregătite în acest
scop, în vederea îndeplinirii unor obiective instructiv-educativ(legătura
cu TMI- cursul 2).
 FIȘA DE LECTURĂ 3
1. Titlul cărții, autorul, anul apariției, editura, nr. de pagini:

Bocoș, M., Jucan, D. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Repere și

instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești:Editura
Paralela 45(213 pag.)

2. Titlul capitolului:

Tema nr. 3. Normativitatea didactică.

3. Cuvinte cheie(7-10 cuvinte):

Normă, regulă, normativitate didactică, principiu pedagogic, principiu

didactic, recomandări pedagogice, individualizare, legătură
informațională, reglare.

4. Rezumatul capitolului(15 rânduri):

Capitolul acesta tratează pe scurt prezentarea principiilor pedagogice,

principiilo procesului de învățământ/ didactice. Principiile pedagogice
sunt normele generale cu valoare strategică și operațională care stau la
baza proiectării, organizării și desfășurării activităților la nivelul
sistemului și al procesului de învățământ. Principiile procesului de
învățământ cuprind ansamblul normelor generale care stau la baza
proiectării, organizării și desfășurării activităților de predare-învățare, în
vederea realizării optime a obiectivelor educaționale. Sunt norme
generale care decurg din idealul educațional, din logica științei și din
legile activității psihice, asimilării și dezvoltării psihice, după care se
conduce binomul profesor-elev. Caracteristicile principiilor didactice
sunt: caracter obiectiv, caracter sistemic, caracter general, caracter
normativ, caracter dinamic. Funcțiile principiilor didactice sunt: funcția
de orientare, funcția normativ-prescriptivă, funcția de reglare a
activității instrucționale.

5. Întrebări și răspunsuri pe baza capitolului:

a. o întrebare reproductivă(răspunsul se găsește în text):

Cum poate fi normativitatea în educație?

Normativitatea în educație poate fi instituțională(asigurată de cadrul

legislativ) sau funcțională(de ordin didactic, deontologic, praxiologic).

b. o întrebare de gândire și de căutare(răspunsul se găsește în text,

dar este o sinteză a mai multor informații):

Care sunt principiile didactice?

Principiile didactice sunt:

-Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor

-Principiul accesibilității;

-Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor;

-Principiul legării teoriei cu practica;

-Principiul conexiunii inverse;

-Principiul sistematizării și continuității.

c. o întrebare reflecție(răspunsul nu se află în text, dar se

formulează pe baza informațiilor din text și a experienței personale):

Cum am putea defini principiile pedagogice?

 Principiile pedagogice sunt normele cu valoare strategică și
operațională, care trebuie respectate în vederea asigurării eficienței
activităților proiectate la nivelul sistemului și al procesului de
învățământ.

6. Un comentariu critic pe baza capitolului(legat de conținut,

organizarea informației):

Caracteristicile principiilor didactice sunt scurt prezentate, precum și

funcțiile acestora, fiind necesare niște prezentări mai ample la ambele
informații.

7. Două-trei fraze despre cum se leagă informațiile din text de

cunoștințele anterioare ale studentului.

Normele educative derivă din principii, orientând aplicarea acestora.

Ele devin indicatori obligatoriu de urmat li oferă un model de acțiune și
rezolvare. Indică ceea ce trebuie/nu trebuie, ceea ce se poate/nu se
poate, este permis sau interzis(informație aflată la disciplina
Fundamentele Pedagogiei).
 FIȘA DE LECTURĂ 4
1. Titlul cărții, autorul, anul apariției, editura, nr. de pagini:

Bocoș, M., Jucan, D. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Repere și

instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești:Editura
Paralela 45(213 pag.)

2. Titlul capitolului:

Tema nr. 4. Formele de organizare a procesului de învățământ.

3. Cuvinte cheie(7-10 cuvinte):

Forme de organizare, lecție, categorii/tipuri de lecții, cadru

organizatoric adecvat, însușirea noilor informații, influențe formative,
repere metodice, alternative educaționale, metodologia didactică.

4. Rezumatul capitolului(15 rânduri):

Formele de organizare activității elevilor sunt: frontală(simultan cu toții

elevii), colectivă(grupuri sau colective autentice) și
individual( indepedendent de colegii săi), pe grupe(subdiviziuni,
microcolectivități), binoame/grupuri diadice(perechi),
combinată(îmbinarea celor de mai sus). Formele de organizare ale
procesului instructiv-educativ sunt: după ponderea activității(frontale,
grupale, individuale), după tipul de metode didactice
predominante(activități care au la bază metode de comunicare,
activități care au la bază metode de cercetare, activități care au la bază
metode experimentale, activități care au la bază metode explicative),
după modul de desfășurare(organizate în mediul școlar, organizate în
mediul extrașcolar), după formele educației cu care se
corelează(educativ formale, educativ nonformale, informale cu valențe
educative), după mediul în care se desfășoară(extrașcolare,
parașcolare, perișcolare), din punctul de vedere al construcției
curriculumului(curriculare, extracurriculare).

