PGSSM Fabrica

LA LORRAINE S.R.L., Jud. Sibiu, Mun. Sibiu, Str. Aleea El Greco, Nr.
PLANUL
DE
SECURITATE
SI SANATATE IN
MUNCA
PENTRU SANTIERUL
”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,
Jud. Cluj, Com. Mun. Campia Turzii,
Str. Laminoristilor, Nr. 151
Intocmit Aprobat
Nume Prenume Ing. Adrian Pop LIENERTH DANIEL
Functia Coordonator SSM Reprezentant LA LORRAINE SRL
Semnatura
1
LA LORRAINE S.R.L., Jud. Sibiu, Mun. Sibiu, Str. Aleea El Greco, Nr. 4
CUPRINS
1. LISTA DE DIFUZARE EXTERNA ...................................................................................................... 3
2. PREZENTARE................................................................................................................................... 5
2.1 PLANUL PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE................................................................. 6
2.2 PLANUL PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE TREBUIE SĂ CONŢINĂ CEL PUŢIN
URMĂTOARELE:............................................................................................................................... 6
3. INFORMATII GENERALE .................................................................................................................. 8
3.1. MEMORIU TEHNIC................................................................................................... ………... 9
4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI............................................................. 23
5. IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIEREA LUCRARILOR CARE POT PREZENTA RISCURI
PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA LUCRATORILOR ............................................................. 24
5.1 FACTORI DE RISC .................................................................................................................... 24
5.2 LUCRARI CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA
LUCRATORILOR ............................................................................................................................. 27
5.3 PENTRU REALIZAREA ACESTOR CATEGORII DE LUCRARI S-AU ELABORAT PROCEDURILE
DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA ...................................................................................... 27
6. MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SPECIFICE LUCRARILOR CARE SE
EXECUTA PE SANTIER.................................................................................................................... 152
7. MASURI DE COORDONARE A ACTIVITATILOR PENTRU SIGURANTA SI SECURITATEA IN
MUNCA ............................................................................................................................................. 152
7.1 AMENAJAREA SI ORGANIZAREA SANTIERULUI ................................................................. 152
7.2 OBLIGATIILE SUBANTREPRENORILOR…………………………………………………………..152
8. MASURI DE SECURITATEA MUNCII PENTRU PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME SI
PE PERIOADA DE
TIMPFRIGUROS………………………………………………………………………………………………153
9. MASURI DE PROTECTIA
MEDIULUI………………………………………………………………………………………….………….155
10. MASURI PENTRU ASIGURAREA SANATATII LUCRATORILOR SI ACORDAREA PRIMULUI
AJUTOR ............................................................................................................................................ 155
11. ORGANIZAREA COLABORARII INTRE ANTREPENOR, SUBANTREPENORI SI LUCRATORII
INDEPENDENTI ................................................................................................................................ 157
12. DISPOZITII FINALE ..................................................................................................................... 157
ANEXA Nr. 1 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC ................................................. 159
ANEXA Nr. 2 PLANUL DE ORGANIZARE DE SANTIER. .................................................................. 164
ANEXA Nr. 3 PLANUL DE PREVENIRE SI PROTECTIE .................................................................. 165
ANEXA Nr. 4 LISTA DEFINITIILOR UTILIZATE ................................................................................ 188
ANEXA Nr. 5 LISTA REGLEMENTARILOR LEGALE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA ............................................................................................................................................. 191
ANEXA Nr. 6 LISTA CADRU DE ACORDARE SI UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECTIE ...................................................................................................................................... 193
ANEXA Nr. 7 LISTA CADRU DE ACORDARE A MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE ............... 195
ANEXA Nr. 8 PLAN DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII ACCIDENTALE PE SANTIER.196
ANEXA Nr. 9 PROCEDURA DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI .. 200
ANEXA Nr. 10 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR........................................................... 207
ANEXA Nr. 11 CIRCULATIA IN
INCINTA................................................................................................................................................211
ANEXA Nr. 12 SEMNALIZARE DE SECURITATE SI
SANATATE...........................................................................................................................................212
2
PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PENTRU SANTIERUL
1. LISTA DE DIFUZARE EXTERNA
Data /
Coordonator SSM /
Nr. Destinatarul Semnatura
Reprezentant legal
1. Con-a Operations S.R.L.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
3
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
4
2. PREZENTARE
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte de

deschiderea şantierului, să fie stabilit un plan de securitate şi sănătate.
Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de

măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăşurării
activităţilor pe şantier.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de elaborare a
proiectului şi trebuie ţinut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul în materie de

securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.În situaţia în care proiectul este
elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea planului de securitate şi
sănătate.
Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale

antreprenorilor trebuie să fie integrate în planul de securitate şi sănătate.Planul de securitate şi
sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat conţinutului acestuia.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate

aplicabile pe şantier, să specifice riscurile care pot apărea, să indice măsurile de prevenire
necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor, să conţină măsuri specifice privind
lucrările care se executa.La elaborarea planului de securitate şi sănătate trebuie să se ţină
seama de toate tipurile de activităţi care se desfăşoară pe şantier.
Planul de securitate şi sănătate contine următoarele:

- informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul;
- măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul
de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
- identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor;
- măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri;
- măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
- amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de
depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi
subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;
- măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi
obligaţiile ce decurg din acestea;
- obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi
în vecinătatea acestuia;
- măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie;
- indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de
organizare luate în acest sens;
- modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi
5
privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia

şantierului şi de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a

putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii
comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.
2.1 PLANUL PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi

sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.
Atunci când un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie să
pună planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiaru-
lui sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate, după caz.
Antreprenorul trebuie să stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data
contractării lucrării.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie armonizat cu planul de securitate
şi sănătate al şantierului.
Antreprenorul care execută cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o
parte din lucrările care trebuie să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate,
trebuie să le transmită acestora un exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un
document care cuprinde măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului
ce intră în responsabilitatea sa.
La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie să ţină

seama de informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi
sănătate al şantierului.
Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate în cel

mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul.
2.2 Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:
- numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
- numărul lucrătorilor pe şantier;
- numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
- durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
- analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea
lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă pe şantier;
- evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de
echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de
deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
- măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care
6
antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi
măsuri de protecţie individuală.
Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/subantreprenor, planul

propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi
membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu
răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie actualizat ori de câte ori este cazul.
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să se afle în

permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de
muncă,inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de
reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
7
3. INFORMATII GENERALE
BENEFICIAR:
EXECUTANT:
• Con-a Operations SRL., Adresa: Loc. Selimbar, Str. Mihai Viteazu, Nr. 2B, Jud.
Sibiu, RO 15036274, J32/920/2002
Denumirea investitiei: ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,

Jud. Cluj, Com. Mun. Campia Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151
Investitor:
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii:

Ing. Pop Dinu Adrian
8

Descrierea lucrarii
Extras din memoriul tehnic general
9
Extras din memoriul de arhitectura
10
11
12
13
14
15
16
17
Extras din memoriul de structura
18
19
20
3.2.ASIGURAREA CONDITIILOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

IN SANTIERUL
In scopul evitarii accidentelor de munca, a incendiilor si exploziilor,a

imbolnavirilor profesionale, a asigurarii securitatii personalului si a instalatiilor
precum si pentru aplicarea corespunzatoare a prevederilor actelor normative in
vigoare s-a semnat un Protocol(Conventie) de Securitate si Sanatate in Munca
intre Antreprenorul general si fiecare Subantreprenor in parte, in care au fost
stabilite responsabilitatile fiecaruia, din punct de vedere a Securitatii si Sanatatii
in Munca ,in santierul ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,
Jud. Cluj, Com. Mun. Campia Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151.
Aceste Protocoale(Conventii) de Securitate si Sanatate in Munca intre
Antreprenorul general si fiecare Subantreprenor in parte sunt atasate in copie,la
prezentul Plan de Securitate si Sanatate in Munca.
21
3.1.ORGANIZAREA LUCRARILOR IN SANTIER
Lucrarile de executie a obiectivului ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”, Jud. Cluj, Com. Mun.
Campia Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151, se vor derula pe o perioada a 12 luni.
Pe toata perioada lucrarilor, in santierul ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,

Jud. Cluj, Com. Mun. Campia Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151, se vor respecta toate normele de securitate si sanatate in
munca conform legislatiei in vigoare.
22
4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI
Pe masura incheierii contractelor de subantrepriza, prezentul plan va fi completat si

insusit de catre subantreprenori. Fiecare subantreprenor la randul sau, functie de lucrarile
contractate, va elabora propriul plan de masuri de securitate si sanatate in munca care va fi
supus aprobarii antreprenorului general.
Responsabil unic privind organizarea de santier este prin grija caruia se fac toate
racordarile la utilitatile oferite de santier (apa, curent electric, etc) pentru toti subantreprenorii.
Societatile care subcontracteaza lucrari de la antreprenorul general nu vor incepe lucrul
pana nu vor executa urmatoarele activitati:
- Anuntarea cordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca;
- Intocmirea planului propriu de securitate si sanatate in munca;
- Instruirea intregului personal care va lucra pe santier in conditiile specifice
noului loc de munca;
- Asigurarea pentru lucratori a conditiilor normale si sigure de lucru precum si
conditiile igenico sanitare necesare (apa, vestiar, loc pentru servitul mesei,
W.C, etc).
- Acordarea echipamentului de lucru si protectie specific activitatilor
desfasurate pe santier.
Dispunerea elementelor organizarii de santier este conform planului de organizare de
santier si va fi respectata de toti participantii.
Antreprenorul general va amplasa la intrarea in santier un panou care va contine:
-Planul de organizare de santier pe care se vor marca traseele de evacuare pentru
situatiile de urgenta: incendiu, inundatie, cutremur, explozie, etc.
-Numerele de telefon ale serviciilor de urgenta;
-Reguli generale de securitatea muncii pentru lucratori si vizitatori;
-Modelele panourilor de semnalizare utilizate pe santier si semnificatia acestora;
-Numele persoanelor responsabile cu coordonarea activitatii pe santier si numerele lor
de telefon: sef de santier, diriginte, responsabil cu securitatea muncii.
23
5. IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIEREA LUCRARILOR CARE POT
PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA
LUCRATORILOR
5.1 FACTORI DE RISC (conform Anexa 1)
Privind LUCRATORUL
ACŢIUNI GREŞITE
♦Executare defectuoasă de operaţii
• R1-comenzi;
• R2-manevre;
• R3-poziţionări, fixări, asamblări;
• R4-reglaje;
• R5-utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
♦Nesincronizări de operaţii
• R6-întârzieri;
• R7-devansări.
♦Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
• R8-pornirea echipamentelor tehnice;
• R9-întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
• R10-alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
• R11-deplasări, staţionări în zone periculoase;
• deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o R12-prin dezechilibrare;
o R13-alunecare;
o R14-împiedicare;
 R15-de la înălţime:
• R16-prin pǎşire în gol;
• R17-prin dezechilibrare;
• R18-prin alunecare.
♦R19-Comunicări accidentogene.
OMISIUNI
♦R20-Omiterea unor operaţii
♦R21-Neutilizarea mijloacelor de protecţie
Privind SARCINA DE MUNCA

CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE
DE SECURITATE
♦R22-Operaţii, reguli, procedee greşite
♦R23-Absenţa unor operaţii
♦R24-Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA LUCRATORULUI
♦Solicitare fizică:
24
• R25-efort static;
• R26-poziţii de lucru forţate sau vicioase;
• R27-efort dinamic.
♦Solicitare psihicǎ :
• R29-decizii dificile în timp scurt.
Privind MIJLOACELE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
Mişcări periculoase
♦Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
• R31-organe de maşini în mişcare;
• R32-curgeri de fluide;
• R33-deplasări ale mijloacelor de transport etc.
♦R34-Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale
echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
♦Deplasări sub efectul gravitaţiei:
• R35-alunecare;
• R36-rostogolire;
• R37-rulare pe roţi;
• R38-răsturnare;
• R39-cădere liberă;
• R40-scurgere liberă;
• R41-deversare;
• R42-surpare, prăbuşire;
• R43-scufundare.
♦Deplasǎri sub efectul propulsiei:
• R44-proiectare de corpuri sau particule;
• R45-deviere de la traiectoria normală;
• R46-balans;
• R48-recul;
• R49-şocuri excesive;
• R50-jet, erupţie.
♦Suprafeţe sau contururi periculoase:
• R51-înţepătoare;
• R52-tăioase;
• R53-alunecoase;
• R54-abrazive;
• R55-adezive.
♦R56-Recipiente sub presiune
♦R57-Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
FACTORI DE RISC TERMIC
♦R58-Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
♦R59-Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
♦R60-Flăcări, flame
FACTORI DE RISC ELECTRIC
• R61-atingere directă;
25
• R62-atingere indirectă;
FACTORI DE RISC CHIMIC
♦R64-Substanţe toxice
♦R65-Substanţe caustice
♦R66-Substanţe inflamabile
♦R67-Substanţe explozive
♦R68-Substanţe cancerigene
♦R70-Substanţe mutagene
♦FACTORI DE RISC BIOLOGIC
♦R78-Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi, sobolani, caini, etc.)
Privind MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZIC
♦Temperatura aerului:
• R79-ridicată;
• R80-scăzută.
♦Umiditatea aerului:
• R81-ridicată;
• R82-scăzută.
♦R83-Curenţi de aer
♦R91-Zgomot
♦R93-Vibraţii
♦Iluminat:
• R94-nivel de iluminare scăzut;
• R95-strălucire;
• R96-pâlpâire.
♦R108-Potenţial electrostatic
♦R109-Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
♦R110-Pulberi pneumoconiogene
FACTORI DE RISC CHIMIC
♦R111-Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
♦R112-Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
FACTORI DE RISC BIOLOGIC

♦Microorganisme în suspensie în aer:
• R113-bacterii;
• R114-virusuri;
• R115-richeţi;
• R116-spirochete;
• R117-ciuperci;
• R118-protozoare etc.
Evaluarea riscurilor , respectiv cuantificarea lor, face obiectul Anexei 3
26
5.2. LUCRARI CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA
LUCRATORILOR
Din analiza categoriilor de lucrari care se vor executa pe santier si a activitatilor de constructie
necesare pentru acestea, rezulta ca se poate inregistra un grad mai ridicat de risc la
urmatoarele lucrari:
1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de cădea de la înălţime
2. Lucrari de terasamente, sapaturi, hidroizolatii,
3. Lucrari de fundatii,
4. Lucrari de structura
5. Lucrari de montaj panouri tip sandwich
6. Lucrari de montaj elemente prefabricate
7. Lucrări de demolare-demontare
8. Lucrari de instalatii electrice, sanitare, termice, canalizare, instalatii de climatizare,
sisteme de ventilatie
9. Lucrari de finisaje (tencuieli, pardoseli, placaje)
10. Lucrari de montare tamplarie,
11. Lucrari de realizare confectii metalice,
12. Lucrari de amenajari exterioare,
13. Utilizarea echipamentelor de munca de catre lucratori.
5.3 Pentru realizarea acestor categorii de lucrari s-au elaborat procedurile de securitate
si sanatate in munca:
PTS 01-Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile de terasamente si excavatii;
PTS 02-Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile de fundatii;
PTS 03-Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile de hidroizolatii;
PTS 04- Cerinte de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrări de instalatii si canalizare;
PTS 05- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile de cofrare;
PTS 06- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile de montare otel beton;
PTS 07- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile de turnare beton;
PTS 08- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrări de ridicare si montaj ale
elementelor prefabricate;
PTS 09- Cerinte de securitate şi sănătate în munca pentru sudarea şi tăierea metalelor;
PTS 10- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile electrice din santier;
PTS 11- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru manipularea materialelor cu
mijloace de ridicat;
PTS 12- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrul la inaltime;
PTS 13- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea echipamentelor de
munca;
PTS 14- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind utilizarea uneltelor de mana;
PTS 15- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind lucrările de betonare – dulgheri;
PTS 16- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru vibratorul de adancime, placa
vibranta si folosirea pompei de beton;
PTS 17- Cerinte de securitate si sanatate in munca la depozitarea,transportul si manipularea
vopselelor si altor materiale auxiliare operatiei de vopsire;
PTS 18- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrări de instalatii tehnico-sanitare
şi de incălzire;
27
PTS 19- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind lucrările de finisaje la constructii;
PTS 20- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind lucrari de zugraveli si vopsitorie;
PTS 21- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrările de montare a tamplariei,
lucrări de montare a geamurilor;
PTS 22- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind lucrările de placare, de faiantare;
PTS 23- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind lucrările de termoizolatie;
PTS 24- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind utilizarea sculelor si uneltelor de
mana in santier, pentru lucrări de montare pavaje,amenajari exterioare;
PTS 25- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind utilizarea flexului;
PTS 26- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru masina de gaurit si insurubat cu
acumulator;
PTS 27- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind utilizarea excavatorului;
PTS 28- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind utilizarea autobasculantei;
PTS 29- Cerinte de securitate si sanatate in munca la utilizarea motofierastraului;
PTS 30- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru vibratorul de beton;
PTS 31- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea aparatului de sudura prin
rezistenta;
PTS 32- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru macara;
PTS 33- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind utilizarea incarcatorului frontal;
PTS 34- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru pompa de beton;
PTS 35- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru schele si esafodaje;
PTS 36- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea nacelei mobile;
PTS 37- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru deservirea cilindrului compactor;
PTS 38- Cerinte de securitate si sanatate in munca privind utilizarea buldoexcavatorului;
PTS 39- Cerinte de securitate si sanatate in munca pentru lucrări de demolare-demontare
28
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE
DE EXCAVATII SI TERASAMENTE (PTS 01)
1. Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor obtine precizari asupra naturii straturilor,
asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si instalatii
subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant.
2. In cazul in care in timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane care nu s-au
evacuat dinainte, se intrerup imediat lucrarile si se evacueaza lucratorii. Lucrarile vor putea
continua numai dupa identificarea, stabilirea si convocarea proprietarului, impreuna cu care se
vor lua masuri corespunzatoare de securitate.
3. Gropile de fundatii si santurile care se executa pe caile de circulatie vor fi imprejmuite si vor
fi semnalizate prin indicatoare de avertizare, iar noaptea, prin lumini de marcaj.
4. La lucrarile de sapaturi in trenuri cu umiditate naturala, in cazul in care nu exista ape
freatice, adancimea pana la care sapaturile pot fi executate cu pereti verticali, se va stabili prin
procesul de executie.
5.Masinile si utilajele de constructii vor fi astfel amplasate si instalate incat sa se asigure
stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate.
6.La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta.
7. In tot timpul cat sapaturile raman descoperite, conducatorul lucrarii trebuie sa urmareasca
starea taluzelor. In cazul in care se observa aparitia crapaturilor paralele cu marginea
superioara se vor lua masuri de consolidare pentru evitarea surparii.
8.Executarea unor lucrari pe timp de noapte se va face numai cu luarea urmatoarelor masuri:
-iluminarea corespunzatoare care sa asigure o buna vizibilitate pe intreaga suprafata a zonei
de lucru;
-dotarea personalului cu echipamentul de avertizare;
-zonele de lucru vor fi semnalizate optic pe timpul noptii;
-locurile de depozitare a materialelor si a elementelor de constructii care se manipuleaza vor fi
iluminate separate;
-caile de acces vor fi iluminate corespunzator.
9. Efecturea lucrarilor de sapaturi care s-au executat in taluze si au fost supuse modificarii
dupa executare partiala, este permisa cu accesul proiectantului care va stabili masuri
suplimentare de protectie.
10. In terenuri umede care aluneca sau in terenuri fara consistenta ( de ex. nisipuri), sprijinirile
cu palplanse trebuie sa formeze un perete continuu si etans. Palplansele se bat cu cel putin
0,75 m mai jos decat fundul sapaturii.
11. Se permite executarea lucrarilor de sapaturi in timpul iernii, in terenul inghetat fara
sprijinirea peretilor sapaturii, insa numai cu acceptul proiectantului. In cazul aparitiei pericolului
surparii se vor indeparta de indata lucratorii, luaindu-se masuri de sprijinire.
12. Daca in timpul sapaturii se produc acumulari de apa, se vor lua ,masuri de evacuare a
acesteia.
13. Cand se ajunge la stratul de apa subterana se vor consolida malurile cu sprijiniri, fiind
interzisa continuarea sapaturilor pe sub apa, fara a se sprijini in prealabil malurile si a se
efectua epuismente.
14. Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta
minima de 0,5 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un
29
unghi mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a
pamantului aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect.
15. Se vor lua masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii in cazul cand in apropiere
se gasesc utilaje care produc vibratii in timpul lucrului.
16. Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropierea de locurile
unde se executa sapaturi fara sprijiniri sunt premise numai la o distanta egala cu de doua ori
adancimea sapaturii.
17.Demolarea si indepartarea sprijinilor trebuie sa se faca de jos in sus, sub supravegherea
conducatorului lucrarii. Sprijinirile se demonteaza pe masura executarii umpluturii, de jos in
sus, conform fisei tehnologice si a proiectului de executie.
18.La sapaturile manuale executate la o adancime mai mare de 1,5 m, se vor monta platforme
pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste incarcaturii pe
care trebuie sa o suporte.
9.In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii, masurile
necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de executie.
30

DE FUNDATII ( PTS 02)
Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;

- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare;
- verificarea conditiilor speciale, pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie , apa si alte utilitati
- trasarea lucrarilor;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice
conform planurilor de executie;
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
Descrierea instructiunii
Fundatiile directe pot fi: continue, izolate, pe grinzi continue sau pe reazeme izolate si
grinzi, pe radier.
Fundatiile se alcatuiesc din: zidarie de piatra, beton simplu, beton armat, beton
ciclopian
Fundatiile se executa pe baza unui proiect tehnologic de executie, care trebuie sa
cuprinda toate detaliile, otelul beton folosit si marca betonului.
Inainte de inceperea executarii lucrarilor de fundatii trebuie sa fie terminate lucrarile
pregatitoare si anume:
• trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;
• protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant;
• coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului de
fundatiilor in uscat, atunci cind procedeele de executie adoptate nu permit
executarea sub apa;
• asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a
utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare
executarii fundatiilor;
• verificarea axelor fundatiilor;
• verificarea corespunzatoare dintre situatia reala si proiect in ceea ce priveste
calitatile terenului, dimensiunile si pozitiile, in limitele admise tolerantelor prescrise.
• Incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare.
Se vor respecta rosturile de tasare si dilatare din proiect.
Betonarea trebuie sa se faca continuu fara intreruperi, in cazul cand nu este posibil
aceasta din cauze organizatorice sau din cauza formei si a dimensiunilor se vor respecta
rosturile de lucru stabilite de proiectant.
31
In cazul fundarii in apa cu sau fara epuismente se va verifica in mod special ca nu s-au
produs afuieri, ebulmente, prabusiri, sau ca efectele acestora au fost inlaturate astfel incat
fundatia sa se execute corect conform proiectului
In cazul fundarii constructiilor pe terenuri slabe de tipul argilelor moi, nisipuri afanate,
umpluturi, se vor respecta toate masurile prevazute de normativ si proiectul tehnic.
In cazul fundatiilor pentru stalpi metalici si a celor pentru utilaje se va verifica calitatea
pieselor metalice de prindere si pozitiile lor precum si a mortarului sau betonului pentru
incastrare, subbetonare.
In cazul fundatiilor de tip pahar pentru incastrarea stalpilor prefabricati, se va verifica
dimensiunile golului ( sectiuni orizontale si verticale) impanarea, precum si incastrarea
definitiva prin betonare.
Se vor lua masuri suplimentare de mentinere a echilibrului stalpilor in timpul montarii.
La executarea lucrarilor de fundatii se vor respecta ”Normele republicane de protectia
muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale
de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.
ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii operatiilor revine sefului punctului de lucru si a sefului de

santier. Verificarea lucrarilor se face de catre responsabilul CQ care va informa responsabilul
tehnic cu executia de verificarile facute. Acesta va face inregistrarile in dosarul lucrarilor
verificate. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt
necesare functie de complexitatea si durata executiei.
32

DE HIDROIZOLATII (PTS 03)
Hidroizolarea elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului

interior, impus de conditiile minimale de confort la cladirile de locuit si social- culturale si de
conditiile nccesare desfasurarii procesuli de productie la constructiile industriale si
agrozotehnice.
Hidroizolarea elementelor de constructie se face in scopul asigurarii:
- limitarii la valorile cerute de conditiile de exploatare a diferentei dintre temperatura
aerului interior si temperatura suprafetei interioare a
- elementelor de constuctie, precum si evitarea condensului pe suprafata acestor
elemente;
-stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturiipe suprafata
interioaraa elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la difuzia vaporilor de apa, pentru evitarea condesarii acestora
in structura elementelor de constructii;
- rezistentei necesare la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii
de izolare termica, datorita infiltratiilor de aer;
- limitarii la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si evitarii fenomenului de
condens.
Materiale folosite la hidroizolarea elementelor de constructie se vor verifica prin sondaj
calitatea in ceea ce priveste: aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor
acoperite cu impuritati, praf, gheata, sau in cazul blocurilor b.c.a folosirea celor stirbie sau cu
colturi rupte.
Manipularea materialelor se va face cu manual cu dispozitive speciale.
Se interzice bascularea sau aruncarea materialelor.
Diversele operatii necesare pentru realizarea hidroizolatiilor cu diverse materiale –
placi din b.c.a; produse termoizolante din diatomit, perlit expandat agregate
minerale usoare , placi din fibre de lemn, placi termoizolante din talasti p
STABILIT sau placi din granule de pluta expandata si aglomerata cu bitum
etc.
( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale
indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata
Personalul trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor, si echipat cu echipamentul de
protectie prevazut in normativele in vigoare.
Depozitrea materialelor se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea
apelor meteorice, plate pe reazeme din materiale tari.
Materialele inflamabile se vor depozita si transporta in vase etanse , ferite de foc si nu
se va fuma in zona depozituluisi la locul executiei.
Pe platforme si in magaziile de depozitare precum si la locurile unde se lucreaza cu
aceste materiale , se vor prevedea stingatoare de incendiu, conform normelor de dotare.
In timpul executiei hidroizolatiei se va verifica in permanenta orizontalitatea si
planeitatea suprafetelor.
La executarea lucrarilor de hidroizolatie la elementele de constructie vor fi pregatie si
se va tine cont de urmatoarele:
33
- stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari decat abaterile prevazute de
reglementarile tehnice in vigoare.
- existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. Latime pe conturul si campul sapelor de
peste termoizolatiile noi sau in vrac;
- corectarea cu mortar de ciment de panta de max 1:5 a denivelarilor de max.10mm
admise intre elementele prefabricate;
- protejarea prealabila a termoizolatiilor de polistiren cu folii biummate sau pelicule de
mortar special;
- racorduri intre diversele suprafete cu abaterile admisibile fata de dimensiunile din
proiect sau fata de prevederile in vigoare.
- lipirea si latimea petrecerii corecta a foliilor
- respecterea corecta a directiei de montare a foliilor
- realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie de sub sorturi, copertine
sau tuburi;
Inainte a se incepe lucrarile de hidroizolatie stratul suport se va curati bine in vederea
depistarii crapaturilor si locurilor degradate, precum si pentru a se realiza o mai buna buna
aderenta amaterialelor hidroizolatoare;
Inainte de punerea in opera materialele hidroizolatoare se vor amesteca energic pana la
omogenizarea lor completa, contolandu-se aspectul si omogenitatea
Se interzice diluarea pe santier a produselor hidroizolatoare la rece cu diferiti solventi.
Lucrarile de hidroizolatie se executa dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj , a
caror executie ulterioara ar putea dauna calitatii lucrarii de hidroizolatie.
La executarea lucrarilor de hidroizolatii fumatul este interzis si se vor respecta
prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in
activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la
proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
34
CERINTE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU LUCRĂRI
DE INSTALATII SI CANALIZARE
(PTS 04)
Prevederi generale de SSM

• Neexecutarea de reparaţii sau lucrări de întreţinere a utilajului în timpul funcţionării
(ungere, curăţire);
• Utilizarea sculelor, schelelor şi utilajelor corespunzătoare (fără defecte);
• Obligativitatea purtării şi folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului individual
de protecţie şi de lucru - ex: purtarea EIP pentru lucrul la înălţime (centură de
siguranţă tip ham, frânghie, atenuator de şoc, limitator de cădere);
• Lucrul în echipă – formaţia de lucru va fi formată din cel puţin 3 lucrători dintre care cel
puţin unul cu experienţă;
• Pregătirea locului de muncă (de foarte multe ori este neglijată) prin:
- împrejmuire cu bandă avertizoare a zonei de lucru
- împrejmuirea cu balustrade perimetrale – când se lucrează la înălţime
- împrejmuirea golurilor ex: guri de canalizare.
• Acordarea unei atenţii mai mari lucrătorilor vulnerabili la accidente (cf. statisticilor):
- tinerii sub 25 de ani – datorită lipsei de experienţă,
- lucrătorii peste 50 de ani – datorită rutinei în execuţia lucrărilor şi neglijarea
măsurilor de SSM.
• Executarea lucrărilor cu grad mai mare de pericol în prima parte a zilei când
organismul este mai odihnit.
• Refuzarea lucrărilor pentru care nu sunteţi pregătiţi profesional şi instruiţi privind
securitatea în muncă;
Sunt interzise:
- consumul de băuturi alcoolice în timpul programului de lucru precum şi prezentarea la
serviciu în stare de ebrietate sau de oboseală.
- executarea unor operaţii periculoase – neprevăzute în sarcina de muncă;
- distragerea atenţiei unui lucrător care execută o operaţie. Aşteptaţi să termine operaţia
respectivă, apoi comunicaţi cu el.
Prevederi comune pentru lucrări de canalizare

Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
- In încăperile cu pericol de incendiu şi explozie se pot efectua lucrări de canalizare
numai în condiţiile impuse de normele PSI în vigoare.
- Este interzis accesul în încăperile cu pericol de explozie a tuturor persoanelor
străine. Pe uşile acestor încăperi se vor monta tăbliţe cu inscripţia "PERICOL DE
EXPLOZIE".
- Este interzisă păstrarea în încăperile de lucru, cu excepţia celor special amenajate
a: rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri şi a vaselor cu acizi,
vopsele, diluanţi.
- În toate situaţiile în care există riscul de producere a incendiilor sau exploziilor se vor
lua măsurile de prevenire adecvate în conformitate cu normele PSI în vigoare.
35
Organizarea locului de muncă
- Înainte de începerea lucrului conducătorul lucrărilor este obligat să ia toate măsurile
necesare asigurării condiţiilor normale şi sigure privind securitatea muncii pentru
lucrătorii care efectuează activităţi de canalizare.
- Înainte de începerea lucrului conducătorul formaţiei de muncă este obligat să se
asigure:
o dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instructajul de protecţie a muncii specific
meseriei şi lucrărilor ce urmează să le execute în conformitate cu Normele
generale de protecţie a muncii în vigoare;
o dacă printre personalul muncitor care urmează să execute lucrări de canalizare
există persoane bolnave, obosite sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
o dacă toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie
corespunzător activităţilor ce le au de executat;
o dacă sculele, dispozitivele şi utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.
- Existenţa unor situaţii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat
obligativitatea neacceptării la lucru a persoanei respective.
- Personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul
formaţiei de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat.
- Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura măsurile de prevenire
necesare în conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru
utilizarea energiei electrice.
- Lucrările de canalizare care urmează să se efectueze în spaţii în care se află utilaje,
echipamente şi instalaţii în funcţiune (gaze, abur, apă supraîncălzită etc.) se vor
executa numai pe bază de fişă tehnologică de execuţie a lucrării care va cuprinde
obligatoriu măsurile de securitate a muncii ce urmează a fi adoptate.
- La lucrările de instalaţii care se execută în exteriorul clădirilor în apropierea unor
mase metalice sau reţele electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice.
În timpul ploilor însoţite de descărcări electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se
vor adăposti în locuri protejate.
- Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare,
cădere de la înălţime etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv
va fi izolat şi împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.
- Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în
permanenţă menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi
sau grăsimi care ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului muncitor.
- Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure
circulaţia pietonilor şi vehiculelor în deplină siguranţă, în conformitate cu Normele
specifice de securitate a muncii pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi
ferate.
Iluminat. Ventilaţie
- Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător în conformitate cu Normele
generale de protecţie a muncii şi după caz vor fi ventilate, în vederea eliminării
riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive sau
explozive ce se pot produce în timpul lucrului sau din alte cauze.
- Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a
diverşilor parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a
inscripţiilor de pe cadranele aparatelor de măsură şi control, culorile convenţionale
36
ale conductelor şi cablurilor, capacele şi chepengurile, scările de acces, tăbliţele
avertizoare etc.
- Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi
alimentate la tensiune foarte joasă de maximum 24 V.
Accesul în spaţii foarte periculoase
- Accesul lucrătorilor în reţelele de canalizare sau de termoficare, în puţuri, cămine,
camere de deversare, canale vizitabile şi alte construcţii anexe, subterane, sau în
legătură directă cu spaţiile prin care circulă apele uzate se va face numai după
aerisirea spaţiilor respective.
- Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care
se lucrează, precum şi de la căminele din amonte.
- Conducătorul formaţiei de lucru este obligat să controleze dacă s-a făcut aerisirea
spaţiilor de lucru, verificând cu aparatură adecvată lipsa substanţelor nocive (oxid de
carbon, bioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va
dispune intrarea lucrătorilor.
- Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru
detectarea existenţei gazelor din cămine, canale, puţuri, rezervoare etc.
- Intrarea în cămine, puţuri, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine
de aerare, rezervoare etc., se va face cu echipamentul de protecţie prevăzut în
Normativul - cadru de acordare şi utilizare a echipamentului de protecţie şi numai
după verificarea stării scărilor de acces.
- În cazul în care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixe, se vor utiliza
scări mobile, cu lungimi care să depăşească cu cel puţin 1 m adâncimea la care se
coboară.
- Lucrările în puţuri, cămine adânci, rezervoare de combustibil sau substanţe toxice
etc., vor fi executate de echipe alcătuite din minimum trei persoane, dintre care unul
intră în interior fiind legat cu funie de centura de siguranţă; ceilalţi doi rămân la
suprafaţă pentru a-l supraveghea sau scoate afară în caz de pericol.
- Lucrătorii prevăzuţi la articolul precedent vor fi bine instruiţi în ceea ce priveşte
aplicarea metodelor de salvare în caz de accident sau asfixiere.
- Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor. În acest scop
vor fi utilizate cârlige speciale, răngi de fier sau târnăcoape.
- Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau
de înălţimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o
altă posibilitate, se va face cu scări duble fixe, pasarele, podeţe, amenajate în
punctele cu cel mai uşor acces şi prevăzute cu mână curentă.
Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor
- În operaţiile de manipulare, transport şi depozitare a materialelor, utilajelor şi
sculelor pentru lucrări de canalizare se vor respecta Normele specifice de securitate
a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace mecanizate şi
depozitarea materialelor.
- Încărcarea, descărcarea, manipularea şi aşezarea materialelor, utilajelor şi a
sculelor pentru canalizare se vor executa de personal specializat şi dotat cu
echipament individual de protecţie corespunzător.
- Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva
rostogolirii sau mişcărilor necontrolate.
37
- Transportul sculelor de mână se va face în lădiţe sau truse speciale a căror masă nu
va depăşi 20 kg.
- Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite disponibile în timpul lucrului
şi în mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi
ridicate sau coborâte cu grijă pentru evitarea accidentelor.
- Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă,
între aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere, pentru preluarea
denivelărilor existente.
- Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport
manual vor fi dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi
nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea
deplasărilor în timpul lucrului.
- În cazul când operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută
manual, podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci transversale la o distanţă de 300
- 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
- Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de
transport, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânarea pe
teren orizontal şi prin frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă.
- Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi
descărcare.
- Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau
descarcă simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în
funcţie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de
condiţiile terenului etc. astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Săpături
- Lucrările de săpătură necesare executării şanţurilor, canalelor, căminelor, puţurilor,
precum şi altor activităţi specifice lucrarilor de canalizare se vor executa numai pe
bază de proiect şi fişă tehnologică de lucrare.
- La executarea lucrărilor de săpătură se vor respecta prescripţiile tehnice şi de
prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cuprinse în Normele specifice
de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavaţii, fundaţii, terasamente,
nivelări şi consolidări de teren.
- Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenţei şi naturii
instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate în pământ.
- Începerea executării lucrărilor de săpătură este permisă numai pe baza unui acord
scris încheiat de executant cu unitatea căreia îi aparţin instalaţiile subterane.
- În cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care
nu s-au cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul
muncitor până la identificarea instalaţiilor descoperite. Numai după luarea măsurilor
de protecţie necesare se va putea continua lucrul.
- Se interzice executatea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane, dacă
nu au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului
nu se poate face, lucrările se vor executa numai cu luarea de măsuri care să asigure
securitatea lucrătorilor. În acest caz se interzice folosirea răngilor, târnăcoapelor şi a
penelor metalice. Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune
se va face cu deosebită atenţie, fără a se executa loviri bruşte şi numai sub
supravegherea conducătorului formaţiei de lucru.
38
- În cazul în care este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile,
personalul muncitor va fi prevenit şi instruit special în privinţa măsurilor de protecţie.
- Se vor opri lucrările şi se va evacua personalul muncitor din zona săpăturilor,
puţurilor, şanţurilor etc. atunci când se constată existenţa gazelor.
- Lucrările se vor relua numai după eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor
şi numai după luarea unor măsuri sigure împotriva unor emanaţii ulterioare.
- În cazul când se întâmpină dificultăţi la evacuarea completă a gazelor, din zona
săpăturii, personalul muncitor va fi dotat cu măşti de protecţie corespunzătoare.
- Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau
incendii.
- Dacă îmbrăcămintea drumului sau şoselei este alcătuită din bolovani sau pietre
pavele, acestea vor fi stivuite cu grijă pentru a nu se produce accidente prin căderea
lor în şanţuri în timpul lucrului.
- Asfaltul decupat va fi aşezat în grămezi pe trotuare.
- Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi aşezat în partea
opusă celei pe care vor fi aduse materialele. Pământul va fi aşezat la o distanţă de
minimum 0,70 m de la marginea şanţului, iar în cazul şanţurilor adânci la o distanţă
de minimum 1 m.
- Sunt interzise săpăturile de rectificare la nivelul fundului şanţului. Rectificarea
fundului şanţului se va realiza începând săpătura de la partea superioară a şanţului.
- La spargerea bolovanilor cu barosul şi dalta, muncitorii sunt obligaţi să poarte
ochelari de protecţie.
Lucrul la înălţime
- În toate cazurile în care se execută lucrări de canalizare la înălţime se vor respecta
prescripţiile Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
Activităţi specifice lucrărilor de canalizare
Operaţii de prelucrare
- Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate
pe bancul de lucru din atelierele de semifabricate.
- Se interzice executarea operaţiilor de prelucrare a ţevilor pe schelele de montaj, cu
excepţia ajustării racordurilor între conducte, în vederea definitivării poziţiei de
montaj.
- Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor" sau a prefabricatelor,
precum şi operaţiile de pilire, găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice,
se vor efectua cu scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi cu
respectarea normelor specifice de securitate a muncii privitoare la operaţiile
respective.
- Prelucrarea ţevilor şi a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule,
dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi se vor respecta Normele
specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic şi a
produselor macromoleculare.
- Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrările de canalizare vor fi
obligatoriu conectate la instalaţia de legare la pământ. În astfel de cazuri se vor
respecta prevederile standardelor în vigoare ce cuprind prescripţii privind protecţia
împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele mobile sau fixe, precum şi a
Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
39
- La operaţia de îndoire la rece a ţevilor folosite în instalaţii vor fi respectate
următoarele instrucţiuni:
o umplerea ţevilor se va face numai cu nisip bine uscat;
o umplerea ţevilor cu nisip va fi făcută numai cu ajutorul unui turn special amenajat
pe baza unui proiect, iar folosirea turnului va fi posibilă numai după ce în
prealabil a fost verificat de către conducătorul formaţiei de lucru;
o zona de lucru a turnului va fi îngrădită;
o ţevile vor fi uscate bine înainte de a fi umplute cu nisip;
o este interzisă îndoirea ţevilor cu suprafaţa interioară umedă, iar în timpul iernii cu
suprafaţa acoperită cu gheaţă sau zăpadă.
- La operaţia de îndoire a ţevilor la cald vor fi luate următoarele măsuri:
- pentru ţevile lungi se vor întrebuinţa suporţi susţinători;
- răcirea cu apă a ţevilor încălzite va fi făcută de la distanţă cu ajutorul căuşilor cu
mânere lungi.
Utilizarea lămpii de benzină
- La utilizarea lămpii de benzină cu care se execută lipiturile se vor respecta
următoarele:
o umplerea cu benzină a rezervorului nu va depăşi trei sferturi din capacitatea
acestuia.
o este interzisă umplerea rezervorului, demontarea şi montarea lămpii, desfacerea
buşonului etc. în apropierea unei flăcări deschise.
o este interzisă introducerea benzinei prin arzător în scopul unei amorsări rapide a
flăcării.
o este interzisă aprinderea lămpii de benzină cu buşonul rezervorului desfăcut sau
incomplet înşurubat.
o este interzisă desfacerea arzătorului lămpii de benzină când rezervorul acesteia
se află sub presiune.
Montarea conductelor şi armăturilor
- Montarea conductelor şi armăturilor subterane, pe sub şosele şi drumuri se face pe
cât posibil înainte de executarea îmbrăcămintei. Dacă sunt totuşi necesare traversări
pe sub drumurile sau şoselele ce au îmbrăcăminte executată, aceasta va fi
desfăcută pe o lăţime de minimum 0,5 m în ambele părţi ale şanţului care urmează a
fi săpat pentru montarea conductelor şi armăturilor.
- Este interzisă depozitarea ţevilor la distanţă mai mică de 0,75 m de marginea
şanţului. În cazul depozitării ţevilor pe marginea şanţului vor fi luate măsuri pentru a
împiedica rostogolirea acestora în şanţ.
- Este interzisă coborârea ţevilor, tuburilor sau a armăturilor în şanţ prin aruncare.
- Coborârea sau ridicarea în/şi din şanţuri a conductelor şi armăturilor a căror masă
nu depăşeşte 50 kg, va fi făcută prin trecerea acestora din mână în mână.
- Coborârea şi ridicarea în/şi din şanţuri a conductelor şi armăturilor cu o masă mai
mare de 50 kg va fi făcută cu ajutorul macaralelor ce se pot mişca de-a lungul
şanţurilor sau cu ajutorul scripeţilor fixaţi pe trepiede.
- Trepiedele vor fi aşezate pe podine de dulapi, iar picioarele trepiedelor vor fi legate
între ele pentru a împiedica şi limita deschiderea acestora.
- Este interzisă suspendarea palanelor şi macaralelor diferenţiale direct de bulonul din
vârful trepiedului. Suspendarea acestora de trepiede va fi realizată cu ajutorul unui
inel special.
40
- Este interzisă folosirea elementelor de sprijinire a pereţilor şanţurilor ca suport
pentru tuburile ce urmează a fi instalate în şanţ.
- Este interzisă scoaterea elementelor de susţinere a unui şanţ sprijinit pentru
coborârea ţevilor în şanţ. În cazuri speciale este permis a se scoate o parte din
piesele sprijinirii pe timpul coborârii ţevilor în şanţ numai pe baza unui proiect
aprobat de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o deţine, cu respectarea
prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice, de
excavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
- Coborârea conductelor în şanţuri va fi făcută o dată pe toată lungimea, evitând
înclinarea acestora. Înainte de coborâre conducta va fi adusă până la marginea
şanţului şi aşezată pe bile rotunde amplasate de-a curmezişul şanţului.
- Aşezarea în şanţuri a tuburilor sau conductelor cu dimensiuni până la 200 mm se va
face cu ajutorul chingilor cu lăţime de minimum 15 cm. Chinga va avea capetele
libere. Este interzisă înfăşurarea chingii după mână sau după corp.
- Aşezarea în şanţ a tuburilor sau conductelor grele se va face cu ajutorul macaralei,
după ce în prealabil picioarele acesteia au fost bine fixate în pământ. Pentru
împiedicarea răsturnării macaralei picioarele vor fi aşezate la 1200 . Pentru a nu se
rupe lanţul în timpul manevrei se va face o verificare prealabilă a acestuia.
- Pentru coborârea tuburilor şi conductelor în şanţuri se poate folosi şi un plan înclinat.
În acest caz se interzice muncitorilor să stea în faţa tuburilor ce se coboară.
- Dirijarea coborârii tuburilor se va face numai din poziţia laterală.
- Coborârea ţevilor cu mufe în şanţuri va fi făcută numai cu mufa în sus.
- Este interzisă prezenţa lucrătorilor în şanţuri sau puţuri sub sarcina care coboară
(armături sau conducte) .
- Este interzis a se face controlul cu mâna al coincidenţei orificiilor şuruburilor la
îmbinarea ţevilor prin flanşe. În acest scop vor fi folosite dornurile sau şuruburile.
- Dispozitivele de fixare a conductelor vor fi confecţionate din materiale
incombustibile.
- În secţii, ateliere, săli de cazane, staţii de hidrofor, spaţii cu conducte în exploatare,
vor fi afişate în locuri vizibile schemele instalaţiilor (conductelor) precum şi
instrucţiunile de deservire a lor în condiţii normale de funcţionare, ca şi modul de
procedură în situaţii de avarie.
- Ventilele de închidere şi şuberele vor avea marcate în mod vizibil, chiar pe ele,
semne care să indice sensul de rotire al dispozitivului de închidere, precum şi sensul
de mişcare a fluidului în conductă.
Montarea echipamentelor şi utilajelor
- Transportul echipamentelor şi utilajelor pe şantier (cazane, schimbătoare de căldură,
recipienţi de hidrofor, pompe, vase de expansiune etc.) , coborârea sau ridicarea
acestora în vederea montajului se vor face sub supravegherea directă a
conducătorului formaţiei de lucru.
- Pentru transportul utilajelor sau echipamentelor pe plan înclinat se vor folosi
obligatoriu două trolii, unul de tracţiune şi unul de frânare.
- Frânarea numai cu ajutorul penelor este interzisă.
- Este interzis să se lase echipamentele sau utilajele pe plan înclinat fără să se
blocheze frâna troliului şi fără să se asigure stabilitatea cu suporţi şi opritori
corespunzători.
- Pe timpul ridicării şi montării, elementele în mişcare ale utilajelor se blochează.
41
- Schelele şi scările necesar a fi montate pe utilaje în scopul executării unor lucrări de
îmbinări sau finisaj se vor monta înaintea ridicării lor.
- Dacă aceasta nu se poate face din considerente tehnologice se vor folosi schele
suspendate conform detaliilor date prin proiectul de organizare. Personalul muncitor
ce lucrează pe acestea este obligat a folosi centuri de siguranţă legate de
elementele solide ale construcţiei sau instalaţiei.
- Se interzice sprijinirea schelelor şi podestelor pe utilaje tehnologice.
- În cazul în care este necesar să se execute lucrări de montaj cu ajutorul unor scule
mecanice, sub utilajele tehnologice în curs de montare sau pe acestea, se vor lua
măsuri de sprijinire a utilajelor tehnologice, astfel încât să se evite posibilitatea
producerii unor accidente de muncă.
- Canalele şi golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice şi
care rămân deschise se vor îngrădi şi acoperi cu podeţe rezistente.
- Pentru încercarea utilajelor tehnologice la mers în gol sau sub sarcină, în mod
obligatoriu se vor asigura următoarele condiţii:
- iluminat corespunzător;
- îndepărtarea personalului muncitor din zona periculoasă;
- asigurarea dispozitivelor de protecţie;
- ungerea şi reglarea pieselor mobile ale utilajelor;
- existenţa şi buna stare de funcţionare a tuturor aparatelor de siguranţă, măsură şi
control prevăzute în proiecte;
- avertizarea zonelor de lucru periculoase şi organizarea corespunzătoare a pazei la
efectuarea probelor tehnologice.
- Personalul muncitor ce ia parte la încercarea utilajelor va fi instruit în prealabil
asupra modului lor de funcţionare.
- Înainte de revizia sau reparaţia ce se execută, după pornirea de probă, utilajul
trebuie deconectat de la reţeaua electrică sau altă sursă de energie.
- Pe utilaj se va afişa: "Utilaj în revizie". Se interzice punerea în funcţiune.
Operaţii cu bitum topit şi masticuri izolante
- Bitumul se va topi în cazane aşezate pe sobe speciale şi se va turna cu o lingură cu
cioc.
- Bitumul se va topi la o distanţă suficient de mare de şanţ pentru a nu prezenta nici
un pericol pentru cei care lucrează în şanţ.
- Bitumul pentru topit va fi uscat pentru a nu stropi. Pe timp de ploaie topirea şi
transportul bitumului se vor face sub adăpost.
- Introducerea bucăţilor de bitum rece în cazanul cu bitum topit se poate face numai
cu ajutorul unor cleşti metalici.
- Transportul bitumului topit în cantităţi mici se face cu lingura cu coadă lungă. Când
se face turnarea, lingura se prinde de coadă cu amândouă mâinile şi în poziţia
potrivită, pentru ca muncitorul să nu se stropească.
- Coborârea bitumului în şanţuri se face cu vasul prins în cârlig cu siguranţă. Toarta
vasului va fi legată cu cablu metalic sau lanţ, fiind interzisă întrebuinţarea frânghiei
de cânepă.
- Transportul bitumului se va face cu atenţie pentru a evita alunecarea şi se va da
avertismentul: "Atenţie, se transportă bitum topit".
42
- La coborârea bitumului în şanţ primitorul va sta la distanţa de 1,50 m de locul
coborârii. Este interzis a se lua în primire cazanul cu bitum de la o înălţime care
trece de mijlocul muncitorului.
- Dacă se lucrează cu mastic de asfalt topit vor fi respectate aceleaşi reguli ca la
bitum. Nu se încălzeşte până la fierbere, se fereşte de apă, iar muncitorii îşi vor
unge mâinile cu alifie protectoare.
- Sunt interzise topirea bitumului sau prepararea masticurilor izolante în interiorul
căminelor, puţurilor, şanţurilor sau în orice alt spaţiu îngust.
Operaţii de sudare
- La efectuarea operaţiilor de sudare electrică sau oxiacetilenică, în cadrul lucrărilor
de canalizare se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru
sudarea şi tăierea metalelor.
Operaţii de curăţare
- Lucrătorii care execută operaţii de curăţare mecanică a conductelor sunt obligaţi a
purta mănuşi şi ochelari de protecţie.
- Lucrătorii ce execută operaţia de curăţare chimică a conductelor cu diferiţi acizi sau
baze, vor fi echipaţi cu echipament de protecţie individual conform Normativului -
cadru de acordare a echipamentului individual de protecţie emis de MMPS şi vor
purta obligatoriu mănuşi de cauciuc şi măşti de gaze cu filtru pentru vapori şi acizi.
- La curăţarea chimică a ţevilor cu acizi, temperatura acestora nu va depăşi 40 0 C.
Operaţii de vopsire
- La efectuarea operaţiilor de vopsire în cadrul lucrărilor de canalizare se vor respecta
Normele specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.
Operaţii de izolaţie şi protecţie
- La efectuarea operaţiilor de izolaţie şi protecţie în cadrul lucrărilor de canalizare se
vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii
termice, hidrofuge şi protecţie anticorozivă.
Probe şi operaţii conexe pentru lucrările de canalizare
Încercarea conductelor va fi executată sub supravegherea conducătorului lucrărilor sau a unui
tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor străine la sectoarele instalaţiei care
se încearcă.
În general conductele se încearcă la presiune hidraulică. Încercarea cu aer comprimat este
admisă numai în cazuri excepţionale (iarna sau în lipsă de apă) şi va fi executată după
instrucţiunile speciale prevăzute în prezentele norme.
Locurile de aşezare a flanşelor oarbe în timpul încercării hidraulice a conductelor vor fi
prevăzute cu semne distinctive.
Reguli privind transporturile cu mijloace publice.

Reguli de respectat de către lucrător în cazul transportului cu mijloace publice
şi/sau pietonal:
- să declare traseele uzuale şi mijloacele de transport folosite pentru deplasarea
dus-întors de la domiciliu la firmă (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi-taxi,
metrou, etc.);
- să respecte traseul şi durata de parcurgere a traseului;
43
- în calitate de pietoni, salariaţii au obligaţia să respecte semnificaţia indicatoarelor
de semnalizare şi a marcajelor din intersecţii, precum şi a legislaţiei care
reglementează circulaţia pe drumurile publice.
44

DE COFRARE( PTS 05)
Toate elementele componente ale cofrajelor netipizate vor fi stabilite prin fişe
tehnologice aprobate de conducerea organizatiei de constructii-montaj, pe baza unui
calcul static şi de rezistentă, care să tină seama de toate sarcinile statice şi dinamice, la
care vor fi supuse în timpul utilizării. Calculele statice şi de rezistentă vor fi efectuate
conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
La lucrările de montare şi demontare la înăltime a cofrajelor, va fi admis personalul
muncitor care:
a. este apt din punct de vedere medical pentru lucrul la înăltime;
b. are varsta minimă de 18 ani;
c. are calificarea corespunzătoare;
d. este instruit cu privire la normele de protectie a muncii la acest gen de lucrari;
e. are o experientă de lucru !a inăltime de cel putin 2 ani.
Maiştrii şi şefii formatiilor de lucru care execută cofraje la înăltime sunt obligati sa
verifice zilnic ca personalul muncitor din formaţie să fie dotat cu echipamentul de protectie
specific, să aibă căştile de protectie legate cu cordelute sub bărbie şi să stabilească punctele fixe
pentru prinderea centurilor de sigurantă. În lipsa unor puncte fixe de prindere apropiate, se
vor putea intinde cabluri sau franghii de grosimea şi rezistenia necesară, intre puncte fixe
mai indepărtate. Acestea vor avea e intindere suficientă şi o lungime maximă prin care să se
asigure limitarea balansului in caz de cădere.
La utilizarea sculelor şi dispozitivelor actionate mecanic şi electric, fixe sau portabile,

vor fi respectate normele de securitate si sanatate a muncii specifice, prevăzute în cărtile
tehnice ale acestora Se va face instructajul specific personalului muncitor ce le
actionează.
Maiştrii şi şefii formatilor de lucru sunt obligati să verfice zilnic, înainte de începerea
lucrului, dacă sculele sunt în stare de functionare corectă şi dacă legarea la pămînt -în cazui
celor actionate electric - e făcută corespunzător.
Se interzice utilizarea sculelor şi dispozitivelor actionate mecanic sau electric ce au
defectiuni.
Montarea şi demontarea cofrajelor se va executa de personalul muncitor instruit, sub
supravegherea tehnică a maistrului lucrării şi a şefului formaţiei de lucru. La montare, după
terminare, lucrările vor fi receptionate - inclusiv din punctul de vedere al respectării normelor
de securitate si sanatate a muncii- de către şeful de şantier sau imputernicitul său. La receptie
vor participa atat maistrul, cat şi şeful formatiei de lucru ce a condus lucrarea, şi se va intocmi
un proces verbal de receptie.
Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul şi şefii formatiilor de lucru vor controla
starea cofrajelor şi, în mod deosebit rezemările, ancorările, contravantuirile, îmbinările,
podinele şi elementele de protectie. Orice defectiune constatată va fi urgent remediata, înainte
de a se permite accesul personalului muncitor.
Dacă rămîne un timp nefolosit (la constructii unde lucrările se opresc sau se întrerup
provizoriu), cofrajul trebuie intreţinut în bună stare. Orice descompletare, în special a
elementelor de protecţie, trebuie marcată prin indicatoare avertizoare, şi trebuie oprit accesul
45
personalului muncitor. La reluarea lucrului, se var face completările necesare şi o nouă
receptie a cofrajului.
Depozitarea elementelor componente ale cofrajelor se va face pe un teren nivelat şi
compact, cu respectarea normelor privind realizarea stabilitătii elementelor şi stivelor, a celor PSI şi cu
asigurarea zonelor de acces spre locul de depozitare. Depozitarea se va face în locuri unde nu
există conductori electrici aerieni sub tensiune, care ar putea fi atinşi de bratul macaralei în
timpul manipulării acestor elemente, respectandu-se şi celelalte norme de depozitare.
Sprijinirea popilor şi stalpilor cofrajelor pe teren se va face prin intermediul unor elemente plate,
de grosime şi rezistentă suficientă pentru a asigura o repartizare uniformă a sarcinilor şi
presiunilor pe teren, în limita capacitătii lor portante. In lungul fundatiilor şi peretilor, elementele
de repartizare pe teren a sarcinilor se vor aşeza perpendicular pe fata fundatiilor si peretilor şi vor
cuprinde doi stalpi transversali. Este interzisă aşezarea stalpilor pe cărămizi, pietre etc.
Zona unde se depozitează cofrajele va fi împrejmuită pe o distantă de 10 m de la

baza lucrării şi se vor lua măsuri de împiedicare a accesului în zona de demontare şi
executare, iar dacă e cazul, se vor executa copertine de protectie. Căile de acces din
interiorul sau exteriorul constructiei, în zona de demontare, vor fi închise.
Platformele de lucru vor avea lătimea necesara care să asigure un spatiu pentru
circulatia personalului muncitor de cel putin 0,75 m lătime şi 1,8 m înălime liberă, şi în care
nu se va depozita nici un fel de material.
În cazul în care transportul materialelor şi elementelor de constructii se face pachetizat
în unităti de încărcătură, lălimea platformei de lucru va fi astfel dimensionată, încat să
rămînă un spatiu liber de circulaţie pentru personalul muncitor de minimum 0,75 m.
Podinele de lucru şi rampele de acces vor avea o suprafaţă continuă. Rosturile între
panourile sau dulapii podinei nu trebuie să fie mai mari de 10 mm.
Pentru circulatia pe podine în curbă sau in pantă, se vor fixa, pe suprafata podinelor,
şipci împotriva alunecării.
Aşezarea podinei pe reazeme va fi astfel făcută, încat să fie exclusă posibilitatea
deplasării sau alunecării ei. Se interzice aşezarea acesteia în consolă
Pentru a preveni căderea personatului muncitor, a sculelor sau a meterialelor, rampele
de acces şi podinele de lucru ale cofrajelor, situate mai sus de 1 m de la nivelul solului sau
planşeului, trebuie împrejmuite pe conturul exterior cu parapete solide de protectie,
alcătuite dintr-o mină curentă netedă (geluită în cazul utilizării lemnului), o bară intermediară
orizontală (montată la jumătatea înăltimii parapetului) şi o bordură de minimum 15 cm
înăltime. Parapetul va trebui să fie astfel construit, încat să reziste la o fortă orizontală de 80
kgf, aplicată la jumătatea distanţei dintre două sprijiniri consecutive sau la o forţă dinamică
de 50 kgf, apilcată în acelaşi punct (fără ca săgeata să depăşească 3 cm).
În timpul realizării rampelor de acces şi a podinelor de lucru şi pană la executarea lor
definitivă (inclusiv montarea parapetelor), personalul muncitor va fi înzestrat cu centuri de
sigurantă legate de părtile fixe şi rezistente ale constructiei.
Urcarea şi coborarea la şi de la podinele de lucru ale cofrajelor se va realiza numai prin
intermediul rampelor şi scărilor de acces executate conform prescriptiilor tehnice.
Se interzic:
- urcarea şi coborarea pe elementele cofrajelor:
- alergarea, săriturile şi jocul pe plalformele de lucru
Utilajele pentru ridicarea materialelor şi platformelor de descărcare nu trebuie să
transmită cofrajelor incarcari suplimentare, neprevăzute la dimensionarea lor.
46
Coborarea incărcăturii pe podine se va face uşor, astfel incat să nu intervină descărcări
dinamice.
Elementele componente ale cofrajelor trebuie să fie aparate de eventualele lovituri
provocate de mijloacele de transport în trecere, de materialele transportate, respectiv ce
încărcăturile care se ridică.
Demontarea cofrajelor se va face numai pe baza dispozitiei şefului de punct de lucru şi
numai după ce s-au luat toate măsurile de protectie a securitatii si sanatatii in munca.
Efectuarea operatiunilor de demontare se va face în ordinea inversă a celor de montare.
Se interzice demontarea prin dăramare, precum şi depozitarea pe podinele de lucru a
materialelor provenite din demontare.
Toate elementele componente ale cofrajelor se vor cobori pe măsura demontării lor
prin mijloace mecanizate sau cu ajutorul franghiilor şi scripetilor. Nu este permisă aruncarea
de la înăltime a elementelor.
După fiecare demontare se va verifica calitatea şi gradul de uzură a elementelor
componente ale cofrajelor, luandu-se măsuri de curăţire (de beton, mortar, cuie, scoabe etc),
ungere, vopsire şi reconditionare a celor defecte sau cu un grad ridicat de uzura
La executarea lucrărilor se interzice personalului muncitor să poarte şorturi sau halate
ce s-ar putea agăta
În functie de procesul tehnologic adaptat, care cuprinde şi afte lucrări decat utilizarea
cofrajelor, conducerea şantierului va indica prin indicatoare de avertizare şi în scris
conducătorului punctului de lucru, pericolele posibile de accidentare şi măsurile ce trebuie
luate pentru inlăturarea lor.
Executarea altar lucrări, la niveluri inferioare celor în care se montează cofrajele, este
permisa numai dacă deasupra sunt turnate (montate) cel putin 2 plansee.
1n locurile unde există o discontinuitate a parapetelor de protectie mai mare de 0,25 m,
se vor monta, obligatoriu, bare de protectie care să asigure continuitatea parapetelor. În cazul
cand nu se pot monta în unele locuri parapete de protectie, este obligatoriu ca personalul
muncitor sa fie dotat cu centuri de sigurantă.
Se interzice ridicarea simultană în carligul macaralei a mai multor elemente de cofraj.
În timpul transportului la sol, elementele de cofraj se vor ancora la mijlocul de transport.
Desfacerea carligului mecanismului de ridicare se poate efectua numai după ce s-a
asigurat stabilitatea elementului de cofraj sub actiunea sarcinilor orizontale, prin manevrarea
şuruburilor de calare, ancorare etc.
Primirea elementelor de cofraj se va face de către personalul muncitor numai după
oprirea completă a mijlocului de ridicat. Se interzice aplecarea în afara constructiei pentru
desprinderea sarcinii din carligul macaralei.
La asamblarea elementelor de cofraj cu buloane, bolturi cu pană sau şuruburi,
verificarea coincidentei orificiilor se va face cu dornuri speciale. Se interzice efectuarea
verificării prin introducerea degetelor in orificiile respective.
Lucrul se consideră terminat numai după montarea elementelor de cofraj, în pozitie
definitivă, cu toate legăturile făcute, sau după depozitarea acestora.
Se interzice demontarea cofrajelor prin tractiune, înainte de desfacerea tuturor
legăturilor.
Orice modificare adusa elementelor de cofraj, fată de normele obişnuite de montare,
respectiv demontare, va putea fi facută cu conditia să nu genereze accidente de muncă în
timpul utilizării.
47
Conducătorul punctului de lucru va verifica - inainte de utilizare - calitatea materialului
întrebuintat şi a părtilor componente, numărul de refolosiri, precum şi dacă părtile metalice ale
cofrajelor sunt legate la pămant (mai ales cele care pot ajunge sub tensiune în mod
accidental).
Periodic se va verifica rezistenta prizelor de pămant (să nu depăşească 4 ohmi).
Personalul muncitor care lucrează cu materiale lemnoase, va fi dotat cu ochelari de
protectie, in cazul prelucrării acestor materiale. Îndepărtarea aşchiilor şi a rumeguşului se face
cu perii.
Se interzice, la fel ca la orice lucrare 1a înălţime, lucrul pe cofraje, precum şi

montarea şi demontarea acestora în cazul furtunilor sau vantului cu o intensitate mai
mare de 6 grade (11 m/sec) sau pe întuneric, şi cand locurile de lucru nu sunt
luminate artificial.
La lucrările cu materiale lemnoase se interzice fumatul.
Balotarea , dezbalotarea pachetelor se va face în spaţii delimitate. Balotarea cu benzi
de otel se va face cu multă atenţie, acordandu-se o grijă deosebita tăierii benzilor,
tinand seama de starea de tensiune în care se găsesc.
Utilizarea diferitelor tipuri de cofraje se va face cu respectarea normelor de pază
contra incendiilor.
Montarea, exploatarea si demontarea cofrajelor
Componentele care alcătuiesc cofrajele pentru turnarea elementelor de beton

si beton armat trebuie asamblate perfect si bine consolidate intre ele.
Cofrajele industrializate din grupa SECOM (schele, eşafodaje, cofraje metalice) vor fi
montate strict în conformitate cu indicaţile din proiectele echipamentelor sau fişele de
utilizare.
Orice abatere (la montare şi demontare) fată de prevederile proiectelor, respectiv
fişelor de utilizare, va fi făcută pe raspunderea organelor tehnice ale şantierelor şi va
trebui să revină orice accident de muncă.
Lucrările cu cofraje speciale, unicate, sau cu o tehnologie complexa se vor executa pe
baza unui proiect aprobat, cuprinzand instructiuni de lucru.
Cofrajul pentru turnarea elementelor din beton, respectiv din beton armat inclusiv
sprijinirile şi susţinerile, precum si podinele de lucru, se vor executa cu respectarea
prescriptiilor tehnice şi după caz, după proiect.
Montarea şi demontarea cofrajelor la înăltime trebuie făcută de pe podine de
lucru aşezate pe schele de susţinere,prevăzute cu parapete reglementare.
Pentru înălţimea de cofrare mai mare de 8 m de la sol sau de la planşeu, podinele de
lucru se vor executa pe bază de detalii de executie prevăzute in proiect.
La montarea şi demontarea cofrajelor pentru elementele de constructii cu înăltime mare,
se vor, asigura podine de lemn la fiecare 1,8 m, de regulă podinele de lucru executandu-se pe
toate fetele ce se cofrează
Montarea, exploatarea şi demontarea cofrajelor se va putea face şi de pe schele mobile,
platforme fixe, extensibile sau telescopice, rigide şi stabile.
Platformele schelelor vor trebui să se deplaseze şi să se ridice în conditii uşoare şi
simple, şi să fie prevăzute cu scări de acces şi podine de lucru cu parapete de protecţie.
48
Pentru cofrajele montate pînă la o înălţime de 5 m, se admite şi montarea lor de pe scări
asigurate contra alunecării sau răsturnării, personalul muncitor fiind echipat cu centuri de
sigurantă care se vor lega de puncte fixe şi stabile, deja existente sau care se vor crea. Se
interzice decofrarea cofrajelor de pe scări, indiferent de înălţimea la care se lucrează.
Pentru montarea cofrajelor la unele elemente in exteriorul constructiei, se vor executa
schele în consolă, prevăzute cu balustradă şi bordură de margine.
Podinele de lucu pentru cofrajele boltior şi a paletelor din beton armat se vor monta pe
moaze orizontale fixate pe stalpii schelelor de susţinere, la distante care să permita lucrul în
canditii normale.
În cazul unui cofraj înclinat, podinele de lucru pe care se montează cofrajul se vor
construi in trepte, cu lătimea de cel putin 0,4 m.
Cofrajele suspendate pentru planşeele de beton armat, la cladirile cu schelet metalic, se
vor aşeza numai după fixarea definitivă a pieselor ce constituie scheletul metalic, şi vor trebui
să excludă posibilitatea deplasarii sau balansării lor.
Montarea cofrajului suspendat pentru planşee din beton armat la clădirile cu schelet metalic,
se va efectua de pe o podină provizorie pusă pe grinzile scheletului metalic şi asigurată pe
contur cu parapete de protectie.
Conturul exterior al planşeului cofrat şi al golurilor lăsate în planşeu se vor asigura cu parapete
de protectie, care se vor păstra şi după demontarea cofrajului.
Conducătorul tehnic al lucrării este obligat ca, înaintea inceperii decofrării cofrajelor, să ia
măsuri de prevenire a căderii neprevăzute a elementelor cofrajelor.
Decofrarea constructiilor din beton armat este admisă numai după întărirea suficientă a
betonului şi în următoarea ordine:
- părtile laterale ale elementului de constructie;
- celelalte elemente de beton cofrate.
Timpul de intărire va fi determinat în functie de marca cimentului, temperatura medie
exterioară şi deschiderea elementului de constructie, precum şi pe baza rezultatelor
încercărilor cuburilor de probă sau a unor încercări nedestructive.
Se interzice utilizarea răngilor şi tarnăcoapelor la decofrare, precum şi forjarea sau izbirea
sustinerilor.
Cintrele trebuie coborate încet, prin slăbirea penselor, a preselor, curgerea nisipului etc.
Coborarea lor se va face treptat, in două sau trei reprize, cu cate o jumătate sau cu cate o
treime din săgeata calculată, încat constructia să poată prelua sarcina în mod treptat.
Înăltimile cu care se coboară cintrele se micşorează de 1a cheie spre naştere şi, pentru fiecare
punct, vor fi proportionale cu săgeata respectivă provenită din greutatea proprie şi din
încercarile existente in momentul decofrării.
Decofrarea construcţiilor cu plăci autoportante, cilindrice, avand lungimea în sensul
generatoarei mai mari de 5 m, se va face pe faşii transversale, decofrarea incluzind şi
elementele de consolidare.
Decofrarea va începe cu faşia de la mijlocul axei longitudinale a boltei şi se va continua simetric
cu faşii in ambele părti, spre capetele boltii.
La boltile cu tiranti, înainte de decofrare, se va face intinderea tirantilor.
La constructiile importante la care cofrajele se proiectează, proiectantul este obligat să dea şi
indicatii asupra modului de decofrare.
La decofrare se vor lăsa sprijiniri (popi, eşafodaje) in conformitate cu prevederile
normativelor în vigoare.
49
lncărcarea constructiei decofrate cu încărcările totale prevăzute în calcule, se admite
numai după ce betonul a atins marca prescrisă.
Toate operaţiile de cofrare şi decofrare vor fi făcute sub directa supraveghere şi
răspundere a maistrului şi şefului de echipă, care vor urmări desfăşurarea operaţiilor, în ordinea
lor tehnologică.
50

DE MONTARE OTEL BETON(PTS 06)
1. Tehnologia de pregătire şi formare a armăturilor pentru lucrări de armare a betonului va fi

elaborată în exclusivitate de către un proiectant autorizat şi atestat, conform hotărârilor
guvernului privind calitatea constructiilor.
2. Încercarea la tractiune a otelurilor folosite la confectionarea armăturilor se face la maşini
de încercat, care trebuie să îndeplinească toate conditiile impuse de standardele în vigoare,
privind otelurile de armături şi standardele de securitate a muncii conexe.
3. Descolăcirea şi îndreptarea otelului pentru armături trebuie făcută pe un teren de lucru
separat, împrejmuit şi marcat cu plăcute avertizoare.
4. Când se lucrează cu ştanta actionată cu motor, pentru a se evita prinderea mâinii în timpul
tăierii, se interzice tinerea cu mâna a barelor mai scurte de 30cm.
5. Îndepărtarea prafului metalic şi de rugină, ce rezultă în urma prelucrării armăturii şi fasonării
ei, trebuie făcută cu perii, mături sau aspiratie cu aer. Se interzice îndepărtarea acestui praf cu
mâna liberă sau prin suflare cu gura.
6. La îndreptarea otelului pentru armături cu ajutorul mecanismelor, este necesar ca:
- fixarea capetelor otelului beton în tamburul de îndreptare să se facă numai dupa oprirea
motorului;
- înainte de pornirea motorului, tamburul trebuie să se acopere cu apărătoarele de
protectie;
- portiunea de trecere a otelului beton pe tambur trebuie prevăzută cu un dispozitiv de
protectie.
7. Îndoirea manuală a armăturii de otel trebuie făcută cu chei speciale în bună stare pentru a
nu se produce rănirea mâinilor muncitorului. Uneltele şi dispozitivele de îndoire a armăturii
vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului.
8. Îndoirea armăturii prin sudură electrică, se va executa prin aşezarea barelor de otel
beton pe capre sau pe suporturi metalice, care vor fi legate la instalatia de punere la pământ.
9. Este interzisă prezenta oricărei persoane în apropierea personalului muncitor care
fasonează manual otel-beton în timp ce acesta lucrează, deoarece există pericolul ca
persoanele respective să fie lovite în cazul când alunecă brusc (scapă) cheile cu care se
efectuează astfel de operatii. Din aceleaşi motive se vor prevedea distante suficiente între
punctele de lucru ale personalului muncitor care fasonează manual armâturi din otel-beton.
10. Sudarea armăturilor şi montarea carcaselor de otel beton se va face cu respectarea
strictă a normativelor privind lucrările de sudură.
11. Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi şi piloti trebuie să se facă în pozitie orizontală
pe capre sau pe suporti metalici.
12. Se interzice înnădirea prin sudură în interiorul cofrajului.
13. Se interzice circulatia pe armăturile carcaselor sudate.
14. Depozitarea armăturilor se va face pe suprafete plane în stive, pe calităti şi diametre,
marcate cu indicatoare.
51
15. Se interzice montarea armăturilor în apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune. În
cazul în care linia electrica nu poate fi scoasă de sub tensiune, se vor lua măsuri speciale de
electrosecuritate, care se vor înscrie în fişa tehnologică de executie a lucrarii.
16. Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea armăturii sau a carcaselor
sudate în grinzi sau în alte elemente izolate. În acest caz, trebuie amenajată o schelă de
lucru cu o lătime minimă de 70cm, situată pe partea laterală a cofrajului. Podina va fi
împrejmuită cu balustradă din scândură de brad.
17. Este interzisă circulatia şi montarea armăturilor pe cofrajul planşeelor înainte ca acestea
să fi fost bine consolidate şi verificate în prealabil. La montarea armăturilor de otel la înăltime,
muncitorii vor purta, în mod obligatoriu, centuri de sigurantă, ancorate corespunzător de
elementele de rezistentă.
18. Lucrătorii care transportă carcasele de armături vor fi repartizati uniform pe ambele
părti ale carcasei. In timpul transportului, carcasa se sustine cu piese de lemn şi cu dispozitive
de fixare împotriva alunecării carcasei.
52

DE TURNARE BETON (PTS 07)
Lucrările de betonare se execută cu personal calificat, autorizat si instruit in acest scop;
Executantul va purta E.I.P. şi E.I.L. în functie de lucrările pe care le execută şi condiţiile de
lucru:
Înainte de începerea betonării, şeful punctului de lucru va verifica modul de executare a
cofrajului,a podinilor, a schelelor si rezistenţa acestora, întocmind un proces verbal de
receptie internă;
In cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m podinile de lucru vor fi prevazute
cu balustrade şi borduri de margine;
La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de construcţii cu înclinare mai mare
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranţă, fixate solid de elemente rezistente;
Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de cădere a
betonului;
Circulatia pe cofraje (după montarea armăturii) pentru transportul betonului se face pe
podini asezate pe capre, cu o lăţime de cel puţin 1,2 m;
La punerea în funcţiune conducta pentru transportul betonului va fi încercată la o presiune
de 5 ori mai mare decât presiunea de regim;
Înainte de introducerea betonului în conductă, se vor verifica toate îmbinările şi racordurile
tronsoanelor si conductelor;
Locul de muncă al mecanicului care deserveşte pompa va fi dotat cu dispozitive de
semnalizare acustică sau luminoasă de locul unde se toarnă betonul;
Demontarea pompei sau a conductelor pentru transportul betonului se va face numai după
oprirea instalatiei;
Curăţirea conductelor pentru transportul betonului se va face cu apă cu aer comprimat. În
timpul curăţirii personalul muncitor va fi îndepărtat la o distanţă de cel putin 10 m de
conducte, iar orificiului de evacuare se va monta o apărătoare înclinată:
Se va urmării permanent buna funcţionare a manometrelor de la pompa de beton,
manometrele verificate de I.S.C.I.R.;
În caz de defecţiuni pompa va fi imediat oprită;
În timpul funcţionării pompei de beton sunt interzise intervenţiile pentru repararea sau
curatirea agregatelor;
Nu se admite îndoirea în unghi a conductelor prin care se transportă betonul.
53
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRĂRI DE
RIDICARE SI MONTAJ ALE ELEMENTELOR PREFABRICATE (PTS 08)
Art.1. Elementele de beton armat cu părti ce pot fi confundate in timpul montării (plăci,
grinzi dreptunghiulare) trebuie marcate in aşa fel încât să se asigure prinderea şi aşezarea lor
corectă, evitându-se confuziile la montaj.
Art.2. Ridicarea elementelor lungi, care se montează in pozitie orizontală, trebuie efectuată
prin cel putin două urechi.
Art.3. Elementele prefabricate la care in timpul montajului pot apare sarcini suplimentare,
neprevăzute prin calcule de rezistentă trebuie sa fie consolidate in prealabil prin moazare şi
tiranti.
Art.4. Ridicarea in vederea montării a elementelor prefabricate mari şi grele se va face
sub supravegherea conductorului locului de muncă.
Art.5. La manipularea elementelor prefabricate se vor respecta prevederile cuprinse in
normele specifice de securitate a muncii privitoare la aceste activităti.
Art.6. Primirea elementelor prefabricate la înăiltime se face de catre personalul muncitor pe
schele sau platforme speciale.
Art.7. Se interzice: - ridicarea in pachet a prefabricatelor dacă dispozitivul de prindere nu
este prevazut cu elemente care să excludă căderea pieselor din pachet;
- lasarea elementelor prefabricate in pozitie suspendată;
- repararea elementelor prefabricate in timpul suspendării;
- dezlegarea elementelor prefabricate înainte de aşezarea pe reazeme şi fixarea lor
(pentru a se înlătura o deplasare necomandată);
- circulatia personalului muncitor pe elementele prefabricate recent montate; montarea
unor elemente peste un etaj se poate începe numai după ce au fost montate grinzile
planşeului precedent şi numai după fixarea unei podine continue peste aceste grinzi.
Art.8. In cazul ridicării elementelor prefabricate, concomitent cu două mijloace de ridicat,
acestea vor trebui astfel alese încât viteza lor de ridicare să corespundă.
Conducătorul lucrului va coordona personal mişcarea celor două mijloace de ridicat pentru
a nu se produce diferente de nivel la ridicare.
Art.9. Elementele prefabricate care dupa desprinderea din cârligul mijlocului de ridicat şi
aşezare nu prezintă suficientă sigurantă vor fi consolidate cu cabluri de întindere prinse de
părtile solide ale constructiei sau cu sprijiniri suplimentare.
Art.10. Montarea elementelor prefabricate la fiecare nivel superior este permisă după
aşezarea planşeului nivelului inferior. Golurile ramase in planşee cu o suprafală mai mare de
900 cm 2 se vor acoperi cu podine provizorii bine fixate.
Art.11. Scoaterea dispozitivelor de prindere, precum şi lucrările de monolitizare se vor
executa de pe schele fixe, mobile sau suspendate la care se vor respecta prevederile normei
specifice de securitate a muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje. Accesul la
schele se face numai cu ajutorul unor scări prevâzute cu mână curentă, iar în cazul scărilor
metalice, cu inele de siguranlă.
Se interzice accesul pe schele altfel decât pe scări.
Art.12. În cazul când pentru elementele prefabricate din beton sau metal ale clădirilor
industriale, civile sau pe montajele de instalaiii tehnologice sunt necesare schele pentru a se
executa în condilii de siguranlă îmbinarea, finisarea sau vopsirea elementelor sau ansam-
blurilor, acestea vor fi construite şi montate pe elementul prefabricat înainte ca acesta sâ fie
ridicat la înăltime.
54
Art.13. Dacă metoda de la art.12 nu se poate aplica eficient, atunci se vor folosi turnuri sau
scări mobile la care platformele superioare trebuie să fie prevăzute cu împrejmuire şi
scândură de margine şi cu scări de acces, construite în conformitate cu standardele şi
normele de securitate a muncii aflate în vigoare.
Art.14. Tirantii care fixează elementele ce se monteazâ trebuie să fie prinşi de ancore
solide, verificate şi vor trebui să fie în număr de cel putin trei.
Art.15. Prinderea scripetilor şi a palanelor de elementele de constructii definitiv montate
anterior este permisă numai după verificarea prealabilă prin calcul a acestor elemente la
sarcinile suplimentare ce apar.
Art.16. Lucrul nu poate fi terminat până când elementul de conscructie nu va fi fixat în
pozitie definitivă, conform proiectului.
Art.17 Dacă în unele cazuri obiectul nu poate fi fixat, el va fi coborât, se va înlătura cauza
care împiedică fixarea lui şi apoi se va ridica din nou. În nici un caz obiectul nu trebuie să
rămână suspendat în cârlig sau pe dispozitivul de ridicare.
Art.18. Se vor îndepărta toti conductorii electrici din apropierea locului unde se ridică
elementele de construclie sau utilajele, pentru ca în timpul operatiilor de ridicare acestea să nu
se agate şi să producă puneri sub tensiune.
Art.19. Pentru verificarea coincidentei găurilor de bolturi sau nituri, montorii vor folosi
dornuri metalice. În nici un caz coincidenta găurilor îmbinărilor nu va fi verificată cu degetele.
Art.20. Se interzice mersul pe tabla superioară a formelor, grinzilor şi a altor elemente
similare, precum şi pe elementele de legătură, contravânturi, pene etc.
Trecerea se va putea face numai dacă de-a lungul elementului prefabricat există
posibilitatea întinderii unui cablu de otel rezistent şi bine tensionat, fixat pe elementele
definitive ale constructiei şi de care să se prindă capătul frânghiilor centurilor de siguranlă ale
personalului muncitor montator.
Art.21. Înainte de începerea lucrărilor de montare, conducătorul punctului de lucru este

obligat să verifice:
- starea tehnică a mecanismelor şi dispozitivelor de ridicare, precum şi amplasarea lor
corespunzătoare, spre a se evita loviri ale elementului de alte părti ale constructiei sau de
alte elemente;
- starea calitativă a elementelor prefabricate ce sunt montate;
- instruirea personalului muncitor din punct de vedere tehnic al operatiunilor de montare şi
normelor de protectie a muncii şi consemnarea corespunzătoare în fişele de instructaj;
- avizul medical al personalului muncitor pentru lucrul la înăltime şi eventual şi cel pentru lucrul
de noapte;
- existenta elementelor ajutătoare pentru dirijarea elementului spre locul de muncă;
- capacitatea de ridicare a mijloacelor de ridicat în functie de masa elementelor de ridicat.
Art.22. Elementele prefabricate vor fi ridicate cu dispozitivele fixate în ele. Se interzice
ridicarea lor prin apucare, cu dispozitive sistem cleşte.
In cazul ridicării elementelor direct din mijlocul de transport, acestea vor fi asigurate contra
deplasărilor.
Art.23. Se interzice circulatia personalului muncitor pe blocurile proaspăt zidite sau
elementele prefabricate nerigidizate, precum şi încărcarea lor cu materiale sau alte sarcini.
55
Art.24. Pentru elementele prefabricate a căror masă depăşeşte capacitatea de ridicare a
mijlocului de ridicat avut la dispozitie, se vor putea utiliza două mijloace de ridicat care să
lucreze simultan, cu conditia ca fişa tehnologică să fie întocmită de proiectant.
Art.25 Spatiile de trecere obligatorii a elementelor prefabricate spre locul de montaj trebuie
sâ permită manevrarea lor normală, fără pericol de atingere de alte constructii existente sau de
retele electrice. Traseul ce-1 urmează elementul în mişcare va fi stabilit cu precizie, înainte de
începerea transportului şi montajului şi amenajat în consecintă.
Art.26. În funclie de procesul tehnologic de montaj, adoptat de utilajele folosite, de locul de
depozitare a panourilor mari, de modul de transport al panourilor în depozit, din depozit la
depozitul de şantier, din depozitul de lângă obiectiv la locul de montaj, şeful de şantier va
studia şi indica - în scris - conducătorului locului de muncă pericolele posibile de accidentare
şi măsurile ce trebuiesc luate pentru evitarea lor.
Art.27. Dispozitivele de agătare vor fi ridicate zilnic de şeful lucrării, iar cele defecte vor fi
înlocuite imediat cu altele noi. Periodic, cablurile şi cârligele de prindere vor fi înlocuite, pentru
a preveni ruperea lor datorită oboselii materialului.
Art.28 Cârligul macaralei va avea o sigurantă pentru a împiedica ieşirea necomandată a
dispozitivului de prindere.
Art.29. Se va urmări ca pe piesele ce se montează să nu existe corpuri străine aderente
care în timpul transportului ar putea cădea şi provoca accidente.
Art.30. Conductorii electrici aflati în apropierea locului de montaj al elementelor vor fi
deviati provizoriu, iar în timpul montajului se va întrerupe curentul.
Art.31. Pentru montarea elementelor prefabricate spatiale şi a altor elemente prefabricate
cu suprafetele mari, pe lângă prevederile de protectie a muncii stipulate în normele specifice
vor trebui respectate instructiunile specifice de protectie a muncii, pe care pioiectantul
elementelor e obligat să le întocmească.
Art.32. Toate armăturile, ancorele, care nu mai au de îndeplinit nici o functie după montarea
elementelor prefabricate, vor fi tăiate sau îndoite astfel ca să nu constituie piedici în drumul
personalului muncitor.
Art.33. Toate operatiile auxiliare ca: vopsitorii, unele îmbinări etc., care se pot efectua
înainte de montare, se vor executa la sol pentru a se evita lucrul la înăllime.
56
CERINTE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCA PENTRU SUDAREA ŞI

TĂIEREA METALELOR(PTS 09)
• Obligativitatea purtării şi folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului individual
de protecţie şi de lucru - ex: purtarea EIP pentru lucrul la înălţime (centură de
siguranţă tip ham, frânghie, atenuator de şoc, limitator de cădere);
- împrejmuirea golurilor ex: guri de canalizare.
- tinerii sub 25 de ani – datorită lipsei de experienţă,
măsurilor de SSM.
Sunt interzise:
Prevederi comune pentru lucrări de sudură şi tăiere a metalelor.

Generalităţi. Sudarea prin topire
1. Operaţiile de sudare prin topire vor corespunde prescripţiilor de instalare a

echipamentelor electrice şi vor prevede mecanizarea si automatizarea operaţiilor
într-o măsură cât mai mare. Astfel, se vor lua măsuri de localizare şi diminuare (cu
respectarea limitelor admise de actele normative în vigoare) a factorilor nocivi si
periculoşi.
2. Îmbrăcămintea de protecţie va fi tratată ignifug purtată în aşa fel încât să nu
prezinte zone în care să fie reţinuţi stropi de metal topit împroşcaţi în timpul
lucrului.
3. Pentru ca radiaţia termică să nu aibă influenţă asupra sudorului se vor lua măsuri
de diminuare a acesteia.
57
4. La lucrările de sudare şi tăiere a metalelor prin topire, executate în apropierea
instalatiilor electrice, locurile de muncă vor fi protejate cu ecrane sau paravane,
astfel încât să fie exclusă posibilitatea de atingere accidentală a părţilor aflate sub
tensiune. Dacă lucrările se execută chiar asupra unei părţi componente a
instalaţiei electrice, aceasta va fi scoasă de sub tensiune, va fi semnalizată şi
asigurată, conform normelor pentru lucru cu instalaţii electrice, până la sfârşitul
lucrului.
5. Pentru protejarea lucrătorilor care lucrează în vecinătatea locului de sudare
(exceptând sudorul şi ajutoarele acestuia), se vor izola locurile de muncă ale
sudorilor prin panouri fixe sau transportabile, din tablă sau alte materiale opace,
neinflamabile, având înăltimea de cel puţin 2 m.
6. Carcasele echipamentelor de sudare, mesele de sudare şi piesele metalice care
se sudează vor fi legate la prize de pământ corepunzătoare, la conductorul de nul
sau la un declanşator de curent de defect.
7. Valorile maxime admise ale tensiunii de mers în gol ale surselor de sudură sunt
date în tabelul 1.
58
VALORILE MAXIME ADMISE ALE TENSIUNII DE MERS ÎN GOL A SURSELOR

Tabelul 1
Standar Conditii de Tensiunea de Observatii
dul lucru mers în gol
maximă
STAS Locuri de -80V valoare
2689-84 muncă putin efectivă
periculoase -113V valoarea
de vârf
Locuri de -48V valoare -Dacă tensiunea este mai mare, se va
muncă efectivă prevedea un dispozitiv de electrosecuritate
periculoase -68V valoare de care reduce acestă tensiune sub valorile
vârf admise în momentul întreruperii circuitului de
sudare.
STAS Locuri de -c.c.100V -Valorile limită nu se referă la tensiuni de înaltă
8143-87 muncă putin -c.c cu ω <10%: frecvenţă pentru stabilizarea si amorsarea
periculoase 100V valoare arcului.
medie
-c.c cu ω >10%: - Se admit tensiuni mai mari dacă sunt
80V valoare necesare, cu condiţia prevenirii unui dispozitiv
efectivă de electrosecuritate care, atunci când circuitul
-c.c. 80V valoare de sudare se deschide, să micsoreze
efectivă tensiunea la valori admise în cel mult 0,2 s.
Locuri de -c.c. 100V -Sursele cu bloc redresor vor fi astfel construite
muncă -c.c. cu ω <10%: încât, în cazul defectării ansamblului de
periculoase 100V valoare redresare, a întreruperii sau a scurtcircuitării
si nepericu- medie întâmplătoare, componenta alternativă a
loase -c.c cu ω >10%: tensiunii la borne să aibă o valoare etfectivă de
80V valoare max. 42 V.
efectivă
-c.a. 42V valoare Dacă tensiunea alternativă este mai mare se
efectivă la f<60 vor prevedea:
Hz a) un dispozitiv automat de protectie care,
-24 V valoare atunci când circuitul de sudare se deschide, să
efectivă la f>60 micsoreze tensiunea, în maximum 0,2 s la
Hz valorile admise;
b) un dispozitiv de supraveghere care să
semnalizeze că dispozitivul de la a) lucrează
corespunzător;
c) dispozitivele de la a) si b) vor functiona la o
înclinare în orice direcţie până la 30°;
d) un dispozitiv automat care, în cazul când
dispozitivul de la a) nu a funcţionat, să reducă
tensiunea la, valorile admise în maximum 1 s;
e) o inscriptie pe sursă care să indice că, dacă
59
dispozitivul automat nu funcţionează, trebuie
oprită funcţionarea sursei.
STAS Locuri de -113V valoare de Exceptie fac redresoarele utilizate la procedee

11370- muncă putin vârf speciale si la care nu este posibilă atingerea
85 periculoase electrodului.
Locuri de 113V valoare de Redresoarele vor fi astfel construite încât, în
muncă vârf cazul defectării ansamblului de redresoare, a
periculoase întreruperii sau a scurtcircuitării unui circuit,
tensiunea să nu depăsească 113V valoare de
vârf în c.c. si 48V valoare efectivă si 68V
valoare de vârf.
STAS 100V Exceptie fac redresoarele cu dispozitiv automat
12060 de reducere a tensiunii de mers în gol.
NOTĂ:
(1) În categoria locurilor de muncă periculoase si foarte periculoase se includ conform
STAS 8143-87, în afară de cazurile definite de STAS 8275-78, si următoarele cazuri:
- locuri de muncă înguste care au una din dimensiuni (lungime, lăţime sau înălţime)
mai mică de 2 m;
- locuri de muncă în care este necesar lucrul în poziţie periculoasă (în genunchi,
întins sau sprijinit), prin care se produce un contact al corpului omenesc, mai ales
al trunchiului, cu piesele conductoare învecinate;
- locuri de muncă care sunt mărginite, total sau partial, de suprafete (piese)
conductoare si în care
există un pericol acut de atingere întâmpătoare sau inevitabilă a acestora de către
sudori;
- locuri de muncă în care îmbrăcămintea de lucru se poate umezi si asrfel devine
conductoare;
- locuri de muncă în care, datorită microclimatului, îmbrăcămintea de lucru se
umezeste de transpiraţie, si prin aceasta devine conductoare;
(2) Factorul de ondulaţie (valoare efectivă) se calculează conform STAS 8143-87 cu
relaţia: ω=100 k 2f - l %, în care kf este factorul de formă, definit ca raport între valoarea
efectivă a tensiunii ondulate (Uef) si valoarea medie a tensiunii (Ud), în volţi: kf = Uef/Ud .
SUDAREA CU ARC ELECTRIC
1. În vederea diminuării la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers în gol,

care apare în mod obligatoriu pe electrod se vor lua măsuri de prevenire a
acestora. Astfel, instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se va face
în aşa fel să se reducă riscurile de şocuri electrice care s-ar putea datora unor
tensiuni mai mari decât tensiunea de mers în gol.
2. Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a circuitului
de sudare cu conductorul de protectie sau cu pământul;
3. Dacă piesa de sudat este în mod intenţionat racordată la conductorul de
protecţie sau la pământ, legătura va fi făcută cât mai direct, cu ajutorul unui cablu
având secţiunea egală cu cea a cablului de retur. Se vor lua măsuri de evitare a
curenţilor vagabonzi de sudare. Nu se va efectua în mod intenţionat conectarea
60
piesei de sudat sau a circuitului de sudare la conductorul de legare la pământ al
reţelei de alimentare a sursei pentru sudare sau cel al aparatului electric de
conectare asociat sursei.
4. Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare şi elementele
conductoare străine de instalaţie, situate în zona de lucru şi pe care este posibil
să fie pus un portelectrod sau un cap pentru sudare sau pe care s-ar putea
amorsa un arc electric, se vor folosi mijloace de protecţie ale acestora cum, ar fi:
ecrane izolante, distanţoare etc.;
5. În cazul în care nu se pot aplica măsurile de mai sus se vor stabili legături
echidistante cu ajutorul unor cabluri izolate, având secţiunea corespunzătoare,
între piesa de sudat şi elementele conductoare străine de instalaţia de sudare;
6. Este interzis ca circuitul de sudare sâ vină în contact cu buteliile de gaz
protector, aflate în apropierea piesei de sudat.
7. La legătura electrică între echipamentul de sudare si piesa de sudat este strict
interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (sine, ţevi,
schele etc.) dacă acestea nu reprezintă piesa de sudat însăsi;
8. Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental al
circuitului de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul;
9. Dacă piesele pentru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile de
retur şi de legături echipotenţiale vor fi racordate la masă.
10. În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează aproape unii de alţii şi în mod
deosebit, pe aceiaşi piesă, vor fi luate măsuri speciale în ce priveşte racordarea
surselor pentru sudare la reţeaua de alimentare şi la piesa de sudat, în scopul
eliminării tensiunii de mers în gol, ce poate să apară între doi portelectrozi sau
între două capete pentru sudare.
11. Dacă una sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase de sub
tensiune, ele vor fi deconectate atât de la reţeaua de alimentare cât si de la
circuitul de sudare comun pentru înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de
retur;
12. Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va face numai de către un
specialist.
13. Dacă se efectuează lucrări de întreţinere sau reparare, echipamentul de sudare
va fi decuplat atât pe partea de alimentare cât şi pe partea de utilizare. Derogări
de la această condiţie se vor face numai de către un specialist;
14. Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punerea sub
tensiune a sursei pentru sudare.
15. Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăşeşte postul de lucru, sursa pentru
sudare sau circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instalaţia
să nu poată fi pusă în mod accidental în funcţiune de la portelectrod sau de la
capul de sudare.
16. În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserveste mai multe posturi de sudare
sau în cazul mai multor surse pentru aceeasi piesă de sudat sau pentru piese
interconectate, sudorii vor lucra suficient de departe unii de altii si vor fi instruiţi
să nu atingă niciodată simultan doi portelectrozi sau dauă capete pentru sudare.
17. În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi asezat sau agăţat de un suport
izolat, astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la
61
sursa de alimentare a circuitului de sudare. Se interzice categoric ţinerea
portelectrodului sub braţ, pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp.
18. Conductorii electrici, mobili folosiţi la racordarea la reţea şi cablurile pentru
alimentarea circuitului de sudare vor fi feriţi împotriva deteriorării în timpul
exploatării şi al transportului şi în mod special împotriva contactului cu stropi de
metal topit, precum şi a trecerii peste ei cu mijloacele de transport. Cablurile
mobile vor fi uşoare şi foarte flexibile, păstrându-se în colaci când nu se execută
operaţia de sudare.
19. La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată, în cazul
în care cablurile respective nu vor putea fi înlocuite imediat, cele deteriorate vor fi
reparate imediat, prin îndepărtarea zonei deteriorate şi realizarea unei îmbinări în
porţiunea respectivă. Izolarea cu bandă izolatoare a zonei reparate, nu este
suficientă şi în consecinţă este obligatorie folosirea bucşelor de protecţie din
material izolant, care să acopere în întregime zona reparată. Starea izolaţiei
cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se va verifica înainte de începerea
lucrului (schimbului).
20. Înainte de operaţia de îmbinare a cablurilor pentru alimentarea circuitului de
sudare, echipamentul de sudare va fi deconectat de la reţea;
21. Zonele de îmbinare ale cablului pentru alimentarea circuitului de sudare vor
asigura o bună conductibilitate, securitate faţă de solicitările mecanice şi o
izolare perfectă în special în zona de îmbinare.
22. Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau tăiere se va
realiza prin lipire la cald, prin sudare sau cu mufe de conexiuni izolate.
23. Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea unor
improvizaţii. Racordarea se va realiza numai cu cleme de strângere, bornă cu
şurub, bine strânse, cu poli magnetici, cu condiţia ca suprafeţele de contact să fie
netede şi curate.
24. În cazul în care portelectrozii şi capetele pentru sudare nu sunt utilizaţi, vor fi
astfel amplasaţi încât să fie izolaţi. Electrodul va fi scos din portelectrod.
25. Posturile fixe pentru sudarea manuală cu arc electric vor fi prevăzute cu un
suport electroizolant pentru fiecare portelectrod, pe care să se aşeze
portelectrodul în perioadele de pauză. Este strict interzisă aruncarea la
întâmplare a portelectrodului chiar dacă nu este sub tensiune, indiferent de
caracterul fix sau mobil al postului de sudare;
26. La sudarea manuală cu electrozi înveliţi, sudorii vor purta în mod obligatoriu
mănuşi şi în timpul înlocuirii electrozilor.
27. La utilizarea generatoarelor de curent continuu şi a transformatoarelor folosite la
sudarea cu arc electric se vor respecta condiţiile impuse în prescripţiile de
electrosecuritate;
28. Echipamentele (sursele) de sudare antrenate de motoare cu combustie internă
vor fi instalate astfel încât să prevină intoxicaţiile ce pot fi provocate de gazele de
eşapament. Se interzice lucrul cu echipamente de sudare defecte sau în stare
necorespunzătoare.
29. Pentru racordarea la reţea, executarea legăturilor fixe, inclusiv montarea
pieselor, se va face numai de către electricieni calificaţi în astfel de lucrări, care
vor respecta toate prescripţiile în vigoare referitoare la instalaţiile electrice.
62
30. Dacă legarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează fără fişă şi
priză se va prevedea la locul de racordare un întreruptor cu ajutorul căruia să se
scoată de sub tensiune concomitent toţi conductorii de alimentare;
31. Dacă legarea la reţea se face prin prize cu capace metalice, capacele vor fi
legate la centura (priza) de împământare.
32. La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin fişă, conductorii de
racordare la reţea se vor fixa cu papuci ş vor fi astfel dispuşi încât să se excludă
posibilitatea deteriorării izolaţiei lor, din cauza frecării lor de apărătorile de borne.
33. În cazurile în care urmează să se execute lucrări de recepţie sau de curăţire a
echipamentelor de sudare sau când se schimbă locul lor de amplasare, acestea
vor fi scoase de sub tensiune, prin deconectarea de la reţea.
34. Nu se vor utiliza decât echipamente de sudare omologate care vor îndeplini
condiţiile de electrosecuritate;
35. Echipamentele de sudare, generatoarele si transformatoarele de sudare vor fi
prevăzute cu dispozitive speciale, care să permită schimbarea nepericuloasă a
electrozilor pentru sudare. Totodată vor fi protejate împotriva atingerii
accidentale, prin legarea lor la prize de pământ sau la conductorul de nul.
36. Este interzisă sudarea concomitentă pe aceeasi piesă cu două instalaţii de
sudare manuală cu arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.
SUDAREA CU ARC ELECTRIC IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR
Sudarea şi tăierea cu plasmă