5. Întrebări și răspunsuri pe baza capitolului:

a. o întrebare reproductivă(răspunsul se găsește în text):

De unde își are originea conceptul de lecție?

Acest concept își are originea etimilogică în termenul grecesc lectio

cafre înseamnă a citi cu glas tare, a audia, a lectura, a medita.

b. o întrebare de gândire și de căutare(răspunsul se găsește în text,

dar este o sinteză a mai multor informații):

Care sunt cerințele psihopedagogice și metodice ce condiționează

reușita unei lecții?

Reușita unei lecții este condiționată de următoarele cerințe

psihopedagogice și metodice:

●Cunoașterea cât mai profundă a personalității elevilor;

●Îmbinarea influențelor educative formale cu cele nonformale și

informale;

●Structurarea și esențializarea conținuturilor;

●Valorificarea metodelor de învățământ în direcția activizării

elevilor;

●Utilizarea unor sisteme de mijloace de învățământ care să sprijine

înțelegerea, fixarea, aprofundarea;

●Îmbinarea formelor de organizare a activității elevilor;

 ●Realizarea unui feedback ameliorativ continuu și a unei evaluări
continue, formative și formatoare.

c. o întrebare reflecție(răspunsul nu se află în text, dar se

formulează pe baza informațiilor din text și a experienței personale):

Cum se face alegerea unor formele de organizare a activității

elevilor?

Alegerea unor forme de organizare a activităţii elevilor se face în

funcţie de obiectivele urmărite, de conţinuturile cu care se lucrează, de
particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, de gradul de dotare
cu mijloace de învăţământ, de felul în care se va face evaluarea
activităţii, de tactul pedagogic al cadrului didactic.

6. Un comentariu critic pe baza capitolului(legat de conținut,

organizarea informației):

Formele de organizare ale elevilor, precum și tipurile de lecții sunt

descrise detaliat, dar sunt necesare și niște exemple concrete care să
valideze informațiile prezentate.

7. Două-trei fraze despre cum se leagă informațiile din text de

cunoștințele anterioare ale studentului.

Formele de organizare ale procesului de învățământ reprezintă

structura organizatorică de desfășurare a activităților educației formale,
ansamblul modalităților specifice și operaționale de derulare a acestui
proces(definiție învățată la Fundamentele Pedagogiei).
 FIȘA DE LECTURĂ 5
1. Titlul cărții, autorul, anul apariției, editura, nr. de pagini:

Bocoș, M., Jucan, D. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Repere și

instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești:Editura
Paralela 45(213 pag.)

2. Titlul capitolului:

Tema nr. 5. Strategiile didactice.

3. Cuvinte cheie(7-10 cuvinte):

Strategie didactică, metode de instruire, procedee didactice, mijloace

de învățământ, tehnologia instruirii, abordare euristică, învățare prin
descoperire, problematizare, algoritmizare.

4. Rezumatul capitolului(15 rânduri):

În stabilirea strategiilor didactice profesorii țin cont de următoarele:

concepția educațională, pedagogică și didactică generală, sistemul
principiilor didactice generale și specifice disciplinei de studiu,
obiectivele generale ale disciplinei de studiu, obiectivele cadru și de
referință, obiectivele instructiv-educative ale unității de
învățare/temei/capitolului, obiectivul fundamental și obiectivele
operaționale, treapta de școlarizare și ciclul curricular, natura și
specificul conținutului științific, clasa de elevi, experiența cognitivă,
natura probelor de evaluare, ambianța educațională, timpul școlar,
subiectivitatea cadrului didactic. Strategii didactice pot fi: generale sau
particulare, centrate pe elev, pe conținut sau pe elev și conținut,
externe sau interne, de rutină, imitative sau creative, analitice,
inductive, deductive, analogice, transductive, ipotetice, de sinteză,
interpretative, ludice sau mixte, prescrise sau neprescrise, ale activității
școlare sau extrașcolare, de comunicare, predare, evaluare sau
învățare, frontale, de grup, de echipă, duale, individuale.

5. Întrebări și răspunsuri pe baza capitolului:

a. o întrebare reproductivă(răspunsul se găsește în text):

Ce este medologia didactică?

Metodologia didactică reprezintă sistemul metodelor și procedeelor

didactice studiate din punct de vedere practic, dar și al principiilor
orientărilor și cerințelor, pe baza unei concepții unitare despre actul
predării, învățării și evaluării.

b. o întrebare de gândire și de căutare(răspunsul se găsește în text,

dar este o sinteză a mai multor informații):

Cum am putea clasifica metodele didactice?

O posibilă clasificare a metodelor didactice:

A. Metode de comunicare:

▪Orală;

▪Scrisă;

▪La nivelul limbajului intern;

▪Interpersonală.