1. Îmbrăcămintea sudorilor care efectuează lucrări de sudare cu arc sub protecţie
de gaze şi a ajutoarelor acestora va fi deosebită de costumul sudorului care
execută lucrări de sudare cu arc electric, astfel hainele de protecţie vor îndeplini
următoarele condiţii:
a. vor fi confecţionate din material dens, tratat ignifug şi căptuşit;
b. nu vor avea buzunare, pentru a nu permite strecurarea particulelor
incandescente înăuntrul lor;
c. se vor încheia cu nasturi, de preferinţă prin spate şi hainele vor fi croite
până sus pe gât;
d. pentru sudarea cu arc WIG şorţurile din piele utilizate de sudori vor fi purtate
peste haina de lucru;
2. Pentru protecţia ochilor şi a feţei împotriva rădiaţiilor şi stropilor de metal topit, la
sudarea cu arc şi electrozi înveliţi, sudorii vor folosi mască specială cu cască
prevăzută cu filtru de lumină;
3. Alegerea sticlei filtrante pentru protecţia ochilor se face în funcţie de gazul
protector folosit (argon, heliu, hidrogen, bioxid de carbon) şi de circuitul de
sudare în aşa fel încât radiaţiile ultraviolete şi infraroşii să fie absorbite.
4. În cazul sudării cu arc MIG şi MAG, din cauza curentului de sudare de valoare
mare utilizat, a radiaţiilor puternice şi a căldurii degajate, se vor lua măsuri
deosebite:
a. Se vor purta veste speciale de piele cu mâneci sau şorţuri cu mâneci şi
platcă detaşabile, din piele, încheiate până sus pe gât;
63
b. Când părţile interioare ale corpului sunt şi ele expuse radiaţiilor puternice
ultraviolete şi infraroşii, cum se întâmplă când se sudează ghemuit, în spaţii
mici sau alte situaţii se vor purta pantaloni din piele sau şorţuri speciale;
c. Mâinile si antebraţele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de
metal incandescent, ca şi de cele provocate de radiaţiile ultraviolete, prin
mănuşi de piele speciale cu manşete lungi;
d. Arsurile la picioare, provocate de stropi sau curgeri de metal topit, vor fi
evitate prin purtarea de încălţăminte;
e. Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau a labei piciorului, prin căderea sau
alunecarea pieselor grele de pe masa de sudură, încălţămintea sudorului va
fi de securitate (cu bombeu întărit);
f. Încălţămintea sudorilor care lucrează cu arc electric protejat în mediu de
gaz va fi electroizolantă.
g. În cazul în care ventilaţia locală nu este suficientă şi nici nu poate fi
îmbunătăţită, când se sudează prin procedee MIG, cupru, aluminiu,
magneziu şi aliajele lor, sau când există pericolul; degajării de vapori foarte
toxici de plumb, cadmiu, sau beriliu se va utiliza un aparat respirator cu
aducţie de aer sau independent (cu butelie).
5. La sudarea metalelor neferoase şi a aliajelor lor se va lua în considerare
protejarea sudorilor si a personalului auxiliar care lucrează în aceeaşi încăpere.
În cazul lucrărilor cu aliaje care conţin beriliu si cadmiu, chiar dacă se lucrează în
aer liber, protecţia căilor respiratorii este obligatorie.
6. Înainte de începerea lucrului, suprafeţele metalului ce urmează a fi sudat vor fi
bine curăţate, pentru a reduce degajările de fum şi gaze şi pentru a asigura
condiţii bune de lucru. Îndepărtarea prafului, grăsimilor şi a stratului de vopsea se
va face folosind substanţe adecvate. Curăţirea nu va fi înlocuită prin reglarea
unui jet mai putemic de gaze. Piesele vor fi uscate, fără urmă de tricloretilenă,
pentru a se evita formarea de fosgen (gaz extrem de toxic) în timpul sudării;
7. Este interzis să se utilizeze substanţe pentru degresare (benzină, tricloretilenă)
în încăperi în care se sudează; Dacă acest lucru este absolut necesar se vor lua
măsuri care să preântâmpine pericolul de incendiu.
8. Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecţie, (asfixie prin înlocuirea
aerului sau diluarea oxigenului) se vor controla zilnic robinetele şi joncţunile
buteliilor (controlul etanşeităţii), iar în cazul lucrului pe schimburi, acesta se va
face de două ori pe schimb, la începutul sau după pauza de masă şi în cazul
întreruperii totale a lucrului.
9. Pentru evitarea degajărilor toxice datorate straturilor de acoperire, se vor curăţa
perfect piesele de sudat pe o lăţime de 10-15 cm de aceste straturi (exemplu:
răzuire, sablare, periere, degresare etc.).
10. Atât la sudarea în mediu de gaz protector cât şi la cea cu plasmă, pentru
prevenirea degajării de gaze toxice se va face curăţarea straturilor de acoperire,
se vor controla atent piesele de sudat, dacă sunt perfect uscate şi nu conţin urme
de degresant.
11. În cazul preîncălzirii generale sau locale a pieselor, se va asigura protecţia
sudorului contra arsurilor. La sudarea pieselor cu gabarit mare, când sudorul se
află pe piesă sau în interiorul acesteia se va utiliza o platformă care să izoleze
sudorul contra temperaturii ridicate a metalului încălzit.
64
12. Amplasarea recipientelor butelie cu heliu şi argon, în apropierea locurilor în care
se sudează este interzisă până la o distanţă de cel puţin 5 m.
13. Echipamentele de sudare utilizate în mediu de gaz protector şi la tăierea cu
plasmă vor respecta condiţiile impuse în prescripţiile de electrosecuritate.
14. Instalaţia pentru sudare şi scutul de protecţie vor fi îngrijite cu atenţie, ele fiind
expuse unor temperaturi ridicate în timpul lucrului. Nu se admite începerea
lucrului dacă se constată spărturi, fisuri sau alte deteriorări ale instalaţiei;
15. Toate elementele sistemului de semnalizare vizuală sau sonoră, a instalaţiilor de
sudare în mediu protector de gaz sau de tăiere cu plasmă vor fi în perfectă stare,
fiind interzisă exploatarea instalaţiei cu defecţiuni.
16. La sudarea în mediu protector cu argon se vor respecta cu stricteţe distanţele
minime dintre electrodul de wolfram şi piesă, în caz contrar se produce arderea
rapidă a electrodului cu degajări de gaze nocive şi radiaţii deosebit de puternice.
17. Atingerea sau lăsarea din mână a echipamentului pentru sudare folosit la
sudarea în mediu protector de argon, atât timp cât acesta se află sub tensiunea
de mers în gol, este interzisă. Întreruperea automată a circuitului are loc câteva
secunde de la stintgerea arcului electric. Instalaţia va semnaliza întreaga
perioada da timp în care se află sub tensiunea de mers în gol.
18. După pornirea instalaţiei nu se permite accesul la părţile componente ale
acesteia.
19. La sudarea în mediu protector de argon şi tăierea cu plasmă, furtunul de
alimentare cu apă de răcire a echipamentului pentru sudare va fi etanş şi bine
racordat. Ieşirea apei din capul pentru sudare va fi controlabilă iar în cazul opririi
apei de răcire, se va întrerupe imediat sudarea/tăierea şi se va remedia
defecţiunea.
20. Pentru instalaţia de încălzire electrică a gazului se vor folosi tensiuni de maxim
24 V. Pentru prevenirea arsurilor, instalaţia va fi prevăzută cu apărători. Nu se
admit modificări, descompletări sau improvizaţii.
21. Echipamentul de sudare cu arc atom (în mediu protector de hidrogen) va fi
prevăzut cu un dispozitiv care să asigure scoaterea automată a transformatorului
din circuit, la întreruperea arcului electric.
22. La terminarea lucrului se va verifica sistemul de întrerupere automată a gazului.
23. La sudarea în curent continuu, echipamentul pentru sudare va fi lăsat din mână
numai după oprirea convertizorului.
24. Amplasarea posturilor de sudare în mediu protector de argon va exclude
posibilitatea de scurgere si pătrundere a gazului, în încăperile învecinate şi
amplasate dedesubt.
SUDAREA ŞI TĂIEREA CU GAZE - OXIACETILENICĂ

1. Sudorii care efectuează lucrări de sudare şi tăiere cu gaze (oxiacetilenică) vor
avea permis de lucru cu foc deschis, conform reglementărilor în vigoare.
2. Sunt interzise reparaţiile arzătoarelor de sudură de către persoane nespecializate
şi neautorizate;
3. Racordarea arzătoarelor se va face numai prin intermediul unui dispozitiv contra
întoarcerii flăcării, de tipul supapă hidraulică sau alte dispozitive.
4. Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins, în afara zonei de lucru, urcarea pe scări
sau schele, sunt interzise.
65
5. Este interzisă păstrarea arzătoarelor racordate la sursa de gaz, în sertare sau
dulapuri.
6. Înainte de începerea lucrului se vor verifica buna funcţionare şi etanseitatea
arzătorului, respectiv a aparatului de sudat.
7. În timpul întreruperii lucrului, arzătorul se va stinge şi se va agăţa pe un suport.
Este interzisă agătarea arzătorului (chiar stins) de recipientele buteliei,
generatoarele de acetilenă sau de corpurile goale în interior. Arzătorul aprins nu se
va lăsa din mână nici un moment.
8. La întreruperile de lungă durată, în afară de închiderea robinetelor de la arzător, se
vor închide şi robinetele cu ventil ale recipientelor butelie, precum şi robinetul
generatorului de acetilenă sau cel de la punctul de distribuţie, dacă alimentarea se
face prin conducte.
9. Dacă becul arzătorului se încălzeşte excesiv în timpul lucrului, se va închide
robinetul pentru acetilenă şi se va introduce aparatul într-un vas cu apă rece,
curată, lăsând robinetul pentru oxigen puţin deschis.
10. În cazul astupării duzelor arzătorului, în urma întoarcerilor de flacără, la stingerea
accidentală a flăcării, sau în cazul altor deranjamente se va închide imediat
robinetul arzătorului. Dacă defecţiunea nu poate fi înlăturată, prin simpla curăţire a
duzei arzătorului cu ajutorul unei sârme din alamă moale şi a becului de la capătul
tijei sau prin răcirea şi înlocuirea tijei sau a duzei, arzătorul va fi scos din uz şi
anunţat imediat maistrul.
11. Când sursa de alimentare cu acetilenă este un generator de acetilenă, folosirea
unui arzător este admisă numai după ce arzătorul, conducta de acetilenă şi
supapa hidraulică de siguranţă au fost verificate şi s-a făcut o purjare cu gaze. Se
vor respecta instrucţiunile date de întreprinderea producătoare.
12. La fiecare şoc produs de întoarcerea flăcării, se vor închide imediat robinetele
pentru acetilenă şi oxigen ale arzătorului. Înainte de reluarea lucrului se va răci
arzătorul în apă rece, curată, fără urme de ulei şi se vor controla şi purja
furtunurile. Nu este admisă aprinderea flăcării înainte de a se verifica nivelul apei
în supapele hidraulice de siguranţă.
13. Arzătoarele de sudare vor fi prevăzute cu câte un element de închidere; pentru
admisia gazului combustibil şi pentru oxigen. La manevrarea ambelor robinete se
va evita pătrunderea unui gaz în circuitul celuilalt şi invers. Robinetele vor fi fixate
în mânerul arzătorului.
14. La aprinderea arzătorului se va deschide cu 1/4 de tură robinetul pentru oxigen,
apoi cel pentru acetilenă (respectiv gazul combustibil), aprinzând imediat
amestecul. Flacăra de lucru se reglează apoi cu ajutorul celor două robinete ale
arzătorului. Stingerea se face închizând mai întâi robinetul pentru acetilenă iar
după stingerea flăcării, se închide şi robinetul pentru oxigen.
15. La aprinderea aparatelor de tăiat se va deschide cu 1/4 tură robinetul pentru
oxigen, de încălzire, apoi robinetul pentru acetilenă, aprinzându-se imediat
amestecul rezultat. Reglarea flăcării, respectiv a jetului de oxigen pentru tăiere, se
va face în functie de grosimea materialului de tăiat.
16. La stingere se va închide mai înăti, robinetul pentru oxigenul de tăiere, apoi cel
pentru acetilenă şi la urmă cel pentru oxigenul de încălzire.
66
17. Pentru lucrările de sudare şi tăiere cu gaze se vor folosi numai furtunurile produse
special în acest scop. Se interzice folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilenă
şi invers, folosindu-se pentru identificarea lor culori conventionale diferite.
18. Se interzice ca în timpul lucrului furtunurile să fie încolăcite sub picioare.
19. Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime. Nu se admite să se
racordeze la furtun derivaţii pentru alimentarea mai multor arzătoare.
20. Înainte de punerea în funcţiune, furtunurile vor fi purjate, probate sub presiune şi
trecute printr-un vas cu apă pentru a se asigura că nu prezintă pori sau crăpături.
Numai furtunurile pentru oxigen vor fi suflate cu oxigen.
21. Folosirea furtunurilor defecte precum şi înfăşurarea acestora cu bandă izolatoare
sau alte materiale nu sunt admise. Locurile defecte se vor înlătura, iar porţiunile
separate se vor îmbina cu nipluri duble. Lungimea tronsonului de furtun va fi de
minimum 5 m. Nu se admite folosirea pentru îmbinare a unor ţevi netede.
22. Furtunurile de cauciuc pentru combustibili lichizi (petrol lampant, benzină),
întrebuinţate la tăierea cu oxigen a metalelor, vor fi din material rezistent la
produse petroliere.
23. Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se va face numai prin coliere
metalice, bine strânse, pentru a nu se desprinde sau a se produce scăpări de
gaze. Controlul etanşeitaţii la furtunurile pentru acetilenă se va face cu apă si
săpun.
24. La supapele hidraulice de siguranţă, furtunurile se racordează cât mai strâns fără a
se fixa cu coliere. La montare, furtunurile nu vor fi deformate, răsucite sau îndoite,
ele vor fi astfel plasate încât să fie ferite de scântei, stropiri de metal topit, de
contactul cu piese grele sau încălzite. Trecerea peste ele este interzisă.
25. Se interzice racordarea la reţeaua de acetilenă sau gaz a furtunurilor aparţinând
mai multor posturi, de sudare prin intermediul interpoziţiilor de genul aşa numitelor
"furci".
26. Toate conductele de gaze vor fi legate la pământ. Conductele nu vor veni în
contact cu conductoare şi cabluri electrice şi se va păstra distanţa de 1 m faţă de
acestea.
27. Se interzice folosirea focului deschis, la o distanţă mai mică de 3 m, faţă de
conductele de acetilenă si oxigen. Distanţa de la punctele de distribuţie a gazului
până la sursele de foc deschis va fi de cel puţin 3 m.
28. Pentru deservirea conductelor pentru oxigen şi a armăturilor, nu se vor admite
lucrători cu mâinile murdare de ulei sau având pe îmbrăcăminte şi scule urme de
ulei.
29. Se interzice repararea conductelor de gaze folosite pentru sudare când sunt sub
presiune. Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii, conductele vor fi sudate cu azot
sau alt gaz inert.
30. Se va verifica etanşeitatea armăturilor cel putin o dată pe lună, cu apă şi săpun.
Dacă se constată scăpări de gaze din conducte sau la punctele de distribuţie se va
opri acea zonă de lucru, remediind imediat defecţiunile, iar încăperile se vor ventila
imediat..
31. La folosirea gazului metan din reţea pentru lucrări de tăiere, în amestec cu oxigen
sau aer comprimat, fiecare post de racordare va fi prevăzut cu un dispozitiv de
siguranţă omologat, de preferinţă o supapă hidraulică care să împiedice
pătrunderea aerului sau a oxigenului în conducta de gaz.
67
32. Reductoarele vor fi ferite de lovituri după o întrebuinţare mai îndelungată,
membrana de cauciuc a reductorului va fi înlocuită. Urmele de grăsimi se vor
îndepărta numai cu alcool sau cu dicloretan. Este interzis a apuca recipientele de
reductor, petru a fi ridicate sau transportate.
33. Înainte de montarea reductoarelor de presiune, robinetul cu ventil al recipientului
butelie va fi suflat cu o mică cantitate de gaz sub presiune. La executarea acestor
operatiuni nu se va sta în dreptul jetului de gaz.
34. Încercarea etanşeităţii robinetelor gazelor se face numai cu apă si săpun.
35. Strângerea piuliţei de racordare a reductorului de presiune se face numai cu
robinetul cu ventil închis.
36. Demontarea şi repararea reductoarelor de presiune va fi efectuată numai, de
persoane special instruite pentru aceste lucrări.
37. Dacă se constată că reductorul de presiune este îngheţat, dezghetarea, lui se va
face numai prin aplicarea de cârpe curate, înmuiate în apă fierbinte.
38. În cazul unei întreruperi mai îndelungate a lucrului, reductoarele de presiune vor fi
păstrate sub cheie în locuri uscate, ferite de praf, în care nu există posibilitatea
venirii lor în contact cu ulei sau substanţe grase.
39. Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune vor avea orificiile de
evacuare orientate vertical, în sus. Şurubul arcului de reglare a presiunii va fi
orientat vertical în sus sau în jos. Capacele arcurilor vor fi prevăzute cu găuri de
evacuare a presiunii, orientate în sus sau în jos. racordurile si niplurile pentru
furtun vor fi orientate oblic în jos, în direcţia opusă recipientelor butelie. Folosirea
racordurilor de furtun îndoite este interzisă.
40. Reductorul de presiune folosit în instalaţie va avea resortul de reglaj slăbit complet.
41. Se interzice folosirea alternativă a reductoarelor de presiune pentru gaze diferite.
42. Reductoarele de presiune vor fi verificate înainte de utilizare. Ele vor fi perfect
etanşe.
43. Folosirea nu este permisă dacă:
a. prezintă urme de ulei sau grăsimi;
b. au garnituri de etanşare defecte;
c. au filetul piuliţei olandeze de racordare defect;
d. au manometrul de presiune defect sau lipsă;.
44. Manometrele să aibă sigiliul intact, poanson de verificare metrologică pe sigiliu,
pentru anul în curs. Se vor folosi numai manometre de construcţie specială care au
inscripţia pe cadran “OXIGEN”, respectiv “ACETILENĂ”.
45. Presiunile maxime admise vor fi marcate cu o linie rosie pe cadranul manometrului
46. Recipientele butelie, folosite pentru gaze comprimate, vor fi verificate după
normele si instrucţiunile tehnice în vigoare (ISCIR, STAS, NPSI şi altele).
47. Recipientele butelie pentru oxigen se folosesc şi în poziţia culcată cu condiţia ca
robinetul cu ventil să se găsească cu cel putin 40 cm mai sus;
48. Recipientele butelie pentru acetilenă se folosesc numai în poziţie verticală.
49. Nu se admite exploatarea recipientelor butelie la care:
a. a expirat termenul reviziei;
b. lipsesc inscripţionările şi poansonările reglementare;
c. se constată defecţiuni la robinetul cu ventil;
d. se constată deteriorări vizibile pe corp (fisuri,urme de lovituri sau coroziune
pronunţată).
68
e. lipsesc suporturile de bază sau sunt montate strâmb sau deteriorate;
f. lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc trase pe corp.
50. La construirea, instalarea şi întreţinerea generatoarelor de acetilenă se vor
respecta prescripţiile ISCIR, standardele de stat, NPSI, instrucţiuni proprii de
securitate în muncă.
51. În apropierea zonei de utilizare a generatorului de acetilenă transportabil se va
amenaja un post de pază contra incendiilor, dotat cu stingătoare cu bioxid de
carbon şi lăzi cu nisip uscat.
SUDAREA ŞI TĂIEREA METALELOR ÎN MEDII DEOSEBITE

Sudarea şi tăierea metalelor în medii cu risc mărit de socuri electrice
1. Mediile cu risc mărit de Şocuri electrice sunt spaţiile în care riscurile de şocuri
electrice sunt mai ridicate decât în cazurile obişnuite de aplicare a procesului de
sudare. De exemplu:
a. locuri de muncă în care libertatea de mişcare este limitată, astfel încât sudorul
este oblitat să lucreze într-o poziţie obositoare (în genunchi, aşezat, culcat,
etc.) în contact fizic cu elemente conductoare;
b. locuri de muncă total sau parţial limitate de elemente conductoare cu care
sudorul poate intra în contact inevitabil sau accidental;
c. medii de lucru calde sau umede, în care umiditatea sau transpiraţia pot să
readucă în mod considerabil rezistenţa pielii corpului uman şi/sau rezistenţa
hainelor de protecţie şi a accesorilor.
2. Nu se consideră mediu cu risc mărit de şoc electric locul în care conductoarele din
imediata apropiere a sudorului sunt izolate;
3. Datorită faptului că există o mare diversitate de factori core contribuie la
constituirea unui mediu cu risc mărit de şoc electric, nu este pasibil să se
stabilească valori numerice. Nivelul de risc trebuie să fie apreciat de un expert,
înainte de începerea operaţiei de sudare.
4. La executarea lucrărilor de sudură în medii cu risc mărit de socuri electrice, sudorii
trebuie să fie supravegheaţi de persoane instruite special privind intervenţiile
tehnice, în caz de pericol.
5. Personalul de supraveghere al lucrărilor are obligaţia de a supraveghea locul de
muncă încă o oră după terminarea lucrărilor de sudare.
6. Lucrările de sudare şi tăiere cu flacără oxiacetilenică se vor executa numai sub
supravegherea şefului de echipă.
7. Sudorii care efectuează operaţii în astfel de medii vor fi calificaţi, autorizaţi şi vor
avea permis de lucru cu foc.
8. Pe lângă echipamentul de protecţie obişnuit se vor purta în mod oblitatoriu: masca
izolantă contra gazelor, aparate izolante cu circuit închis sau acolo unde este
posibil, masca izolantă cu furtun a cărui capăt liber va fi fixat într-un loc cu aer
curat;
9. De asemenea, acolo unde este necesar coborârea în puturi, guri de vizitare, în
recipiente, în cisterne etc. se vor purta centuri de sigurantă;
10. Ca măsură de protectie suplimentară se vor folosi covoraşe sau suporţi izolanţi.
11. Asupra recipientelor şi conductelor metalice care au conţinut substanţe inflamabile
sau care întreţin arderea, substanţe care pot conduce la explozii, precum şi
substanţe care în timpul lucrului pot da naştere la degajări de gaze, vapori sau
69
pulberi nocive, lucrările de sudare se vor executa numai după o pregătire
prealabilă specială, sub supraveghere foarte atentă şi numai de persoane cu multă
experienţă.
12. Prin substanţe inflamabile sau care întretin arderea se înţeleg substanţe ca: gaze
combustibile, lichide usor inflamabile (benzină, benzen şi omologii lor, petrol,
alcool, eter, sulfură de carbon), acizi - în cazul recipientelor zincate, sau din
aluminiu şi baze precum şi gudroane, vopsele, lacuri şi uleiuri.
13. Înaintea lucrului la recipientele de tipul celor menţionate mai sus, persoana
însărcinată, cu supravegherea operaţiilor se va asigura că au fost luate toate
măsurile de securitate pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor. Tot înainte
de începerea lucrului, recipientele vor fi evacuate de reziduuri cu apă fierbinte sau
cu abur, după care se va umple interiorul complet cu apă folosind dispozitive
adecvate (ţevi de umplere). Recipientete rămân umplute cu apă până la
terminarea lucrului şi, răcirea zonei încălzite.
14. Dacă nu se pot aplica măsurile menţionate la articolul 273, la lucrările ce se
execută în rezervoare mari se vor lua măsuri speciale pentru prevenirea
accidentelor.
15. Dacă umplerea cu apă nu este posibilă sau se realizează greu se va introduce în
interiorul recipientului un gaz de protecţie, azot sau bioxid de carbon, alimentarea
făcându-se tot timpul cât se lucrează.
16. La lucrările indicate se va asigura evacuarea continuă a gazelor, vaporilor şi
pulberilor nocive. Dacă aceasta nu este posibilă, se vor folosi măşti izolante
alimentate cu aer curat.
17. Când se lucrează în recipiente închise măsurile de securitate luate vor preveni
posibilitatea creării unei suprapresiuni periculoase în spatiul liber de lucru.
18. Recipientele care au conţinut substanţe ce nu mai pot fi identificate vor fi
considerate ca fiind recipiente cu conţinut periculos şi vor fi tratate ca atare.
19. Generatoarele de acetilenă sau alte aparate care produc gaze combustibile
precum recipientele butelii ce conţin gaze combustibile, oxigen sau gaze de
protecţie la sudare (argon, bioxid de carbon) nu vor fi introduse sau depozitate în
spatii înguste sau închise.
20. Este interzisă circulaţia oricărui mijloc de transport la o distantă mai mică de 50 m
faţă de amplasamentul recipientului de acetilenă şi a recipientului de oxigen.
21. Transportul recipientului de alcetilenă şi a recipientului de oxigen se va face numai
cu cărucioare speciale fiind interzis a se introduce în spaţiile înguste mai mult de
un recipient de acetilenă şi unul de oxigen.
22. La lucrările de sudare în mediu cu risc mărit de şocuri electrice se vor utiliza numai
portelectrozi tip A, sursele de sudare nu se vor amplasa în incinta locului de muncă
respectiv. Ca măsură de protecţie suplimentară se vor utiliza pardosele sau
grătare izolatoare.
23. Dacă este necesară amplasarea sursei de sudare într-un loc cu risc mărit de
şocuri electrice se va utiliza protecţia automată împotriva curenţilor de defect
(PACD), curentul nominal de declansare va fi de 30 mA, iar timpul maxim de
deconectare va fi de 30 ms.
24. Pentru comanda la distanţă a surselor pentru sudare şi a echipamentelor pentru
sudare se vor utiliza tensiuni reduse.
70
25. La executarea lucrărilor de sudare şi tăiere cu arc electric în corpuri metalice
înguste (cazane, conducte metalice) se vor folosi numai instalaţii de sudare
alimentate cu curent continuu. În cazul în care se folosesc transformatoare de
sudare, tensiunea de mers în gol nu va depăsi 42 V. Transformatoarele vor purta
vizibil inscripţia 42 V.
26. La sudarea electrică în rezervoare sau recipiente metalice, toate părţile instalaţiei
de sudare vor fi legate la pământ, la o priză a cărei rezistenţă să nu depăşească 4
Ω.
27. La sudarea electrică în spatii închise şi înguste se vor folosi cabluri în stare
perfectă de, folosire, din cupru sau oţel galvanizat.
Reguli privind transporturile cu mijloace publice.

Reguli de respectat de către lucrător în cazul transportului cu mijloace publice
şi/sau
pietonal:
- să declare traseele uzuale şi mijloacele de transport folosite pentru deplasarea
dus-întors de la domiciliu la firmă (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi-taxi,
metrou, etc.);
- să respecte traseul şi durata de parcurgere a traseului;
- în calitate de pietoni, salariaţii au obligaţia să respecte semnificaţia indicatoarelor
de semnalizare şi a marcajelor din intersecţii, precum şi a legislaţiei care
reglementează circulaţia pe drumurile publice
71

ELECTRICE DIN SANTIER(PTS 10)
1. Efectuarea oricărei lucrări sub tensiune de către personal necalificat şi neautorizat

este interzisă cu desăvârşire. Autorizarea interna a electricienilor se face conf. HG
1146/2006
2.Lucrările la instalaţiile de forţă sau de iluminat se vor executa numai de electricieni
calificaţi şi autorizaţi pentru instalaţiile respective.
3.Sculelele, materialele şi echipamentele (scări, centuri de siguranţă etc.) utilizate vor fi
menţinute în perfectă stare.
4.Este interzisă utilizarea oricăror materiale neomologate şi echipamente necertificate
de instituţiile abilitate.
5.Este interzis a se executa şi utiliza instalaţii electrice de lumină sau forţă improvizate.
6.Instalaţiile electrice de tip „provizoriu” pentru durată limitajtă vor respecta condiţiile de
execuţie ca şi cele de tip „definitiv”.
7.In mediile de lucru cu pericol de explozie, instalaţiile electrice vor fi de tip „antiex”.
8.Intervenţiile la instalaţiile electrice se fac numai cu scoaterea de sub tensiune a
acestora.
9.Remedierea deficienţelor la instalaţiile sau utilajele electrice se efectuează de
minimum doi electricieni.
10.Orice instalaţie electrică aflată sub tensiune trebuie verificată periodic.
11.Nu se admite înlocuirea siguranţelor standard cu fire de liţă dimensionate
necorespunzător.
12.Pentru asigurarea unei protecţii corespunzătoare, în cazul remedierilor sau
reparaţiilor, piesele sau instalaţiile electrice înlocuite vor fi de acelaşi tip, conform
proiectelor.
13. Pentru executarea de lucrari la instalatiile electrice este necesara scoaterea de sub
tensiune :
 a instalatiilor sau a partilor instalatiilor la care urmeaza a se lucra;
 a instalatiilor invecinate sau a partilor instalatiilor invecinate care se gasesc la o distanta
mai mica decat distanta limita la care se pot apropia executantii, utilajele, materialele sau
uneltele necesare executarii lucrarilor, fara pericol. In instalatiile sub 1 kV, distantele limita
nu sunt normate, dar este interzisa atingerea directa a partilor aflate de sub tensiune. Peste
1 kV acestea depind de tensiunea instalatiei.
14.Pentru interventie in instalatiile electrice este necesar sa se delimiteze urmatoarele zone :
 de protectie;
 de lucru.
15.Zona de protectie se realizeaza prin urmatoarele masuri tehnice :
 intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partilor instalatiei;
 blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare ale aparatelor de comutatie prin
care s-a facut separarea vizibila si montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de
interzicere a manevrarii acestor dispozitive (“ NU INCHIDE”,” SE LUCREAZA”, etc.);
 verificarea lipsei tensiunii;
72
 legarea instalatiei sau a partii din instalatie la pamant si in scurcircuit.
16.Zona de lucru se realizeaza prin luarea urmatoarelor masuri tehnice:
 verificarea lipsei tensiunii;
 legarea la pamant si in scurcircuit a instalatiei sau a partii din instalatie;
 delimitarea materiala a zonei de lucru cu mijloacele adecvate, prin ingradiri evidente;
 asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.
17.Dupa terminarea lucrarii se procedeaza astfel :
 se verifica starea tehnica a lucrarii executate pentru a avea certitudinea ca instalatia se afla
in starea de a putea fi pusa sub tensiune;
 se strang sculele si materialele si se curata punctul de lucru;
 se demonteaza mijloacele de protectie din zona de lucru;
 se evacueaza formatia de lucru;
 se pune sub tensiune instalatia. In cazuri deosebite, instalatia poate fi pusa sub tensiune
inainte de terminarea normala a lucrarii. In astfel de situatii lucrarea trebuie incheiata in cel
mai scurt timp si echipa de interventie evacuata din zona.
18.In zona lucrarilor la instalatii cu tensiune nominala peste 1 kV, punerea sub tensiune se
executa numai cu acordul sefului ierarhic superior, dupa ce se comunica acestuia ca lucrarea
a fost terminata.
73
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU
MANIPULAREA MATERIALELOR CU MIJLOACE DE RIDICAT(PTS 11)
1. În timpul operaţiilor de încărcare sau descărcare cu mijloace mecanizate

(translatoare,stivuitoare,macarale, etc.) se interzice prezenţa muncitorilor în raza de acţiune a
acestor utilaje. Personalul muncitor trebuie să dirijeze sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor,
cablurilor sau frânghiilor, până la aşezarea acesteia în poziţia definitivăa şi stabilă.
2. Autovehiculele goale trebuie să aştepte rândul în afara razei de acţiune a instalaţiei de
încărcare, autovehiculul putând fi adus la încărcare numai după ce a primit semnalul dat de
conducătorul utilajului de încărcare sau conducătorul formaţiei de lucru.
3. Înainte de începerea operaţiei de încărcare – descărcare , autovehiculele trebuie asigurate
contra deplasării prin sistemul de frânare de ajutor.
4. Este interzisă staţionarea conducătorului autovehiculului sau a altor persoane în cabină, pe
platforma sau în zona de acţionare a utilajelor de încărcare- descărcare.
5.Persoanele care manevrează instalatii de ridicat, trebuie să fie formate profesional şi
autorizate în conformitate cu prevederile PTR 1/ 2006 şi cu prevederile legale în vigoare.
6.În exercitarea atribuţiilor sale, deserventul echipamentului de ridicat are următoarele obligaţii
şi responsabilităţi:
a)să cunoască utilajul pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea acestuia, pe care
să le aplice întocmai;
b)să cunoască şi să respecte codul de semnalizare;
c)să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe utilaj; în cazul în care
acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu: la unele lucrări de mentenanţă), manevrele se vor
executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate în acest scop;
d)să ia în primire şi să predea echipamentul de ridicat prin consemnare în registrul de
supraveghere; dacă acesta prezintă defecte care periclitează siguranţa în funcţionare,
deserventul il va opri din funcţiune şi va anunţa şeful punctului de lucru şi şeful ierarhic;
e)să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea instalaţii) în caz
de vizibilitate redusă, precum şi noaptea;
f)să participe la lucrările de mentenanţă, precum şi la toate verificările tehnice care se
efectuează la echipamentul de ridicat pe care il manevrează;
g)să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe utilaj;
h)să nu acţioneze utilajul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condiţiile de
siguranţă.
9.Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de muncitori instruiti in acest scop, denumiti in
continuare “legatori de sarcina”.
10.Legatorii de sarcina sunt obligati sa cunoasca, sa aplice si urmareasca aplicarea regulilor
de verificare a organelor de legare si dispozitivelor de prindere, precum si a normelor si
instructiunilor de exploatare ale macaralei a caror respectare depinde de el.
11.Legatorii de sarcina sunt obligati sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare, pentru a
putea indica in orice moment macaragiului manevrele pe care urmeaza sa le execute; in acest
scop ei se vor plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoana situata in campul de
actiune al macaralei: daca acest lucru nu este posibil, vor fi ajutati de alte persoane; se admite
si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde conditiile de lucru necesita
acest lucru;
74
12.Organele de legare si dispozitivele de prindere vor fi verificate zilnic prin verificarea
aspectului exterior;
13.La legarea si trasportul sarcinilor se vor folosi numai organe sau dispozitive inscriptionate
cu sarcinile maxime admise inscrise vizibil pe o placa sau pe un inel;
14.Nu se vor utiliza organe de legare si dispozitive de prindere care nu sunt inscrise in
evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului;
15.Alegerea mijloacelor de legare se va face corespunzator greutatii si formei sarcinii;
16.Nu este permisa legarea sarcinilor care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
17.Nu este permisa folosirea organelor de legare sau dispozitivelor care prezinta uzuri peste
limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare;
18.Legarea sarcinii se va face fara a incrucisa cablurile si lanturile la introducerea in carlig;
19.Este interzisa echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor de legare prin
greutatea proprie a unor persoane;
20.Lanturile care se infasoara de mai multe ori in jurul sarcinii de ridicat nu trebuie sa aiba
margini suprapuse;
21.Este interzisa folosirea lanturilor de legare innadite cu suruburi, avand zale alungite sau
rasucite;
22.Legarea obiectelor de lungime mare si rigide se va face in cel putin doua puncte, spre a
evita balansarea;
23.Este interzisa lasarea obiectelor libere pe sarcina suspendata;
24.In cazul trasportarii materialelor marunte sau pieselor mici in lazi, este necesar ca aceasta
sa nu depaseasca inaltimea marginii superioare a peretilor laterali;
25.Este interzisa legarea in carligul macaralei a pachetelor de tabla, prefabricate sau alte
materiale, daca disopozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda
caderea materialelor din pachet;
26.Capetele cablurilor de legare vor fi asigurate cu cel putin trei cleme de strangere, de
marime corespunzatoare diametrului cablului;
27.Cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite se vor proteja prin aparatori de
protectie metalice (special destinate acestui scop) sau din lemn tare;
28.Inainte de trasportarea unei sarcini se va semnaliza macaragiului efectuarea unei ridicari de
incercare pana la inaltimea de cca 100 mm si se va verifica echilibrarea sarcinii.
75
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRUL LA

INALTIME(PTS 12)
1.Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri
si mijloace tehnico - organizatorice necesare si obligatorii pentru prevenirea caderilor in gol.
2Lucrul la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, trebuie sa se desfasoare numai sub
supraveghere.
3.Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca
trebuie marcate si semnalizate permanent.
4.Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor
purta echipamentul individual de protectie specific eliminarii pericolului caderii in gol sau
oricarui alt gen de accident.
5.Lucratorii sunt obligati sa folosesca echipamentul individual de protectie, atat in timpul
lucrului, cat si in timpul accesului la si de la locul de munca.
6.Echipamentul individual de protectie pentru lucrul la inaltime va fi acordat in functie de
domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate si specificul conditiilor de munca.
7.Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea de catre lucrator a integritatii
echipamentului individual de protectie.
8. Podine de lucru (podine auxiliare)
●Calitatea materialului lemnos, intrebuintat la confectionarea podinelor, trebuie sa corespunda
proiectului de executie. Pentru podinele executate din metal se va utiliza tabla expandata sau
nervurata.
●Inainte de utilizare, podinele auxiliare, asezate pe sol, pe calupuri de lemn, se supun unei
incercari statice duble fata de incarcatura preconizata.
●Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre panourile sau dulapii
podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm. Pe suprafata podinelor in panta sau in curba se
fixeaza sipci impotriva alunecarii la distante de 300 – 400 mm.
●Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incat sa fie exlusa posibilitatea deplasarii
sau alunecarii ei.
●Se interzice asezarea podinei in consola.
●Urcarea si coborarea pe si de pe podine de lucru trebuie sa se faca numai pe rampe si scari
de acces executate conform prescripiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face
lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau socuri.
Se vor monta balustrade de protectie pe conturul constructiei si in toate zonele unde exista
pericolul de cadere de la inaltime.
9.Rampe de acces si scari rezemate
●Pentru evitarea deplasarilor longitudinale si transversale, rampele de acces trebuie fixate pe
reazeme special prevazute.
●In cazul in care rampele de acces trec peste goluri, trebuie sa aiba obligatoriu balustrade
solide, bine fixate pe podina, pe ambele parti ale rampei.
●Este interzisa blocarea rampelor de acces cu meteriale de constructii sau alte obiecte.
Rampele trebuie intretinute si curatate in permanenta.
●Scarile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare, conform standardelor in vigoare. Pentru
cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte si fara defecte.
76
●Lungimea totala a scarii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa
lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de la capatul superior al
scarii.
●Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scarilor si caderea
lucratorului.
●In cazul in care conditiile de lucru permit fixarea scarii sus, atunci se fixeaza carlige la
capetele superioare ale ramelor longitudinale.
●Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie dotate,
de la caz la caz, cu saboti metalici cu capete ascutite sau cu saboti de cauciuc.
●Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita
desfacerea lor accidentala in timpul lucrului.
●Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m, locurile cu circulatie intense sau pardoseli
alunecoase, la baza scarii sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va
asigura o zona de protectie avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita in functie de inaltimea
maxima de lucru, accesul oricarei persoane straine in zona fiind interzis.
●Grizile si planele inclinate sa aiba o panta maxima de 20%. Latimea minima a planelor
inclinate si a podetelor este de 1 m pentru circulatia intr-un singur sens.
●Planele inclinate si podetele utilizate la inaltimi peste 0,7 m, fata de sol sau fata de o baza de
referinta artificiala, trebuie prevazute cu balustrade inalte de 1 m cu legaturi intermediare si cu
borduri laterale de 10 – 15 cm (denumite”balustrade de protectie” sau “balustrade”).
●In cazul in care transportul materialelor se face manual, fara mijloace ajutatoare, planele
inclinate trebuie prevazute cu sipci transversale fixate la distante de 20 – 40 cm.
10.Platforma de lucru trebuie prevazuta cu balustrade pe cele trei laturi exterioare, formate din
minimum doua elemente paralele dintre care primul montat de 1 m de suprafata platformei
prinse de bare verticale prevazute la distante maxime de 1,5 m. Barele verticale si bordurile
(scanduri de 10 – 15 cm latime) se monteaza la nivelul suprafatei platformei in suporti special
prevazuti in acest scop. Balustrada (elementii orizontali si barele verticale) trebuie sa reziste la
o forta orizontala de 80 daN aplicata la jumatatea distantei dintre doua bare verticale sau la o
forta dinamica de 50 daN aplicata in acelasi punct fara ca sageata sa depaseasca 30 mm.
11.Este interzisa inclinarea scarilor (altele decat cele fixate) peste 60°. Intre 60° - 80°
inclinare, trebuie folosite scari fixe, cu balustrade, iar peste 80° inclinare, scarile fixe trebuie
prevazute cu aparatori tip colivie si cu intreruperi pentru odihna la maximum 4 m.
12.Atat la scarile de lemn fixe, cat si la cele portative, treptele trebuie incastrate in ramele
longitudinale si dotate cu prag de minimum 2 cm.
13.Rampele de urcare trebuie montate cu o inclinatie de cel mult 1 : 3, iar la fiecare 30 – 40
cm, trebuie batute sipci transversale cu o sectiune de 4 x 6 cmp, pe toata latimea rampei.
14.Rampele de acces pentru executarea lucrarilor pe acoperisuri, luminatoare etc.,trebuie sa
aiba o latime minima de 0,6 m. Trebuie asigurate masuri speciale impotriva alunecarii.
15.Scarile rezemate pe perete trebuie sa aiba latimea treptei inferioare de cel putin 50 cm
pentru realizarea unei bune stabilitati.
16.Platformele trebuie sa se realizeze astfel incat sa permita accesul, lipsit de pericole, la toate
subansamblele situate la nivelul respectiv.
17.Podinele trebuie dimensionate la sarcina maxima dat de greutatea lucratorilor care lucreaza
pe ele si a materialelor ce se folosesc in timpul lucrului.
18.Rampele de acces pentru circulatia lucratorilor trebuie confectionate numai din panouri bine
legate intre ele, cu o latime de cel putin 1 m, daca se circula intr-un sens si de cel putin 1,5 m,
daca se circula in ambele sensuri.
77
19.Grosimea dulapilor din care se confectioneaza podina trebuie sa fie de cel putin 6 cm, iar in
cazul in care se transporta materiale grele, grosimea trebuie determinata prin calcul.
20.Locurile de primire a materialelor necesare desfasurarii activitatii vor fi amenajate conform
proiectului tehnic elaborat in functie de configuratia locului de amplasare si necesarul de
materiale. Proiectul tehnic va fi aprobat de persoana juridica in drept si va fi adaptat ori de cate
ori conditiile de munca se vor modifica.
78
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU UTILIZAREA

ECHIPAMENTELOR DE MUNCA(PTS 13)
1.Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la

dispoziţia lucrătorilor să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop şi să poată
fi utilizat de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.
2.La alegerea echipamentelor de muncă, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor,
se va acorda o atenţie deosebită tuturor condiţiilor de muncă, caracteristicilor specifice
acestora, precum şi riscurilor existente şi/sau riscurilor care sunt susceptibile să apară la
utilizarea echipamentelor de muncă.
3.În situaţia în care nu este posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate fără
niciun risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsuri
corespunzătoare pentru reducerea riscurilor.
4.Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror
securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supuse unei verificări iniţiale, după instalare
şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de
muncă nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, în conformitate
cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale, în scopul asigurării unei instalări corecte şi a bunei
funcţionări a acestor echipamente de muncă.
5.Pentru a garanta că cerinţele de securitate şi de sănătate sunt respectate şi orice deteriorări
sunt depistate şi remediate la timp, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca
echipamentele de muncă, care sunt supuse unor influenţe ce pot genera deteriorări
susceptibile de a fi la originea unor situaţii periculoase, să facă obiectul:
a) unor verificări periodice şi, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane
competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale;
b) unor verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia
şi/sau cu practicile naţionale, de fiecare dată când s-au produs evenimente excepţionale
susceptibile să aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de muncă, cum
ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de
neutilizare.
6.Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare
pentru a se asigura că:
a) utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinaţi cu această
atribuţie;
b) pentru efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu
atribuţii în acest sens.
7.Postul de lucru şi poziţia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă, precum şi
principiile ergonomice trebuie să fie luate, în mod deosebit, în considerare de către angajator
la aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate.
9.Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informaţii
adecvate şi, dacă este cazul, de fişe de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la
locul de muncă.
79
Informaţiile şi fişele de lucru trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la
securitate şi sănătate privind:
a) condiţiile de folosire a echipamentelor de muncă;
b) situaţiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienţa acumulată în urma
utilizării echipamentelor de muncă.
10.Lucrătorii trebuie să fie atenţionaţi în legătură cu riscurile la care sunt expuşi,
echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de muncă, precum şi asupra
modificărilor prevăzute a fi efectuate, în măsura în care aceste modificări afectează
echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă, chiar dacă
aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente.
11.Informaţiile şi fişele tehnice trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor vizaţi.
80
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND UTILIZAREA

UNELTELOR DE MANA (PTS 14)
1. Uneltele de mana vor fi confectionate din materiale corespunzatoare operatiilor ce se

executa.
2. Uneltele de mana actionate electric vor fi prevazute cu dispozitive care sa impiedice
functionarea lor necomandata. Dispozitivul de comanda va fi conceput astfel incat dupa
incetarea actionarii lui, functionarea uneltei de mana sa se opreasc automat.
3. Daca uneltele de mana cu actionare electrica sunt doate cu scule ce prezinta pericol de
accidentare, acestea vor fi protejate impotriva atingerii.
4. In vederea prevenirii accidentelor prin electrocutare, uneltele de mana actionate electric
trebuie sa corespunda prevederilor normelor de protectia muncii pe linie de
electrosecuritate.
5. Uneltele de mana vor fi dotate cu manere si corzi netede, bine fixate si vor avea
dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda.
La folosirea manerelor si corzilor din lemn, lemnul va fi de esenta tare, cu fibrele axiale drepte,
fara noduri, fara crapaturi si fara aschii desprinse.
Fixarea corzilor si manerelor in scule se va face cu pene metalice corespunzatoare. Utilizarea
aceluiasi maner la mai multe unelte de mana se admite numai pentru trusele de scule
construite in mod special cu maner detasabil.
6. Uneltele de percutie din otel, ciocanele, daltile, foarfecile, precum si toate uneltele de
mana similare vor fi executate conform standardelor de stat in vigoare din oteluri
corespunzatoare tratate termic in asa fel incat actiunea eforturilor la care sunt supuse in
timpul lucrului sa nu permita deformari permanente, fisuri sau desprinderi de aschii.
7. Uneltele de mana vor fi pastrate in dulapuri, lazi, rastele sau pe suporturi speciale, in
apropierea locurilor de munca si vor fi asezate astfel incat partea de prindere sa fie
orientata spre exterior, pentru a se evita posibilitatea de accidentare prin contactul cu
partile taietoare sau ascutie.
8. In timpul transportului, partile periculoase ale uneltelor de mana, ca taisuri, etc. vor fi
protejate cu teci sau aparatori eficiente.
9. Fiecare muncitor va fi controlat zilnic, inainte de inceperea lucrului, daca uneltele din
inventarul personal corespund de securitatea aratate mai sus. Uneltele de mana care
nu corespund vor fi scoase din uz, reparate, prin grija sefului de atelier.
10. Se va efectua controlul uneltelor distribuite muncitorilor, precum si controale in timpul
lucrului asupra modului de respectare de catre muncitor a prevederilor mentionate,
dispunand pe loc masuri care sa asigure desfasurarea lucrului in conditii de securitate.
81
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND LUCRĂRILE
DE BETONARE – DULGHERI(PTS 15)
1. La executarea lucrărilor de dulgherie vor participa numai muncitori calificati, autorizati
şi instruiţi pentru execuţia acestor lucrări;
2. In funcţie de lucrările pe care le execută dulgherul este obligat să poarte E.I.P. şi E.I.L.
conform normelor în vigoare;
3. Sculele si cuiele trebuie tinute în ladiţe de lemn cu mâner, putând fi astfel mutate în
timpul lucrului;
4. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea uneltelor, avându-se grijă să nu
aibă defecte sau deformaţii provocate de folosirea îndelungată;
5. Uneltele se vor purta numai prin purtare şi nu prin aruncare, cele de dimensiuni reduse
se vor transporta în lădiţe, partea tăioasă învelită cu apărători;
6. La utilajele electrice portative se va verifica înainte de începerea lucrului izolarea firelor
şi legătura carcasei motorului cu pământul;
7. Transportul şi stivuirea materialului lemnos se face ţinând seama de normele specifice
în vigoare;
8. La execuţia lucrărilor de sprijiniri se vor folosi dulapi de cel puţin 5 cm grosime şi 20-25
cm lăţime, pentru a se evita producerea accidentelor prin surparea terenului;
9. Operaţia de îndepărtare a sprijinirilor se va face cu mare atentie, începând de jos în
sus, cu îndepărtarea dulapilor care constituie cămăşuiala sprijinirii, apoi se vor îndepărta
proptelele verticale şi orizontale;
10. La executarea schelelor se vor respecta normele specifice de securitate pentru lucrul
la înălţime;
11. Terenul pe care se montează acestea va fi bine nivelat şi bătătorit, avându-se în
vedere şi scurgerea apelor de ploaie;
12. Podina de circulaţie va fi de cel putin 1 m, iar înălţimea de trecere între două podini va
fi. de cel puţin 1,80 m;
13. Schelele cu înălţimi mai mari de 8 m vor fi construite cu cel putin două podini, podina
de lucru (superioară) şi podina de protecţie;
14. Pe podinile în pantă se execută mici şipci contra alunecării la distanţa de 300 - 400
mm, se interzice asezarea podinii în consolă;
15. Scările şi rampele de urcare a schelei trebuie să aibă lăţimi de 1,00 - L50 m si să fie
prevăzute cu parapete de 1.00 m înălţime , la fel ca şi schela;
16. Montarea şi demontarea schelelor la înălţime se va face de către muncitori prevăzuti
cu centuri de sigurantă;
17. Este interzisă aruncarea de sus a materialelor componente, zona trebuind să fie
împrejmuită pe o distantă de cel putin 10 m.
18. Cofrajele, inclusiv susţinerile şi schelele cu podinile de lucru necesare montării lor
trebuie să se monteze conform prevederilor proiectului;
19. La montarea cofrajelor la înălţime se vor executa schele cu podini de lucru de 0,70 m
lăţime şi balustrade de 1 m înălţime, prevăzute cu scândură de margine de 1-5 cm.
82
LUCRĂRI DE BETONARE - BETONIŞTI
1.SCOP
Instrucţiunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare şi/sau
îmbolnăvire şi asigurarea celor mai bune conditii în desfaşurarea procesului de muncă.
1. Lucrările de betonare se execută cu personal calificat, autorizat si instruit in acest scop;
2. Executantul va purta E.I.P. şi E.I.L. în functie de lucrările pe care le execută şi condiţiile de
lucru:
3. Înainte de începerea betonării, şeful punctului de lucru va verifica modul de executare a
cofrajului,a podinilor, a schelelor si rezistenţa acestora, întocmind un proces verbal de
receptie internă;
4. In cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m podinile de lucru vor fi
prevazute cu balustrade şi borduri de margine;
5. La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de construcţii cu înclinare
mai mare personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranţă, fixate solid de elemente
rezistente;
6.Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de cădere
a betonului;
7.Circulatia pe cofraje (după montarea armăturii) pentru transportul betonului se face pe
podini asezate pe capre, cu o lăţime de cel puţin 1,2 m;
8. Pompa de beton va fi amplasată faţă de punctul de turnare în aşa fel;
9. La punerea în funcţiune conducta pentru transportul betonului va fi încercată la o
presiune de 5 ori mai mare decât presiunea de regim;
10. Înainte de introducerea betonului în conductă, se vor verifica toate îmbinările şi
racordurile tronsoanelor si conductelor;
11. Locul de muncă al mecanicului care deserveşte pompa va fi dotat cu dispozitive de
semnalizare acustică sau luminoasă de locul unde se toarnă betonul;
12.Demontarea pompei sau a conductelor pentru transportul betonului se va face numai
după oprirea instalatiei;
13. Curăţirea conductelor pentru transportul betonului se va face cu apă cu aer comprimat.
În timpul curăţirii personalul muncitor va fi îndepărtat la o distanţă de cel putin 10 m de
conducte, iar orificiului de evacuare se va monta o apărătoare înclinată:
14. Se va urmării permanent buna funcţionare a manometrelor de la pompa de beton,
manometrele verificate de I.S.C.I.R.;
15. În caz de defecţiuni pompa va fi imediat oprită;
16. În timpul funcţionării pompei de beton sunt interzise intervenţiile pentru repararea sau
curatirea agregatelor;
17. Nu se admite îndoirea în unghi a conductelor prin care se transportă betonul.
83
VIBRATORUL DE ADANCIME, PLACA VIBRANTA SI FOLOSIREA POMPEI
DE BETON
(PTS 16)
Este interzis ca in timpul lucrului sa se infasoare pe mana sau pe picior cablul electric sau
furtunul de aer. Se interzice punerea in functiune a vibratoarelor actionate electric când se
constata defectiuni sau lipsesc capacele de protectie de la cutii de legătura ale cordoanelor
electrice . Nu se vor lega mai multe vibratoare la acelaşi transformator de separatie . Se interzice
continuarea vibrării si turnarea betonului din bena in timp ce muncitorii se afla in cofraj .
Când se constata deteriorarea izolatiei la cordoanele electrice de alimentare se va opri
vibratorul din functiune si se anunta electricianul de serviciu . Cordoanele electrice trebuie sa fie
flexibile si izolate in tub de cauciuc.
La compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor se vor lua următoarele masuri:
- interzicerea folosirii vibratoarelor defecte
- carcasa vibratorului trebuie sa fie legata la pamant, iar muncitorii vor purta in timpul
lucrului cizme si manusi electroizolante
- in timpul deplasării vibratorului precum si la întreruperea lucrului se va face
deconectarea de la retea
Placi vibrante
Manipularea plăcilor vibrante se va face numai de personal instruit in acest scop . In timpul
lucrului deserventul va fi atent sa nu isi apropie picioarele de compactor pentru a se evita
accidentarea.
Placa compactoare actionata cu energie electrica va fi asigurata prin legarea la nulul de
protectie al retelei precum si legarea la priza de pamant. Personalul deservent va fi echipat cu
echipament de protectie electroizolant.
La placa vibratoare actionata cu motor termic se va verifica strângerea piulitelor,
şuruburilor, daca rezervorul de combustibil este etanş , fiind interzisa orice interventie cu
motorul in functiune . Umplerea rezervorului cu combustibil se va face cu ajutorul unei pâlnii
pentru a se evita stropirea motorului cu carburanti.
Imediat ce mecanicul deservent aude un zgomot suspect in functionarea motorului, îl
va opri din functiune. Persoanele straine vor fi îndepârtate din zona de lucru a plăcilor.
Electromotoarele plăcilor vor fi alimentate la tensiunea de 24V printr-un transformator
intercalat in reteaua de alimentare si vibrator, deserventul având obligatia de a verifica
legătura la pamant si starea cablului înainte de începerea lucrului .
Pompa de beton
Montarea si exploatarea mecanismelor si instalatiilor de pompat beton se vor executa prin
respectarea instructiunilor din cartea tehnica de exploatare .
Mecanicul care deserveşte pompa este obligat sa urmărească cu atentie toate semnalele
ce i se dau atât pentru punerea in functie a pompei cat si pentru oprirea ei, conform codului
stabilit. La pompa de beton , înainte de punerea in functiune, se va face obligatoriu calarea.
Se interzice a se pune in functiune pompa de beton pana nu vor controla supapele de
siguranta iar in timpul lucrului este interzis sa se depaseasca presiunea de lucru admisa sau a
se interveni la instalatii sau aparate .
84
Se interzice sa se lucreze fara manometre, iar in timpul functionarii este interzisa
ajustarea stuturilor sau îndoirea furtunurilor.
După terminarea lucrului este interzisa demontarea supapei de către mecanicul deservent al
pompei , înainte de a se verifica manometrele pentru a se convinge ca presiunea a scăzut la
zero.
Furtunurile vor fi protejate împotriva deteriorărilor si strivirilor prin aparatori sau
podete.
Inainte de fiecare pornire a pompei de beton se vor face următoarele verificări :
- daca piesele sunt in stare buna
- starea motoarelor electrice si a legăturilor la pamant
- verificarea supapelor de siguranta
85
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA

DEPOZITAREA,TRANSPORTUL SI MANIPULAREA VOPSELELOR SI ALTOR
MATERIALE AUXILIARE OPERATIEI DE VOPSIRE (PTS 17)
1. Materialele de vopsire se vor depozita in spatii separate, inchise, ingradite, special

amenajate si marcate corespunzator.
Depozitarea vopselelor se face in spatii uscate, bine aerisite, ferite de intemperii si
actiunea directa a radiatiei solare, de surse de foc sau alte surse de incalzire.
• Depozitele vor fi mentinute in ordine si curatenie prin indepartarea imediata a eventualelor
scurgeri.
• In spatiul de depozitare a vopselelor se interzice fumatul, iar instalatiile electrice vor fi de
constructie antiex.
• Depozitul va fi ventilat natural sau mecanic in functie de caracteristicile vopselelor si
conform specificatiilor producatorului.
• Depozitele se doteaza cu substante neutralizante pentru cazurile de scurgere accidentala.
• Demontarile, inlocuirile si reparatiile in depozit se executa numai in baza permisului de lucru
cu foc.
• Se interzice transportul vopselelor si solventilor in vase deschise.Capacele metalice se vor
deschide numai cu leviere din bronz sau alama.
• In timpul transportului, recipientele cu vopsele si cu diluanti se vor asigura contra
rasturnarii.
• In timpul manipularii, personalul va purta echipament de protectie corespunzator.
• La transvazarea substantelor inflamabile se va asigura permanent continuitatea jetului
pentru evitarea aparitiei electricitatii statice.
• Colectarea rezidurilor, carpelor, lavetelor si hartiei imbibate se va face in recipiente
speciale cu capac.
• Cantitatile de substante scoase din depozit nu vor depasi necesarul unui schimb de lucru.
• Pentru transportul substantelor inflamabile, in functie de natura produselor si a indicatiilor
tehnice specifice date de furnizor, se impune utilizarea mijloacelor de transport special
amenajate.
86
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRĂRI

DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE ŞI DE INCĂLZIRE
(PTS 18)
Repartizarea lucrătorilor
Art.1 Repartizarea personalului muncitor pentru lucrări de instalatii tehnico-sanitare şi de
încălzire se va face tinând cont de:
a) calificarea profesională;
b) modul de însuşire a prevederilor normelor in vigoare de securitate a muncii;
c) experientă şi aptitudini conforme cerintelor necesare exercitării meseriei.
Art.2 În cazul tehnologiilor complexe, a unor conditii de muncă deosebite sau care se pot
modifica în timp, se vor repartiza numai lucrători cu cunoştinte şi aptitudini deosebite
(selectionti în conditiile art.1) şi care nu au încălcat anterior disciplina tehnologică sau
prevederile normelor de protectie a muncii.
Dotarea cu echipamente individuale de protectie

Art.3 Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protectie şi alegerea sortimentelor se va
face în conformitate cu prevederile „Normativului - cadru de acordare şi utilizare a
echipamentului individual de proteclie".
Art.4 Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate şi
certificate in conformitate cu standardele şi normativele in vigoare.
Art.5 Persoana juridică care acorda echipament individual de protectie este obligată:
(1) să doteze lucrătorii cu echipament individual de protectie adecvat naturii activitătii pe care
aceştia o desfăsoară;
(2) să întretină echipamentul individual de protectie in conditii perfecte de utilizare şi sigurantă
prin păstrare, curătare, reparare şi verificare corespunzătoare.
Art.6 Personalul muncitor care executa lucrări de instalatii tehnico-sanitare şi de încălzire este
obligat:
(1) să poarte echipamentul individual de protectie cu care a fost dotat;
(2) să nu foloseasca echipamentul individual de protectie in alte scopuri decât cel pentru care i
s-a acordat;
(3) in cazul schimbării specificului activitătii sa solicite echipament individual de protectie
adecvat.
Protectia împotriva incendiilor si exploziilor

Art.7 In încăperile cu pericol de incendiu şi explozie se pot efectua lucrări de instalatii tehnico-
sanitare sau de încălzire numai in conditiile impuse de normele PSI in vigoare.
Art.8 Este interzis accesul in încăperile cu pericol de explozie a tuturor persoanelor străine. Pe
uşile acestor încăperi se vor monta tăblite cu inscriptia „PERICOL DE EXPLOZIE".
Art.9 Este interzisă păstrarea in încăperile de lucru, cu exceptia celor special amenajate a :
rezervoarelor,bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri şi a vaselor cu acizi, vopsele,
diluanti.
Art.10 In toate situatiile in care există riscul de producere a incendiilor sau exploziilor se vor lua
măsurile de prevenire adecvate in conformitate cu normele PSI in vigoare.
Organizarea locului de muncă
87
Art.11 Înainte de începerea lucrului conducătorul lucrărilor este obligat să ia toate măsurile
necesare asigurării conditiilor normale şi sigure privind securitatea muncii pentru lucrătorii care
efectuează activităti la instalatiile tehnico-sanitare şi de încălzire.
Art.12 (1) Înainte de începerea lucrului conducătorul formatiei de muncă este obligat să se
asigure:
a) dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instructajul de protectie a muncii specific meseriei si
lucrărilor ce urmează să le execute în conformitate cu normele in vigoare;
b) dacă printre personalul muncitor care urmează să execute lucrări de instalatiile tehnico-
sanitare şi de încălzire există persoane bolnave, obosite sau sub influenla băuturilor alcoolice;
c) dacă toti lucrătorii sunt dotati cu echipament individual de protectie corespunzător
activitălilor ce le au de executat;
d) dacă sculele, dispozitivele si utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.
(2) Existenta unor situatii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat obligativitatea
neacceptării la lucru a persoanei respective.
Art.13 Personalul muncitor va executa numai lucrările îneredintate de conducătorul formatiei
de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat.
Art.14 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura măsurile de prevenire
necesare în conformitate cu normele in vigoare de securitate a muncii pentru utilizarea
energiei electrice.
Art.15 Lucrările de instalatii tehnico-sanitare şi de încălzire care urmeazâ să se efectueze în
spatii în care se afla utilaje, echipamente şi instalatii în functiune (gaze, abur, apa
supraîncălzită etc.) se vor executa numai pe bază de fişă tehnologică de executie a lucrarii
care va cuprinde obligatoriu măsurile de securitate a muncii ce urmează a fi adoptate.
Art.16 La lucrările de instalatii care se execută în exteriorul clădirilor în apropierea unor mase
metalice sau relee electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor
însotite de descărcări electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri
protejate.
Art.17 Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare,
cădere de la înăltime etc., vor fi marcate cu tăblite avertizoare, iar spatiul respectiv va fi izolat
şi împrejmuit fată de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.
Art.18 Toate suprafetele pe care se circulă (podete, pasarele, platforme etc.) vor fi în
permanenă mentinute în stare de curătenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi sau grăsimi
care ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului muncitor.
Art.28 Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure circulatia
pietonilor şi vehiculelor în deplina sigurantă, în conformitate cu normele in vigoare referitoare
la constructia de drumuri, poduri şi cai ferate.
Iluminat. Ventilatie.
Art.19 Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător în conformitate cu normele in vigoare
de protectie a muncii şi dupa caz vor fi ventilate, în vederea eliminării riscului de accidentare
sau îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot produce în timpul
lucrului sau din alte cauze.
Art.20 Suprafetele de circulatie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a diverşilor
parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscriptiilor de pe
cadranele aparatelor de măsură şi control, culorile conventionale ale conductelor şi cablurilor,
capacele şi chepengurile, scările de acces, tăblitele avertizoare etc.
88
Art.21 Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi alimentate
la tensiune foarte joasă de maximum 24 V.
Accesul în spatii foarte periculoase
Art.22 (1) Accesul lucrătorilor în retelele de canalizare sau de termoficare, în puturi, cămine,
camere de deversare, canale vizitabile şi alte construclii anexe, subterane, sau în legătură
directă cu spatiile prin care circula apele uzate se va face numai după aerisirea spatiilor
respective.
(2) Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care se
lucrează, precum şi de la căminele din amonte.
(3) Conducătorul formatiei de lucru este obligat să controleze dacă s-a făcut aerisirea spatiilor
de lucru, verificând cu aparatură adecvată lipsa substantelor nocive (oxid de carbon, bioxid de
carbon, metan, hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va dispune intrarea lucrătorilor.
(4) Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru detectarea
existentei gazelor din cămine, canale, puturi, rezervoare etc.
Art.23 (1) Intrarea în cămine, puturi, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine
de aerare,rezervoare etc., se va face cu echipamentul de protectie prevăzut normele in
vigoare de folosire şi utilizare a echipamentului de protectie si numai după verificarea stării
scărilor de acces.
(2) În cazul în care constructiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixe, se vor utiliza scări
mobile, cu lungimi care să depăşească cu cel putin 1 m adâncimea la care se coboară.
Art.24 Lucrârile în puturi, cămine adânci, rezervoare de combustibil sau substante toxice etc.,
vor fi executate de echipe alcătuite din minimum trei persoane, dintre care unul intră în interior
fiind legat cu funie de centura de sigurantă; ceilalti doi rămân la suprafată pentru a-l
supraveghea sau scoate afară în caz de pericol.
Art.25 Lucrătorii prevăzuti la articolul precedent vor fi bine instruiti în ceea ce priveşte aplicarea
metodelor de salvare în caz de accident sau asfixiere.
Art.26 Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor. În acest scop vor fi
utilizate cârlige speciale, răngi de fier sau târnăcoape.
Art.27 Se interzice circulatia lucrătorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau de
înăltimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o alta
posibilitate, se va face cu scări duble fixe, pasarele, podele, amenajate în punctele cu cel mai
uşor acces şi prevăzute cu mâna curentă.
Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor

Art.28 In operatiile de manipulare, transport şi depozitare a materialelor, utilajelor şi sculelor
pentru lucrări de instalalii tehnico-sanitare şi de încălzire se vor respecta normele in vigoare de
securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace mecanizate şi
Art.29 (1) Încârcarea, descărcarea, manipularea si aşezarea materialelor, utilajelor şi a
sculelor pentru instalatii tehnico-sanitare şi de încălzire se vor executa de personal specializat
şi dotat cu echipament individual de protectie corespunzător.
(2) Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva
rostogolirii sau mişcărilor necontrolate.
(3) Transportul sculelor de mână se va face în lădite sau truse speciale a căror masă nu va
depăşi 20 kg.
89
(4) Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite disponibile în timpul lucrului şi în
mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau
coborâte cu grijă pentru evitarea accidentelor.
Art.30 (1) Înainte de începerea operatiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă,
între aceasta şi vehicul se va aşeza un podet de trecere, pentru preluarea denivelărilor
existente.
(2) Podelele orizontale sau înclinate, destinate circulatiei şi operatiilor de transport manual vor
fi dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi
prevazute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasărilor în timpul
lucrului.
Art.31 În cazul când operatiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută manual,
podetele înclinate vor fi prevazute cu şipci transversale la o distantă de 300-400mm între ele
sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art.32 (1) Înainte de începerea operatiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de
transport, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânarea pe teren orizontal
si prin frânare si saboti de oprire pe teren în pantă.
(2) Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operatiilor de încărcare şi
descărcare.
Art.33 Distanta minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau
descarcă simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în functie de
felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de conditiile terenului
etc. astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Exemplu:
A fost ingropat de viu...
20 ianuarie 2003.Cartierul Craiovita Noua,municipiul Craiova.La obiectivul “Retele tehnico-

edilitare” din cadrul investitiei “Locuinte sociale pentru tineret-ANL”,lucratorii SC Coremi
SA,conform contractului incheiat cu antrepenorul general,reiau munca intrerupta de sarbatorile
de iarna.Este inchiriat un escavator.A doua zi se executa sapatura necesara pozarii conductei
de canalizare in zona aferenta blocului B3.A treia zi instalatorul Elefterie Casapu a primit drept
sarcina de munca verificarea cotei sapaturii executate de excavator.
In jurul orei 11,50,s-a auzit un strigat de ajutor.O persoana fusese ingropata de o surpare de
pamant.Primii ajunsi la fata locului l-au gasit pe Elefterie Casapu in sant,ingropat pana la
brau.Nu stau pe ganduri si incep degajarea pamantului din jurul victimei.Nu reusesc!O noua
surpare de pamant il acopera complet pe Casapu si ii prinde piciorul unuia dintre
salvatori(Gheorghe Marian Sultan,salariat la SC Cora IG SA a fost si el accidentat-fractura la
peroneul piciorului stang).
Se reia cu mai multa indarjire operatia de indepartare a pamantului.Elefterie Casapu este
scos din pamantul surpat,i se acorda primul ajutor de catre cei prezenti,cat si de catre cei de la
serviciul SMURD,sositi in scurt timp la fata locului.Victimele sunt transportate la spital.Aici,din
pacate,s-a constatat decesul instalatorului Casapu.Celuilalt accidentat i s-a aplicat un aparat
gipsat.
Cauza reala a producerii evenimentului:executarea lucrarilorde constructii montaj conducte
de canalizare fara semnalizarea corespunzatoare a zonei ii fara executarea sprijinilor.Ce s-a
mai constat cu ocazia cercetarii acestui nefericit eveniment?Mai multe incalcari ale
prevederilor unor acte normative.Pentru toate acestea cei gasiti vinovati au fost
sanctionati.Unii pentru ca au admis lucrul in sapaturi cu adancimi mai mari de 1,5 fara
90
sprijini,altii pentru ca nu au actionat sa se faca sprijinirile si ca au admis deplasarea in incinta
santierului in zone cu pericol de surpare si pentru multe altele...
Pacat,un om a murit ingropat de viu fiindca alti semeni de ai lui nu si-au facut datoria.
Săpături
Art.34 Lucrările de săpătură necesare executării şanturilor, canalelor, căminelor, puturilor,
precum şi altor activităti specifice instalatiilor tehnico-sanitare şi de încălzire se vor executa
numai pe bază de proiect şi fişă tehnologică de lucrare.
Art.35 La executarea lucrărilor de săpătură se vor respecta prescriptiile tehnice şi de prevenire
a accidentelor şi îmbolnavirilor profesionale cuprinse în normele in vigoare .
Art.36 Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existentei şi naturii
instalatiilor subterane şi felul cum sunt amplasate în pământ.
Art.37 Începerea executarii lucrărilor de săpătură este permisă numai pe baza unui acord scris
încheiat de executant cu unitatea căreia îi aparlin instalatiile subterane.
Art.38 În cazul când în timpul lucrului se descoperă constructii şi instalatii subterane, care nu
s-au cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul muncitor până
la identificarea instalatiilor descoperite. Numai după luarea măsurilor de protectie necesare se
va putea continua lucrul.
Art.39 Se interzice executatea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane, dacă nu
au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate
face, lucrările se vor executa numai cu luarea de mâsuri care să asigure securitatea lucrători-
lor. În acest caz se interzice folosirea răngilor, târnăcoapelor şi a penelor metalice. Săparea
pământului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face cu deosebită atentie, fără
a se executa loviri bruşte şi numai sub supravegherea conducătorului formatiei de lucru.
Art.40 În cazul în care este posibilă o eventuală emanatie de gaze toxice sau inflamabile,
personalul muncitor va fi prevenit şi instruit special în privinta măsurilor de protectie.
Art.41 (1) Se vor opri lucrările şi se va evacua personalul muncitor din zona săpăturilor,
puturilor, şanturilor etc. atunci când se constată existenta gazelor.
(2) Lucrările se vor relua numai dupâ eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor şi
numai după luarea unor măsuri sigure împotriva unor emanatii ulterioare.
Art.42 (1) In cazul când se întâmpină dificultăti la evacuarea completă a gazelor, din zona
săpăturii, personalul muncitor va fi dotat cu măşti de protectie corespunzătoare.
(2) Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau incendii.
Art.43 Dacă îmbrăcămintea drumului sau şoselei este alcătuită din bolovani sau pietre pavele,
acestea vor fi stivuite cu grijă pentru a nu se produce accidente prin căderea lor în şanturi în
timpul lucrului. Asfaltul decupat va fi aşezat în gramezi pe trotuare.
Art.44 Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi aşezat în partea
opusă celei pe care vor fi aduse materialele. Pământul va fi aşezat la o distantă de minimum
0,70 m de la marginea şantului, iar în cazul şanturilor adânci la o distantă de minimum 1 m.
Art.45 Sunt interzise săpăturile de rectificare la nivelul fundului şantului. Rectificarea fundului
şantului se va realiza începând săpătura de la partea superioară a şantului.
Art.46 La spargerea bolovanilor cu barosul şi dalta, muncitorii sunt obligati să poarte ochelari
de protectie.
Lucrul la inăltime
Art.47 În toate cazurile în care se executa lucrări de instalatii tehnico-sanitare şi de încălzire
la înăltime se vor respecta normele in vigoare de securitate a muncii pentru lucrul la înăltime
91

DE FINISAJE LA CONSTRUCTII (PTS 19)
Art.1. Lucrările de finisaj la constructii vor fi executate numai pe schele realizate conform
standardelor în vigoare.
Art.2. Se interzice executarea lucrărilor de finisaje stând sau circulând pe dulapi izolati
sau pe scări atârnate.
Art.3. Este interzisă executarea lucrărilor cu instalatii defecte sau neprobate zilnic înainte
de începerea lucrului.
Art.4. La lucrările de tencuire, placare, vopsire, zugrăveli etc., ce se execută manual, se vor
respecta şi măsurile de protectie a muncii prevăzute pentru lucrările de zidărie din
prezentele norme.
Art.5. La lucrările de tencuire şi de placare ce se execută manual, se vor respecta şi
măsurile de protectie a muncii prevăzute pentru lucrările de zidărie.
Art.6. Lucrările de tencuire interioară trebuie să se execute de pe schele interioare sau de
pe podine aşezate pe capre deplasabile. Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru
executarea lucrărilor mici de tencuire (reparatii) în locuri izolate.
Art.7. In cazul în care nu există schele exterioare fixe, tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie
executată de pe schele în consolă, trecute în afară prin golul ferestrei respective sau de pe
schele suspendate sistem leagăn.
Art.3. Este interzisă utilizarea pigmentilor vătămători sănătătii oamenilor - miniu de plumb,
galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate, necesare
lucrărilor de tencuire.
Art.4. La lucrările de buciardâri, frecări cu peria etc. ale fetei vâzute, construită din beton sau
din piatrâ, muncitorii sunt obligati să poarte echipamentul de protectie adecvat. Dacă
dimensiunile sau greutatea plăcilor pentru placaje nu permit ca ele să poată fi manipulate cu
uşurintă de doi oameni, mişcarea lor se va face mecanizat.
Art.5. La locurile de muncă unde se execută lucrări de finisaj în mediu umed, conductorii
electrici aflati sub tensiune vor fi deconectati înainte de începerea lucrului.
Art.6. Este interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, când manometrul este defect sau
când plumburile de garantie ale acestuia lipsesc.
Art.7. Muncitorii care efectuează lucrări cu substante toxice vor fi supuşi periodic controlului
medical, conform instructiunilor Ministerului Sănătătii.
Art.8 Placajele şi orice alte elemente ornamentale - aplicate pe ziduri - vor fi bine
consolidate cu dispozitive provizorii până la întărirea mortarului de legătură.
Art.9. Tăierea geamurilor trebuie să se facă în locuri amenajate în acest scop. Deşeurile şi
geamurile sparte trebuie adunate şi îndepărtate de la locul de lucru.
Art.10. În cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturi etc., locurile deasupra cărora se
execută astfel de lucrări trebuie îngrădite sau păzite, interzicându-se accesul oamenilor.
Art.11 Punerea geamurilor la luminatoare trebuie făcută cu respectarea prevederilor
normative privind montarea elementelor de constructii şi a celor privind executarea lucrărilor la
înăltime.
Art.12. In cazul punerii sau ştergerii geamurilor la o înăltime de peste 2 m muncitorii trebuie
să respecte normele specifice de securitate a muncii privind lucrul la înăltime.
92
Art.13 Este interzisă sprijinirea scărilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginile
cercevelelor.
Art.14. În cursul lucrărilor de mătuire a geamurilor şi al executării de desene sau inscriptii cu
ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuie luate măsuri
pentru protejarea ochilor, a căilor respiratorii şi a mâinilor. Chituirea geamurilor se face cu
scule adecvate, fiind interzisă întinderea chitului cu degetele.
Lucrări de tencuire
Art.15. Lucrările de tencuire exterioară se execută de pe schele executate, conform celor

specifice în standardele în vigoare.
Art.16. La lucrările de tencuire interioară şi la lucrările de ipsoserii în interiorul încăperilor se
vor folosi schele interioare sau podine aşezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scărilor
duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor mici de tencuire (reparatii) în locuri
izolate.
Art.17. În cazul în care nu există schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor
trebuie executată de pe podine împrejmuite, aşezate pe console (schele în consolă) trecute în
afară prin golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate în sistem leagăn.
Art.18. Pompele de mortar, maşinile de torcretat etc. utilizate la executarea mecanizată a
lucrărilor de tencuire, se vor verifica înainte de începerea lucrului fiecărui schimb, privitor la
starea tehnică şi la existenta eventualelor dopuri de mortar întărit.
Art.19. Atât la locurile de muncă unde se execută tencuirea mecanizatâ, cât şi la punctul
de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va afişa - la loc vizibil - codul semnalelor folosite.
Art.20. După încetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta şi pompa de mortar se spalâ bine
cu apă.
Art.21. Conductorii electrici aduşi la întrerupătorul de alimentare al pompei de mortar vor fi
izolati în tub de cauciuc, iar întrerupătorul se monteazâ în cutie închisă (cu lacăt).
Art.22. La terminarea lucrului este interzisă demontarea supapei de aer înainte de a se
convinge ca presiunea a scăzut la zero.
Art.23. Este interzis accesul muncitorilor în încăperi unde uscarea tencuielilor se face cu
instalatii mecanice, pe bază de raze infraroşii sau cu coşuri cu cocs, sau cu baterii de
injectoare de păcură.
În cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotati cu măşti contra gazelor.
Art.24. La prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperi închise, acestea vor fi în permanenlă
ventilate, pentru evacuarea prafului.
Daca tencuielile exterioare se execută în acelaşi timp pe mai multe nivele de lucru, se va
lua măsura ca echipele de la nivele diferite sâ nu lucreze pe aceeaşi verticalâ şi întotdeauna
este bine să se ia măsura podinelor etanşe şi a streşinelor sau plaselor.
Transportul mortarului
Art.25. Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar,
respectiv cu maşini de tencuit.
Art.26. La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleaşi norme de protectie a
muncii ca şi la transportul betoanelor.
93
Art.27. Pompele de mortar şi maşinile de tencuit vor fi verificate zilnic, la punerea lor în
functiune.
Art.28. În cazul ivirii - în timpul lucrului - a unor defectiuni la utilaj, la conductele de transport ca
şi în cazul formării de dopuri de mortar în sistemul de transport, se va opri imediat lucrul.
Se interzice - în timpul functionării utilajului - repararea, curătarea, strângerea unor piulite sau
garnituri. Operatiunile respective se vor efectua numai după oprirea utilajului, scoaterea lui
de sub tensiune şi scăderea presiunii - în instalatie - la zero.
Art.29. Nu este admisâ îndoirea în unghi a conductelor şi legarea acestora cu sârmă pe
ştuturile utilajului. Legarea se va face cu brătări strânse cu şuruburi.
Art.30. Se va delimita traseul conductelor de transportat mortar, nepermitându-se circulatia pe
sub acestea sau în apropierea lor.
Art.31. Locul de muncă al mecanicului utilajului de transportat mortar trebuie sâ fie în
permanentă în legătură cu locurile de muncă unde se primeşte mortarul, prin semnale
acustice sau luminoase, pentru a putea - la cerere - opri sau porni transportul mortarului.
Semnalele sau codul vor fi stabilite - anticipat - de către conducătorul locului de lucru şi vor fi
afişate.
Art.32 În cazul utilizării motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru
transportul mortarului prin conducte se vor respecta instructiunile în vigoare privind
exploatarea recipientilor sub presiune.
Art.33. Înainte de curătarea (suflarea) conductelor cu mortar cu ajutorul aerului
comprimat, personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie îndepărtat de
zona de lucru la o distantă de minimum 10 m. Curătarea se va face după cel putin 20
minute de la oprirea utilajului.
Art.34. Peste conductele pentru mortar, care traversează locuri cu circulatie intensă, se vor
face podete de trecere.
Art.35. Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel făcută încât să se evite
traseele care întâlnesc sau trec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la o eventuală
deplasare sau rupere a conductelor să nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, creându-
se pericol de electrocutare.
Art.36. Se interzice curătarea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului.
Art.37. Este interzisă utilizarea pompelor de mortar şi a maşinilor de torcretat la o presiune
mai mare decât presiunea maxima indicată în fişele tehnice respective.
Art.38. Locurile de muncă unde se execută tencuirea mecanizată vor fi legate printr-un
sistem de semnalizare acustică sau optică de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de
mortar.
Manipulantul va urmâri cu atentie semnalele date pentru oprirea sau punerea în functiune a
pompei.
Lucrările cu pompa de mortar fără sistem de semnalizare sunt interzise.
Art.39. Înainte de începerea lucrului, pompa de mortar va fi încercată la o presiune de 15
atm.
Rezultatele încercărilor vor fi consemnate în registrul de procese verbale, aflate la punctul
de lucru al pompei.
Art.40. Este interzisă îndoirea furtunului sau ajustarea ştuturilor în timpul functionării
pompei de mortar şi a aparatului de torcretat.
Art.41. Este interzisă depăşirea presiunii maxime în instalatie în timpul lucrului.
Presiunea maxima va fi indicată vizibil pe placardele de la locurile de muncă de asemenea cu
linie roşie pe manometre.
94
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND LUCRARI DE

ZUGRAVELI SI VOPSITORIE (PTS 20)
Art.1. Lucrările exterioare de vopsitorii şi zugrăveli se vor executa de pe schele sau de pe

scări standardizate.
Art.2. Se interzice circulatia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor.
Art.3. Aparatele pentru vopsit şi zugrăvit, cât şi furniturile vor fi controlate înainte de
începerea lucrului. Ele vor fi probate săptămânal, supunându-le la o presiune de 1,5 ori
presiunea de regim. Rezultatele verificărilor vor fi consemnate într-un proces verbal.
Art.4. Nu se admite lucrul cu hainele îmbibate cu substante inflamabile.
Art.5. Este interzis muncitorilor vopsitori să se apropie de surse de foc în hainele de lucru.
Art.6. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de protectie pentru
vopsitor.
Art.7. Scările şi schelele folosite vor fi în bună stare şi asigurate împotriva alunecării sau
deplasării.
Art.8. Lucrările de zugrâveli şi vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau
leagane în bună stare. Se interzice utilizarea scărilor suspendate sau a altor mijloace
improvizate.
Art.9. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorie interioare trebuie executate de pe schele interioare
sau scări duble. Utilizarea scărilor rezemate este permisă numai în cazul vopsirii sau zugrăvelii
unor suprafete mici şi la înăltimi de cel mult 3 m de la sol, pe podea sau podine de lucru.
Art.10. Se interzice executarea lucrărilor de vopsitorie stând sau circulând pe dulapi izolati
sau pe scări atârnate.
Art.11. La executarea unor lucrări de vopsitorie cu instalatii speciale, se vor respecta pe lângă
prezentele norme şi prescriptiile tehnice ale furnizorului de instalatii şi utilaje.
Art.12. Este interzisă legarea cu sârmă a furtunurilor pe ştuturile pompelor de zugrăvit sau
vopsit. Aceasta se va face cu ajutorul unor brătări (coliere) strânse cu şuruburi.
Art.13. Este interzisă executarea reparatiilor în timpul functionării instalatiilor şi utilajelor de
vopsit.
Art.14. La instalatiile de vopsire nu se vor efectua reparatii prin sudură sau mijloace care
produc scântei, dacă nu au fost în prealabil curătate integral.
Art.15. Încăperile în care se prepară vopsele trebuie să fie bine ventilate.
Art.16. Dacă în încăperile unde se execută zugrăvirea şi vopsirea cu vopsele pe bază de
apă se găsesc conductori electrici sub tensiune, aceştia vor fi deconectati înainte de începerea
operatiei de vopsire.
Art.17. La intrările în încăperile unde se lucrează cu vopsele pe bază de substante
inflamabile, se vor monta tăblite avertizoare asupra pericolului de incendiu.
Art.18. După vopsirea instalatiilor de încălzire centrală (inclusiv a elementelor de calorifer),
în timpul functionării acestora încăperile trebuie aerisite până la uscarea completă a
vopsitoriei.
Art.19. Se interzice rămânerea peste noapte a muncitorilor în camerele unde au fost
executate vopsitorii în ulei; în astfel de camere, în timpul lucrului, trebuie asigurată o ventilatie
eficace.
95
Art.20. Lucrările de vopsitorie în spatii închise, la care se folosesc materiale ce produc
vapori toxici,dăunători sănătătii oamenilor se vor executa sub ventilatie intensă cu instalatii
adecvate.
Art.21. Se interzice folosirea pigmentilor albi pe bază de plumb, drept componenti ai
vopselelor, precum şi întrebuintarea benzenului şi a benzinei etilate, ca diluant.
Art.22. La manipularea pigmentilor toxici sub formă de praf se vor folosi măşti contra
prafului.
Art.23. Pentru păstrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice, prevăzute cu capace
care se închid etanş şi înzestrate cu mânere. Dizolvarea în ulei fiert a vopselelor uscate se va
executa, de asemenea, în rezervoare metalice, prevăzute cu capace şi cu mânere.
Art.24. Păstrarea vopselelor uscate şi dizolvate, a diferitelor lacuri, a terbentinelor etc. este
permisă numai în rezervoare speciale de fiert, care se închid ermetic. Este interzisă
păstrarea acestor materiale în alte vase.
Art.25. Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea
chibritului etc. în încăperile unde se execută vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.
Pe uşile acestor încăperi vor fi fixate tăblite avertizoare şi de interdiclie corespunzătoare.
Art.26. Materialele pentru vopsire vor fi păstrate şi transportate în vase bine închise;
deschiderea capacelor metalice, în special la vasele care contin vopsele pe bază de
nitroceluloză se va face cu scule din materiale neferoase, care nu produc scântei. Materialele
de şters se adună în lăzi speciale cu capace, care se vor amplasa în afara încăperilor de lucru
şi vor fi evacuate şi golite zilnic.
Art.27. Se vor lua toate măsurile de electrosecuritate prescrise de prevederile normelor în
vigoare referitoare la operatiile de vopsire.
96
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRĂRILE
DE MONTARE A TAMPLARIEI, LUCRĂRI DE MONTARE A GEAMURILOR,
PERETI CORTINA (PTS 21)
Art.1. Tăierea covorului de linoleum sau PVC se va face numai pe o suprafată plană. Este
interzisă tăierea în mână sau pe genunchi.
Art.2. Încăperile în care se lipeşte covorul de linoleum sau PVC, vor fi în permanentă
ventilate, substantele adezive fiind toxice.
Art.3. Se interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea focului sau
producerea de scântei în încăperile unde se lucrează la lipirea covoarelor de linoleum sau
PVC. Pe uşile acestor încăperi vor fi lipite obligatoriu tăblite avertizoare.
Art.4. Bidoanele cu substante adezive pentru covoare, vor fi depozitate în locuri speciale,
ferite de posibilitatea de incendiere.
Art.5. Organizarea locului de muncă pentru lucrări de tâmplărie pe şantier trebuie să
asigure deplina securitate a muncii, precum şi fluxul tehnologic normal desfăşurării
lucrârilor.
Art.6. Bancurile de lucru vor fi bine fixate, iar pardoselile de lângă ele nu trebuie să fie
alunecoase.
Art.7. Pe bancurile de lucru şi pe mesele de lucru nu se vor lăsa decât piesele care se
prelucrează şi sculele necesare operatiei respective.
Art.8. Prelucrarea pieselor ce depăşesc masa sau bancul de lucru se va face prin sprijinirea
pe capre sau alte dispozitive mobile.
Art.9. Dacă prelucrarea lemnului produce desprinderea de aşchii mărunte, se vor folosi
ochelari de protectie.
Art.10 În locurile unde se face prelucrarea materialului lemnos fumatul este interzis; se vor
desemna locuri speciale pentru fumat.
Art.11. Montarea tâmplăriei se va face de pe schele solide. Este interzis lucrul de pe schele
improvizate.
Art.12. Locurile de depozitare a tâmplăriei, înainte de montare trebuie alese în raport cu
procesul tehnologic, astfel ca manipularea să nu împiedice circulatia muncitorilor.
Art.13. Până la fixarea definitivă a tâmplăriei în ghermele, ea trebuie bine sprijinită prin
lanteti, care să împiedice răsturnarea ei.
Lucrări de montare a geamurilor
Art.14. Transportul geamurilor se va face în lăzi. Atât în timpul transportului, cât şi în
magazie, lăzile cu geamuri vor fi aşezate în pozitie verticală.
Art.15 Tăierea geamurilor se va face în încăperi speciale. Deşeurile şi geamurile sparte vor
fi adunate şi îndepărtate de la locul de lucru.
Art.16. În cursul punerii geamurilor la luminatoare şi oberlihturi, locurile deasupra cărora se
execută astfel de lucrări vor fi îngrădite sau păzite, interzicându-se accesul oamenilor.
Art.17. Se interzice sprijinirea scărilor mobile pe geamurile vitrinelor sau de marginile
cercevelelor.
Art.18. Montarea geamurilor pe tâmplărie, schelete metalice sau de beton armat
prefabricate se va face de pe schele solide, interzicându-se lucrul de pe schele improvizate.
97