B. Metode de explorare/cercetare a realității:

▪De explorare, cercetare directă(nemijlocită) a realității;

▪De explorare/cercetare indirectă(mijlocită) a realității;

 C. Metode bazate pe acțiunea practică:

▪De acțiune reală;

▪De acțiune simulată.

c. o întrebare reflecție(răspunsul nu se află în text, dar se

formulează pe baza informațiilor din text și a experienței personale):

Ce include sintagma "mijloace de învățământ"?

Mijloacele de învățământ reprezintă ansamblul de obiecte,

instrumente, produse, aparate, echipamente și sisteme tehnice care
susțin și facilitează transmiterea unor cunoștințe, formarea unor
deprinderi, evaluarea unor achiziții și realizarea unor aplicații în cadrul
procesului instructiv-educativ.

6. Un comentariu critic pe baza capitolului(legat de conținut,

organizarea informației):

Nu există o concordanță între strategiile didactice și metodologia

didactică, precum nici cu metodele didactice sau cu mijloacele de
învățământ.

7. Două-trei fraze despre cum se leagă informațiile din text de

cunoștințele anterioare ale studentului.

"Strategia didactică reprezintă o manieră de abordare a educației

necesară pentru realizarea unui scop specific prin traducerea în practică
a principiilor generale de proiectare a activității de formare-dezvoltare
permanentă a personalității și a metodelor de instruire integrate optim
la nivelul unui discurs didactic, eficient, adaptabil și adoptabil într-un
context dat" (Cristea, S., 2000); (informație aflată la cursul 6 de TMI).
 FIȘA DE LECTURĂ 6
1. Titlul cărții, autorul, anul apariției, editura, nr. de pagini:

Bocoș, M., Jucan, D. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Repere și

instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești:Editura
Paralela 45(213 pag.)

2. Titlul capitolului:

Tema nr. 6. Proiectarea activității didactice.

3. Cuvinte cheie(7-10 cuvinte):

Proiectarea activității didactice, programă școlară, planificare

calendaristică, proiectul de lecție, proiectarea unității de învățare,
proiectare curriculară, conținut, obiective operaționale, strategie
didactică.

4. Rezumatul capitolului(15 rânduri):

Proiectarea activităților instructiv-educative integrează următoarele

demersuri ale cadrului didactic: lectura personalizată a programei sau
manualelor școlare, elaborarea planificării calendaristice și efectuarea
proiectării secvențiale a unităților de învățare și a lecțiilor/activitățilo
didactice. O lecție poate fi proiectată după următorul algoritm:
stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative și
încadrarea acesteia în unitatea de învățare, stabilirea obiectivelor
operaționale, selectarea și prelucrarea conținutului științific, elaborarea
strategiei de instruire și autoinstruire, stabilirea strucutriii procesuale a
lecției/activității didactice, stabilirea strategiei de evaluare, stabilirea
strategiei de autoevaluare a elevilor. O lecție se poate realiza după
următoarele etape metodice: captarea atenției, comunicarea
obiectivelor operațioanale, prezentarea materialului faptic, dirijarea
învățării, formarea noțiunilor/operațiilor, fixarea și stabilizarea
performanței, aplicarea în practică, asigurarea feedback-ului.

5. Întrebări și răspunsuri pe baza capitolului:

a. o întrebare reproductivă(răspunsul se găsește în text):

Ce este proiectarea didactică?

Proiectarea didactică reprezintă o acțiune continuă, permanentă,

care precede demersurile instructiv-educative, indiferent de
dimensiunea, complexitatea sau durata acestora.

b. o întrebare de gândire și de căutare(răspunsul se găsește în text,

dar este o sinteză a mai multor informații):

Ce cuprind programele școlare?

Programele școlare cuprind:

→O notă de prezentare;

→Competențe generale și specifice;

→Conținuturile învățării;

→Activități de învățare;

→Valori și atitudini;

→Sugestii metodologice;

→Standarde curriculare de performanță;

→Indicatori de performanță.
 c. o întrebare reflecție(răspunsul nu se află în text, dar se
formulează pe baza informațiilor din text și a experienței personale):

Ce presupune noua proiectare curriculară?

Noua proiectare curriculară presupune saltul de la structura de

organizare bazată pe conținuturi definite explicit (,,ce învățăm?") la o
structură de organizare orientată valoric, prin intermediul unor
obiective si metodologii (,,cum învățăm?") cu efecte nu doar la nivelul
programelor și a manualelor, ci și la nivelul planurilor de învățământ și
al întregului sistem.

6. Un comentariu critic pe baza capitolului(legat de conținut,

organizarea informației):

Proiectarea activității didactice nu este prezentată în mod obiectiv,

clar, sistemic, iar esențializarea și exemplificare nu sunt concretizate
prin exemple completate.

7. Două-trei fraze despre cum se leagă informațiile din text de

cunoștințele anterioare ale studentului.

Proiectarea didactică reprezintă un demers complex și sistematic, de

fixare mentală a pașilor, de anticipare a desfășurării activității
instructiv-educative(definiție ce se leagă cu ceea ce am învățat la
Fundamentele Pedagogiei).