DE PLACARE, DE FAIANTARE(PTS 22)
Art.1. Aşezarea şi fixarea pietrelor, coloanelor şi a detaliilor arhitecturale, utilizate pentru

placarea peretilor şi a lucrărilor de fatadă vor fi realizate cu respectarea prevederilor din
prezentele norme.
Art.2. Prelucrarea pietrelor pe şantier (spatiu similar) va fi executată în locuri special
îngrădite, în care se interzice accesul persoanelor străine.
Art.3. Locurile de muncă ale cioplitorilor de piatră se vor afla la o distanjă de cel putin 3 m
unul de celălalt. In caz contrar, vor fi aşezate între aceştia ecrane de protectie. Se interzice
aşezarea pietrarilor unul în fata celuilalt.
Art.4. În timpul prelucrârii, pietrele (placajele de marmură, piatrâ de constructie etc.), de
dimensiuni mari şi grele, vor fi bine aşezate pentru a nu produce câderea lor şi accidentarea
muncitorilor.
Art5. La locul de tăiere a blocurilor cu ferăstrăul se va amenaja o podină de scânduri,
prevăzându-se şi şanturi pentru scurgerea apei. Podina va fi curătată mereu, pentru a se
evita alunecarea şi accidentarea muncitorilor.
Art.6. La prelucrarea uscată în încăperi speciale, acestea vor fi în permanenlă ventilate,
pentru evacuarea prafului.
Art.7. Maşinile electrice de şlefuit vor avea mânerele izolate, conductorii electrici izolati în
tuburi de cauciuc şi întrerupătoarele închise în cutii. De asemenea, vor fi prevăzute cu al
patrulea fir, pentru legarea la pământ a corpului maşinii.
Art. 8. Depozitarea plăcilor va fi făcută în conditii conforme cu normele de tehnică a
securitătii la depozitarea materialelor; acestea se vor face în stive de maximum 1 m lătime.
Pentru a evita răsturnarea lor, plăcile vor fi aşezate pe lat şi cu şipci între rânduri.
Art.9. Transportul plăcilor, atât pe orizontală cât şi pe verticală, la locul de montare, se va
face cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.
Art.10. Plăcile şi piesele sculptate, proaspăt montate, nu vor fi lăsate fără a fi bine
consolidate.
Art.11. Montarea plăcilor se face începând de jos în sus pentru ca fiecare placă să se
reazeme pe placa inferioară.
Art.12. Dacă dimensiunile sau greutatea plăcilor nu permit ca ele să poată fi manipulate cu
uşurintă de doi oameni, mişcarea lor se va face mecanizat.
Lucrări de faiantă
Art.26.Aşezarea şi fixarea plăcilor pe pereti trebuie realizată cu respectarea prevederilor din
prezentele norme, care se referă la lucrările de zidărie, lucrările cu ciment şi aracet etc.
Art.27. Depozitarea plăcilor se va face cu respectarea normelor privind securitatea muncii în
depozitele de materiale.
Art.28. Transportul plăcilor pe verticală la înăltime, la locul de muncă, trebuie să se facă cu
astfel de mijloace care să evite pericolul de accidentare a muncitorilor şi spargerea plăcilor.
98
DE TERMOIZOLARE (PTS 23)
Masuri preventive impotriva pericolelor:
Pe parcursul execuţiei lucărilor de termoizolare se vor lua următoarele măsuri specifice pe linie
de securitate si sanatate in munca:
- muncitorii vor purta ochelari de protecţie la curăţarea suprafeţei suport, în cadrul lucrărilor
pregătitoare;
- pe timp nefavorabil (ploi, ceaţă, vânt puternic, temperaturi sub +5°C), lucrările se vor
întrerupe;
- muncitorii vor fi instruiţi pentru lucrul Ia înălţime, luându-se măsurile de protecţie pentru lucrul
pe schelă, conform normelor în vigoare. Se interzic improvizaţiile de orice fel;
- materialele termoizolante vor fi depozitate şi protejate împotriva incendiilor şi ferite de zonele
cu foc deschis;
99
SCULELOR SI UNELTELOR DE MANA IN SANTIER PENTRU LUCRĂRI DE
MONTARE PAVAJE, AMENAJARI EXTERIOARE
(PTS 24)
• Toate uneltele si sculele de mana vor fi verificate inainte de inceperea lucrului. Este
interzisa folosirea sculelor sau uneltelor de mana defecte. Cozile si manerele uneltelor
si sculelor vor fi de dimensiuni care sa permita prinderea lor in mana in mod sigur si
comod. Lemnul pentru cozi si manere va fi de esenta tare cu fibrele axiale drepte, fara
noduri, crapaturi sau aschii desprinse.
• Toate sculele trebuie sa fie bine fixate in manere. Pilele, surubelnitele si celelate scule
trebuie sa fie prevazute cu inele metalice pentru strangerea pe manere.
• Uneltele de percutie din otel ca: ciocane, dalti, dornuri, foarfece, punctatoare etc vor fi
executate din oteluri corespunzatoare si tratate termic in asa fel incat sub actiunea
eforturilor la care sunt supuse sa nu permita deformari permanente, fisuri sau
desprinderi de aschii. Se interzice folosirea sculelor cu suprafete si percutie deformate,
inflorite sau stirbite, precum si a sculelor improvizate.
• Se interzice folosirea ciocanelor de orice greutate care nu au prevazute pene metalice
de fixare in cozi. Se recomanda ca pana de fixare sa fie egala cu cel putin ¾ din
inaltimea orificiului ciocanului, sau egala cu inaltimea orificiului ciocanului.
• La intrebuintarea penelor metalice sau a daltilor pentru spargere se vor folosi dispozitive
pentru tinerea lor. Se interzice tinerea acestora cu mana. Toti lucratorii trebuie sa
foloseasca in mod obligatoriu ochelari de protectie si echipamentul de protectie si de
lucru.
• Uneltele si sculele de mana folosite in mediul de gaze si de vapori explozivi vor fi
confectionate numai din materiale care sa nu produca scantei (aliaje din cupru si
alama). Toate echipele care lucreaza in asemenea medii vor fi dotate si vor folosi in
exclusivitate numai unelte si scule antiscantei.
• Nu se vor folosi sub nici o forma chei mecanice, uzate sau decalibrate. Este interzis a
se folosi chei mecanice cu crapaturi sau rupte.
• Panzele de fierestraie, joagare atat pentru metale cat si pentru lemn, care au mai mult
de trei dinti lipsa pe metru linear sau doi dinti alaturati, nu vor mai fi folosite in procesul
de productie. In timpul transportului acestor scule se vor acoperi partile taioase cu teci,
genti.
• Uneltele de mana prevazute cu articulatii ca foarfeci, clesti vor avea o constructie
corespunzatoare si robusta care sa nu prezinte frecari mari sau jocuri in articulatie.
Distanta dintre bratele de actionare a acestor scule va fi suficienta pentru a se preveni
prinderea sau strivirea bratelor, degetelor de la maini.
• Menghinele, nicovalele si alte dispozitive mecanice trebuiesc bine fixate pe bancul de
lucru si montate astfel incat lucratorii sa poata avea in timpul lucrului o pozitie corecta si
neobositoare. La menghine se va verifica paralelismul dintre falci si daca piesele sunt
stranse in toate pozitiile de fixare. Toate bancurile de lucru vor avea gratare de lemn,
vor fi bine inchise cu incuietori si pastrate in perfecta ordine si stare de curatenie.
• Se interzice gaurirea pieselor sau a unor subansamble la masini de gaurit, fara a fi
prinse in menghina sau in alte dispozitive de prindere. Nu este permisa inlaturarea
spanului cu mana. Toti cei care executa operatii de gaurire vor avea capul acoperit si
100
echipamentul de protectie sau de lucru strans pe corp. Se vor purta ochelari de
protectie obligatoriu.
• Uneltele de mana actionate electric sau pneumatice, vor fi prevazute cu dispozitive
sigure de fixare a sculei si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor
necomandata. Daca nu functioneaza aceste dispozitive nu vor fi folosite aceste unelte.
• Polizoarele fixe vor fi prevazute cu reazime reglabile. Suportii reazimelor vor fi astfel
fixate incat distanta pana la disc sa fie cat mai mica pentru a se evita atarnarea piesei
de catre piatra.
• Toate polizoarele vor fi prevazute cu ecrane de protectie. Dispozitivele de pornire nu se
vor actiona decat dupa ce a fost lasat ecranul de protectie in pozitia corespunzatoare
de lucru. Polizoarele vor avea carcasa de protectie care trebuie sa acopere pe cat
posibil intreaga portiune de piatra nelucratoare si in intregime capul axului, piulita de
strangere si flansele de fixare. Carcasele de protectie pot fi fixe sau reglabile. Acestea
trebuie construite in asa fel incat sa permita inlocuirea discurilor abrazive cat mai usor.
Unghiul de deschidere la carcasele reglabile nu trebuie sa fie mai mare de 30°
deasupra planului orizontal ce trece prin axa discului. Toate polizoarele fixe trebuie sa
aiba posibilitatea de oprire a curentului in afara de ecranul de protectie, printr-un
comutator separator si in afara suprafetei periculoase.
• Inainte de darea in folosinta a polizoarelor actionate electric sau pneumatic, acestea vor
fi incercate la o turatie superioara celei de regim, timp de 15 min, timp in care nu are
voie sa intre nimeni in zona periculoasa.
• Uneltele si sculele actionate electric sau pneumatic, vor fi folosite numai de lucratorii
care cunosc bine metodele de lucru si masurile de securitate a muncii atat contra
electrocutarilor cat si pe cele privind exploatarea compresoarelor de aer si masurile de
prim ajutor in caz de accidentare.
• Supapele sculelor cu aer comprimat sau dispozitivele electrice vor fi controlate si
reglate pentru a functiona normal.
• In timpul mesei sau a pauzelor mai mari de 15 minute sculele electrice sau pneumatice
vor fi deconectate de la retea sau de la compressor.
• Pietrele de polizor care prin uzura au capatat asperitati sau si-au pierdut forma nu vor fi
folosite.
• In locuri cu umiditate mare precum si la executia unor piese cu masa metalica mare se
va utiliza pentru iluminare numai tensiunea de 12 V. Cablurile electrice utilizate la
sculele actionate electric vor fi numai de tip flexibil pentru a permite o manevrare
usoara. Acestea se vor proteja pe timpul lucrului prin tevi, jgheaburi sau vor fi
suspendate la inaltime inaccesibila pentru muncitori.
• Uneltele si sculele electrice sau pneumatice se vor pastra in magazii special amenajate
si izolate.
• Se interzice lucrul la inaltime pe scari rezemate care pot aluneca. Scarile rezemate
trebuiesc bine fixate la sol. Angajatul care foloseste scara va purta centura de siguranta
care va fi prinsa de parti fixe si rezistente.
• Se interzice categoric folosirea scarilor rezemate dimensionate necorespunzator, cu
trepte rupte sau improvizate. Distanta dintre trepte nu trebuie sa fie mai mare de 40 cm.
Treptele vor fi bine incastrate in partile laterale ale scarii. Se interzice folosirea scarilor
cu trepte batute in cuie.
101
• Pe scara transportabila nu va lucra decat un singur muncitor. Este interzis a se efectua
dupa scari intinderi de conductori sau ridicari de greutati, depozitarea de materiale sau
scule. Se interzice stationarea sau circulatia sub scarile fixe au mobile. Se interzice
lucrul cu scari fixe sau mobile in apropierea sau sub instalatiile electrice subtensiune.
Dimensionarea scarilor se va face in raport cu sarcina la care se folosesc.
• Manevrarea masinilor si uneltelor pneumatice sau electrice va fi facuta numai de
muncitori calificati si instruiti special pe linie de securitate a muncii. Pentru eliminarea
pericolului de accidentare la instructaj se vor prelucra obligatoriu prevederile tehnice si
de securitate a muncii din fisele tehnice ale acestor masini sau unelte de mana.
• Racordarea uneltelor pneumatice la furtunele de aer se va face numai cu ajutorul
bratarilor metalice. Se interzice legarea furtunelor cu sarma sau cu alte improvizatii. Se
interzice tinerea sculei de furtun sau de partea taietoare.
• Uneltele si sculele pneumatice sau electrice vor fi controlate dupa fiecare oprire
verificandu-se starea pieselor si subansamblelor componente, si in special dispozitivele
de manevra si siguranta. Daca se constata defectiuni nu se va relua lucrul decat dupa
indepartarea lor. La intreruperea sau dupa terminarea programului de lucru cu masini si
unelte de lucru electrice, acestea se vor deconecta de la reteaua electrica.
Deasemenea dupa terminarea programului de lucru muncitorii sunt obligate sa restituie
masinile sau sculele electrice si pneumatice responsabilului insarcinat cu pastrarea si
buna functionare a lor.
• Coordonarea lampilor portabile trebuie sa se pastreze in conditii foarte bune. Atat
lampile portabile actionate electric cat si cordoanele acestora vor fi restituite
responsabilului insarcinat cu pastrarea si buna functionare a acestora. Se interzice
categoric folosirea de cordoane rupte, neizolate, innadite sau reizolate.
102

FLEXULUI (PTS 25)
Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale datorate

riscurilor evaluare se vor respecta următoarele măsuri obligatorii:
1. Pentru prevenirea prinderii sau lovirii mâinilor de către organele de maşini în mişcare, la
echipamentele de muncă, se vor respecta următoarele:
a. Echipamentele de muncă puse la dispoziţia lucrătorilor din secţiile de producţie
trebuie să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptate acestui scop şi să poată fi
utilizate de către lucrători fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.
b. Operaţiile de întreţinere, revizii, reparaţii şi alte întervenţii la ehipamentele de
muncă se vor efectua numai după oprirea acestora din funcţiune, scoaterea de sub
tensiuine şi aplicarea plăcuţei de avertizare,,NU CUPLA SE LUCREAZĂ”.
c. Utilizarea tuturor protectorilor şi a dispozitivelor de protecţie montaţi permanent în
poziţie de protecţie
d. Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- să fie de construcţie robustă
- să nu genereze riscuri suplimentare
- să nu fie înlăturate cu uşurinţă sau făcute inoperante
- să fie amplasate la o distanţă adecvată faţă de zona perioculoasă
- să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă
- să permită intervenţiile indispensabile pentru activităţile de întreţinere
e. Se vor respecta întocmai prescripţiile tehnologice de lucru
f. Lucrătorii care exploatează echipamentele de muncă vor fi instruiţi privind modul
de utilizare a acestora în condiţii de siguranţă şi asupra consecinţelor expunerii la riscul
mecanic.
2. Pentru prevenirea contactului cu instalaţii ce au suprafeţe cu temperatura ridicată sau
foarte scăzută se vor respecta următoarele:
a. Protejarea lucrătorilor împotriva riscului de contact prin izolarea termică a acestor
suprafeţe şi utilizarea mănuşilor de protecţie termoizolante
b. Împiedicarea apropierii lucrătorilor de către aceste suprafeţe prin măsuri tehnice
şi organizatorice
3. Pentru prevenirea electrocutării prin atigere directă sau indirectă se vor respecta
următoarele:
a. aplicarea măsurilor tehnice completate cu măsuri organizatorice prevăzute de
legislaţia specifică în vigoare
b. executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice trebuie să se facă numai de către
personal calificat în meseria de electrician autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv
c. utilizarea echipamentului individual de protecţie electoizolant la intervenţiile la
instalaţiile electrice
d. instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să fie alese cu grad corespunzător
de protecţie în funcţie de zonele cu atmosferă potenţial explozivă
103
e. verificarea în conformitate cu prevederile reglementărilor şi regulilor tehnice
aplicabile, înainte de utilizare, la punere în funcţiuine, după reparaţii sau modificări şi
apoi periodic în exploatare
f. dotarea cu mijloace de protecţie care au drept scop protejarea lucrătorilor prin
izolarea acestora faţa de pământ, respectiv , scule cu mâner electroizolante, covoare
sau platforme electoizolante, mănuşi şi cizme electoizolante
g. detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezenţa sau lipsa
tensiunii
h. panouri de semnalizare
4. Pentru prevenirea accidentărilor şi îmbolnăvirilor profesionale datorită expunerii
lucrătorilor la microclimat nefavorabil (temperatura şi umiditatea ridicată) se vor asigura:
a. temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru trbuie să fie adecvată
organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice
impuse lucrătorilor
b. menţinerea sistemelor de ventilaţie în perfectă stare de fucţionare, astfel încât să nu
creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer
5. Pentru prevenirea accicentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale datorate
expunerii lucrătorilor la riscurile generate de zgomot se va asigura:
a. obligativitatea utilizării echipamentului de protecţie auditivă
b. instruirea lucrătorilor privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare
a echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului
c. examenul medical periodiuc, inclusiv testarea auzului, efectuat de medic specialist în
conformitate cu legislaţia naţioinală
6. Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale datorate
expunerii la pulberi prezente în atmosfera locului de muncă se va asigura:
a. asigurarea condiţiilor normale de lucru prin măsuri tehnice şi organizatorice
b. dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie corespunzător, respectiv
mască de protecţie contra prafului
c. obligativitatea utilizării echipamentului individual de protecţie
d. instruirea lucrătorilopr privind cosecinţele neutilizării sau utilizării incompletă a
mijloacelor individuale de protecţie
7. Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale datorate
efortului dinamic se va asgura:
a. alternarea poziţiei ortostatice cu cea şezândă sau pauze repetate
b. informarea şi instruirea lucrătorilor asupra riscului specific de expunere la effort dinamic
8. Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale datorate unor
acţiuni greşite sau omisiuni se va asigura:
a.. istruirea şi educarea lucrătorilor privind respectarea cu stricteţe a disciplinei la locul de
muncă şi a implicaţiilor nerespectării acesteia
b ancţionarea oriocărei abateri de la prevederile normelor de securitate şi sănătate în
muncă.
9. Deservirea polizorului portabil Flex va fi efectuată numai de personal special instruit în
acest scop şi care cunoaşte modul corect de utilizare şi funcţionare a acestuia şi este dotat
cu echipamentul de protecţie prevăzut de Normativul intern de acordare şi utilizare a
echipamentului individual de protecţie şi de lucru.
10. Înainte de începerea lucrului cu polizorul mobil Flex se verifică starea tehnică a acestuia
şi în mod deosebit:
104
a) modul de fixare şi centrare a discului taietor;
b) existenţa şi starea tehnică a protectorilor;
c) starea discului taietor;
d) starea cordonului de alimentare cu curent electric;
e) starea ştecherului şi a prizei de alimentare cu curent electric şi dacă sunt legate la nulul
de protecţie şi instalaţia de legare la pământ.
11. Itroducerea ştecherului în priza de alimentare se face după ce s-a verificat starea
acestora şi până se realizează un contact perfect pentru a nu se supraîncălzi priza şi
ştecherul. Pericol de electrocutare şi de incendiu.
12. Orice intervenţii pentru întreţinere, reglare, reparare se vor face numai cu maşina oprită
şi numai după întreruperea alimentării cu energie electrică.
13. Este interzisă frânarea discului taietor cu mâna.
14. Masurarea sau controlarea reperelor supuse prelucrării se va efectua numai atunci
când maşina este oprită.
15. Pentru fixarea reperelor de prelucrat se vor utiliza numai dispozitivele de prindere şi
fixare prevăzute de producătorul maşinii.
16. Este interzisă prinderea manuală a reperelor de prelucrat în timpul prelucrării.
17. Utilizarea discurilor taietore care prezintă crăpături, fisuri sau deformări este
interzisă.
18. Se interzice utilizarea de improvizaţii la montarea discului taietor.

19. Polizorul mobil Flex va fi prevăzut cu dispozitive sigure pentru fixarea discului
taietor, precum şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
20. Dispozitivul de comandă va fi astfel conceput încât după încetarea acţionării lui
funcţionarea flexului să se oprească imediat.
21. Discul taietor va fi protejat cu apărătoare împotriva atingerii acestuia.
22. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare flexul va fi verificat periodic de către
23. personalul de specialitate.
24. Flexul va fi păstrat în dulap, lăzi, rastele sau pe suporţi speciali în apropierea locului
25. de muncă şi va fi astfel aşezat încât să aibă orientată spre exterior partea de prindere,
pentru a exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare.
26. La executarea lucrărilor la înălţime, flexul va fi păstrat în geantă rezistentă şi va fi fixat
în mod corespunzător, pentru a fi asigurat împotriva căderii.
27. În timpul lucrului cu flexul, la operaţiile în care se pot produce scântei, aşchii metalice
etc, muncitorii vor purta ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi protejată pentru a
împiedica accidentarea personalului din apropiere.
28. Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare muncitor va controla dacă flexul corespunde
condiţiilor de securitate arătate mai sus.
29. Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze uneltele pe treptele scarilor mobile,
schele, tablouri.
30. Pornirea flexului se va face numai după ridicarea acestuia de pe suport sau masă şi
numai de la automatul de pornire-oprire de pe acesta.
31. Se interzice îndreptarea flexului în funcţiune spre persoanele din jurul acestuia.
105
32. Se interzice utilizarea flexului dacă se constată deteriorarea conductorului de
alimentare cu curent electric sau improvizaţii la acesta. Pericol de electrocutare!
33. Conductorii de alimentare cu curent electric nu trebuie să intersecteze căile de

circulaţie.
34. Zona din jurul flexului trebuie păstrată în stare de curăţenie, eliberată de materiale,
obiecte care ar putea împiedica desfăşurarea în condiţii de securitate a activităţilor.
35. Pe toată perioada cât este în funcţiune, flexul va fi supravegheat şi nu va fi lăsat din
mâna salariatului care îl deserveşte.
36. Flexul nu se va fi pus pe suport sau pe masă înainte de oprirea completă a
mişcării de rotaţie a discului taietor.
37. Schimbarea discului taietor, sau strângerea sau desfacerea lui se vor face numai după
ce flexul a fost oprit din funcţiune, scos de sub tensiune şi discul s-a oprit din mişcarea de
rotaţie.
38. Se interzice utilizarea flexului dacă nu sunt asigurate:
- carcasa metalică să fie racordată la pământ sau la nul
- mânerul să fie din material izolant
- dotarea salariatului cu mănuşi şi cizme electroizolante şi platformă electroizolantă
- conectarea la reţeaua electrică să se facă cu prize şi fişe cu contacte de protecţie
- se interzic improvizaţiile.
39. La sfârsitul lucrului, flexul trebuie depozitat la locul destinat acestui scop.
40. Flexul se poate utiliza numai dacă discul taietor este protejat cu o carcasă de protecţie
41. corespunzătoare.
42. La utilizarea flexului se va avea grijă să nu se depăşească turaţia maximă a discului
taietor în care scop va trebui cunoscut diametrul maxim admisibil al discului taietor.
43. Alegerea discului taietor se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma
şi dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi
starea maşinii, de felul operaţiei de prelucrare.
44. Corpurile taietore vor fi marcate şi etichetate în conformitate cu stanardele în vigoare
sau conform actelor normative de produs. Corpurile taietore fără marcaj, sau cu
marcajul neclar din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferică de lucru sau
turaţia de lucru nu vor putea fi utilizate pe maşină.
45. Corpurile taietore se vor feri de lovituri şi trepidaţii.
46. Sistemul de prindere al carcasei de protecţie de la discul taietor al flexului trebuie să
asigure o fixare rigidă şi să permită montarea carcasei numai în poziţia optimă de
protecţie.
47. Discul taietor se montează între flanşe de otel, cu rezistenţă la tracţiune de minim 50
daN/mm², având drept scop strângerea şi antrenarea acestuia.
48. Discul taietor trebuie să intre liber, neforţat pe axul maşinii sau butucul flanşei de sprijin
şi să rămână cu joc în condiţii de exploatare normală.
49. Fixarea discului taietor trebuie să asigure o centrarea perfectă a acestuia în raport cu
axa de rotaţie.
50. Cu ocazia montajului între discul taietor şi flanşe se introduc garnituri din carton presat.
51. Înainte de montare, toate suprafeţele în contact reciproc ale discului taietor, garniturilor
şi flanşelor vor trebui bine curăţate de orice corp străin cu ajutorul aspiratorului, aerului
comprimat sau periei.
106
52. Schimbarea discului taietor la flex se va efectua numai de persoanele nominalizate prin
decizie scrisă de către conducerea unităţii şi care vor fi instruite în mod special pentru
acest scop.
53. Atât persoana nominalizată şi instruită să monteze discul taietor cât şi utilizatorul trebuie
să verifice, respectiv să folosească discul taietor la o turaţie (sau viteză de lucru)
înscrisă pe acesta sau pe eticheta de fabricaţie sau cea indicată de producător.
54. Nu este permisă utilizarea discurilor taietore pe maşină a căror turaţie sau viteză
periferică nu este inscripţionată.
55. La prelucrarea cu flexul se vor evita contactele bruşte cu piesa sau solicitările prin şoc.
Contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
56. O atenţie deosebită trebuie acordată la începerea lucrului cu discul taietor, dimineaţa
dacă prelucrarea se face în locuri friguroase sau se montează un disc taietor porvenind
dintr-o magazie friguroasă.
57. În timpul lucrului trebuie evitată uzura neuniformă a discului taietor, procedându-se
imediat la rectificarea sau înlocuirea celor uzate neuniform.
58. Este obligatorie utilizarea ochelarilor de protecţie la prelucrarea cu flexul, iar unde
sunt degajări de praf se va folosi mască de protectie pentru praf şi a mănuşilor de
protecţie atunci
când se manevrează piese cu bavuri ascuţite etc. care se supraîncălzesc în timpul polizării.
59. Turaţia arborelui pe care se montează discul taietor trebuie controlată periodic şi
obligatoriu după fiecare reparaţie şi revizie şi se va verifica şi regulatorul, ţinându-se
evidenţa acestor controale.
60. Lagărele arborelui pe care se află montat discul taietor trebuie să fie foarte bine, unse
pentru evitarea supraîncălzirii care poate provoca spargerea discului taietor.
61. Arborele, flanşele şi celelalte părţi ale flexului pe care se montează discul taietor trebuie
controlate periodic şi menţinute la cotele prescrise.
62. La terminarea lucrului se va opri flexul din funcţiune, se scoate de sub tensiune, se
adună cordonul de alimentare, se depozitează în locul special amenajat şi se lasă locul de
muncă în perfectă ordine şi curăţenie.
107
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU MASINA DE

GAURIT SI INSURUBAT CU ACUMULATOR(PTS 26)
1. Înainte de a folosi cartuşul acumulatorului, citiţi toate instrucţiunile şi atenţionările de pe (1)

încărcătorul acumulatorului, (2) acumulator
şi (3) produsul care foloseşte acumulatorul.
2. Nu dezmembraţi cartuşul acumulatorului.
3. Dacă timpul de funcţionare s-a redus excesiv, întrerupeţi imediat funcţionarea. Aceasta
poate prezenta risc de supraîncălzire, posibile arsuri şi chiar explozie.
4. Dacă electrolitul pătrunde în ochi, clătiţi bine ochii cu apă curată şi consultaţi imediat un
medic. Există risc de orbire.
5. Acoperiţi întotdeauna bornele acumulatorului cu capacul acestuia atunci când nu folosiţi
cartuşul acumulatorului.
6. Nu scurtcircuitaţi cartuşul acumulatorului:
(1) Nu atingeţi bornele cu niciun material conductor.
(2) Evitaţi depozitarea cartuşului acumulatorului la un loc cu alte obiecte
metalice cum ar fi cuie, monede etc.
(3) Nu expuneţi cartuşul acumulatorului la apă sau ploaie.
Un scurtcircuit al acumulatorului poate provoca un flux puternic de curent electric,
supraîncălzire, posibile arsuri şi chiar defectarea maşinii.
7. Nu depozitaţi maşina şi cartuşul acumulatorului în spaţii în care temperatura poate atinge
sau depăşi 50 ﾟC (122 ﾟF).
8. Nu incineraţi cartuşul acumulatorului chiar dacă acesta este grav deteriorat sau complet
uzat. Cartuşul acumulatorului poate exploda în foc.
9. Aveţi grijă să nu scăpaţi pe jos sau să loviţi acumulatorul.
REGULI SPECIALE DE SIGURANŢĂ

Familiarizarea cu această maşină (generată de utilizarea îndelungată) nu poate suplini
respectarea strictă a acestor reguli de siguranţă. Dacă folosiţi maşina incorect, este posibil să
suferiţi vătămări grave.
1. Susţineţi maşina de suprafeţele izolate atunci când efectuaţi o operaţiune în care maşina de
tăiat poate intra în contact cu cabluri ascunse sau cu propriul cablu de alimentare.
Contactul cu un cablu aflat sub tesniune va face ca piesele de metal să fie parcurse de curent,
iar operatorul se va electrocuta.
2. Păstraţi-vă echilibrul. Asiguraţi-vă că nu se află nimeni dedesubt atunci când folosiţi maşina
la înălţime.
3. Ţineţi bine maşina
4. Nu atingeţi piesele în mişcare.
5. Nu lăsaţi maşina în funcţiune. Folosiţi maşina numai când o ţineţi cu mâinile
6. Nu atingeţi burghiul sau piesa de lucru imediatdupă operaţiune; acestea pot fi fierbinţi şi vă
pot cauza arsuri
7. Unele materiale conţin substanţe chimice care pot fi toxice. Aveţi grijă să nu inhalaţi praful şi
evitaţi contactul cu pielea. Respectaţi instrucţiunile de siguranţă ale furnizorului
108

EXCAVATORULUI (PTS 27)
Pentru asigurarea bunei funcţionari a excavatorului in parcurs si pentru a evita defecţiunile si

accidentele, operatorul trebuie sa urmareasca inaintea de punere in functiune;
1.Verifică starea tehnică a utilajului
2.Verifică funcţionalitatea utilajului
3.Pregăteşte excavatorul pentru lucru
Verificarea stării tehnice se face pentru: pornire, oprire, stabilitate etc.
Parametri tehnici impuşi excavatoarelor cu rotor de mare capacitate: capacitatea de
excavare, înălţimea maximă a axei roţii cu cupe deasupra solului, adâncimea de excavare
sub nivelul solului, diferenţa de înălţime admisă între planul excavat şi planul benzii de front
etc.
Componentele de securitate: limitatori de cursă, cuplaj de siguranţă la rotire (ambreiaje),
cuplaj de siguranţă centrifugal de tip Metalluk, sisteme de siguranţă de tip electro - frână,
anemometru etc.
Mecanismele principale ale excavatorului cu rotor de mare capacitate: mecanism de
deplasare pe şenile, mecanism de rotire, mecanismul roţii cu cupe, mecanism de ridicare a
elindei, acţionare cabină comandă, macara rotitoare 10 t, mecanism de ridicare şi translaţie
cărucior etc.
Cand se executa lucrari de ingrijire si de intretinere, se va deschide capota numai dupa ce s-
a oprit motorul.
In timpul lucrului nu are voie nimeni sa stea in raza de lucru si de pivotare a excavatorului.
Este interzis vehiculelor de persoane de a circula, in timpul lucrului, pe sub utilajul ce
atarna de bratul excavatorului. Persoanele din vehiculele de transport trebuie sa paraseasca
vehiculele si sa astepte, la distanta sigura, terminarea incarcarii.
Cand paraseste cabina de conducere, excavatoristul trebuie sa lase in jos si sa aseze pe
pamant utilajul de sapat si sa debreieze cuplajul motorului. Cand paraseste zona de lucru, el
va opri motorul.
Deservirea excavatorului trebuie incredintata numai unor persoane autorizate, cu
experienta, in etate de cel putin 18 ani. Acestea vor lua seama sa se dea semnalele
prescrise care trebuie sa fie intelese si respectate de toti cei dimprejur. Dupa ce s-a dat
semnalul, excavatoristul trebuie sa astepte cu punerea in miscare a excavatorului pana ce
toate persoanele s-au indepartat din zona de pericol.
Inainte de apune in miscare motorul si de a incepe cu excavarea precum si dupa fiecare
pauza de lucru se va da un semnal de avertisment cu claxonul conform cu ABAO 536/1.
In pauze de lucru precum si cand excavatorul nu este folosit, utilajul de sapat trebuie coborat
si asezat pe pamant, insa nu pe peretele de incarcare sau langa el.
In cazul unor reparatii in partea din spate a excavatorului se va folosi o platforma
de lucru.
Accidentele care se intampla din cauza ca nu s-au respectat dispozitiile privind protectia
muncii pot fii urmarite, conform legii, de catre instantele in drept.
109
Dispozitiile privind protectia muncii specificate aici sunt valabile pe teritoriul Romaniei. In
strainatate se va tine seama de dispozitiile privind securitatea muncii valabile in tara
respectiva.
Exploatare si intretinere
La punerea in exploatatre mecanicul este obligat sa se asigure ca nu s-au produs deteriorari
in timpul transportului. Excavatorul trbuie sa fie exploatat in regim normal.Este interzisa
utilizarea excavatorului la alte lucrari si in alte scopuri de exemplu ca utilaj de remorcare.
Cand se lucreaza transversal este obligatorie stabilizarea masinii.
La stationarea excavatorului este permis ca motorul sa functioneze cel mult 45 de minute.
Pentru lucrul in timpul noptii se vor folosi farurile. Daca instalatia de lumina este defecta se
va folosi lumina din exterior, fiind interzisa deplasarea pe intuneric sau pe drumurile publice.
Manipularea combustibilului si lubrifirantilor se va face numai in vase curatate.
Toate capacele de etansare vor fi bine etansate.
Ungerea si lubrifianti
Ungerea trebuie facuta periodic (zilnic), pentru ca aceasta este foarte importanta pentru
prelungirea duratei de exploatare .
Indicatii cu privire la exploatarea excavatorului
In primele 50 de ore de lucru, excavatorul nu va fi supus unei functionari in plina sarcina

atat pentru a obtine un rodaj bun, mai cu seama al tuturor lagarelor si rotilor dintate, cat si
pentru a da posibilitatea excavatoristului sa se familiarizeze din ce in ce mai bine cu masina.
La fel se va proceda si cu motorul. Desi toate motoarele au fost verificate si rodate pe
bancurile de proba, modul in care sunt tratate in primele 50 de ore de functionare este de
importanta hotaratoare pentru durata de exploatare a masinii. Motorul trebuie supravegheat
in acest timp cu mare atentie. Se recomanda ca, in primele 50 de ore de lucru, masina sa nu
fie exploatata cu sarcina, ci numai cu cel mult ¾ din valoarea acesteia.
Revizii si reglaje
La 250 de ore de exploatare a utilajului are lor schimbarea filtrelor (aer, ulei, motorina).
Reparatiile curente= reparatie accidentala au lor pe santierei in momentul in care apare o
defectiune. Reparatiile se efectueaza de catre personal specializat – autorizat.
Reparatiile planificate au lor in atelierul societatii si sunt efectuate deasemenea de catre
personal autorizat- calificat. Acestea constau de exemplu in : schimbare subansamblu mare
lant- senila, revizii motor, etc.
In general nu este permisa remedierea cu sudura a defectelor constatate la rotile dintate

.Daca rulmentii capata joc pe arbori ,acestia vor fi inlocuiti cu altii noi.
In toate lucrarile de reparatii si inlocuiri de piese se vor verifica jocurile de montaj.
In conditiile de santier nu sunt premise interventii la cutia de viteze si diferential, acestea
fiind premise numai in atelier.
Indicatii privind desfasurarea lucrului in bune conditii
-excavatorul trebuie sa fie intotdeauna curat si in stare perfecta de functionare
-daca se lucreaza in timpul noptii locul de munca trebuie sa fie iluminat
-este interzisa urcarea persoanelor straine la bordul excavatorului
110
-este interzis sa se faca ungerea in timpul in care excavatorul este in stare de functionare
-punerea in functiune a utilajului o va face numai mecanicul
-dupa terminarea lucrului cupa echipamentului va fi coborata pe pamant
Operaţiile de întreţinere zilnică presupun:

- curăţarea utilajului;
- controlul nivelului de ulei din reductoare;
- verificarea stării de gresare a lagărelor;
- verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, comandă şi semnalizare;
- verificarea funcţionării şi a etanşeităţii circuitelor hidraulice şi pneumatice;
- verificare stării de uzură a sistemelor în mişcare;
- ungerea pieselor conform schemei şi graficului de ungere;
- verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor de securitate.
6.5.1. Identifică frontul de lucru

a. Traseele ce urmează a fi efectuate sunt identificate cu exactitate prin analizarea
documentaţiei tehnice (monografiei de lucru).
b. Frontul de lucru identificat este analizat împreună cu echipa de lucru, pentru stabilirea
sarcinilor specifice.
c. Riscurile potenţiale sunt identificate cu responsabilitate în vederea luării măsurilor de
minimizare a acestora în timpul exploatării utilajului.
d. Materialele cu grad de risc ridicat sunt identificate cu responsabilitate.
e. Cazurile speciale care necesită ghidarea în timpul exploatării sunt stabilite cu atenţie, în
cadrul echipei de lucru.
Pregăteşte utilajul pentru excavare.

a. Deplasarea excavatorului în frontul de lucru se face prin executarea cu atenţie a comenzilor,
conform procedurilor de lucru.
b. Poziţionarea excavatorului se face cu asigurarea corectă a acestuia, în vederea desprinderii
materialului în condiţii optime.
c. Verificarea degajării de obstacole a platformei de vehiculare este făcută cu atenţie, în
vederea realizării avansului în frontul de lucru.
d. Informaţiile privind asigurarea condiţiilor de desfăşurare în siguranţă a excavării sunt
analizate cu atenţie.
Efectuează operaţia de excavare a straturilor

a. Manevrarea roţii cu cupe se face conform normelor specifice de încărcare.
b. Manevrarea braţului roţii se face in conformitate cu cartea tehnica a utilajului, cu
respectarea limitelor maxime de înălţime si minime de adâncime.
c. Viteza de excavare este adaptată la restricţiile impuse de tipul rocii, morfologia, forma, şi
natura zăcământului ce urmează a fi exploatat.
d. Semnalele acustice şi optice specifice de avertizare sunt emise pe tot timpul excavării.
e. Roata cu cupe este poziţionată corect în poziţia cea mai sigură în vederea descărcării
materialului excavat.
f. Descărcarea materialului este supravegheată pentru a se desfăşura în condiţii de maximă
siguranţă şi securitate, atât pentru utilaj, cât şi pentru colegii de echipă.
111
Remediază neconformităţi
a. Eventualele neconformităţi sunt identificate prompt, acţionând operativ pentru soluţionarea
acestora.
b. Soluţionarea neconformităţilor se face cu operativitate, în cadrul echipei, pentru a nu afecta
procesul de producţie.
c. Neconformităţile identificate sunt semnalate în timp util persoanelor responsabile.
Straturile / materialele excavate pot fi :

- substanţe materiale utile (cărbune - lignit);
- soluri sau substanţe minerale sterile.
Riscuri care pot apare în timpul manevrării excavatoarelor:

- riscuri datorate morfologiei terenului;
- riscuri datorate hidrologiei terenului;
- riscuri de incendiu;
- riscuri datorate energiei electrice;
- riscuri datorate vântului;
- riscuri datorate fulgerelor;
- riscuri datorate materialului ce se excavează din frontul de lucru;
- riscuri datorate stabilităţii frontului de lucru.
Norme specifice de încărcare: capacitatea de producţie, înălţimea maximă de tăiere,

adâncimea maximă, stabilitatea în timpul excavării.
Materiale cu grad ridicat de risc: material lemnos, betoane, deşeuri metalice etc.
Cazuri în care se solicită ajutor pentru ghidare în timpul excavării: pante mari, fronturi înalte,
fronturi instabile, spaţii insuficient iluminate, etc.
Semnalarea defecţiunilor apărute

1. Identifică defecţiunea
1.1 Tipul de defecţiune este identificat cu operativitate şi cu atenţie.
1.2. Defecţiunea este stabilită împreună cu echipa de lucru.
1.3. Defecţiunile identificate sunt consemnate corect şi complet în registrul adecvat.
2. Analizează defecţiunea identificată

2.1 Defecţiunea identificată este localizată rapid, luând în consideraţie semnalele
specifice.
2.2. Defectele pieselor / echipamentelor sunt analizate conform prevederilor din cartea
tehnică a utilajului.
2.3. Cauzele care au produs defecţiunea sunt analizate cu atenţie şi responsabilitate.
3. Adoptă măsuri de urgenţă

3.1. Utilajul defect este retras din front cu operativitate, respectând NSSM , de protecţia
mediului şi PSI specifice.
3.2. Echipa de intervenţie şi reparaţii este informată cu promptitudine asupra defecţiunii
constatate, solicitându-se sprijinul de specialitate.
112
3.3. Utilajul este pregătit corespunzător în vederea executării remedierilor.
3.4. Remedierile executate sunt consemnate corect şi complet în registrul adecvat.
3.5. Aplica cu promptitudine masuri de prim ajutor in cazul in care defecţiunea apăruta a
produs accidentarea unor persoane.
3.6. Aplica masurile privind PSI in cazul in care defecţiunea poate provoca incendii sau
explozii
Defecţiunile pot apărea la: roata cu cupe, braţul roţii, mecanismul de rotire, mecanismul
de marş, echipamentele de securitate, sistemul de frânare, sistemul de alimentare cu energie
electrică etc.
Tipuri de defecţiuni:
- defecţiuni mecanice apărute la mecanismul de marş prin ruperea lanţului de şenile ,
reductoarelor de marş, ruperea plăcilor de uzura de la rotor sau stator, ruperea dinţilor sau
casetelor de la cupe, defecţiuni la mecanismul de viraj sau rotire;
- defecţiuni electrice datorate scurtcircuitelor în instalaţiile de forţă sau de comandă
Cauzele care pot provoca defecţiunile:
- tensiuni variabile in circuitele electrice;
- gresare insuficienta;
- platforma vehiculare necorespunzătoare
- obstacole in frontul de lucru nesemnalizate la timp, ca de exemplu: metale, material lemnos;
- folosirea utilajului la parametrii din afara prescripţiilor cărţii tehnice;
- nerespectarea monografiei de lucru.
Pregătirea utilajului pentru remedierea defecţiunilor presupune: poziţionare corectă, cu
dispozitivele si echipamentele de securitate ce se impun acţionate, aducerea în poziţie nulă a
tuturor comenzilor etc.
113

AUTOBASCULANTEI (PTS 28)
Autobasculante mai mici de 20 t
Art. 1
Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor, să
verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
a)instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor
arse (eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care
trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b)să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către
uzina constructoare;
c)existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
d)uşile să fie în bună stare de funcţionare;
e)să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din punct de
vedere tehnic.
Art. 2
Înainte de a pleca în cursă, conducătorul auto va verifica starea tehnică a autobasculantei,
conform prevederilor din art.1. In plus va verifica:
a)existenţa şi starea tijei de blocare a benei;
b)starea cablurilor de limitare a cursei de ridicare a benei;
c)funcţionarea corectă a dispozitivului de ridicare şi coborâre a benei.
d)Conducatorii auto vor supraveghea ca incarcatura sa fie repartizata uniform pe platform
autovehiculelor, precum si respectarea tonajului si gabaritului, atat la efectuarea operatiunii de
incarcare cat si la descarcarea acesteia. La manevrarea, pozitionarea si fixarea
autovehiculelor pentru incarcare – descarcare, conducatorii auto vor respecta prevederile
normelor de protectia muncii specific locurilor de munca respective.
Art. 3
Conducătorul auto nu va porni de pe loc şi nu va circula cu autobasculanta având bena
ridicată.
Art. 4
În timpul încărcării mecanizate a autobasculantei conducătorului auto îi este interzis să stea în
cabina autovehiculului, dacă aceasta nu este prevăzută cu apărătoare de cabină.
Art. 5
La descărcare, înainte de a comanda ridicarea benei, conducătorul auto:
a)va asigura autobasculanta cu frâna de mână;
b)se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu se va lovi de construcţiile învecinate;
c)se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu se va opri la distanţă periculoasă de o linie
electrică aeriană.
114
Art. 6
Este interzis conducătorului auto să intervină la instalaţia hidraulică. Repararea acesteia
trebuie să fie efectuată de personal calificat.
Art. 7
La defectarea sistemului hidraulic de ridicare, conducătorul auto va proceda după cum
urmează:
A.Dacă mecanismul de ridicare al benei răspunde la comenzile automate

necorespunzător, iar autobasculanta are tija de blocare în bună stare:
a)va comanda coborârea benei în poziţie orizontală (rezemată de şasiu);
b)va descărca materialele din benă;
c)va comanda ridicarea benei în poziţie maximă şi va fixa bena în această poziţie cu tija de
blocare;
d)va remedia defecţiunile constatate la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei ;
este interzisă intervenţia conducătorului auto la instalaţia hidraulică;
e)va verifica starea şasiului, jocul bolţurilor de fixarea benei pe şasiu şi fixarea axei portabile
pe şasiu;
f)va efectua probele de ridicare şi de coborâre a benei .
B.Dacă mecanismul de ridicare al benei nu răspunde la comenzi, iar bena a fost blocată
într- o poziţie intermediară de ridicare, conducătorul auto:
a)va sprijini bena în poziţia în care se află prin introducerea unor grinzi sau chituci de lemn
între şasiu şi benă;
b)va descărca materialele din benă;
c)va remedia defecţiunea constatată la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei;
d)după ieşirea de sub autobasculantă a celui care a remediat defecţiunea, va comanda
ridicarea automată a benei în poziţie maximă;
e)va scoate grinzile sau chitucii care au servit la sprijinirea benei;
f)va verifica modul de funcţionare al mecanismului de ridicare a benei, executându- se de mai
multe ori coborârea şi ridicarea automată a benei, fără încărcătură.
Art. 8
Este interzis transportul de persoane in bena autobasculantelor.
Art. 9
La autobasculantele care basculează pe trei părţi, se va urmări ca, înainte de plecarea în
cursă, bena să fie bine fixată pe suporţi prin cele patru cuie de blocare, iar obloanele închise
prin cârligele lor. La basculare, bena acestora va fi bine fixată pe suport prin cele două cuie de
blocare rămase în locaşurile lor, iar cele două coliere de siguranţă ale suportului spate vor fixa,
bine strânse, cepurile de oprire.
Art. 10
La transportul gunoiului şi zăpezii cu autobasculante se vor respecta, în afară de cele
prezentate în art.1, şi următoarele prevederi:
a)lucrătorii care deservesc autobasculanta vor călători numai în cabină;
b)la descărcarea gunoiului, se interzice deplasarea autobasculantei până la marginea rampei
de gunoi;
c)la încărcarea zăpezii, autobasculanta va fi manevrată astfel încât lucrătorii ce o încarcă să
se afle între aceasta şi bordura trotuarului;
115
d)la descărcarea zăpezii, manevrarea la mersul înapoi a autobasculantei se va dirija de către
un lucrător aflat pe sol, lateral, în stânga spate, în câmpul vizual al conducătorului; distanţa de
la gura canalului la roţile din spate va fi de cca. 1m.
Art. 11
La descărcarea zăpezii pe estacade, se vor respecta următoarele:
a)se pot descărca simultan mai multe autobasculante, în funcţie de construcţia şi capacitatea
estacadei;
b)manevrarea la estacadă a autobasculantei se va dirija de către un lucrător aflat la sol,
instruit special în acest scop;
c)se vor respecta sensurile unice de circulaţie;
d)la intrarea pe estacadă pe distanţa de 200 m până la grinda opritoare a estacadei, viteza
maximă de deplasare va fi de 3 km/h, iar la ieşirea din estacadă a autobasculantei descărcate,
viteza maximă va fi de 4 km/h.
116

UTILIZAREA MOTOFIERASTRAULUI (PTS 29)
1. Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea motofierastraului

cuprind prevederile de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale.
2. Personalul care lucreaza la acest loc de munca trebuie sa aiba varsta peste 18 ani, sa
cunoasca masina si sa fie instruit cu privire la riscurile la care se expune in timpul lucrului.
3. Personalul poate fi incadrat in munca numai dupa efectuarea examenului medical in vederea
angajarii si care sa ateste ca este „apt" pentru munca pe care o va presta.
4. Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca se va face potrivit
prevederilor legislatiei in vigoare. Instructajul periodic se va efectua lunar.
5. Personalul care lucreaza la acest loc de munca trebuie sa fie odihnit si sanatos, sa nu
consume bauturi alcoolice sau substante stupefiante si sa nu fie sub influenta acestora.
6. Toate partile metalice ale masinii, care in mod normal, nu se gasesc sub tensiune vor fi
legate la centura de impamantare la utilajele actionate electric.
7. Cablurile de alimentare vor fi bine dimensionate si protejate impotriva deteriorarilor
mecanice.
8. Este interzis a se lucra cu cabluri, prize, intrerupatoare, stechere defecte sau deteriorate.
9. Iluminatul local se va asigura la maximum 24V.
10. Toate organele in miscare vor fi acoperite cu carcase sau dispozitive de protectie,
suficient de rezistente si bine fixate.
1l. Utilizarea motofierastraului se face acolo unde nu sunt masini de prelucrat lemn, sau
unde se executa operatii simple si putine si nu renteaza o reglare a utilajelor pentru prelucrare
mecanica.
12. Utilizarea motofierastraului actionat cu combustibil lichid (benzina) se face numai in spatii
deschise pentru operatii de taiere si curatire a bustenilor.
13. Se va urmari ca motofierastraul sa nu prezinte pierderi de combustibil pe la imbinari sau
din sistemul de alimentare a motorului.
14. Se interzice fumatul si umblatul cu focul deschis in apropierea locului unde se lucreaza cu
drujba.
15. Se interzice a lasa jos drujba daca miscarea sculei taietoare nu este oprita si motorul
decuplat.
16. Se interzice de a veni in contact cu scula taietoare a motofierastraului chiar daca motorul
este oprit.
17. Ascutirea cutitelor motofierastraului se va face de catre o persoana special instruita pentru
aceasta operatie, dupa ce motorul a fost intrerupt si scula taietoare scoasa de pe dispozitivul
de actionare.
18. La scoaterea si montarea sculei taietoare se vor utiliza manusi de protectie si se va lucra
cu mare atentie pentru evitarea producerii de accidente.
19. Este interzisa stationarea altor persoane in zona unde se lucreaza cu drujba. Se va
lucra cu mare atentie fara bruscari si cu protejarea personalului invecinat de taierea cu
motofierastraul.
117
20. Este interzis a da motofierastraul unor persoane neinstruite pentru acest scop.
21. La lucrul cu motofierastraul se va avea in vedere ca acestea sa fie bine ascutit si ceprazuit.
22. La inceperea operatiei de taiere se va actiona lent, fara bruscari si socuri cu ghidarea
lamei ferestraului pe locul care urmeaza a fi taiat. Ghidarea se va face deasupra dintilor
taietori ai motofierastraului.
23. La taierea cu motofierastraului se va avea in vedere ca lama sa fie bine intinsa, utilizand
dispozitivul pentru acest scop.
24. La taierea cu motofierastraului de catre doua persoane intotdeauna conducerea se face de
cel care trage spre el lama motofierastraului.
25. Se va evita impingerea lamei pentru crearea de tensiuni care ar putea duce la ruperea ei si
la accidentarea persoanei care executa o asemenea lucrare.
26. Motofierastraele vor fi depozitate la locurile destinate acestora, in general pe mese de
lemn sau in suporti pentru evitarea accidentarii altor scule.
27. Personalul va purta echipamentul de protectie prevazut in legislatie, pentru riscurile la care se
expune.
28. Personalul va fi instruit pentru acordarea primului ajutor pentru toate riscurile la care se
expune in timpul lucrului.
118

VIBRATORUL DE BETON(PTS 30)
Personalul care executa operatii de vibrare a betonului trebuie sa aiba varsta peste 18 ani
si sa cunoasca instalatiile, aparatura si procesele de lucru si sa fie instruiti din punct de vedere
al securitatii si sanatatii in munca si cu calificarea necesara.
Instruirea personalului, privind folosirea vibratorului de beton.
Utlilizatorii vibratorului de beton sunt obligati sa utilizeze echipamentul individual de protectie
adecvat conform prevederilor HG 1048/2006.
Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea operatiilor va verifica
daca au fost luate toate masurile de securitate necesare pentru evitarea accidentelor si
imbolnavirilor.
Este interzis ca in timpul lucrului sa se infasoare pe mana sau pe picior cablul electric sau
furtunul de aer. Se interzice punerea in functiune a vibratoarelor actionate electric când se
constata defectiuni sau lipsesc capacele de protectie de la cutii de legătura ale cordoanelor
electrice . Nu se vor lega mai multe vibratoare la acelaşi transformator de separatie . Se
interzice continuarea vibrării si turnarea betonului din bena in timp ce muncitorii se afla in
cofraj .
Când se constata deteriorarea izolatiei la cordoanele electrice de alimentare se va opri
vibratorul din functiune si se anunta electricianul de serviciu . Cordoanele electrice trebuie sa
fie flexibile si izolate in tub de cauciuc.
La compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor se vor lua următoarele masuri:
- interzicerea folosirii vibratoarelor defecte
- carcasa vibratorului trebuie sa fie legata la pamant, iar muncitorii vor purta in timpul
lucrului cizme si manusi electroizolante
- in timpul deplasării vibratorului precum si la întreruperea lucrului se va face
deconectarea de la retea
Manipularea plăcilor vibrante se va face numai de personal instruit in acest scop . In
timpul lucrului deserventul va fi atent sa nu isi apropie picioarele de compactor pentru a se
evita accidentarea.
Placa compactoare actionata cu energie electrica va fi asigurata prin legarea la nulul de
protectie al retelei precum si legarea la priza de pamant. Personalul deservent va fi echipat cu
echipament de protectie electroizolant.
La placa vibratoare actionata cu motor termic se va verifica strângerea piulitelor, şuruburilor,
daca rezervorul de combustibil este etanş , fiind interzisa orice interventie cu motorul in
functiune . Umplerea rezervorului cu combustibil se va face cu ajutorul unei pâlnii pentru a se
evita stropirea motorului cu carburanti.
Imediat ce mecanicul deservent aude un zgomot suspect in functionarea motorului, îl va
opri din functiune. Persoanele straine vor fi îndepârtate din zona de lucru a plăcilor.
Electromotoarele plăcilor vor fi alimentate la tensiunea de 24V printr-un transformator
intercalat in reteaua de alimentare si vibrator, deserventul având obligatia de a verifica
legătura la pamant si starea cablului înainte de începerea lucrului.
119
APARATULUI DE SUDURA PRIN REZISTENTA(PTS 31)
1. SIGURANTA GENERALA PENTRU SUDURA PRIN REZISTENTA

Aparatul de sudura in puncte (numai in versiunile actionate cu cilindru
pneumatic) este prevazut cu un intrerupator general cu functii de urgenta, dotat cu lacat
pentru blocarea sa in pozitia “O” (deschis).
Cheia lacatului poate fi inmanata numaia operatorului expert sau instruit cu
privire la sarcinile ce ii sunt incredintate si la posibilele pericole ce deriva din acest
procedeu de sudura sau din folosirea neglijenta a aparatului de sudura in puncte.
In lipsa operatorului, intrerupatorul trebuie pus in pozitia “O” blocat cu lacatul
inchis si fara cheie. De asemenea:
- Aparatul de sudura in puncte trebuie sa fie conectat numai la un sistem
de alimentare cu conductor de nul legat la pamant.
- Asigurati-va ca priza de alimentare are o impamantare corecta.
- Nu folositi cabluri cu izolatia deteriorate sau cu onexiunile slabite.
- Nu folositi aparatul de sudura in puncte in spatii umede, ude sau in
ploaie.
- Conectarea cablurilor de sudura si orice interventie de intretinere
obisnuita la barate si/sau la electrozi trebuie efectuate cu aparatul de
sudura in puncte oprit si deconectat de la reteaua de alimentare. La
aparatele de sudura in puncte actionate cu cilindru pneumatic trebuie
blocat intrerupatorul general in pozitia “O” cu lacatul din dotare.
- Aceeasi procedura trebuie respectata la bransarea la reteaua hidrica
sau la o unitate de racire cu circuit inchis (aparate de sudura in puncte
racite cu apa) si la toate interventiile de reparatie (intretinere speciala).
- Nu sudati containere, recipient sau conducte care contin sau care au in
continut produse inflamabile, lichide sau gazoase.
- Evitati sa lucrati cu materiale curatate cu solventi clorurati sau in
apropierea acestor substante.
- Nu sudati recipiente aflate sub presiune.
- Indepartati din zona de lucru toate substantele inflamabile (de ex. lemn,
hartie, carpe etc.)
- Asigurati o aerisire adecvata sau mijloace pentru aspirarea fumurilor de
sudura in apropierea electrozilor; este necesara o abordare sistematica
pentru evaluarea limitelor de expunere la fumurile de sudura in functie
de compozitia si de concentratia acestora, precum si de durata
expunerii.
- Protejati intotdeauna ochii cu ochelari de protectie.
- Purtati manusi si haine de protectie corespunzatoare pentru lucrarile de
sudura prin rezistenta.
- Zgomot: daca din cauza operatiilor de sudura deosebit de intensive se
constata un nivel de expunere personala zilnica (LEPd) egala sau mai
mare de 85db(A), este obligatorie folosirea unor mijloace adecvate de
protectie individuala.
120
Campurile magnetice intense generate de procesul de sudura prin rezistenta (curent
foarte ridicat) pot provoca daune sau interferente cu:
- STIMULATOARE CARDIACE (PACE MAKER)
- DISPOZITIVE IMPLANTABILE CU CONTROL ELECTRONIC
- PROTEZE METALECE
- Retelele de transmisie a datelor sau retelele telefonice locale
- Instrumentar
- Ceasuri
- Cartele magnetice
SE INTERZICE FOLOSIREA APARATULUI DE SUDURA IN PUNCTE DE CATRE
PURTATORII DE DISPOZITIVE ELECTRICE SAU ELECTRONICE VITALE SI
PROTEZE METALICE.
ACESTE PERSOANE TREBUIE SA CONSULTE MEDICUL INAINTE DE A
STATIONA IN APROPIEREA APARATELOR DE SUDURA IN PUNCTE SI/SAU A
CABLURILOR DE SUDURA.
RISCURI REZIDUALE:
a. RISC DE STRIVIRE A MEMBRELOR SUPERIOARE
Modalitataea de functionare a aparatelor de sudura in puncte si caracterul variabil al
formei si dimensiunilor piesei de prelucrat impiedica realizarea unei protectii integrate
impotriva pericolului de strivire a membrelor superioare: degete, mana, antebrat.
Riscul trebuie redus prin adoptarea unor masuri de prevenire adecvate:
- Operatorul trebuie sa fie expert sau instruit cu privire la procedeul de sudura
prin rezistenta cu acest tip de aparate.
- Trebuie efectuata o evaluare a riscului pentru orice tip de lucrare ce trebuie
efectuata; este necesara predispunerea unor echipamente si armaturi pentru
sustinerea si ghidarea piesei in lucru (cu exceptia flosirii unui aparat de
sudura in puncte portabil).
- Ori de cate ori conformatia piesei o permite, reglati distanta dintre electrozi
astfel incat sa nu se depaseasca 6 mm.
- Este interzisa folosirea aparatului de sudura in puncte de catre mai multe
persoane in acelsi timp.
- Accesul persoanelor neautorizate in zona de lucru trebuie sa fie interzis.
Nu lasati aparatul de sudura in puncte nesupravegheat: in acest caz este
obligatoriu sa-l deconectati de la reteaua de alimentare; la aparatele de sudura
in puncte actionate cu cilindru pneumatic duceti intrerupatorul general pe “O”
si blocati-l cu lacatul din dotare; cheia trebuie scoasa si pastrata de catre
responsabil.
b. RISCUL DE ARSURI
Anumite parti ale aparatului de sudura in puncte ( electrozi- brate si zone adiacente)
pot atinge temperature mai mari de 65°C: este necesaar sa purtati imbracaminte de
protectie corespunzatoare.
c. RISCUL DE RASTURNARE SI CADERE
- Asezati aparatul de sudura in puncte pe o suprafata orizontala cu capacitate
corespunzatoare masei; legati aparatul de sudura in puncte de planul de
sprijin. In caz contrar, cu podele inclinate sau denivelate, cu planuri de sprijin
mobile, exista pericolul de rasturnare.
- Se interzice ridicarea aparatului de sudura in puncte
121
d. FLOSIREA IMPROPRIE
Folosirea aparatului de sudura in puncte pentru orice lucrare diferita de cea
prevazuta (sudura prin rezistenta in puncte) este periculoasa.
PROTECTII SI ADAPOSTURI
Protectiile si partile mobile ale invelisului aparatului de sudura prin puncte trebuie sa
fie pe pozitie, inainte de conectarea la reteaua de alimentare.
ATENTIE!Orice interventie manuala asupra unor parti mobile accesibile ale aparatului
de sudura in puncte, de exemplu:
- Inlocuirea sau intretinerea electrozilor
- Reglarea pozitiei bratelor sau electrozilor
TREBUIE EFECTUATA CU APARATUL DE SUDURA IN PUNCTE DECONECTAT
DE LA RETEAUA DE ALIMENTARE (INTRERUPATORUL GENERAL BLOCAT PE
“O” CU LACATUL INCHIS SI CHEIA SCOASA LA MODELELE CU ACTIONARE
PRIN CILINDRU PNEUMATIC).
2. SUDURA
a. OPERATII PRELIMINARE
Inainte de efectuarea oricarei operatii de sudura (punctare) sunt necesare o serie de
verificari si reglari de efectuat cu intrerupatorul general in pozitia “O”(la versiunile PCP
cu lacat inchis) si alimentare cu aer comprimat sectionata (NECONECTATA):
- Controlati ca bransarea electrica este efectuata corect potrivit instructiunilor
precedente.
- Puneti in circulatie apa de racire
- Adaptati diametrul “d” al suprafetei de contact al electrozilor in functie de
grosimea “s” a tablei de punctare potrivit relatiei d=4÷6×√s
- Interpuneti intre electrozi o foaie de tabla cu grosimea echivalenta cu grosimea
tablelor de punctat; verificati ca baratele, apropiate manual, sunt paaralele.
Efectuati, daca este necesar, reglarea slabind suruburile de blocare a port-
electrozilor pana la gasirea pozitiei celei mai potrivite pentru lucrarea de efectuat;
strangeti pana la capat suruburile de blocare.
La modelele PTE si PCP28 poate fi reglata si distanta dintre brate actionand
asupra suruburilor de fixare a fuziunii port-bratului inferior.
- Deschideti panoul de siguranta aflat la spatele aparatului de sudura in puncte;
slabind cele patru suruburi de fixare aveti acces la piulita de reglare a fortei
electrozilor (cheia N30).
Comprimand arcul (insurubarea piulitei la dreapta), electrozii vor exercita o forta
crescanda cu valori cuprinse de la minim la maxim.
Aceasta forta va trebui marita proportional cu cresterea grosimii tablelor de
punctat si cu diametrul varfului electrodului.
- Inchideti panoul pentru a evita intrarea de corpuri straine si eventuale contacte
accidentale cu parti sub tensiune sau in miscare.
- La modelele PCP verificati bransarea la aer comprimat, efectuati conectarea la
conducta de alimentare, al reteaua pneumatic; reglati presiunea prin manetaa
reductorului pana acand se citeste valoarea de 6bar (90PSI) pe manometru.
b. REGLAREA PARAMETRILOR
Parametrii care determina diametrul (sectiunea) si etansarea mecanica a punctului sunt:
- Forta exercitata de electrozi (daN);1daN=1,02kg;
- Diametrul suprafetei de contact electrozi (mm);
122
- Curent de sudura(kA);
- Timp de sudura (cicluri);(la 50Hz 1 ciclu=0,02 secunde).
Trebuie tinut cont de toti acesti factori la reglarea a aparatului de sudura in puncte,
deoarece acestia interactioneaza intre ei cu marje relative ample.
De asemenea, nu trebuie neglijati alti factori care pot modifica rezultatele, cum ar fi:
- Caderi excesive de tensiune pe linia de alimentare;
- Supra-incalzirea aparatului de sudura in puncte determinata de racirea
insuficienta sau nerespectarea raportului de intermitenta a lucrului;
- Conformatia si dimensiunea pieselor din interiorul bratelor;
- Distant dintre brate (reglabila la modelele PTE-PCR28);
- Lungimea bratelor;
In lipsa unei experiente specifice, este bine sa efectuati anumite probe de
punctare folosind distantierea de table de aceeasi calitate si grosime ca si pentru
lucrarea de efectuat.
Unde este posibil, trebuie preferat un current ridicat (reglare prin potentiometrul
“POWER” de la 20% la 100% din capacitatea aparatului de sudura in puncte) si un timp
scurt (reglare prin potentiometrul “CYCLES de la 1 la 100).
c. PROCEDEU
- Inchideti intrerupatorul general al aparatului de sudura in puncte (poz.”I”);
ledul verde se aprinde: alimentare corecta, aparatul de sudura in puncte este
gata.
- Model PCP: actionati butonul “pornire” si puneti selectorul ciclu pe pozitia de
sudura.
- Sprijiniti pe electrodul inferior tablele de punctat.
- Actionati pedala de sfarsit de cursa (model PTE) sau supapacu pedala
(model PCP), obtinand:
A. inchiderea tablelor intre electrozi cu forta pre-reglata;
B. Trecerea curentului de sudura cu intensitate si durata (timp) prefixate
si semnalate de aprinderea si de stingerea ledului verde.
- Eliberati pedala dupa cateva moment (0,5÷2s) de la stingerea ledului verde
(sfarsit sudura); aceasta intarziere (mentinere) confera caracteristici
mecanice mai bune punctului.
Efectuarea punctului este considerata corecta atunci cand, supunand un
esantion probei de tractiune, se provoaca extragerea miezului punctului de
sudura dintr-una din cele doua table.
3. INTRETINERE
ATENTIE! INAINTE DE EFECTUAREA OPERATIILOR DE INTRETINERE, ASIGURATI-
VA CA APARATUL DE SUDURA IN PUNCTE ESTE OPRIT SI DECONECTAT DE LA
RETEAUA DE ALIMENTARE
La versiunile actionate cu cilindru pneumatic (mod.PCP) trebuie blocat intrerupatorul
generala in pozitia “O” cu lacatul din dotare.
a. INTRETINERE OBISNUITA
OPERATIILE DE INTRETINERE OIBISNUITA POT FI EFECTUATE DE CATREA
OPERATATOR.
123
- Adaptarea/restabilirea diametrului si a profilului varfului electronic;
- Controlul alinierii electrozilor;
- Controlul racirii electrozilor si a bratelor (NU IN INTERIORUL APARATULUI
DE SUDURA IN PUNCTE)
- Controlul tensionarii arcului (forta electrozi);
- Evacuarea condensului si restabilirea nivelului uleiului (SOFd22) in
lubrificatorul de intrare aer comprimat.
b. INTRETINERE SPECIALA
OPERATIILE DE INTRETINERE SPECIALA TREBUIE SA FIE EFECTUATE NUMAI
DE PERSONAL CALIFICAT SAU EXPERT IN DOMENIUL ELECTRIC SI
MECANIC.
ATENTIE! INAINTE DE A INLATURA PLACILE CARCASEI APARATULUI DE
SUDURA IN PUNCTE PENTRU A AVEA ACCES LA INTERIORUL ACESTUIA ,
ASIGURATI-VA CA APARATUL ESTE OPRIT SI DECONECTAT DE LA
RETEAUA DE ALIMENTARE.
Eventualele verificari efectuate sub tensiune in interiorul aparatului de sudura in
puncte pot cauza electrocutari grave datorate contactului direct cu partile sub tensiune
si/sau leziuni datorate contactului direct cu partile in miscare.
Verificati interiorul aparatului de sudura in puncte periodic sau frecvent, in functie
de utilizare si conditiile ambientale si inlaturati praful si particulele metalice depozitate pe
transformator, modul tristoare, cutie cu bome alimentare etc. prin insuflarea cu aer
comprimat uscat (max5bar bar).
Evitati indreptatea jetului de aer comprimat pe placile electronice; Curatati-le pe
acestea din urma cu o perie moale sau cu solventi corespunzatori.
Cu aceasta ocazie:
- Verificati ca legaturile electrice sa nu fie slabite- oxidate, iar cablurile sa nu
prezinte daune la nivelul izolatiei;
- Verificati ca suruburile de conectare a secundarului transformatorului la
suporturile port-brate sa fie bine stranse si sa nu existe semne de oxidare sau
supra –incalzire; acelasi lucru este valabil pentru suruburile de blocare brate si
port-electrozi;
- Lubrificati articulatiile si pivati;
- Controlati circulatia corecta a apei de raciere (debit minim cerut) si etansarea
perfecta a conductelor;
- Controlati eventualele pierderide aer (mod.PCP);
- Daca trebuie sa reduceti viteza de apropiere a electrozilor, reglati strangularea la
evacuarea cilindrului pneumatic actionand asupra suruburilor situate pe capetele
cilindrului.
IN CAZUL IN CARE FUNCTIONAREA APARATULUI NU ESTE
CORESPUNZATOARE SAU INAINTEA EFECTUARII ORICARUI CONTROL MAI
SISTEMATIC ORI INAINTE DE A CONTACTA UN CENTRU DE ASISTENTA
AUTORIZAT, CONTROLATI DACA:
- Avand inchis intrerupatorul general al aparatului de sudura in puncte (poz.”I”) ledul
verde este aprins; in caz contrar, defectiunea rezida in linia de alimentarea
(cabluri, prize si stecher, sigurante fuzibile, excesiva cadere de tensiune etc.)
- Nu este aprins ledul galben (interventie protectie termica); asteptati stingerea
ledului pentru a reactiva aparatul de sudura in puncte (mod. PCP); controlati
124
circulatia corecta a apei de racire si eventual reduceti raportul de intermitenta al
ciclului de lucru.
- Cu pedala sau cilindrul actionat, actuatorul comenzii electrice inchide efectiv
termilalele (contacte) validand fisa electronica: ledul verde aprins pentru timpul
setat;
- Elementele care fac parte din circuitul secundar (suporturi port-brate-brate-port-
electrozi) nu sunt ineficiente din cauza suruburilor slabite sau a oxidarilor
- Parametrii de sudura (forta si diametrul electrozilor, timpul si curentul de sudura)
sunt corespunzatoari lucrarii efectuate.
La modelul PCP:
- Presiunea aerului comprimat nu este inferioara limitei de interventie a dispozitivului
de protective;
- Selectorul de ciclu nu este pozitionat gresit (numai presiune- nu sudeaza);
- Nu a fost actionat butonul de pornire dupa fiecare inchidere a intrerupatorului
general sau dupa fiecare interventie a dispozitivelor de protectie/siguranta:
a) Lipsa tensiunii de alimentare;
b) Lipsa/presiunea insuficienta a aerului comprimat;
c) Supra-incalzire.
6.2.RACITOR
a) FUNCTIONAREA
ATENTIE! OPERATIUNILE DE UMPLERE A REZERVORULUI TREBUIE SA FIE
EFECTUATE CU APARATUL OPRIT SI DECONECTAT DE LA RETEAUA DE
ALIMENTARE.
IN CAZUL FOLOSIRII LA TEMPERATURI MAI MICI DE 2ºC, SE RECOMANDA
FOLOSIREA LICHIDULUI ANTIGEL PE BAZA DE ETILEN SAU A UNUI AMESTEC
COMPUS DIN APA DEMINERALIZATA SI GLICOL ETILENIC.
EVITAI CU DESAVARSIRE FOLOSIREA LICHIDULUI ANTIGEL PE BAZA DE
POLIPROPILEN.
1) Efectuati umplerea rezervorului prin buson; CAPACITATEA rezervorului= 5l; acordati
atentie pentru a evita iesirea excesiva a apei la sfarsitul umplerii;
2) Inchideti dopul rezervorului;
3) Conectati bomele pistoletului in felul urmator si verficati cuplarea corecta a acestora,
deoarece grupul nu semnaleaza neefectuarea sau efectuarea gresita a conexiunii:
TUR APA (RECE) = tub flexibil albastru in dreptul prizei GRA
RETUR APA (CALDA) = tub flexibil rosu in dreptul racordului GRA
Efectuati conectarea la priza, inchideti intrerupatorul (pozitia I). Unitatea de racire
intra in functiune punand in circulatie apa in pistolet.
4) Dupa cateva minute de functionare, in special daca se folosesc tuburi de conectare
pentru prelungitor, este necesara restabilirea nivelului rezervorului prin adaugarea
unei cantitati de apa corespunzatoare
5) Controlati periodic nivelul apei din rezervor; eventual, umpleti cu apa curate pana la
limita respectiva;
125
6) In cazul in care se constata lipsa fluxului de retur al apei in rezervor, stingeti imediat
grupul de racire si consultati, pentru primele interventii, sectiunea referitoare la
intretinere
7) Nu puneti in functiune grupul daca nu sunt conectate tevile pistoletului, altfel se
determina iesirea libera a apei care poate provoca daune la circuitele electrice aflate
in apropiere.
b) INTRETINEREA
ATENTIE! INAINTE DE EFECTUAREA OPERATIUNILOR DE INTRETINERE,
ASIGURATI-VA CA UNITATEA DE RACIRE ESTE OPRITA SI DECONECTATA
DE LA RETEAUA DE ALIMENTARE.
INTRETINEREA ORDINARA:
OPERATIUNILE DE INTRETINERE ORDINARA POT FI EFECTUATE DE CATRE
OPERATOR.
- Verificati periodic nivelul apei din rezervor cu o frecventa proportional ritmului
de folosire.
- Verificati periodic ca tevile flexibile externe conectate la unitatea de racire sa
nu fie infundate.
INTRETINERE SPECIALA
OPERATIUNILE DE INTRETINERE SPECIALA TREBUIE SA FIE EFECTUATE
NUMAI DE PERSONAL CALIFICAT SAU EXPERT IN DOMENIUL ELECTRIC SI
MECANIC.
ATENTIE!INAINTE DE A INDEPARTA PLACILE UNITATII DE RACIRE PENTRU A
AVEA ACCES LA INTERIORUL ACESTEIA, ASIGURATI-VA CA APARATUL ESTE
OPRIT SI DECONECTAT DE LA RETEAUA DE ALIMENTARE.
Eventualele controale efectuate sub tensiune in interiorul unitatii de racire pot cauza
electrocutari grave datorate contactului direct cu partile sub tensiune si/sau leziuni
datorate contactului direct cu organelle in miscare.
In urmatoarele cazuri:
-Necesitatea excesiva a restabilirii nivelului in rezervor
-Pierdei de apa
Stingeti imediat unitatea de racire si scoateti-o din priza.
126

MACARA(PTS 32)
-Masina va trebui pusa in functiune numai in perfecte conditii tehnice si de operatori instruiti.
-Nu este permisa aducerea de modificari utilajului care ar putea diminua sau anula sistemul de
siguranta a utilajului .
-Orice tip de interventie si intretinere la masina trebuie sa se efectueze cu masina oprita.
-Nu indepartati dispozitivele de protectie .
-Inainte de a efectua intretinerea deconectati curentul electric.
-Inainte de inceperea lucrului operatorul este obligat sa controleze functionarea dispozitivelor
de siguranta si protectie.
-Este absolut interzisa admiterea in folosirea masinii, operatiuni de montaj , punerea in
serviciu, intretinere, reparatii sau demontari, persoane sub influenta alcoolului , drogurilor sau
medicamente care pot cauza nesiguranta in reflexe.
-Este interzis stationarea altor persoane in apropierea masinii in timpul lucrului.
-Este obligatoriu purtarea echipamentului de protectie .
-Este interzis efectuarea de reparatii la sistemul mecanic sau electric de alte persoane decat
cele avizate.
-Oricare angajat care observa un eventual pericol este obligat sa utilizeze butonul de oprire
urgenta a masinii.Punerea in functiune a masinii se va face numai dupa ce v-ati asigurat ca nu
este pusa in pericol viata vreunui angajat.
-In cazul in care observati nereguli in functionarea utilajului anuntati imediat sefii de tura sau
persoanele abilitate in rezolvarea acelor nereguli.
- Nu ridicati greutati peste limita admisa .
- Verificati periodic sistemele de prindere pe stalp si sistemul de prindere a obiectelor.
- Cand manipulati bratul macaralei este obligatoriu sa va asigurati ca nu sunt persoane in raza
de actiune a acestuia care ar putea fi accidentate .
- Nu ridicati obiecte numai daca acestea sunt bine fixate in dispozitivul de ridicat .
- La coborare verificati daca locul amplasarii marfii este sigur si daca nu sunt persoane care ar
pute fi accidentate in urma desprinderii din dispozitivul de fixare a obiectelor ridicate.
127

INCARCATORULUI FRONTAL(PTS 33)
Incarcatorul frontal are ca scop preluarea, deplasarea încărcăturilor pe un traseu determinat

şi limitat şi aşezarea provizorie a acestora pentru aşteptare sau pentru o durată mai lungă
(depozitare).
Incărcătoare frontale pot fi cu cu braţ fix şi cu braţ telescopic.
O particularitate importantă a tuturor acestor încărcătoare constă în aceea că preluarea
materialului de către organele active (de lucru) ale încărcătorului se face direct de către
acestea, nefiind necesară o altă intervenţie pentru asigurarea alimentării încărcătorului.
ASPECTE GENERALE
Încărcătoarele frontale reprezintă echipamente destinate executării unor lucrări de

încărcare-descărcare atât a materialelor vărsate (pământ, nisip, etc.) cât şi a materialelor
compacte (bucati de beton, bucati de fier betron, etc.).
Încărcătoarele frontale sunt echipate în acest scop cu cupe (de diferite forme).
La 250 de ore de exploatare a utilajului are lor schimbarea filtrelor (aer, ulei, motorina).
Reparatiile curente= reparatie accidentala au lor pe santierei in momentul in care apare o
defectiune. Reparatiile se efectueaza de catre personal specializat – autorizat.
Reparatiile planificate au lor in atelierul societatii si sunt efectuate deasemenea de catre
personal autorizat- calificat.
128
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU POMPA DE

BETON (PTS 34)
Instructiunea are ca scop eliminarea si diminuarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnăvire

profesionala si asigurarea celor mai bune condiţii in desfasurarea procesului de munca.
• Folosirea pompei de beton se va face numai cu personal instruit.
• Furtunele se intind si se cupleaza astfel incat iesirea aerului sa nu fie obturata.
• Pornirea motorului nu se face inainte de verificarea malaxoarelor.
• Dupa prepararea mortarului se cupleaza pompa prin actionarea manetei pornire/oprire.
• Se evita stopirea motorului si a celorlalte componente cu apa in timpul functionarii.
• Utilajul va functiona numai cu capota motorului inchisa.
• Se permite decuplarea furtunelor numai dupa eliberarea aerului din furtun si oprirea
pompei prin actionarea manetei oprire/pornire.
• In timpul functionarii cu disc abraziv, muncitorul va purta obligatoriu ochelari de
protectie si manusi.
• Pentru protectia muncitorilor impotriva electrocutarii se vor respecta
urmatoarele:
• cablul de alimentare al pompei va fi in stare perfecta de
functionare, fara inadituri, cu izolatii in stare perfecta
• prizele unde sunt cuplate polizoarele cu disc abraziv vor fi
corespunzatoare, fixate bine in perete sau in alta parte cu prelungitoare avand
cablurile intacte si fara defectiuni.
• dupa terminarea lucrului, pompa va fi scoasa din priza, iar cablurile vor
fi infasurate pe pompa sau pe un tambur.
129
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU SCHELE SI

ESAFODAJE (PTS 35)
Schelele exterioare si interioare , din orice material , folosite la lucrările de

constructii montaj trebuie sa fie standardizate. Calitatea materialului intrebuintat ,
verificarea partilor componente , precum si numărul de refolosiri trebuie sa fie controlate de
conducătorul punctului de lucru si trebuie sa corespunda prescriptiilor tehnice in vigoare.
Montarea si demontarea schelelor si esafodajelor trebuie executate sub
supravegherea si conducerea sefului punctului de lucru , respectându-se ordinea indicata in
proiect.
Aglomerarea muncitorilor si depozitarea materialelor pe schele sau poduri auxiliare , in
limitele care depasesc sarcinile calculate sunt interzise. Se interzice chiar aglomerarea
temporara cu materiale de constructii a schelelor si esafodajelor .
In timpul exploatării trebuie sa se organizeze un control sistematic al stării schelelor si
esafodajelor. Zilnic , înainte de începerea lucrului , seful punctului de lucru va verifica schelelor
si esafodajelor .
Suprafata de teren pe care se montează schelele si eşafodajele trebuie nivelata iar
pamantul trebuie egalizat si compactat. De asemenea se va asigura scurgerea apelor superficiale.
La construirea schelelor se vor pune sub stâlpi , perpendicular pe fata zidului dulapi de
lemn cu grosime de min. 5 cm ; pentru a asigura o repartitie cat mai uniforma a iunii asupra
terenului. Se interzice aşezarea stâlpilor pe cărămizi , pietre , capete de scanduri , etc.
Inaltimea libera (de trecere) dintre doua podine succesive trebuie sa fie de cel putin 1.9 m.
Suprafata podinelor, schelelor si esafodajelor trebuie sa fie neteda. Rosturile dintre dulapii
podinelor sau ale panourilor nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm. Îmbinarea prin suprapunere
este admisa numai in lungul panourilor sau dulapilor, intr-un singur sens si se vor consolida prin
cuie. Îmbinarea stâlpilor prin suprapunere se face numai cu ajutorul jugurilor cu buloane , iar
lungimea îmbinării trebuie sa fie cel putin 50 cm. La schelele cu o inaltime mai mare de 8 m se
vor construi obligatoriu cel putin doua podine : una pentru lucru( cea superioara ) si una de
protectie ( cea inferioara ).
Executarea concomitenta a lucrărilor pe aceeaşi verticala este interzisa fara luarea
masuri speciale de protectie a muncii prin paravane sau viziere .
La lucrările de zidărie podina schelei va avea o distanta de cel mult 50 mm fata de zid si
la lucrările de finisaj de cel mult 150 mm.
Intervalul dintre perete si podinele schelei pe care se lucreaza va fi acoperit cu scânduri
montabile.
Podina ( dulapi , panouri, etc. ) va fi astfel asezata pe reazeme (grinzi , lonjeroni suporti
in consola ) încât sa fie exclusa posibilitatea alunecării sau deplasării ei.
Pentru circulatia pe podine in curba sau in panta se vor fixa pe suprafata podinelor sipci
din lemn împotriva alunecării. Se interzice rezemarea sau fixarea schelelor de elementele
instabile ale constructiilor ( parapete, cornişe ). Schelele vor fi bine ancorate de partile
rezistente ale constructiilor pe toata inaltimea lor.
Popii schelelor , stâlpii , proptele si toate elementele trebuie sa fie aparate de eventuale
loviri de catre diferite mijloacele de transport in trecere sau de materialele transportate.
130
Sunt interzise urcarea si coborârea muncitorilor direct pe podinele schelelor , prin
agatare de stâlpi sau de diagonale. Urcarea si coborârea trebuie sa se facă pe scări , prin
golul special rezervat pentru ele , fixându-se bine la partea superioara .
Se interzice accesul muncitorilor pe schela direct din clădire sau prin golul uşilor ,
ferestrelor sau din logii si invers. In acest scop, toate golurile care dau spre schela vor fi
blocate.
Se interzice utilizarea scărilor si a scărilor de acces ale schelelor pentru transportul si
Podinele schelelor si rampelor de acces situate mai sus de 1,1 m de la nivelul solului sau
a`planşeului trebuie sa fie împrejmuite pe cele trei laturi cu parapete rezistente pentru a preveni
căderea oamenilor , a sculelor sau a materialelor. Parapetele vor avea o inaltime de 1 m si vor fi
compuse din mana curenta geluita si rigle intermediare orizontale prinse solid de stâlpii
schelei. Prinderea balustradei se va face pe partea interioara a schelelor. Podinele vor fi
prevăzute cu scânduri de brad pe de 7 cm latime , aşezate la 10 cm de podina ,iar acolo unde
exista pericolul de materiale de pe podina latimea scândurii va fi de 20 cm aşezata cu muchia
pe podina schelei si fixata de stâlpi.
La schelele de fatada, la clădirile situate in lungul drumurilor publice se vor
respecta următoarele:
-la locurile de munca unde nu se poate face o împrejmuire continua se vor pune din loc
in loc panouri avertizoare
-caile de acces lipsite de periculozitate vor fi marcate vizibil cu indicatoare
Podinele, scările si caile de acces vor fi curatate zilnic de moloz si deşeuri de materiale, iar
in timpul iernii de zăpada sau gheata. Iarna se va presăra nisip sau cenuşa evita alunecarea
muncitorilor.
Podinele trebuie curatate înainte de montarea sau demontarea la nivelul superior.
In timpul montării si demontării precum si in perioada de exploatare , zona in care va fi
îngrădita si închisa pentru a nu se permite accesul persoanelor străine.
La montarea schelăriei la inaltime , pana la executarea definitiva a podinei precum si la
procesului de lucru la inaltime , lucrătorii vor fi inzestrati cu centuri de legate cu frânghii solide
de partite fixe si solide ale constructiei .
Utilajele pentru ridicarea materialelor , precum si platformele pentru primirea materialelor
nu trebuie sa transmită schelelor sarcini suplimentare.
Se interzice aşezarea schelelor interioare direct pe grinzile tavanului (planşeului)
schelelor vor fi asezati prin intermediul unor dulapi de 5 cm grosime .
Se interzice cu desavarsire ca in loc de podine executate regulamentar sa se foloseasca
podine pe suporturi improvizate ( lazi , butoaie , corpuri de radiator , cărămizi sanitare,. Etc.).
Se interzice folosirea schelelor pe capre (in interior )la clădiri cu mai mult de doua nivele.
In vederea demontării se vor lua toate masurile de tehnica securitatii muncii ,facandu-se
numai sub supravegherea unui cadru tehnic. Se interzice accesul muncitorilor care nu fac
parte din echipa de schelari din zona de demontare. Demontarea se executa de sus in
jos. Se interzice demontarea prin demolare sau dărâmare . Coborârea materialelor se va face
numai cu ajutorul macaralelor , scripetilor sau franghiilor.
Zona de demontare a schelăriei va fi împrejmuita la o distanta de 10 m de baza cladirii si
vor exista in mod obligatoriu pancarte avertizoare . In cazurile speciale unde se păstra
aceasta distanta se va asigura paza stricta pe toata durata demontarii.
In timpul demontarii schelelor , golurile uşilor de la parter , golurile din ziduri pentru
ferestre si uşi care se găsesc la nivelul podinelor sau pana la 0,6 m mai sus ca ea , ieşirile in
131
balcoane si orice acces din interiorul clădirii spre schela vor fi închise ( blocate ). La demontarea
schelelor , muncitorii vor fi dotati cu centuri de siguranta , sfori , scripeti si carlige tip , scări
sigure si unelte de mana corespunzătoare.
Se interzice cu desavarsire folosirea materialelor improvizate . Elementele
schelăriei improvizate se vor depozita in ordine , pe locuri special destinate acestui scop.
Este obligatoriu scoaterea cuieior , piroanetor , scoabelor din piesele care au compus
schelaria, înainte de depozitare .
In cazul când schelele raman in timp nefolosite ele trebuie intretinute in buna stare.In cazul
când o parte a podinei este demontata accesul pe schele este interzis , blocându-se cu balustrade si
montându-se semne avertizoare.
Lucrul pe schele se va întrerupe obligatoriu in următoarele cazuri:
2. - la montarea si demontarea schelelor
3. -in timpul furtunilor si vanturilor cu intensitate mai mare de 6 grade ( 11 m/s )
4. - in timpul noptii , când nu exista iluminat artificial
5. - când se constata defectiuni care ar periclita starea de securitate a muncii pe
schele
Toti muncitorii care lucrează pe schele la inaitime vor face vizita medicala periodica
avand avizul medicului pentru lucrul la inaltime .
Se interzice folosirea muncitoritor sub 17 ani pentru lucrul la inaltime .
Muncitorii care lucrează la montare-demontare , precum si muncitorii care lucreaza pe
schele sunt obligati sa poarte casca de protectie si echipament de protectie si de lucru
prevăzute in normativ.
Schele din lemn si podine auxiliare
Calitatea materialului lemnos intrebuintat va corespunde prescriptiilor legale in vigoare.

In acest scop elementele trebuie verificate înainte de montarea schelelor , de catre seful
lucrării.
Este obligatoriu a se verifica daca materialul lemnos care intra in compunerea elementelor
nu prezintă vicii ascunse , noduri mari , spărturi , putregaiuri , crăpături mari.
Soliditatea schelelor va fi controlata de seful lucrării , precum si dimensiunile si modul
de executie .
Schele din tuburi metalice
La montarea scheletor metalice se vor verifica cu atentie tuburile metalice ,

inlocuindu-se cu tuburi bune cele îndoite , turtite sau cu crăpături .
In timpul montării sau demontarii , precum si in timpul exploatării schelelor metalice
, toate firele metalice din apropierea lor vor fi îndepărtate sau scoase de sub tensiune.
Schelele metalice tubulare vor fi ancorate prin cabluri întinse si fixate rigid de peretii
cladirii.
Montarea si demontarea se face intr-o succesiune stricta de nivele.
Pe şantierele unde nu exista macarale turn , piesele vor fi ridicate sau coborâte cu
ajutorul scripetelui si al cablului . Nu sunt admise greutati mai mari de 50 kg la ridicare sau coborare.
Se interzice aruncarea pieselor de la inaltime.
132
Schele interioare
Caprele pe care se monteaza schelele interioare vor fi bine contravantuite , pentru a fi cat mai
rigide si legate prin diagonale in sensul diagonal al podinei.
Schelele interioare confectionate din popi telescopici de inventar trebuie sa aiba grinzi
transversale pe care se aseaza podina bine rezemate si fixate , pentru a exclude posibilitatea
alunecării lor de pe reazem.
Tijele culisante ale popilor trebuie sa aibă dispozitive de blocare la partea inferioara pentru a li
se împiedica coborârea necomandata.
Urcarea si coborârea muncitorilor pe si de pe schelele interioare se face numai pe rampe de
acces sau scări bine fixate.
133
NACELEI MOBILE(PTS 36)
Nu folositi acest utilaj daca nu sunteti pregatiti si autorizati.Cititi afisele cu date de pe

catarg.Trebuie sa cunoasteti toate datele de pe acestea precum capacitatea , greutatea totala
a utilajului, modelul vehiculului si numarul seriei.Acest utilaj nu este permis in locuri in care
exista risc de incendiu.
Asigurati-va ca mainile si incaltamintea sunt uscate si curate.De asemenea asigurativa
ca hainele sunt adecvate pentru activitate.
Tineti portile inchise cand sunteti urcat pe utilaj.Conduceti cu usile deschise cand
platforma este coborata.Este posibil sa fiti nevoit sa coborati repede de pe vehicul pentru a
evita accidentarea.
Nu va urcati pe sina utilajului sau pe orice alta parte a utilajului.Stati cu tot corpul in
zona de lucru , indiferent de cat de incet se misca vehiculul.Mana sau picirul prinse intre utilaj
si un obiect dur poate duce la strivire sau chiar rupere.
Evitati comenzile bruste.Schimbarea brusca a comenzilor pot face incarcatura sa cada
sau sa se rasuceasca.
Verificati daca este libera zona inainte sa va ridicati sau sa coborati.Mariti atentia
daca trebuie sa folositi vehiculul intr-o zona in care exista riscul caderii de obiecte.
Anuntati pe cei din jur cand va apropiati.Claxonati cand va apropiati de o intersectie sau
schimbati sensul.Nu permiteti niciodata accesul persoanelor in vehiculul dumneavoastra..
Tineti persoanele la distanta in timp ce lucrati.Nu permiteti niciodata accesul nimanui
sub incarcatura sau sub platforma.Nu permiteti nimanui sa va conduca vehiculul daca nu
sunt pregatiti si autorizati.
Verificati mereu ca traseul sa fie fara resturi, obstacole sau gauri in podea ce ar putea
duce la rasturnarea utilajului.
Nu supraincarcati vehiculul sau sa puneti incarcaturi instabile,asigurati-va ca
greutatea incarcaturii este egal distribuita.
Asigurati-va ca utilajul,ce cuprinde atat operatorul cat si incarcatura nu depasesc
limita de greutate a platformelor din zona in care va desfasurati activitatea.
Ascultati semnalele senzorilor de inclinare.Fiti foarte atenti si conduceti incet pe podelele ude
sau murdare.Nu rulati cu viteza mare in zonele aglomerate.Pietonii au mereu prioritate.
Daca dvs. sau utilajul ajungeti prea aproape de dispozitivele electrice sau de fire
puteti fi ars sau chiar ucis.Trebuie sa stiti la ce intensitate va expuneti si care este distanta
sigura de lucru.
Cand parasiti utilajul opriti-1 in prealabil si coborati complet platforma.Opriti motorul si
scoateti cheia pentru a preveni folosirea neautorizata.
Daca utilajul nu functioneaza corect apasati butonul rosu pentru deconectare.Nu
folositi utilajul si raportati problema superiorilor.
Bateriile produc un gaz explozibil.Nu fumati, nu folositi flacara deschisa,sau sa creati un
arc electric sau scantei langa baterie.Aerisiti bine atunci cand va aflati intr-o zona inchisa si
cand incarcati bateria.Bateria contine acid sulfuric ce produce arsuri grave.Nu introduceti in
ochi, gura sau nu puneti pe haine.In caz de contact spalati cu multa apa.Daca ochii sunt
afectati cereti un consult medical.Nu incarcati sau reparati baterii daca sunteti pregatit si
autorizat, purtand in acelasi timp ochelari de protectie, manusi de protectie si
haine speciale.
134

DESERVIREA CILINDRULUI COMPACTOR(PTS 37)

• O exploatare incorecta sau neglijenta a utilajului, poate duce la accidente;
- tinerii sub 25 de ani – datorită lipsei de experienţă
măsurilor de SSM.
Sunt interzise:
Prevederi specifice activităţii de deservire a cilindrului compactor vibrator .

Masuri de securitate în muncă:
- Mecanicul deservent al cilindrului compactor vibrator trebuie sa cunoasca si sa
respecte prezentele instructiuni precum si prevederile cartii tehnice privind
exploatarea si intretinerea utilajului.
- Este interzisa deservirea utilajului de alte persoane decat cele care au calificarea
respectiva si numai daca au sarcini de serviciu in acest scop.
- Este interzis a se lucra cu echipamentul tehnic fara a se efectua in prealabil o
inspectie vizuala inainte de pornire.
- In timpul functionarii utilajului se interzice efectuarea oricarei interventii asupra
utilajului, cu exceptia interventiilor pentru care se prevede in Cartea utilajului ca
trebuie sa fie executate cu utilajul in functiune.
- Interventiile la utilaje trebuie sa se efectueze numai dupa decuplarea alimentarii cu
energie si blocarea mecanica contra pornirii accidentale. Daca blocarea nu este
posibila, trebuie sa se ia masuri pentru a se impiedica orice pornire accidentala.
- Utilajele autopropulsate trebuie sa fie parcate numai in spatii special destinate sau
in spatii cu teren stabil, a carui inclinare nu trebuie sa prezinte pericol pentru
stabilitatea statica a utilajului.
- Dupa parcare utilajul trebuie sa fie asigurat impotriva pornirii necomandate a
acestuia.
135
- Parcarea utilajului nu trebuie sa impiedice circulatia personalului si a vehiculelor
sau efectuarea de lucrari in zona.
- Dupa terminarea lucrului, salariatul trebuie sa consemneze in carnetul utilajului
constatarile facute in timpul functionarii acestuia si propuneri pentru remedieri sau
reparatii.
- Personalul care conduce mijloace de transport - masini si utilaje de constructie -
trebuie sa respecte Codul rutier si recomandarile indicatoarelor de semnalizare
rutiera.
- Cand este necesar, in zonele periculoase trebuie sa se organizeze pilotarea
mijloacelor de transport sau se vor stabili posturi de supraveghere si dirijare a
circulatiei.
- Caile de circulatie trebuie mentinute in permanenta libere, curate si asigurate
impotriva pericolului de alunecare si derapare.
- La autovehiculele cu instalatia de franare pneumatica sau hidraulica coborarea
pantelor trebuie sa se faca fara oprirea motorului, folosindu-se frana de motor.
- Coborarea pantelor trebuie facuta cu motorul cuplat in treapta de viteza cu care s-
a urcat.
- Trecerea vehiculelor peste liniile de cale ferata prin locuri neamenajate, este
interzisa.
- Viteza de circulatie la trecerile de nivel peste calea ferata nu trebuie sa fie mai
mare de 15 km/h.
- In interiorul santierului viteza de circulatie trebuie sa se limiteze in funstie de starea
cailor de circulatie, conditiile de vizibilitate si circulatia personalului.
- Se interzice stationarea utilajelor autopropulsate la o distanta mai mica de 2,5 m
de linia ferata.
- Se interzice executarea de lucrari, circulatia sau stationarea utilajelor pe marginile
sapaturilor, ale albiilor de rauri, ale canalelor si ale gropilor la distante mai mici de:
- 0,5 m de panta unui debleu
- 1 m de panta unui rambleu
- 2 m de la marginea sapaturilor executate fara sprijiniri de maluri.
- Noaptea, pe langa iluminatul local al santierului trebuie folosit si iluminatul cu sursa
de iluminare a utilajului.
- Deplasarea utilajelor terasiere si de constructii de la un punct la altul, pe drumurile
publice sau pe drumuri de camp, trebuie sa se faca numai in coloana organizata
sub supraveghere, pe baza de schita a traseului ce urmeaza sa fie parcurs,
intocmita de conducatorul locului de munca.
- Este interzis a se lucra cu utilajele in terenuri nedefrisate si necuratate de radacini,
bolovani mari si alte obiecte care ar putea produce accidente.
- Sunt interzise saparea si nivelarea terenurilor argiloase in panta in timpul ploii si
cand pamantul este inghetat.
- Remorcarea utilajelor defecte trebuie sa fie facuta numai de catre tractoare
singulare, a caror forta la carlig corespunde fortei de tractiune necesara.
Remorcarea trebuie sa se execute numai cu ajutorul unei bare rigide de
remorcare, lunga de cel putin 4 m. Se interzice folosirea cablurilor sau a lanturilor
pentru remorcare.
- La cuplarea sau decuplarea utilajelor pentru remorcare trebuie sa fie respectate
urmatoarele reguli:
136
- In timpul manevrarii utilajului, intrarea sau stationarea persoanelor intre cele doua
utilaje este interzisa;
- Cuplarea sau decuplarea se executa numai cand utilajul tragator este oprit;
- Dupa cuplarea remorcii, conducatorul utilajului tragator trebuie sa verifice modul
corect de cuplare, pentru a se evita decuplarea necomandata in timpul remorcarii
si sa se asigure inainte de pornire ca nici o persoana nu se afla intre utilaje sau in
apropierea lor.
- Se interzice incalzirea baii de ulei cu foc deschis.
- Se interzice exploatarea concomitenta a doua sau mai multe utilaje pe niveluri
diferite, situate pe aceeasi verticala.
- In caz de incendiu trebuie sa se foloseasca stingatorul portativ din dotarea
utilajului, iar focul sa fie aceperit cu prelate.
- Se interzice folosirea utilajului pentru executarea altor lucrari decat cele indicate in
Cartea tehnica a utilajului.
- In timpul lucrului este interzisa intrarea persoanelor in cabina mecanicului.
- Imbarcarea si debarcarea de pe mijloacele de transport trebuie sa se efectueze
doar cu viteza I -a si dirijat.
- La deplasarea cilindrului compactor vibrator cu spatele, conducatorul trebuie sa
proveasca mai intai in sensul de mers, pentru a se asigura ca drumul este liber. In
situatia in care vizibilitatea conducatorului este redusa, este necesara dirijarea de
catre un salariat desemnat special.
- Se interzice stationarea persoanelor pe sasiul cilindrului compactor sau pe
echipamentul acestuia in timpul deplasarii utilajului.
- Este interzisa depozitarea materialelor inflamabile pe platforma utilajului.
- In tot timpul lucrului se va controla starea generala a masinii indepartandu-se orice
urma de material sau lubrifiant din locurile unde, prin natura sa, instalatia
electrica poate produce flama sau scurtcircuit electric.
- Alimentarea cu carburanti se va face cu motorul oprit.
- Se interzice punerea utilajului in exploatare cu sistemul de franare defect.
- Este interzisa punerea in functiune a utilajului de o alta persoana decat muncitorul
calificat in acest scop.
- Se interzice lucrul atunci cand se constata defecte la conducte sau furtunuri ale
sistemului hidraulic sau pneumatic de actionare a agregatelor.
- Se interzice exploatarea utilajului cu defectiuni.
- Verificarea bolturilor si sigurantelor acestora, verificarea articulatiilor utilajului se
face zilnic.
- Se interzice folosirea utilajului pentru alte lucrari decat acelea pentru care a
fost construit.
- Se interzice impingerea altor autovehicule sau utilaje cu cilindrul compactor
vibrator.
- Este interzis sa se lucreze in terenuri cu deseuri metalice , bare, scanduri, sarme
etc.
- In timpul functionarii utilajului este interzis sa se efectueze control, revizie sau
ungere la motor sau alte mecanisme.
- Este interzis a se umbla la instalatiile hidraulice in timp ce motorul se afla in
functiune si pompa cuplata.
137
- Verificarea avertizoarelor sonore si optice se va face inainte de inceperea lucrului.
Codul de semnalizare va fi adus la cunostinta intregului personal muncitor din
santier.
- Trecerea pe sub conductori electrici este interzisa daca intre gabaritul utilajului si
conductori nu se asigura o distanta corespunzatoare.
- Este interzis a se face foc in apropierea utilajului in vederea executarii unor lucrari
de revizie si intretinete folosind pentru iluminat flacara.In timpul lucrului si la
terminarea schimbului, mecanicul deservent este obligat sa mentina utilajul in
perfecta stare de curatenie si de functionare.
PREVEDERI DIN CARTEA TEHNICA A CILINDRULUI COMPACTOR VIBRATOR
A. REGULI DE SIGURANTA SI INSTRUCTIUNI PENTRU FUNCTIONAREA

MASINII
A.1. INCEPEREA LUCRARILOR DE COMPACTARE
A.1.1. Verificari inainte de punere in functiune
Utilizatorul este obligat sa elibereze reguli de functionare si intretinere a masinii

care trebuie sa contina cerinte pentru securitatea muncii.Pentru aceasta
,inainte de a pune in functiune masina ,este necesar sa se verifice :
- localizarea retelei de functionare
- directia,adancimea,etc.
- inclinatiile spatiului de lucru
Aceste fapte trebuie comunicate operatorului masinii desemnat sa indeplineasca munca.De
asemenea este necesara eliberarea unui procedeu tehnic pentru urmatoarele activitati:
- masuri pentru operarea in conditii exceptionale (in zonele de protectie ,in
panta,etc.)
- masuri de protectie impotriva fortelor naturii
- cerinte pentru siguranta in functionare
- masuri tehnice si de organizare pentru asigurarea securitatii personalului ,a
santierului si a zonei inconjuratoare.
Procedurile tehnologice trebuie comunicate operatorului masinii.
A.1.2. Functionarea in spatii periculoase
Orice stricaciune cauzata in reteaua de utilizare trebuie imediat raportata

operatorului.In acelasi timp ,este necesara asigurarea masurilor pentru ca nici o persoana
neautorizata sa nu poata patrunde in zona periculoasa .
Un muncitor nu trebuie sa lucreze singur daca nu exista o alta persoana care sa-l ajute in
caz de urgenta ,doar daca acesta este asigurat cu alte forme efective de legatura sau control.
138
A.1.3. Principii de securitate in operare
Utilizatorul trebuie sa asigure ca masina opereaza in aceste conditii si pentru scopurile

pentru care a fost destinata ,asa cum au fost specificate de catre producator si de standardele
respective.
Utilizatorul trebuie sa asigure ca masina sa lucreze doar in acele santiere si intr-un mod
in care efectul vibratiilor sa nu puna in pericol mediul exterior si sa nu provoace pagube.
Utilizatorul este obligat sa asigure inspectii tehnice regulate si controale conforme cu
conditiile de lubrifiere si intretinere .
Utilizatorul trebuie sa specifice personalul care sa se ocupe de functionarea masinii (din
punct de vedere al intretinerii,ajustarii,ungerii si reparatiilor).
A.2.1. Sistemul de siguranta ROPS
Acest sistem este folosit in urmatoarele cazuri:
- soferul trebuie sa foloseasca centura de siguranta in tot timpul functionarii masinii.
- centura nu trebuie sa aiba urme de deteriorare.
- articulatia batiului masinii trebuie sa fie in buna stare .
- sistemul de siguranta al ROPS nu trebuie sa fie pierdut in timpul functionarii
masinii si nu trebuie sa prezinte urme de sparturi ,stricaciuni,etc.
- toate asamblarile prin buloane trebuie sa fie torsionate la valoarea indicata
- bolturile si suruburile nu trebuie sa prezinte urme de deteriorare ,deformate sau
ruginite.
- cadrul ROPS sau orice schimbare sau modificare a acestuia este interzisa fara
aprobarea prealabila a producatorului caci poate micsora rezistenta.
- greutatea masinii impreuna cu ROPS nu trebuie sa depaseasca limita de greutate
pentru care ROPS este aprobata.
A.2.2.Calificarea soferului
Masina nu poate fi condusa decat de un sofer care are pregatirea necesara si autorizatie
de operare a masinii conform ISO 7130 si alte regulamente nationale specifice pentru acest tip
de masina.Fara o astfel de autorizatie,masina poate fi condusa doar de o persoana care a fost
pregatita sa opereze cu aceasta masina cu aprobarea utilizatorului ,sub supravegherea unei
persoane autorizate.
Cel putin odata la doi ani,operatorul masinii trebuie sa fie instruit si testat asupra
standardelor si regulamentelor de securitate.
A.2.3. Obligatiile soferului
Inainte de a incepe lucrul ,soferul trebuie sa cunoasca santierul,posibilele

obstacole,pantele,factorii ce au influenta asupra mediului(zgomotul permis,nivelul de
vibratii,etc.)
Inainte de inceperea lucrului,operatorul este obligat sa verifice masina si accesoriile ,sa
verifice instrumentele de control,pericol si dispozitivele de urgenta in conformitate cu manualul
de operare.In cazulin care gaseste un defect pe care nu-l poate remedia singur si care poate
139
pune in pericol siguranta muncii este obligat sa nu inceapa lucrul si sa raporteze defectul
superiorilor.
In timpul lucrului,operatorul este obligat sa urmareascafunctionarea masinii si sa
inregistreze toate defectele in manualul de operare .
Intotdeauna inainte de pornirea motorului,operatorul trebuie sa claxoneze pentru
atentionare .
Inainte de punerea masinii in miscare,acesat trebuie sa verifice daca sistemul de directie si
franare lucreaza corespunzator.
De fiecare data cand masina este oprita dupa lucru sau in timpul pauzelor,aceasta trebuie
asigurata impotriva oricarei utilizari neautorizata (fara cheie de contact ,incuierea cabinei si a
capotelor e cuplare a bateriei).
140
BULDOEXCAVATORULUI (PTS 38)
Pentru asigurarea bunei funcţionari a excavatorului in parcurs si pentru a evita defecţiunile si

accidentele, operatorul trebuie sa urmareasca inaintea de punere in functiune;
1. Verifică starea tehnică a utilajului
2. Verifică funcţionalitatea utilajului
3. Pregăteşte buldozeul pentru lucru
Verificarea stării tehnice se face pentru: pornire, oprire, stabilitate etc.
Componentele de securitate: limitatori de cursă, cuplaj de siguranţă la rotire (ambreiaje), cuplaj
de siguranţă centrifugal de tip Metalluk, sisteme de siguranţă de tip electro - frână,
anemometru etc.
Operaţiile de întreţinere zilnică presupun:

- curăţarea utilajului;
- verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, comandă şi semnalizare;
- verificarea funcţionării şi a etanşeităţii circuitelor hidraulice şi pneumatice;
- verificare stării de uzură a sistemelor în mişcare;
- ungerea pieselor conform schemei şi graficului de ungere;
- verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor de securitate.
1. Identifică frontul de lucru

1.1. Traseele ce urmează a fi efectuate sunt identificate cu exactitate prin analizarea
documentaţiei tehnice (monografiei de lucru).
1.2. Frontul de lucru identificat este analizat împreună cu echipa de lucru, pentru stabilirea
sarcinilor specifice.
1.3. Riscurile potenţiale sunt identificate cu responsabilitate în vederea luării măsurilor de
minimizare a acestora în timpul exploatării utilajului.
1.4. Materialele cu grad de risc ridicat sunt identificate cu responsabilitate.
1.5. Cazurile speciale care necesită ghidarea în timpul exploatării sunt stabilite cu atenţie, în
cadrul echipei de lucru.
2. Pregăteşte utilajul
2.1. Deplasarea buldozerului în frontul de lucru se face prin executarea cu atenţie a
comenzilor, conform procedurilor de lucru.
2.2. Poziţionarea buldozerului se face cu asigurarea corectă a acestuia, în vederea
141
desprinderii materialului în condiţii optime.
2.3. Verificarea degajării de obstacole a platformei de vehiculare este făcută cu atenţie, în
vederea realizării avansului în frontul de lucru.
2.4. Informaţiile privind asigurarea condiţiilor de desfăşurare în siguranţă a lucrarilor sunt
analizate cu atenţie.
3. Remediază neconformităţi
3.1. Eventualele neconformităţi sunt identificate prompt, acţionând operativ pentru soluţionarea
acestora.
3.2. Soluţionarea neconformităţilor se face cu operativitate, în cadrul echipei, pentru a nu
afectat procesul de producţie.
3.3. Neconformităţile identificate sunt semnalate în timp util persoanelor responsabile.
Riscuri care pot apare în timpul manevrării buldozerului:

- riscuri datorate morfologiei terenului;
- riscuri datorate hidrologiei terenului;
- riscuri de incendiu;
- riscuri datorate energiei electrice;
- riscuri datorate fulgerelor;
- riscuri datorate stabilităţii frontului de lucru.
Cazuri în care se solicită ajutor pentru ghidare în timpul lucrarilor : pante mari, fronturi înalte,
fronturi instabile, spaţii insuficient iluminate, etc.
Semnalarea defecţiunilor apărute

1. Identifică defecţiunea
1.1 Tipul de defecţiune este identificat cu operativitate şi cu atenţie.
1.2. Defecţiunea este stabilită împreună cu echipa de lucru.
1.3. Defecţiunile identificate sunt consemnate corect şi complet în registrul adecvat.
2. Analizează defecţiunea identificată

2.1 Defecţiunea identificată este localizată rapid, luând în consideraţie semnalele
specifice.
2.2. Defectele pieselor / echipamentelor sunt analizate conform prevederilor din cartea
tehnică a utilajului.
2.3. Cauzele care au produs defecţiunea sunt analizate cu atenţie şi responsabilitate.
142
3. Adoptă măsuri de urgenţă
3.1. Utilajul defect este retras din front cu operativitate, respectând NSSM , de protecţia
mediului şi PSI specifice.
3.2. Echipa de intervenţie şi reparaţii este informată cu promptitudine asupra defecţiunii
constatate, solicitându-se sprijinul de specialitate.
3.3. Utilajul este pregătit corespunzător în vederea executării remedierilor.
3.4. Remedierile executate sunt consemnate corect şi complet în registrul adecvat.
3.5. Aplica cu promptitudine masuri de prim ajutor in cazul in care defecţiunea apăruta a
produs accidentarea unor persoane.
3.6. Aplica masurile privind PSI in cazul in care defecţiunea poate provoca incendii sau
explozii
Defecţiunile pot apărea la: roata cu cupe, braţul roţii, mecanismul de rotire, mecanismul
de marş, echipamentele de securitate, sistemul de frânare, sistemul de alimentare cu energie
electrică etc.
Tipuri de defecţiuni:
- defecţiuni electrice datorate scurtcircuitelor în instalaţiile de forţă sau de comandă
Cauzele care pot provoca defecţiunile:
- tensiuni variabile in circuitele electrice;
- gresare insuficienta;
- obstacole in frontul de lucru nesemnalizate la timp, ca de exemplu: metale, material lemnos;
- folosirea utilajului la parametrii din afara prescripţiilor cărţii tehnice;
- nerespectarea monografiei de lucru.
Pregătirea utilajului pentru remedierea defecţiunilor presupune: poziţionare corectă, cu
dispozitivele si echipamentele de securitate ce se impun acţionate, aducerea în poziţie nulă a
tuturor comenzilor etc.
143
CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRĂRI DE
DEMOLARE-DEMONTARE (PTS 39)

• Obligativitatea purtării şi folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului individual de
protecţie şi de lucru - ex: purtarea EIP pentru lucrul la înălţime (centură de siguranţă tip ham,
frânghie, atenuator de şoc, limitator de cădere);
- împrejmuirea golurilor ex: casa scării, casa liftului, guri de canalizare etc.
- tinerii sub 25 de ani – datorită lipsei de experienţă
- lucrătorii peste 50 de ani – datorită rutinei în execuţia lucrărilor şi neglijarea măsurilor de
SSM.
• Executarea lucrărilor cu grad mai mare de pericol în prima parte a zilei când organismul
este mai odihnit.
• Sunt interzise:
- consumul de băuturi alcoolice în timpul programului de lucru precum şi
prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau de oboseală.
- distragerea atenţiei unui lucrător care execută o operaţie. Aşteptaţi să termine
operaţia respectivă, apoi comunicaţi cu el.
6.2.3. Prevederi specifice activităţii în construcţii - montaj:
• Este obligaţia salariaţilor societăţii care execută lucrări de demolări – dezmembrări de a
respecta prevederile prezentei instrucţiuni.
• Căile rutiere pentru accesul şi circulaţia pe şantier trebuie executate cu precădere
înaintea începerii lucrărilor pe bază şi marcate cu indicatoare de semnalizare rutieră pentru
circulaţie.
• Circulaţia mijloacelor de transport în incinta şantierului trebuie să se facă pe căi rutiere
special amenajate.
• Zonele periculoase trebuie să fie marcate prin indicatoarele de securitate,
corespunzatoare standelor, iar noaptea accesul în zonă trebuie să fie semnalizat prin lumini de
culoare roşie, portocalie sau galbenă.
• Când este necesar, în zonele periculoase trebuie să se organizeze pilotarea mijloacelor
de transport sau se vor stabi posturi de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
• Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate şi asigurate împotriva
pericolului de alunecare şi derapare.
144
• În interiorul şantierului viteza de circulaţie trebuie să se limiteze în funcţie de starea
căilor de circulaţie, condiţiile de vizibilitate şi circulaţia peronalului.
• Traversarea căilor de circulaţie de către lucrători trebuie să se facă numai prin locurile
unde sunt indicatoare sau marcaje. Atunci când acestea lipsesc, traversarea trebuie să se facă
după ce, în prealabil,
lucrătorii s-au asigurat că nu există vreun pericol.

• Acolo unde trecerea se face prin acelaşi loc cu vehiculele, calea de acces a
personalului trebuie să se amenajeze pe una din laturile trecerii, fiind despărţită de calea de
acces a vehiculelor printr-o balustradă.
• Locurile de muncă periculoase sau cele pe lângă care nu există o circulaţie intensă
trebuie să fie îngrădite şi semnalizate prin plăci avertizoare ziua şi noaptea.
• Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de construcţii trebuie să fie
îngrădite şi întreţinute în stare de curăţenie.
• Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului trebuie acoperite şi îngrădite.
• Locurile de trecere pentru oameni sau vehicule, peste gropi, benzi transportoare sau
alte maşini în mişcare, trebuie amenajate cu podeţe de trecere, construite în funcţie de
condiţiile de lucru.
• Zona şantierului trebuie marcată pentru a se evita accesul persoanelor străine în
şantier. Lucrările de construcţii situate de o parte şi de alta a drumurilor trebuie să fie îngrădite.
• Pentru a preveni căderea oamenilor, a sculelor şi a materialelor, podinele schelelor şi
ale rampelor de acces situate mai sus de 1 m de la nivelul solului sau al planşeului trebuie să
fie îngrădite cu parapete.
• În cazul schelelor de faţadă, la clădirile situate în lungul drumurilor publice, podina de
lucru trebuie să aibă spre drum o vizieră de protecţie înclinată în sus. Lăţimea vizierei nu
trebuie să fie mai mică de 1 m.
• Se interzic executarea de lucrări, circulaţia sau staţionarea utilajelor pe marginile
săpăturilor, ale albiilor de râuri, ale canalelor şi ale gropilor la distanţe mai mici de:
-0,5 m de panta unui debleu;
-1 m de panta unui rambleu;
-2 m de la marginea săpăturilor executate fără sprijuniri de maluri.
• În timpul nopţii trebuie să fie iluminate căile ferate, scările de acces, căile de circulaţie
pentru lucrători spre şi dinspre locul de muncă, locurile de muncă de pe şantier şi din interiorul
clădirii.
• Dacă utilajele de construcţii sunt dotate cu instalaţie proprie de iluminat în timpul lucrului
noaptea, pe lângă iluminatul local al şantierului trebuie folosit şi iluminatul cu sursa de
iluminare a utilajului.
• Se interzice depozitarea materialelor grele distanţe mai mici de 1 m de marginea
săpăturilor, gropilor, a albinelor de râu şi a canalelor.
• Se interzice traversarea podurilor dacă nu sunt plantate indicatoarele de semnalizare
standar-dizate, de tonaj şi gabarit.
• Deplasarea utilajelor terasiere şi de construcţii de la un punct la altul, pe drumurile
publice sau pe drumurile de câmp, trebuie să se facă numai în coloană organizată sub
supraveghere, pe bază de schiţă a traseului ce urmează să fie parcurs, întocmită de către
conducătorul locului de muncă.
• Se interzice încălzirea băii de ulei cu foc deschis.
145
• Se interzice folosirea utilajului pentru executarea altor lucrări decât cele indicate în
Cartea tehnică a utilajului.
• În timpul lucrului este interzisă intrarea persoanelor străine în cabina mecanicului.
• Transportul utilajelor terasiere pe distanţe mai mari de 2 km pe drumuri de câmp şi
publice trebuie să se facă cu remorci trailer.
• Evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale de pe clădirile în construcţie şi de pe
schele, de la o înălţime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul jgheaburilor închise sau în
containere. Capătul inferior al jgheaburilor închise trebuie să se afle la o înălţime de cel mult 1
m deasupra solului. În cazul
în care acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie plasat într-un buncăr
de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.
• În cazul în care în timpul lucrului este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau
inflamabile, lucrătorii trebuie preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de

securitate în muncă. Şantierul respectiv trebuie să fie înzestrat cu un numar suficient de
detectoare de gaze şi lucrătorii dotaţi cu aparate de respirat individuale.
• La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de securitate în
muncă:
- se interzice formarea de console de pământ la partea superioară a taluzului;
- starea de echilibru a rocilor, precum şi starea sprijinirilor de maluri trebuie să fie periodic
supravegheate;
6.2.4. Reguli privind executarea lucrărilor de demolare şi demontare
• Demolarea unei construcţii se va executa pe baza procesului tehnologic stabilit de către
proiectant sau de către conducătorul şantierului, în ordinea fazelor stabilite. Înainte de
începerea operaţiunilor de demolare, întregul personal care ia parte la execuţie trebuie sa fie
instruit asupra procesului tehnologic, a succesiunii fazelor de lucru cât şi asupra măsurilor de
protecţie a muncii stabilite. Demontarea barăcilor metalice se va face în baza procesului
tehnologic şi a fazelor de lucrări stabilite de conducătorul lotului sau al punctului de lucru, sub
supravegherea unui şef de echipă.
• Racordările de apă, canal, termice şi de energie electrică trebuie întrerupte înainte de
începerea operaţiilor de demolare.
• Nu este permis accesul personalului în zona demolării. Zona periculoasă din apropierea
construcţiei ce se demolează trebuie împrejmuită şi prevăzută cu tăbliţe de avertizoare, vizibile
atât ziua cât şi noaptea.
• Aceleaşi măsuri se vor lua şi la locurile de muncă unde este pericol de accidentare:
căderi în gol, prăbuşiri de ziduri, electrocutări etc.
• Demolarea construcţiilor trebuie să se facă sub conducerea directă a conducătorului
lucrării, în grad de cel puţin maistru, care răspunde de instruirea personalului care execută
operaţii in legătura cu demolarea cât şi de respectarea fazelor de lucru prevăzute în procesul
tehnologic.
• Demolările se vor execută de regulă la lumina zilei.
• Dacă urgenţa impune totuşi executarea demolării în timpul nopţii, se vor lua măsuri
pentru iluminatul locului de muncă şi de circulaţie (persoane şi autovehicule), făcându-se o
instalaţie electrică separată, care să nu fie în legătură cu cea a obiectului care se dărâmă.
• La lucrările de demolări este obligatorie purtarea căştilor de protecţie pentru toţi
muncitorii cât şi pentru personalul tehnico-administrativ.
146
• Înaintea începerii lucrărilor se vor lua următoarele măsuri:
- Anunţarea tuturor muncitorilor asupra modului de lucru, succesiunea operaţiilor şi părţile
din construcţie ce urmează a se demola, enumerarea locurilor de muncă ce prezintă un pericol
deosebit (cu măsurile de prevenire) şi plantarea unor tăbliţe avertizoare în aceste puncte;
- Cercetarea planurilor sau schiţelor clădirii ce se demolează, a celor din împrejurimi şi a
tuturor conductelor şi cablurilor de alimentare cu apă, gaze, termoficare, energie electrică,
telecomunicaţii etc;
- Întreruperea legăturilor de alimentare cu gaze, apă, electricitate, canalizare,
termoficare, fără a le deteriora sau a influenţa alimentarea altor clădiri care nu se demolează;
- Împrejmuirea construcţiei supusă demolării şi afişarea tăbliţelor avertizoare pentru
pietoni la locurile periculoase şi pentru interzicerea accesului în şantier;
- Sprijinirea părţilor din construcţie contra unei eventuale prăbuşiri;
• Demolarea clădirii se va efectua de sus in jos, după demontarea instalaţiilor, a
tâmplăriei interioare şi a sobelor, astfel că demolarea unei părţi a construcţiei să nu producă
prăbuşirea altei părţi componente; nu este permisă demolarea concomitentă a construcţiei
(sau părţi din construcţie) pe mai multe etaje.
• În timpul efectuării lucrărilor se vor lua următoarele măsuri:
- Iluminarea artificială se va asigura de la o reţea electrică provizorie specială, bine
izolată şi fără posibilitate de rupere de către elementele demolate;
- Stropirea periodică a părţilor clădirii spre a evita producerea prafului;

- Astuparea sau împrejmuirea gropilor rămase după demolare;
- Legarea muncitorilor cu centura de siguranţă în cazul: instabilităţii elementelor,
rezistenţei reduse a acestora sau frontului mic de lucru;
- Se interzice demontarea grinzilor metalice şi staţionarea muncitorilor pe bolţile zidurilor
cuprinse între grinzi metalice când acestea urmează a fi demolate.
• La demolarea pereţilor, nu se vor demola stâlpii portanţi până la terminarea demolării
construcţiei ce se sprijină pe ei.
• Dărâmarea zidăriei prin prăbuşire se va efectua astfel:
- Împrejmuirea şi curăţirea locului prăbuşirii;
- Sprijinirea sau prinderea prealabila cu tiranţi a zidului ce urmează a fi dărâmat;
- Retezarea zidăriei cu grosimi mai mari de 2.5 cărămizi, inclusiv, pe o adâncime de 1/3
din grosimea sa;
- Dărâmarea propriu-zisă, după o prealabilă semnalizare.
• Materialele rezultate din demolare se coboară la baza construcţiei şi se depozitează în
ordine; se interzice supraîncărcarea planşeelor cu materiale, deoarece pot provoca prăbuşiri.
• Elementele planşeelor, fermele, profilele metalice, cazanele, maşinile şi alte elemente
grele sau voluminoase vor fi demontate cu atenţie şi coborâte la sol cu ajutorul frânghiilor,
scripeţiilor sau al mijloacelor mecanizate.
• Prăbuşirea unor părţi masive izolate ale construcţiei se va face cu ajutorul unor cabluri
sau pârghii ce vor avea lungimea dubă faţă de înălţimea elementului demolat.
• Sub bolţile care prezintă pericolul prăbuşirii, se vor executa – în prealabil- eşafodaje
rezistente:
- Bolţile cu generatoare liniară se vor demola pe porţiuni, pornind de la cheie spre
naştere;
- Muncitorii care lucrează la demolarea bolţilor vor sta pe porţiunea nedemolată, legaţi cu
centuri de siguranţă de părţile solide ale construcţiei.
147
• Parapetele şi scările se vor demola treptat, odată cu etajul respectiv, luâdu-se măsuri
de blocare a porţiunii deasupra căreia se demolează.
• Se interzice efectuarea lucrărilor de demontare a cornişelor sau a elementelor în
consolă de pe acestea; se vor lua măsuri de asigurare a unei poziţii din interior sau pe
eşafoade amenajate special.
• In cazul demolării coşurilor de fabrici sau a altor construcţii asemănătoare prin
retezarea zidăriei dintr-o singură parte, se vor lua următoarele măsuri:
- Îngrădirea terenului din jur pe o rază de 1.5 ori înălţimea construcţiei;
- Afişarea de tăbliţe avertizoare şi asigurarea pazei căilor de acces;
- Sprijinirea coşului pe partea opusă retezărilor;
- Retezarea coşului pe porţiuni.
• Se interzice demolarea prin retezare a coloanelor şi stâlpilor de planşeu.
• Grinzile de susţinere se vor desface după demolarea sobelor ce se sprijină pe ele.
• Săpăturile ramase neumplute după demolarea fundaţiilor se vor sprijini pentru evitarea
surpărilor.
• În cazul demolării clădirilor cu ajutorul explozivului, se vor respecta următoarele reguli
de bază:
- Verificarea traseului;
- Artificieri împreună cu ajutoarele instruite în acest scop, pot transporta maxim 25 kg de
explozivi, fiecare în lăzi speciale închise cu lacăte, iar materialele auxiliare in genţi;
- Materialele de iniţiere vor fi transportate numai de artificieri;

- Artificierul poate transporta la locul de folosire numai cantitatea necesară împuşcării la
frontul de lucru respectiv. Dacă traseul este greu accesibil sau dacă sunt necesare cantităţi
mari de explozivi, artificierul poate folosi personal auxiliar instruit în acest scop, însa numai sub
directa lui de supraveghere. Capsele pirotehnice trebuie transportate de la firide la locurile de
muncă, de artificieri, în
cutii de tablă, în interiorul cărora se afla fixat un bloc de lemn cu găuri corespunzătoare
introducerii capselor;
- În cazul în care artificierul transportă de la firidă la locul de muncă atât explozivul cât şi
materialele de iniţiere, cantitatea de exploziv ce o poate transporta singur în lădiţă specială
(separat de materialele de iniţiere care se transportă în genţi) se limitează la 10 kg;
- Amorsarea capselor, tăierea fitilului Bickford şi pregătirea cartuşelor de inţiere se fac de
către artificier, la locul de muncă păzit spre a nu intra persoane străine;
- Lungimea minimă a fitilelor pentru o singură gaură de mână la săparea galeriilor sau
spargerea supragabariţilor este de 120 cm, această lungime creşte cu câte 10 cm pentru
fiecare gaură de mână în plus împuşcată de către un singur artificier.
- Lungimea fitilului de control va fi cu 110 cm mai scurtă decât lungimea fitilelor care se
aprind de către un singur artificier la o împuşcare;
- Aprinderea fitilului se va anunţa cu voce tare sau alt sistem de alarma, spre a fi auzit în
toată zona periculoasă;
- După explozie, în cazul că a rămas vreo încarcătură neexplodată, se aşteaptă 30 de
minute, după care artificierul merge singur să constate cauza rateului.
• Părţile de construcţie care prezintă pericol de prăbuşire trebuie dărâmate sau
demontate din timp, luându-se măsuri speciale de precauţie, sau trebuie să fie consolidate
înainte de dărâmarea obiectivului sau a părţii respective de construcţie.
148
• Gropile de fundaţie se vor îngrădi cu parapete, pentru a evita căderea oamenilor sau
prăbuşirea mijloacelor de transport.
• Se interzice demontarea simultană a construcţiilor la două sau la mai multe niveluri pe
aceeaşi verticală.
• Elementele demontate trebuie aşezate pe pământ, într-o poziţie care să le asigure
stabilitatea.
• Se interzice accesul muncitorilor în locurile periculoase.
• În caz de instabilitate sau de rezistenţă insuficientă a elementelor de pe care se
execută demolarea ori în cazul în care locul de muncă este mic, mai ales la executarea
lucrărilor la o înălţime mai mare de 2 m, lucrătorii trebuie să poarte centuri de siguranţă, legate
de elementele rezistente ale clădirii care încă nu sunt demontate. Locul de fixare a carabinei
frânghiei centurii de siguranţa trebuie indicat de către conducătorul lucrărilor, atunci când
acesta nu este prevăzut în proiect.
• Este interzisă tăierea grinzilor înainte de dărâmarea construcţiilor pe care acestea le
susţin.
• Planşeele dintre etaje, de pe care se execută lucrările de demontare a construcţiei, nu
trebuie să aibă deschizături neacoperite şi neîngrijite. În cazul în care golurile din planşee sunt
prea mari şi nu pot fi acoperite cu panouri solide, accesul în încăperile situate mai jos este
interzis.
• Clădirile cu schelet trebuie dărâmate începând cu zidurile de umplutură.
• Parapetele şi scările trebuie să se demonteze treptat, între podinele de odihnă, pe
măsura demolării clădirii, începând de la partea superioară.
• La demontarea cornişelor şi a elementelor în consolă ale clădirii, este interzis ca
lucrătorii să stea pe ziduri fără să fie luate masuri necesare de protecţie a muncii, precizate de
către conducătorul tehnic, în funcţiune de caracterul şi de condiţiile lucrării.
• Se va uda periodic suprafaţa in jurul căreia se dărâmă zidurile, tencuielile şi alte părţi
ale clădirii, la dărâmarea cărora se formează praf.
• La demontarea fundaţiilor, pereţii gropilor de fundaţii trebuie să fie sprijiniţi.

• La dărâmarea clădirilor prin metoda doborârii trebuie respectate următoarele prescripţii:
- Suprafaţa pe care este posibilă căderea materialului trebuie eliberată şi îngrădită, iar
accesul oamenilor interzis;
- La scoaterea, tăierea sau demontarea grinzilor situate la înălţime, lucrătorii trebuie să
poarte centură de siguranţă, legată de părţile fixe ale construcţii;
- La folosirea metodei de doborâre a zidului „prin taiere”, se desparte zidul de elementele

vecine, se crestează partea de jos a zidului pe 1/3 din grosimea lui si se execută dărâmarea
cu ajutorul troliului sau a tractorului, folosinde-se la tras cabluri dimensionate în acest scop şi a
căror lungime trebuie să fie de cel puţin 2 ori înălţimea zidului care se dărâmă;
- Este interzisă tăierea zidului mai subţire de 2,5 cărămizi;
- Pentru prevenirea căderii neaşteptate a zidului care se dărâmă, mai ales în timpul
operaţiilor „de tăiere”, zidul trebuie sprijinit provizoriu cu cabluri sau cu proptele
corespunzătoare.
• În cazul în care se execută supraetajarea unei clădiri, este necesar să se asigure o
supraveghere sistematică a stabilităţii construcţiilor existente. Atunci când se observă
deformaţii, trebuie luate măsuri imeghiate, în vederea remedierii lor.
149
• Pentru siguranţa persoanelor care locuiesc în clădirea la care se execută supraetajarea,
sunt necesare următoarele măsuri:
- Să se imprejmuiească terenul din jurul clădirii, cu excepţia trecerilor pentru oameni şi
pentru vehicule şi să se interzică accesul locatarilor în interiorul împrejmuirii;
- Să se protejeze trecerile pentru oameni şi pentru vehicule, destinate accesului la
clădire, cu ajutorul unor apărători rezistente;
- Să se monteze viziere de protecţie de-a lungul întregului perimetru al clădirii;
- Să se interzică accesul persoanelor străine la utilaje şi la alte mecanisme, precum şi la
depozitele de materiale de construcţie şi prefabricate de pe şantier;
- Să se placardeze locurile şi trecerile periculoase.
• În cazul executării lucrărilor de supraetajare a clădirilor prin ridicarea acoperişului dar
fără demontarea lui, este necesar să se ia masuri împotriva răsturnării acestuia din cauza
vântului.
• Se interzice demolarea prin atacarea unor porţiuni de la baza elementului care se
demolează. Demolarea se va executa numai de sus în jos.
• Rigolele pentru scurgerea apelor nu se vor executa de-a lungul zidurilor sau fundaţiilor,
deoarece pot provoca prăbuşiri.
• Muncitorii vor lucra de pe o schelă cu parapet, executată de jur împrejur elemntului care
se demolează, când acesta este situat la înălţime.
• Suprastructura care urmează să fie demolată va fi în prealabil asigurată cu un eşafodaj
care urmează sa susţină greutatea elementului ce se demolează.
• Acest eşafodaj se va executa pe baza unui plan verificat de către şeful şantierului.
• Pe măsura demolărilor materialul rezultat va fi evacuat pentru a nu se crea depozite pe
suprafaţa de lucru.
• Materialele cu volum sau greutate mare se vor manipula cu ajutorul unor cleşti.
• Nu este permisa prinderea din stivă a bilelor cu mâna, cu picioarele sau cu corpul,
rostogolirea manuală a bilelor sau a altor materiale rotunde şi executarea lucrărilor de
încărcări- descărcări pe timp de viscol, furtună sau pe pante mari .
• În cazul demolărilor de construcţii sau de poduri deasupra apelor adânci, aceste lucrări
trebuie executate numai cu respectarea măsurilor stabilite pentru ”lucrări cu pericol de înec”.
• Nu se vor disloca elemente de dimensiuni exagerate, care să creeze dificultăţi de
manipulare, decât în cazul când se dispune de macarale speciale pentru deplasarea lor.
• Macaralele vor fi verificate şi bine ancorate.

• La executarea lucrărilor de demolare cu ajutorul utilajelor de construcţii pe lângă
procesul tehnologic şi măsurile de protecţie a muncii stabilite de conducătorul lucrării,
mecanicii deservenţi vor respecta şi prevederile de la capitolul „ Exploatarea şi întreţinerea
utilajelor, instalaţiilor şi autovehiculelor”.
• Armăturile de secţiuni mari sau elementele metalice din suprastructură vor fi tăiate cu
flacără oxiacetilenică sau dezmembrate prin tăierea niturilor.
• În timpul tăierii se va asigura poziţia muncitorilor prin amenajări de schele şi de podine .

• La demolarea bolţilor sau a arcelor, lucrarea se va ataca în mod simetric, spre a se
evita încărcările nesimetrice ale eşafodajului de susţinere, care pot duce la pierderea stabilităţii
esafondajului.
150
• În cazul în care în mod obligatoriu dărâmarea bolţilor şi a zidăriei trebuie sa înceapă de
la bază iar stabilitatea acestuia e îndoielnică, trebuie să se instaleze sub bolţi sprijiniri sau
susţineri corespunzătoare.
• Este interzis a se face dărâmarea coşurilor de sobe de pe clădiri, a stâlpilor de zidărie
sau a zidurilor despărţitoare prin doborâre (tăiere la bază) şi a le lăsa să cadă pe planşee.
• La dărâmarea umpluturii dintre grinzile tavanului, a bolţilor de cărămidă sau a plăcilor
care constituie umplutura dintre grinzi, este interzisă staţionarea oamenilor, atât pe aceste
umpluturi cât şi pe cele vecine. Dărâmarea se va face pe podine aşezate pe grinzile metalice
sau pe alte grinzi de reazem. Este interzisă deplasarea laterală a grinzilor , pentru a produce
prăbuşirea umpluturii respective.
• Circulaţia roabelor sau a tomberoanelor va fi asigurată pe podeţe din dulapi montaţi cap
la cap, aşejaţi pe tălpi transversale. La curbe, lăţimea podeţelor se va mări.
• Podeţele aflate la înălţime vor avea parapet şi borduri.
• Se admite o declinitate longitudinală maximă de 17 cm/m.
• Cărămizile şi molozul rezultate de la dărâmături efectuate la înălţime se vor coborî pe
un jgheab închis cu capătul pe o capră la 1m înălţime de sol.
• Celelalte materiale: scânduri, bile, grinzi, profile din metal, obiecte sanitare şi de
încălzire mari, vor fi coborâte cu ajutorul frânghiilor, cablurilor, scripeţiilor etc; cu atenţie pentru
a nu scăpa sarcina înaintea coborârii; se interzice aruncarea oricăror materiale de la înălţime(
tablă, jgheaburi, olane, cărămizi etc.).
• Coborârea sau urcarea muncitorilor la punctele de lucru se va face pe scări definitive
sau pe scări provizorii rezistente.
• La lucrările executate pe acceaşi verticală la două niveluri deosebite sau
deasupra(dedesubtul) unui agregat în funcţiune se vor monta podine cu parapet de 1 m
înălţime şi bordură, spre a preveni căderea muncitorilor sau a obiectelor.
• La camerele cu planşeu de lemn la care se demontează podina, se vor monta parapete
dacă se scoate parţial sau se vor bloca intrările dacă se scoate în totalitate.
• Trecerea persoanelor peste gropi, şanţuri, pivniţe deschise etc; se va face pe podine cu
lăţime de 70 cm, prevăzute cu balustrade rezistente la înălţimea de 1 m si bordură;
• Lucrările executate deasupra pasajelor sau pe străzi cu circulaţie de pietoni vor fi
amenajate cu viziere de protecţie pentru protejarea trecătorilor de eventuale materiale şi scule
ce pot cădea de la înălţime; în spaţiul de intrare în clădire se vor amenaja copertine la
înălţimea de 2.5m, care vor ieşi cu un metru în afara plasei de protecţie.
151
6. MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SPECIFICE

LUCRARILOR CARE SE EXECUTA PE SANTIER
Pentru realizarea lucrarilor de executie s-a intocmit planul de prevenire si protectie al

santierului, Anexa 2, conform prevederilor Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii 319/2006, art.46.
Echipamentul individual de protectie ce trebuie purtat pe santier de catre lucratori este
prevazut in Anexa 6, (Lista cadru de acordare a echipamentului individual de protectie).
Materialele igienico-sanitare care se vor acorda lucratorilor sunt prevazute in Anexa 7,
Lista cadru de acordare a materialelor igienico-sanitare.
7. MASURI DE COORDONARE A ACTIVITATILOR PENTRU SIGURANTA SI

SECURITATEA IN MUNCA
7.1 Amenajarea si organizarea santierului

Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie libere si sa conduca in modul cel mai direct intr-
o zona de securitate. Acestea sunt materializate prin culoarea rosie pe schema cu organizarea
de santier.
In caz de pericol toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid in conditii de
maxima siguranta pentru lucratori.
Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de siguranta,
precum si caile de circulatie si usile care au acces la aceasta nu trebuie sa fie blocate cu
obiecte.
Locurile de munca unde exista pericol de incendiu vor fi dotate cu mijloace de stingerea
incendiilor conform normelor in vigoare, prin grija executantilor. Mijloacele de stins incendiu vor
fi intretinute si verificate regulat prin grija detinatorilor.
Accesul in santier se va permite numai persoanelor care au permis de intrare eliberat
de beneficiarul lucrarii, pe baza tabelelor nominale inaintate de angajatori. Permisul va fi purtat
permanent asupra posesorului, la vedere, si va fi confruntat la intrarea in santier cu buletinul
de identitate.
Tot personalul aflat in santier va fi informat operativ despre schimbarea conditiilor de
lucru sau despre executarea unor activitati care pun in pericol securitatea ori sanatatea
lucratorilor, prin intermediul . Pentru anunturi si informari se va utiliza panoul de securitate si
sanatate in munca amplasat la intrarea in santier.
7.2 Obligatiile subantreprenorilor

Activitatile subantreprenorilor se vor desfasura exclusiv in spatiul imprejmuit care
apartine LA LORRAINE S.R.L. fara a aduce prejudicii terenului exterior acestei suprafete.
Este interzisa patrunderea lucratorilor in spatii, terenuri sau alte utilitati din afara
perimetrului imprejmuit.
Se interzice aruncarea deseurilor menajere, a resturilor de materiale de constructii sau
demolari in afara perimetrului.
In situatia executatii de faze succesive pe acelasi amplasamant acesta se va preda de la
primul executant la urmatorul cu proces verbal, mentionandu-se in mod deosebit locurile
152
periculoase(goluri, gropi, substante periculoase, etc) si masurile luate pentru eliminarea
riscurilor. In situatia cand cei doi subantreprenori nu pot sa se intalneasca direct, predarea
primirea amplasamantului se va face prin intermediul antreprenorului general.
Inainte de inceperea lucrului la un nou loc de munca si in fiecare dimineata conducatorul
locului de munca se va asigura ca activitatile desfasurate nu prezinta pericol pentru lucratorii
proprii sau pentru lucratorii altor societati si numai dupa aceea va incepe lucrul.
7.3 Masuri generale pentru mentinerea ordinii si curateniei pe santier

Locurile de munca se vor mentine in ordine si intr-o stare de curatenie corspunzatoare,
la terminarea programului de lucru locul de munca se va lasa curat iar deseurile vor fi
evacuate la locul de colectare.
Stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor rezultate in timpul lucrului se va face
numai in locurile special destinate pentru aceasta.
Pentru evacuarea deseurilor si a resturilor de materiale de constructii antreprenorul
general, va incheia contracte cu institutiile de salubritate autorizate.
Este interzisa depozitarea, chiar si temporara, a materialelor pe caile de acces sau de
evacuare in caz de incendiu.
Locurile din apropierea surselor se apa sau a locurilor pentru servitul mesei vor fi
mentinute in permaneta in stare de curatenie perfecta, prin grija antrepenorului general si a
utilizatorilor acestora.
WC-urile ecologice vor fi intretinute prin grija administratorului serviciului de salubritate,
conform obligatiilor asumate prin contract.
8. MASURI DE SECURITATEA MUNCII PENTRU PERIOADELE CU

TEMPERATURI EXTREME SI PE PERIOADA DE TIMP FRIGUROS
8.1 Prin temperaturi extreme se intelege temperaturile exterioare ale aerului, care sunt
monitorizate si certificate de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie si transmise de
centrele regionale ale acestuia si care:
a) depasesc +37°C sau, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest
nivel;
b) scad sub -20°C sau, corelate cu conditii de vant intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
8.2 In perioadele cu temperaturi ridicate extreme se vor asigura urmatoarele masuri

minimale:
a) reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice;
b) alternarea efortului dinamic cu cel static;
c) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus in locuri umbrite, cu curenti de

aer;
d) asigurarea apei minerale adecvate, cate 2-4 litri/persoana/schimb;
153
e) asigurarea echipamentului individual de protectie.
8.3 In perioadele cu temperaturi scazute extreme se vor asigura urmatoarele masuri

minimale pentru mentinerea starii de sanatate a salariatilor care lucreaza in aer liber:
a) distribuirea de ceai fierbinte in cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, scop in care se vor

asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator;
c) asigurarea echipamentului individual de protectie.
8.4 Perioada conventionala de lucru pe timp friguros se considera de la 15 noiembrie la 15

martie.
Se numeste zi friguroasa ziua in care temperatura aerului masurata la ora 7,00
dimineata, in aer liber, la umbra , la inaltimea de 2 m de la sol si la departare de 5 m de orice
constructie, este mai mica de + 5˚C.
8.5 Masuri generale de santier:
a) Amenajarea si intretinerea continua a drumurilor de acces, platformelor,
parcarilor auto, intrarilor si iesirilor din ateliere, depozite, etc.
b) Asigurarea posibilitatilor de indepartare rapida a apelor de suprafata si a celor
provenite din precipitatii, de pe langa constructii, si in general de pe intreg
teritoriul santierului.
c) Asigurarea din timp, unde este cazul a panourilor contra inzapezirii si a
dispozitivelor de curatire a zapezii.
d) Asigurarea curateniei generale a santierului si indepartarea tuturor resturilor
de materiale neutilizabile, a molozului, a pamantului in exces provenit din
sapaturi,etc.
e) Strangerea in figuri regulate a pietrisului si nisipului existent pe santier. Se vor
prefera figurile de volum mare care, chiar si pe geruri puternice contin in
interior un procent de materiale neinghetate.
f) Confectionarea si montarea de panouri pentru inchiderea provizorie a golurilor
de usi si ferestre la obiectele in interiorul carora urmeaza a se executa lucrari
in timpul friguros.
g) Umplerea cu pamant a golurilor fundatiilor terminate si prevederea de pante
superficiale la aceste umpluturi pentru a grabi indepartarea apelor de
suprafata de langa fundatii.
h) Verificarea existentei pe santier a reperelor de trasare si a celor de nivelment,
replantarea reperelor dislocate.
i) Astuparea sau acoperirea golurilor existente in elementele de beton turnate
sau depozitate in pozitie orizontala pentru a se impiedica colectarea apei sau
a zapezii care prin inghetare duce la degradarea elementelor.
j) Conducerea santierului va asigura aprovizionarea din timp a materialelor
antiderapante (rumegus, zgura si nisip).
k) Pentru protejarea termica a lucratorilor se va realiza incalzirea spatiilor
interioare, in care se executa lucrari, atunci cand temperatura interioara a
acestora scade sub +5˚C.
154
8.6 Depozitarea si conservarea materialelor pe timp friguros.
Toate materialele se vor depozita pe teren uscat evitandu-se zonele inghetate sau
umede. In mod special se va asigura mentinerea in stare uscata a urmatoarelor materiale :
cimentul, varul, ipsosul, zgura expandata sau granulata, profilele metalice,armaturile pentru
betoane, materialele termoizolatoare, placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) placile din
PFL, lamelele de parchet, foliile bitumate, tamplaria de lemn, etc.
Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri, vopsele, adezivi,
chituri, solventi, folii, placi si tevi din mase plastice, accelerator pentru intarirea betoanelor) vor
fi asigurate conform fiselor tehnice ale acestora.
Pentru asigurarea conditiilor necesare executiei lucrarilor si a altor activitati anexe se
folosesc de regula urmatoarele materiale : adaosuri pentru betoane, sare industriala pentru
imprastiat pe drumurile si platformele de beton, serpentine si cutii metalice pentru incalzit apa
sau alte lichide, etc.
9. MASURI DE PROTECTIA MEDIULUI
Pe parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cu strictete prevederile

documentatiei tehnice si acordulului de mediu specifice lucrarii.
Masurile de protectie a mediului necesare sunt cele din planul de prevenire si
combatere a poluarii accidentale, Anexa 8.
10. MASURI PENTRU ASIGURAREA SANATATII LUCRATORILOR SI

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fiecare angajator, pe cont propriu, isi ia masurile necesare privind asigurarea

supravegherii medicale a angajatilor. Vor fi folositi pe santier numai lucratori apti din punct de
vedere medical si numai la lucrarile pentru care au primit aviz medical. Este interzisa cu
desavarsire utilizarea muncitorilor la activitati pentru care nu au aviz medical.
Fiecare angajator va asigura pe santier cel putin o trusa medicala de prim ajutor care va
fi mentinuta in permanenta completa, intr-un loc in care sa poata fi folosita in orice moment.
Fiecare angajator(subantreprenor) isi va instrui din randul angajatilor de pe santier o
persoana in vederea acordarii primului ajutor in caz de accidentare. Acesta va fi din randul
persoanelor care au cea mai mare stabilitate pe santier, pentru a fi in permanenta prezent.
155
Nr. Crt. Denumire societate Persoana care acorda

primul ajutor
1. Con-a Operations S.R.L.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Acordarea primului ajutor se va realiza conform Anexei 9, (Procedura de acordare a

primului ajutor la locul accidentului).
156
11. ORGANIZAREA COLABORARII INTRE ANTREPENOR,

SUBANTREPENORI SI LUCRATORII INDEPENDENTI
Coordonarea masurilor de securitate si sanatate in munca si organizarea colaborarii

intre participanti se executa , in principal, prin sedintele de coordonare organizate in fiecare
luna.
In cadrul sedintei de coordonare fiecare executant va infoma daca desfasoara activitati care
pot prezenta pericol pentru ceilalti si va prezenta masurile care trebuie luate pentru evitarea
pericolului.
Masurile de coordonare si colaborare intre participanti vor fi materializate si in planul
propriu de securitate, care va fi avizat de Coordonatorul in materie de securitate si sanatate al
santierului.
Fiecare societate sau lucrator independent participant va lua la cunostinta de
prevederile prezentului plan de prevenire si protectie, precum si de modificarile ulterioare ale
acestuia si va adapta planurile proprii in functie de cerintele acestuia.
Verificarea respectarii masurilor stabilite se va face prin:
- vizite inopinate pe santier;
- controale comune cu sefii de santier pe fiecare loc de munca al acestora, la
intervale de cel mult 2 saptamani;
- reuniuni lunare cu responsabilii in domeniul securitatii si sanatatii in munca
ai societatilor participante in ultima zi de joi din luna.
Rapoartele vizitelor de control vor fi consemnate in Registrul de coordonare si vor fi
aduse, in scris, la cunostinta conducatorilor societatilor la care s-au inregistrat abateri de la
regulile stabilite prin legislatie, instructiunile sau planurile proprii.
12. DISPOZITII FINALE
Masurile privind securitatea si sanatatea in munca, cuprinse in prezentul plan, sunt

minime si nu exonereaza conducatorii societatilor executante de raspunderea pe care o au in
privinta securitatii si sanatatii in munca, de intocmirea planurilor proprii de securitate si
sanatate si a instructiunilor proprii. Toti participantii vor respecta masurile prevazute in
prezentul plan, precum si in Conventia privind securitatea si sanatatea in munca semnata cu
beneficiarul pentru santierul ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,Jud. Cluj, Com.
Mun. Campia Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151.
Comunicarea, cercetarea si inregistrarea accidentelor de munca, bolilor profesionale si

a incidentelor periculoase se va face in conformitate cu prevederile Normelor metodologice de
aplicare a Legii 319/2006, art. 108-177.
157
Anexele prevazute mai jos fac parte integranta din plan.

.
Anexa Nr. 1: Lista de identificare a factorilor de risc;
Anexa Nr. 2: Planul de organizare de santier
Anexa Nr. 3 :Planul de prevenire si protectie al antreprenorului general;
Anexa Nr. 4 :Lista definitiilor utilizate;
Anexa Nr. 5:Lista reglementarilor legale aplicabile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
Anexa Nr. 6: Lista cadru de acordare a echipamentului individual de protectie;
Anexa Nr. 7: Lista cadru de acordare a materialelor igienico-sanitare;
Anexa Nr. 8: Plan de prevenire si combatere a poluarii accidentale pe santier;
Anexa Nr. 9: Procedura de acordare a primului ajutor la locul de munca;
Anexa Nr.10: Prevenirea si stingerea incendiilor;
Anexa Nr.11: Circulaţia în incintă;
Anexa Nr.12 : Semnalizarea de securitate si sanatate.
Prezentul plan de securitate si sanatate in munca se aduce la cunostinta tuturor

partilor care desfasoara activitati pe santierul ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,
Jud. Cluj, Com. Mun. Campia Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151, face parte integranta din
Registrul de coordonare si se pastreaza permanent in santier de catre seful de santier.
158
ANEXA 1
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1. Executare defectuoasă de operaţii

R1-comenzi;
R2-manevre;
R3-poziţionări, fixări, asamblări;
R4-reglaje;
R5-utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
R6-întârzieri;
R7-devansări.
1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
R8-pornirea echipamentelor tehnice;
R9-întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
R10-alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide etc.) ;
R11-deplasări, staţionări în zone periculoase;
deplasări cu pericol de cădere:
de la acelaşi nivel:
R12-prin dezechilibrare;
R13-alunecare;
R14-împiedicare;
R15-de la înălţime:
R16-prin pǎşire în gol;
R17-prin dezechilibrare;
R18-prin alunecare.
1.4. R19-Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1. R20-Omiterea unor operaţii

2.2. R21-Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
3. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU

CERINŢELE DE SECURITATE
3.1.R22-Operaţii, reguli, procedee greşite

3.2.R23-Absenţa unor operaţii
159
3.3.R24-Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
4. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA

EXECUTANTULUI
4.1.Solicitare fizică:
R25-efort static;
R26-poziţii de lucru forţate sau vicioase;
R27-efort dinamic.
4.2.Solicitare psihicǎ :
R28-ritm de muncă mare;
R29-decizii dificile în timp scurt;
R30-monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
5. FACTORI DE RISC MECANIC
5.1.Mişcări periculoase
5.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
R31-organe de maşini în mişcare;
R32-curgeri de fluide;
R33-deplasări ale mijloacelor de transport etc.
5.1.2.R34-Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale
echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
5.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
R35-alunecare;
R36-rostogolire;
R37-rulare pe roţi;
R38-răsturnare;
R39-cădere liberă;
R40-scurgere liberă;
R41-deversare;
R42-surpare, prăbuşire;
R43-scufundare.
5.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
R44-proiectare de corpuri sau particule;
R45-deviere de la traiectoria normală;
R46-balans;
R48-recul;
R49-şocuri excesive;
R50-jet, erupţie.
5.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
R51-înţepătoare;
R52-tăioase;
R53-alunecoase;
R54-abrasive;
160
R55-adezive.
5.3.R56-Recipiente sub presiune
5.4.R57-Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
6. FACTORI DE RISC TERMIC
6.1. R58-Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor

6.2. R59-Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
6.3. R60-Flăcări, flame
7. FACTORI DE RISC ELECTRIC
7.1. Curentul electric:

R61-atingere directă;
R62-atingere indirectă;
R63-tensiune de pas.
8. FACTORI DE RISC CHIMIC
8.1. R64-Substanţe toxice

8.2. R65-Substanţe caustice
8.3. R66-Substanţe inflamabile
8.4. R67-Substanţe explozive
8.5. R68-Substanţe cancerigene
8.6. R69-Substanţe radioactive
8.7. R70-Substanţe mutagene
9. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
9.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:

R71-bacterii;
R72-virusuri;
R73-richeţi;
R74-spirochete;
R75-ciuperci;
R76-protozoare.
9.2. R77-Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
9.3. R78-Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ
10. FACTORI DE RISC FIZIC
10.1. Temperatura aerului:

R79-ridicată;
R80-scăzută.
10.2. Umiditatea aerului:
161
R81-ridicată;
R82-scăzută.
10.3. R83-Curenţi de aer
10.4. Presiunea aerului:
R84-ridicată;
R88-scăzută.
10.5. R89-Aeroionizarea aerului
10.6. R90-Suprapresiune în adâncimea apelor
10.7. R91-Zgomot
10.8. R92-Ultrasunete
10.9. R93-Vibraţii
10.10. Iluminat:
R94-nivel de iluminare scăzut;
R95-strălucire;
R96-pâlpâire.
10.11.R97-Radiaţii
10.11.1.Electromagnetice:
R98-infraroşii;
R99-ultraviolete;
R100-microunde;
R101-de frecvenţă înaltă;
R102-de frecvenţă medie;
R103-de frecvenţă joasă;
R104-laser.
10.11.2.Ionizante:
R105-alfa;
R106-beta;
R107-gama.
10.12. R108-Potenţial electrostatic

10.13. R109-Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
10.14. R110-Pulberi pneumoconiogene
11. FACTORI DE RISC CHIMIC
11.1. R111-Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

11.2. R112-Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
12. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
12.1.Microorganisme în suspensie în aer:

R113-bacterii;
R114-virusuri;
R115-richeţi;
R116-spirochete;
R117-ciuperci;
162
R118-protozoare etc.
13. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
R119-subteran;
R120-acvatic;
R121-subacvatic;
R122-mlăştinos;
R123-aerian;
R124-cosmic etc.
163
Anexa Nr. 2: Planul de organizare de santier
LEGENDA:
Sens de evacuare
Stingator
trusa medicala
164
PLANUL DE PREVENIRE SI PROTECTIE
Nr. Loc de Riscuri evaluate Masuri tehnice Masuri Masuri Masuri de alta Actiuni in scopul Termen Pers care Obs
crt. munca/ organizatorice igie- natura realizarii de raspunde de
post de nico- masurilor realizare realizarea
munca sanitare masurii
1 Santier Risc de explozie a -lucratorii vor Supravegherea in Permanent Conducator

munitiilor fi instruiti cu permanenta a loc de
neexplodate privire la lucratorilor si munca
comportamentul verificarea
acestora in cazul cunostintelor in
in care se ceea ce priveste
descopera masurile de
munitii securitate ce
neexplodate trebuiesc luate in
interiorul
santierului
Organe de maşini în -dotarea cu echipamente - instruirea utilizarea Verificarile Permanent Conducere si
mişcare: tehnice certificate din personalului echipamentului periodice sa fie conducator
prindere, antrenare punctul de vedere al asupra masurilor individual de efectuate de loc de
la lucrul cu calităţilor de securitate ce trebuie protectie personal munca
polizoare electrice ( marcaj CE ) respectate la competent
sau cu maşini de - executarea lucrarilor de executarea Verificarea in
găurit intretinere periodica a lucrarilor permanenta de
echipamentelor tehnice catre
mentinerea in stare de conducatorul
functionare a locului de munca
dispozitivelor de asupra modului
protectie a de cunoastere si
echipamentelor de aplicare a
munca regulelor de
securitate si
sanatate in munca
Proiectǎri particule achiziţionarea de corpuri - montarea La cumpararea Permanent Conducere
in timpul operaţiei abrazive certificate din corpurilor sculelor si si imediat
de tǎiere punctul de vedere al abrazive de dispozitivelor se
165
calităţilor de securitate către personal va verifica
( marcaj CE ) autorizat, numit certificatul de
- mentinerea in stare de prin decizie calitate al acestor
functionare a - urmărirea produselor
dispozitivelor si gradului de Autorizare interna
aparatorilor de protectie uzură al a personalului
pietrelor de care sa monteze
polizor şi corpurile abrazive
înlocuirea
imediată a
acestora în
momentul în
care se constată
că nivelul uzurii
depăşeşte limita
admisibilă
Radiaţii ionizante si - dotarea executanţilor cu - Control Verificarea Achizitionare de Imediat si Conducere si

ultraviolete date de filtre de lumină adecvate medical periodic periodică a echipament permanent conducator
arc electric tipurilor de operaţii cu ţintă către modului de individual de loc de
practicate investigaţiile utilizare a protectie munca
oftalmologice mijloacelor de certificat,
protecţie din acordarea
dotare acestuia
lucratorilor
Verificarea
lucratorilor
privind modul in
carte utilizeaza
acest echipament
individual de
protectie
Solicitarea
examinari
oftalmologice mai
amauntite de
catre medicul de
medicina muncii
Electrocutare prin efectuarea verificarilor executarea - respectarea Incheiere de Imediat si Conducere
atingere directa a periodice ale lucrarilor de instructiunilor de contratcte de permanent
echipamentelor instalatiilor de protectie tehnice electrice utilizare a prestari servicii
tehnice electrice de aferente instalatiilor de catre montare echipamentelor cu societati
munca datorita electrice si intretinere a tehnice electrice abilitate si
166
defectelor de - efectuarea lucrarilor echipamentelor specializate
izolatie , de intretinere personal pentru lucrari de
instalatiilor periodica a specializat si intretinere-
improvizate ,etc. echipamentelor tehnice autorizat pentru verificare a
electrice ( inclusiv aceste lucrari echipamentelor
inchideri , carcasari , -instruirea eletrice
inscriptionari de lucratorilor cu
avertizare si privire la modul
interzicere) de utilizare a
- utilizarea doar a echipamentelor
echipamentelor tehnice tehnice electrice
electrice ce respecta
cerintele de securitate ,
cerinte atestate de
declaratia de
conformitate si
marcajul de securitate
( CE )
- dimensionarea
instalatiilor electrice
cel putin la nivelul
consumului actual
Electrocutare prin efectuarea verificarilor executarea Incheiere de Permanent Conducere

atingere indirecta a periodice ale lucrarilor de contratcte de
elementelor instalatiilor de protectie intretinere ale prestari servicii
( carcase , de legare la nul si instalatiilor de cu societati
echipamente si pamant ( masurarea protectie , de abilitate si
tablouri electrice ) periodica a rezistentei legare la nul si specializate
care pot fi puse de dispersie a prizelor pamant de catre
accidental sub si legaturilor la pamant personal
tensiune datorita : ) specializat si
- defecţiunilor la - efectuarea lucrarilor autorizat pentru
instalaţia de de intretinere periodica aceste lucrari
împământare şi ale instalatiilor si -instruirea
legare la nul echipamentelor personalului cu
- circuitelor de electrice privire la modul
protectie - verificarea existentei de utilizare a
necorespunzatoare si a corectei functionari aparaturii
- lipsei unor ( reglaje , calibrari ) a electrice din
circuite de protecţie doua masuri de dotare
protectie impotriva
electrocutarii prin
167
atingere indirecta ( una
principala si una
suplimentara ) conform
normelor in vigoare (
HG – 1146 / 2006 )
Risc dc -verificarea tehnica a acordarea de Supravegherea in Permanent Conducator

electrocutare la echipamentelor ptr. echipament permanenta a loc de
compactarea Compactarea electroizolant- lucratorilor si munca
betoanelor betonului-vibratoare manusi si cizme verificarea
electroizolante cunostintelor in
ceea ce priveste
masurile de
securitate ce
trebuiesc luate in
interiorul
santierului
Risc de improscare acordarea de Supravegherea in Permanent Conducator
cu beton ochelari de permanenta a loc de
protectie lucratorilor si munca
verificarea
cunostintelor in
ceea ce priveste
masurile de
securitate ce
trebuiesc luate in
interiorul
santierului
Risc de -amenajarea de podine -acordarea si Supravegherea in Permanent Conducator
manipularea de lucru la fiecare utilizarea de permanenta a loc de
maselor-a punct de turnare hamuri de lucratorilor si munca
furtunelor pompei siguranta verificarea
de beton -accesul exclusiv cunostintelor in
al lucratorilor care ceea ce priveste
au avizul apt masurile de
ptr.lucrul la securitate ce
inaltime trebuiesc luate in
interiorul
santierului
-verificarea tehnica a acordarea de casti, Supravegherea in Permanent Conducator
Risc de lovire a utilajelor pentru bocanci si manusi permanenta a loc de
mainilor, turnarea a betoanelor si de protectie lucratorilor si munca
a mijloacelor de legare verificarea
168
picioarelor si a folosite cunostintelor in
capului ceea ce priveste
masurile de
securitate ce
trebuiesc luate in
interiorul
santierului
Substanţe -instruirea Calificarea de Permanent Conducator
inflamabile lucratorilor personal in scopul si imediat loc de
( vopsele, diluanti, privind modul de instruiri munca si
etc.) manipulare , lucratorilor si conducere
transport , solicitarea
depozitare si serviciilor externe
utilizare a in scopul asistarii
substantelor si verificarii
periculoase modului in care
( toxice si se efectueaza
inflamabile ) instructajele
- respectarea
prevederilor
fiselor de
securitate aferente
acestor porduse si
substante
- respectarea
regulilor privind
utilizarea focului
deschis si a
fumatului
Răsturnare materiale, -Ancorarea pieselor Verificarea Elaborare de Permanent Conducere si
piese, subansambluri conform normelor si modului în care se instructiuni conducator
neasigurate împotriva instructiunilor de respectă proprii privind loc de
deplasărilor securitate a muncii instructiunile de modul de munca
necontrolate - Utilizarea de mijloace securitate ancorare a
corespunzatoare pieselor si
impotriva deplasarilor prelucrarea
necontrolate acestor
instructiuni
lucratorilor
Cădere liberă de - Asigurarea zonei de -Instruirea Acordarea Verificarea Permanent Conducator
obiecte (scule, lucru impotriva caderii lucratorilor echipamentului modului de loc de
materiale, piese ) de obiectelor de la privind individual de utilizare a munca
la inaltime inaltime ( prevederea respectarea protectie si echipamentului
169
de paravane , ingradiri , zonelor de lucru utilizarea individual de
carcasari , etc ) precum si a acestuiqa de catre protectie de catre
- Delimitarea si modului de lucratori lucrator
semnalizarea cailor de utilizare a cailor
acces in zona de lucru de acces
Organizarea
lucrarilor astfel
incat sa fie evitat
lucrul simultan la
mai multe nivele
atunci cand exista
riscul caderii de
obiecte sau
materiale de la
inaltime
Riscuri de strivire -verificarea si -autorizarea Supravegherea in Permanent Conducator
prin cadere de autorizarea ISCIR a interna a permanenta a loc de
materiale de la echipamentelor de personalului lucratorilor si munca
inaltime de la munca din punct de deservent: verificarea
carligul mijlocului vedere mecanic si macaragii, cunostintelor in
mecanizat electric:macarale, conducatori ceea ce priveste
automacarale, nacele stivuitoare, masurile de
autoridicatoare legatori dc securitate ce
-verificarea tehnica a sarcina, trebuiesc luate in
organelor de legare, desemnarca interiorul
corespunzatoare exclusiva ptr. santierului
sarcinii de ridicat Utilizare a
personalului
autorizat ISCIR
-instruirea
agentilor de
semnalizare si
legatori de sarcina
cu privire la
gesturile semnal -
instruirea
lucratorilor la sol
cu privire la
interzicerea
accesului in raza
de actiune a
mijloacelor de
ridicat
170
Lipsa sculelor -dotarea Achizitionarea de Imediat si Conducere
adecvate lucrului in executantilor cu scule si permanent
instalatiile electrice ; scule si dispozitive
dispozitive adecvate sarcinii
adecvate sarcinii de munca
de munca
Prinderea, lovirea - verificarea tehnica( - instruirea si Supravegherea in Permanent Conducator
sau strivirea cu electrica si mecanica) a autorizarea permanenta a loc de
dispozitive, accesorii echiparnentelor de corespunzatoare a lucratorilor si munca
sau scule acţionate munca personalului cu verificarea
manual privirea la cunostintelor in
utilizarea ceea ce priveste
echipamentelor masurile de
specifice din securitate ce
domeniul trebuiesc luate in
instalatiilor interiorul
tehnico-sanitare si santierului
de incalzire ;
Utilizarea de -verificarea si - utilizarea Instrurea Permanent Conducator
echipamente de intretinerea echipamentulu lucratorilor si si imiediat loc de
munca a caror periodica a i individual de supravegherea munca
dispozitive de echipamentelor protectie atenta din partea
protecţie nu tehnice si ale conducatorului
funcţionează ; dispozitivelor de locului de munca
protectie privind existenta
- utilizarea doar a si utilizarea
echipamentelor mijloacelor de
tehnice , sculelor protectie din
si uneltelor de dotare
munca ce respecta Achizitionarea si
cerintele de montarea de
securitate , cerinte dispozitive de
atestate de protectie la acele
declaratia de echipamente la
conformitate si care aceste
marcajul de dispozitive
securitate ( CE ) lipsesc
- interzicerea executarii
lucrarilor cu
echipamente tehnice
avand defectiuni ale
dispozitivelor de
171
protective
Nerespectarea respectarea -instruirea Desemnatrea unei Permanent Conducere
verificarilor si procedurilor si lucratorilor personae din
incercarilor scadentei de verificare privind masurile societate ca re sa
echipamentelor ISCIR a instalatiilor si de securitate ce urmareasca data
tehnice ce intra sub recipientilor ce intra trebuie luate la scadentei
incidenta sub incidenta acestor transportul , verificarilor
prevedrilor ISCIR verificari manipularea , instalaiilor si
depozitarea si recipientilor ce
utilizarea intra sub
instalatiilor si incidenta ISCIR
recipientilor sub
presiune
Punerea sub -Masurarea rezistentei Verificarea Folosirea Pemanant Conducere si
tensiune a de izolatie a cablurilor periodica a personalului conducator
tablourilor de racordate la tablourile rezistentei de calificat si loc de
distribuţie fără electrice . izolatie a autorizat pentru munca
verificarea instalatiilor de lucrari la instalatii
rezistentei de alimentare cu electrice
izolatie a cablurilor energie electrica
racordate
( noi , sau dupa
reparatie );
Neintreruperea - scoaterea de sub - instrurea si Achizitionarea de Imediat si Conducere si
tensiunii la tensiune a instalatiilor autorizarea EIP electrizolant permanent conducator
executarea electrice la care personalului care certificat loc de
lucrarilor direct urmeaza a se lucra executa lucrari in Verificarea in munca
asupra cailor de - utilizarea instalatiile permannenta de
curent echipamentului electrice catre
individual de protectie - dotarea conducatorul
electroizolant la personalului cu locului de munca
executarea manevrelor echipament privind dotarea
- mentinerea in stare de individual de personalului cu
functionare a protectie EIP, privind
instalatiilor de protectie modul de
impotriva cunoastere a
electrocutarilor prin regulelor de
atingere indirecta ( securitate a
legarea la nul , legarea muncii
la pamant , protectie la
curent de defect,
protectie la tensiune de
defect , etc )
172
Punerea sub - repunerea Instruirea si Permanent Conducator

tensiune a echipamentelor tehnice supravegherea loc de
echipamentelor si in functiune se face personalului munca
instalatiilor fara a numai dupa remedierea
elimina cauza defectiunilor pentru
pentru care au fost care au fost oprite
oprite ( in caz de
defectiuni ) .
Executarea interzicerea Supravegherea Permanent Conducator
lucrarilor sub lucratorilor de a atenta a loc de
influenţa băuturilor executa lucrari lucratorilor munca
alcoolice sau într- sub influenta
un stadiu avansat de bauturilor
oboseală; alcoolice
- efectuarea unor
pauze de odihna
in cazul unor
suprasolicitari
Deplasări, respectarea - Utilizare Supravegherea Permanent Conducator
staţionări în zone instructiunilor de echipamentului atenta a loc de
periculose (pe căile lucru individual de lucratorilor munca
de acces ) ; - respectarea protectie
cailor de acces si
deplasare in
santier
Conectarea -asigurarea masurilor Verificari Permanent Conducere

echipamentelor de protectie impotriva periodice
tehnice electrice fără atingerilor directe in effectuate de
asigurarea coformitate cu normele personal
circuitelor de in vigoare ( HG 1146 / competent
protectie ( sigurante 2006 )
calibrate , legare la
nulul de protectie ,
legare la pamant de
protectie )
Neverificarea lipsei - verificarea lipsei de - utilizarea Supravegherea si Permanent Conducator
de tensiune inaintea tensiune a instalatiilor echipamentului instruirea loc de
interventiei asupra electrice la care individual de personalului si munca
cailor de curent urmeaza a se lucra protectie achizitionarea
electroizolant la unui echipament
execuatrea individual de
173
manevrelor protectie certificat
Defectiuni ale -efectuarea inspectiilor Tinerea evidentei Conf. Conducere si

mecanismului de tehnice periodice ale in planul de necesar conducator
directie sau franare autovehicolelor revizii si reparatii loc de
la autoturismul - efectuarea operatiilor ale munca
condus in interes de de intretinere la echipamentelor si
serviciu intervelele de timp si sefectuarea la
numar de km parcursi scadenta a
prevazuti in cartile acestora
tehnice ale
autovehicolelor
- verificarea starii
tehnice a
autovehicolelor inainte
de plecarea in cursa
(directie , sistem de
franare , instalatie
electrica , climatizare,
nivele carburanti
uleiuri , lichide de
frana , racire , etc. )
- mentinerea in stare de
buna functionare a
tuturor instalatiilor din
dotarea autovehicolelor
Nesincronizări de Respectarea de Instruirea si Permanent Conducator
operaţii la lucru in catre lucratori a supravegherea loc de
echipa (ex. la dispozitiilor atenta a munca
transportul manual sefului de lucrare lucratorilor
al maselor la
execuatarea
lucrarilor de sudare
la executarea
lucrarilor de
montare a
cablurilor)
-
întârzieri
-
devansări
Substanţe toxice instruirea Substantele toxice Permanent Conducere
lucratorilor achizitionate vor
174
privind modul de avea fisa tehnica
manipulare , de securitate
transport ,
depozitare si
utilizare a
substantelor
periculoase (
toxice si
inflamabile )
-respectarea
prevederilor
fiselor de
securitate aferente
acestor produse si
substante
Autodeclansari sau -Inlocuirea elemnetelor verificareaa din achizitionare de Echipametele de Permanent Conducere
autoblocari defecte sau uzate ale punct de vedere echipamente de munca sau
contraindicate ale echipamentelor de tehnic si al munca care sa elemetele
echipamentelor de munca de catre securitatii muncii corespunda achizitionate
munca personal calificat in a echipamentelor cerintelor minime pentru inlocuire
acest scop de munca, inainte de securitate se vor cumpara
de utilizare doar de la
societati
specializate, in
baza unui
certificate de
calitate
Alunecare sub -Instruirea Acordarea Achizitionarea de Permanent Conducere
efectul gravitatiei- lucratorilor in echipametului echipament de
caderi de la acelasi ceea ce priveste individual de protectie certificat
nivel deplasarea in protectie
interiorul
santierelor
Interzicerea
intrarii in incinta
santierului si
sanctionarea
lucratorilor care
nu utilizeaza
echipament
individual de
protectie
Risc de accidentare -asistenta prioritara la -instruirea Supravegherea in Permanent Conducator
175
la manipularea manipularea lucratorilor permanenta a loc de
maselor-armaturilor materialelor , privind lucratorilor si munca
transportul si obligativitatea verificarea
depozitarea acestora cu purtarii cunostintelor in
ajutorul mijloacelor mijloacelor de ceea ce priveste
mecanizate si protectie-centuri masurile de
nemecanizate lomboabdominale securitate ce
-instruirea trebuiesc luate in
corespunzatoare a interiorul
lucratorilor santierului
privind
manipularea
maselor conf, HG
1051/2006
Cadere libera sub -montarea mijloacelor -amenajarea Numirea unui Angajarea de Imediat si Conducere
efectul de protectie colectiva( conform responsabil de personal calificat permanent
gravitatiei(cadere imprejmuirea procedurilor de lucrari pe linie de si autorizat conf
de la inaltime)-de perimetrala cu securitate a securitate si H.G.300/2006,.
pe scara dubla sau balustrade de protectie locului de muncă sanatate in munca
simpla, sau de pe solide, suficient de înaintea inceperii conform Instruirea
schela, nacela,etc. inalte si avand cel putin lucrului H.G.300/2006 personalului
o bordura ,o mana -acordarea de privind lucrul la
curenta si ptrotectie centuri de inaltime, se va
intermediara sau cu un siguranta efectua lunar, iar
alt mijloc echivalent) certificate si lucratorii vor fi
verificate testati periodic in
-accesul exclusiv scopul verificarii
al lucratorilor care cunostintelor in
au avizul apt ceea ce priveste
ptr.lucrul la masurile de
inaltime securitate ce
- utilizarea de trebuiesc luate la
schele si scari lucrul pe santier
tipizate,
dimensionate
corespunzator
destinatiei pentru
care va fi folosita
-utilizarea
echipamentului
individual de
protectie necesar
lucrului la
176
inaltime(inclusiv
hamul de
protectie)
-lucru la inaltime
utilizand
instalatiile de
ridicat (nacele,
platforme
autoridicatoare)
se va realiza cu
utilizarea
obligatorie de
catre lucratori a
hamului cu
amortizor de soc,
din momentul
urcarii acestora in
cabina nacelei/
platformei
autoridicatoare
Surpare de pamant, -Sprijinirea malurilor si -Instruirea Instruirea Lunar si Conducator
prabusire sub depozitarea la o lucratorilor cu personalului se va atunci cand loc de
efectul gravitatiei distanta suficienta de privire la modul efectua lunar, iar este munca si
maluri a excavatiilor de corect de lucru si lucratorii vor fi necesar, la lucrator
pamant supravegherea in testati periodic in executarea desemnat,
- se vor lua permanenta a scopul verificarii unor respectiv
masuri de sprijinirca modului in care se cunostintelor in lucrari coordonator
malurilor. Sprijinirile desfasoara de ceea ce priveste speciale de lucrari
se vor monta conf. catre conducatorul masurile de
Proiect, in caz ca nu locului de munca securitate ce
sunt detaliate se va cere -se va evita trebuiesc luate la
proiectantului sa deplasarea lucrul pe santier
prezinte solutii de lucratorilor in
sprijiniri adecvate . zona perimetrala
-zonele de lucru, malurilor ,
incinta sapata va fi deplasarea se va
semnalizata cu benzi face numaai in
avertizoare, se vor zone care nu
monta balustrade din prezinta risc de
lemn sau metal ptr. a accidentare, sub
preintampina caderea suparavegherea
in incinta sapata personalului
177
tehnic. Se va
directiona
scurgerea apelor
din precipitatii
paralel cu planul
malurilor . Apa
rezultata din
panza freataica va
fi eliminata din
incinta.
Surpare de pamant -sprijinire maluri, -Instruirea Instruirea Permanent Conducator

prabusire maluri ca taluzare la 45 de grade, lucratorilor cu personalului se va loc de
urmare a montare de plase cu rol privire la modul efectua lunar, iar munca
fenomenului de de a preveni punerea in corect de lucru si lucratorii vor fi
inghet-dezghet pe miscare a pamantului, supravegherea in testati periodic in
timp de iarna, sau a pietrelor din peretele permanenta a scopul verificarii
unor precipitatii taluzului modului in care se cunostintelor in
abundente, desfasoara de ceea ce priveste
coroborat cu catre conducatorul masurile de
vibratii mecanice locului de munca securitate ce
induse in -verificarea trebuiesc luate la
taluz(peretele permanenta a lucrul pe santier
sapaturii) protectiilor - Dotarea
montate, lucratorilor cu
inlocuirea lor echipament
daca sunt individual de
deterioarate sau protectie, adecvat
consolidarea lor sarcinii de munca
Risc de prabusire a - se vor lua masuri de -se va evita Supravegherea in Permanent Conducator
taluzurilor si a sprijinire a malurilor cu deplasarea permanenta a loc de
sprijinirilor sprijiniri conf. lucratorilor in lucratorilor si munca
Proiectului, dupa caz zona perimetrala verificarea
cu piloti forati pe tot malurilor , cunostintelor in
conturul deplasarea se va ceea ce priveste
-zonele de lucru, face numaai in masurile de
incinta sapata va fi zone care nu securitate ce
semnalizata cu benzi prezinta risc de trebuiesc luate in
178
avertizoare, se vor accidentare, sub interiorul
monta balustrade din suparavegherea santierului
lemn sau metal ptr. a personalului
preintampina caderea tehnic. Se va
in incinta sapata directiona
scurgerea apelor
din precipitatii
paralel cu planul
malurilor . Apa
rezultata din
panza freatica va
fi eliminata din
incinta.
Risc de lovire -verificarea periodica a -se vor instrui Supravegherea in Permanent Conducator
cauzat de utilajele starii tehnice a lucratorii cu permanenta a loc de
terasiere care utilajului privire la zonele lucratorilor si munca
excaveaza si de lucru si verificarea
transporta pamantul traseele utilajelor cunostintelor in
si masinilor care ceea ce priveste
transporta masurile de
molozul. Se vor securitate ce
stabili trasee pe trebuiesc luate in
care circula interiorul
utilajele si santierului
masinile si separat
lucratorii.Intrarea
in raza de actiune
a utilajelor este
interzisa.
Efectuare de Respectarea de Lucroatorii vor fi Permanent Conducator
operaţii neprevăzute catre lucartori a informati cu loc de
prin sarcina de prevedrilor privire la munca si
muncă conventiilor de conventiile de lucrator
- executarea de lucrari incheiate lucrari incheiate desemnat
manevre in cu distribuitorul de societate cu
instalatiile electrice de energie terti
ale distribuitorului electrica
de energie electrica Respectarea
-întreruperea sarcinilor de
funcţionării munca trasate de
echipamentelor catre seful de
tehnice lucrare
Executantii vor
179
executa numai
lucrari pentru care
sunt calificati ,
instruiti si
imputerniciti (
prin fisa postului )
Arsurǎ termicǎ insistarea, în - utilizarea Verificarea Permanent Conducator

cutanatǎ datoratǎ cadrul instruirii de integrală a modului de loc de
atingerii accidentale protecţie a echipamentului de utilizare a munca
a suprafeţelor muncii, asupra protecţie echipamentului
metalice incǎlzite masurilor de individuală; individual de
in urma imbinǎrii securitate ce protectie
prin sudare a trebuie luate
conductelor, ţevilor pentru evitarea
arsurilor
Deplasari sau -verificarea periodica a -Interzicerea -utilizarea Supravegherea in Permanent Conducator
stationari in zone starii tchnice a stationarii echipamentului de permanenta a loc de
periculoase, in raza utilajelor lucratorilor in protectie (casca de lucratorilor munca
de actiune a zonele protectie)
mijoalor de ridicat, periculoase.
sub sarcina ridicata, --lucratorii vor fi
sau in raza de instruiti cu privire
actiune a la circulatia
mijloacelor de vehicolelor in
excavat, tasat, sau incinta santierului
mijloace de
transport din santier
Emanatii de gaze Oprirea lucrului. -anuntarea sefilor Suparvegherea Permanent Conducator
sau expolzii ale Permiterea ierarhici superiori atenta a loc de
unor conducte de accesului in despre acest lucru lucratorilor munca
gaz metan lovite in aceste zone a unor Colaborarea cu
timpul efectuarii persoane DISTRIGAZ
sapaturilor competente si
instruite special in
acest scop
Explozii datorate Instruirea Anuntarea Verificarea Lunar si Conducere si

lovirii unor personalului in Inspectoratului modului de atunci cand conducator
proiectile lovite in caz de situatii de pentru Situatii de cunoastere a este loc de
timpul operatiilor urgenta Oprirea Urgenta lucratorilor a necesar munca
de sapare de urgenta a regulelor in caz
lucrului si de situatii de
180
parasirea de urgenta.
indata a zonei
respective de
catre toti
lucratorii
Amputare membre respectarea - Utilizare Supravegherea in Permanent Conducator
de către organele distantei ( zonei echipamentului permanenta a loc de
active ale utilajelor de siguranta ) fata individual de lucratorilor munca
de utilajele protectie
utilizate in
procesul de
munca
Interzicerea
transportarii
persoanelor pe
utilaje sau pe
incarcatura
acestora
Instruirea
lucratorilor
Lovire de catre Instruirea - Utilizarea Supravegherea in Permanent Conducator
utilajele utilizate in lucratorilor echipamentului permanenta a loc de
procesul de munca privind zona de individual de lucratorilor si munca
(buldoexcavator , siguranta a protectie verificarea
autobasculanta, etc utilajelor utilizate cunostintelor in
) in procesul de ceea ce priveste
munca masurile de
Interzicerea securitate ce
transportarii trebuiesc luate in
persoanelor pe interiorul
utilaje sau pe santierului
incarcatura
acestora
- Instruirea
lucratorilor
privind utilizarea
corecta a
semnalelor
folosite la
dirijarea utilajelor
de ridicat si
transportat
-Respectarea de
181
catre lucratori a
dispozitiilor
sefului de echipa
Cadere , rasturnare asigurarea materialelor Acordarea si Amenajarea unor Permanent Conducere si
materiale prefabricate impotriva utilizarea locuri pentru Conducator
prefabricate ( ex . deplasarilor echipamentului depozitarea loc de
dale ) necontrolate individual de materialelor munca
protectie ( ex. Verificarea
bocanci cu utilizarii
bombeu metallic) echipamentului
de protectie din
dotare
Proiectare de -Interzicerea - utilizarea doar a Toate Permanent Conducere
materiale) rezultate îndepărtării echipamentelor echipamentelor
in urma executarii dispozitivelor de tehnice ce vor fi
lucrarilor (ex. protecţie respecta cerintele achizitionate doar
sapaturi,etc. ) -Verificarea stării fizice de securitate , in baza
a elementelor active ale cerinte atestate de certifricatului de
echipamentelor înainte declaratia de conformitate
de începerea lucrului conformitate si
- Montarea marcajul de
indicatoarelor si a securitate ( CE )
ponourilor de - respectarea
semnalizare si instructiunilor de
avertizare a locurilor in lucru
care pot aparea riscuri - instruirea
de proiectare de lucratorilor cu
materiale privire la
utilizarea corecta
a echipamentelor
tehnice
- instruirea
lucrătorilor şi
verificarea
modului în care se
respectă regulile
de securitate
Tăiere, înţepare la -depozitarea - Utilizarea Supravegherea Permanent Conducator
manipularea corespunzatoare corecta de catre modului de loc de
materialelor si a amaterialelor, lucratori a utilizare a munca
uneltelor de munca, marcarea zonei de echipamentului echipamentului
risc de intepare in depozitare, individual de de protectie
cuie scoaterea cuielor protectie
182
din resturile de
cofraj
Jet de ulei la respectarea - utilizarea Supravegherea Permanent Conducator
fisurarea accidentală distantei ( zonei echipamentului modului de loc de
a elementelor de siguranta ) fata individual de utilizare a munca
circuitelor hidraulice de utilajele protectie echipamentului
aflate sub presiune utilizate in de protectie
aferente procesul de
utilajelor munca
( buldoexcavator ,
autobasculanta , etc )
Zgomot datorat - efectuarea - efectuarea - dotarea Respectarea Conform Conducere
echipamentelor determinarilor privind controlului lucrătorilor cu periodicitatii necesar
tehnice utilizate in nivelul de zgomot medical periodic echipament de privind controlul
procesul de munca -respectarea cerintelor si in special a protectie pentru medical
pe santier minime de securitate sistemului auditiv protectia
conform HG 493 / aparatului auditiv
2006 privind expunerea
la zgomot
Expunere la vibratii - verificarea tehnica a - instruirea Respectarea Permanent Conducator
echipamentelor de personalului cu periodicitatii loc de
munca privirca la privind controlul munca
obligativitatea medical
opririi
echipamentului de
munca in cazul in
care genercaza
vibratii excesive ;
Risc de imbolnavire -acordarea de Respectarea Permanent Conducator
cauzat de pulberi de echipamente periodicitatii loc de
praf, afectiuni ale individuale de privind controlul munca
ochilor protectie: masti de medical
praf, ocheleri de
protectie
Risc de vătămare -dimensionarea Respectarea Permanent Conducator
prin poziţii temporala a periodicitatii loc de
vicioase, inclusiv în sarcinii de munca privind controlul munca
spaţil înguste astfel incat sa se medical
(conducte, cazane, evite
recipienţi, canale suprasolicitarea
subterane, subsoluri osteomusculo
articulara;
Risc de explozii si - dotarea punctului de - utilizarea Supravegherea in Permanent Conducator
183
incendii lucru cu mijloace de corespunzatoare permanenta a loc de
stingere a incendiiior (maniputare, lucratorilor si munca
transport, verificarea
depozitare) a cunostintelor in
materialelor ceea ce priveste
periculoase, masurile de
substante toxice, securitate ce
inflamabile ( trebuiesc luate in
diluanti, vopsele, interiorul
benzina, gaze santierului
tehnice) ;
- instruirea
personalului cu
privire la
comportamentul
in caz de incendiu
Risc de Separarea fermă a Supravegherea in Permanent Conducator
contaminare cu activităților ce permanenta a pe loc de
virusul Covid 19 in implică contactul lucratorilor si perioada munca
relatiile cu angajaților din verificarea pandemiei
beneficiarii unitate cu mediul cunostintelor in
serviciilor si extern (de ex. ceea ce priveste
subantreprenorii in recepția masurile de
momentul intrarii mărfurilor). securitate ce
acestora in santier, - De asemenea, trebuiesc luate in
la suprapunerea trebuie evitat interiorul
lucrarilor sau la schimbul de santierului
predarea unor faze personal între cele
de lucrarii două tipuri de
activități, cât și
accesul în birouri
al angajațiilor din
santier și al
oricărei persoane
venite din
exterior.
-Evitarea
întâlnirilor față în
față sau, dacă
acest lucru nu este
posibil, limitarea
numărului de
participanți. În
184
întâlniri trebuie să
se mențină
distanța de un
1.5m între
participanți.
-Se va limita
contactul cu alte
persoane la max.
15 minute, la o
distanță de minim
1,5 m.
-Se va realize
triajul
observațional al
angajaților și nu
vor permite
prezența la locul
de muncă al
persoanelor care
prezintă
simptomatologie
de infecție
respiratorie (tuse,
stănut, rinoree,
febră, stare
gnerală alterată);
-Termometrizarea
zilnic, la intrarea
în tura de serviciu
– angajații cu
temperatura peste
37 C vor fi trimiși
acasă cu indicaţie
de consultare a
medicului de
familie;
-Beneficiarii
lucrarilor sau
Subcontractorii au
obligația de a
purta în
permanență
mânuși și mască
185
pe durata vizitei /
lucrarilor pe
santier
-Personalul
angajat are
obligația de a
purta în
permanență
mânuși și mască.
-Beneficiarii
lucrarilor sau
Subcontractorii:
accesul în
interiorul
santierului se va
realiza doar după
verificarea
temperaturii, care
nu trebuie să
depășească 370C,
sub rezerva
absenței
simptomelor
virozelor
respiratorii și cu
dezinfecția
mâinilor
-Lucratorii au
obligația de a
păstra distanța
socială în timpul
pauzelor și
perioadelor de
repaus, evitându-
se contactele cu
alte persoane
(subcontractorii
serviciilor
prestate, lucratori
in santier).
-Evitarea
schimbului de
instrumente de
186
lucru între
oamenii in santier.
Înainte de a lua în
primire vreun
instrument de
lucru și la
momentul ieșirii
din tură, angajații
trebuie să
dezinfecteze
instrumentele.
- Angajații care
prezintă cel mai
mic semn de gripă
trebuie trimiși
acasă. În cazul
angajaților noi,
trebuie făcută o
verificare
riguroasă a stării
de sănătate
anterior angajării
și, de asemenea,
trebuie să le cereți
să semneze o
declarație pe
proprie
răspundere că nu
au intrat în
contact, în
ultimele 14 zile,
cu persoane
infectate cu
COVID-19 sau cu
risc de
contaminare
187
ANEXA 4
13. LISTA DEFINITIILOR UTILIZATE
Conform Legii 319/2006

a) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii,
elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la
procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de
serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate,
cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în
regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire
profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice
alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu
prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs
în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană
dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau
legată de profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii
sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă,
precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de
muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit
de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună
în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care
lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi
lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
188
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii
în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie
profesională;
n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca
scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de
muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a
unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil să producă pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate
să presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
conform legii;
q) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită
numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată
mai mică de 3 zile;
r) boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.
Conform H.G.300/2006
a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice şantier în care se
desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă;
b) beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută
lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi
desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi
controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile
de calitate, costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda
beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier - persoana fizică desemnată de către antreprenor sa conducă
realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică
competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda
beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă
contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de
specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate
profesională în mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau
subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
- orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către
managerul de proiect pe durata elaborării proiectului;
189
j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice
persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul
de proiect pe durata realizării lucrării.
190
ANEXA 5
14 LISTA REGLEMENTARILOR LEGALE IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA
Codul muncii - Legea nr. 53/2003 – modificata
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securităţii si sănătăţii în muncă
Hotararea de guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile
Hotararea de guvern nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
Hotararea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau de sanatate la locul de munca

referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
Hotararea de guvern nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii
si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor
explosive
locul de munca

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de campuri electromagnetice

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
191
Ordin nr.187/1998- privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului de
Securitate şi Sănătate în muncă
Legea nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale
H.G. nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
Ordin nr. 875/2002 al ministrului sanatatii si familiei privind stabilirea atributiilor medicului
de medicina generala / medicina de familie cu competenta in medicina de intreprindere
Legea nr.481/2004 privind protectia civila
Ordin M.A.I.. nr. 712/2005 - pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind mamagementul
situatiilor de urgenta, modificat prin Ordin M.A.I. nr. 786/2005
LEGE nr.307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor
ORDIN nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă
Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor
Hotararea guvernului nr. 567/2002 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente

electrice de joasa tensiune
Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre
persoane fizice
Hotararea guvernului nr. 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in
pericol viata, securitatea muncii si protectia mediului
Ordinul nr. 388/2002 al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea unor masuri
privind desemnarea organismelor pentru evaluarea conformitatii cu principalele cerinte de
protectie a aparatelor
Hotararea de guvern nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate a

echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 245/2003 privind aprobarea categoriilor de
personal si a locurilor de munca pentru care durata zilnica a timpului de munca este mai mica
de 8 ore
Legea nr. 466/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de
conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor de vehicule care efectueaza
transporturi rutiere nationale.
192
ANEXA 6
15. LISTA CADRU DE ACORDARE SI UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI
INDIVIDUAL DE PROTECTIE
Zona
corpului Echipament
Nr.
Activitate desfasurata care individual de
Crt.
necesita protectie
protectie
Lucrări de construcţii, în special activitate pe,
sub sau în apropierea schelelor şi locurilor de
muncă la înălţime, la operaţii de montare şi Căşti de protecţie
demontare a cofrajelor, de asamblare şi pentru constructori
instalare, activitate desfăşurată pe schele şi de Protecţia
demolări; capului
1. Construcţii metalice înalte, stâlpi, turnuri; (protecţia
Lucrări în fose, şanţuri, puţuri şi galerii; craniului)
Terasamente;
Excavări la suprafaţă;
Lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri;
Lucrări în vecinătatea lifturilor, dispozitivelor de
ridicare, macaralelor şi a transportoarelor.
Încălţăminte de
Lucrări de construcţii, civile şi rutiere;
securitate cu talpă
Lucrări pe schele;
antiperforaţie si cu
Lucrări de demolare;
bombeu suplimentar
Lucrări de construcţii în beton şi plăci
de protecţie
prefabricate, care presupun montarea şi
demontarea cofrajelor;
Lucrări în spaţii de depozitare;
Protecţia
2. Lucrări pe acoperişuri.
picioarelor
Încălţăminte de
Lucrări pe construcţii metalice înalte, stâlpi,
securitate fără talpă
turnuri, structuri hidraulice de metal, containere
antiperforaţie
mari, conducte mari;
Transport şi depozitare.
Încălţăminte
Lucrari la retele electrice
electroizolanta
Ochelari de protectie
Ochelari-mască
Ecrane faciale
Lucrări de sudură, polizare şi debitare; (viziere)
Lucrări de găurire; Protecţia Măşti şi căşti pentru
3. Lucrări de tăiere şi prelucrare a pietrei; ochilor sau a sudura cu arc (măşti
Lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri; feţei de mână, măşti cu
fixare pe cap sau
măşti care pot fi
montate pe căşti de
protecţie)
193
Lucrări în puţuri, canale şi alte spaţii subterane; Masti filtrante
Protecţia
4. Vopsirea prin pulverizare. împotriva pulberilor,
respiratorie
gazelor şi prafului
Antifoane interne;
Protecţia
Antifoane externe
5. Lucrări cu dispozitive pneumatice auzului
care pot fi montate pe
căşti de protecţie
Lucrări de sudură
Şorţuri din piele
Mănuşi pentru sudura
Manusi de protectie
Manipularea de obiecte cu muchii ascuţite, dar
Protecţia antipenetrare
nu la utilizarea maşinilor care prezintă riscul ca
corpului, Sorţuri de protecţie
6. mănuşa să fie prinsă
braţelor şi împotriva agresiunilor
mâinilor mecanice
Manusi
Lucrari electrice
electroizolante
Centuri
lomboabdominale
Manipulare de materiale grele
Pelerine de cauciuc
Lucrări în aer liber pe ploaie şi vreme rece Protectia Imbrăcăminte
7.
intregului corp termoizolantă
Lucrări în locuri în care lucrătorii trebuie să Veste de semnalizare

8. poată fi observaţi la timp. Tot corpul fluorescente,
reflectorizante
Echipament proiectat
pentru a preveni
căderile:
- echipament de
Lucrări pe schele; prevenire a căderilor
Asamblarea de piese prefabricate; (echipament complet
9. Tot corpul
Lucrări pe stâlpi. cu toate accesoriile
necesare);
- dispozitive de
susţinere a corpului
(centuri de
securitate).
Lucrări în cabine de macarale amplasate la
Frânghii de
10. mare înălţime; Tot corpul
securitate
Lucrări în puţuri şi canalizări.
194
ANEXA 7
16. LISTA CADRU

DE ACORDARE A MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE
Nr. Materiale igienico-

Factor de risc identificat
Crt. sanitare
R58-Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor Apa distilata
1. R59-Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
R64-Substanţe toxice Apa distilata

R65-Substanţe caustice Sapun
R66-Substanţe inflamabile Periuta de unghii
2. R67-Substanţe explozive Periuta de dinti
R68-Substanţe cancerigene Unguente de
R70-Substanţe mutagene protectie
Apa distilata
Sapun
R78-Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi, sobolani,
3. caini, etc.) Periuta de unghii
Alcool sanitar
Solutii dezinfectante
R79- Temperatura aerului ridicată
4. Apa minerala
Ceai cald
5. R80- Temperatura aerului scăzută
Sapun
R112-Pulberi în suspensie în aer
Periuta de unghii
6. Alcool sanitar
Solutii dezinfectante
195
ANEXA 8
17. PLAN DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARII ACCIDENTALE PE

SANTIER
1.Utilizator: santier- ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,

Jud. Cluj, Com. Mun. Campia Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151
2. Generalitati
2.1 Pe parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cerintele proiectului,
caietelor de sarcini pe specialitati (structura, arhitectura, instalatii), specificatiilor tehnice ale
materialelor utilizate elaborate de proiectant
2.2 Conform legii 622/2004, privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor
pentru constructii, materialele/produsele care se pun in opera trebuie insotite de declaratii de
conformitate cu specificatiile tehnice in vigoare si inscriptionate cu marcajul CE.
3. MASURI DE PROTECTIA MEDIULUI

3.1 Pe parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cu strictete prevederile
documentatiei tehnice si acordulului de mediu specifice lucrarii.
3.2 Alimentarea cu apa se va face conform prevederilor documentatiei tehnice si acordulului

de mediu.
3.3 Evacuarea apelor uzate si meteorice se va face conform prevederilor documentatiei

tehnice si acordului de mediu. Conform normativului 90/83 apele uzate evacuate la canalizare
trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- sa nu contina suspensii care sa optureze sectiunea de trecere a conductelor
- sa nu fie corozive
- sa nu contina substante toxice in concentratii peste limita admisa
- sa nu contina germeni de boli contagioase
- sa nu aibe o temperatura mai mare de 40°C
Calitatea apelor uzate evacuate in reteaua publica de canalizare va respecta prevederile
normativului NTPA-002/2002.
3.4 Masuri de reducerea zgomotului
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se realizeaza prin folosirea unor scule si utilaje cu
grad sporit de silentiozitate, prevazute cu atenuatoare de vibratii, atestate si revizuite tehnic
periodic. De asemenea se propune folosirea unor materiale si tehnologii fono si termoizolante
astfel incat nivelul maxim de zgomot sa nu depaseasca cca 109 Db/1pW
( STAS 10009/98 si legislatia in vigoare).
Santierul se va amenaja corespunzator pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.
196
3.5 Protectia aerului:
Pe tot parcursul derularii lucrarilor se iau masuri de reducere la maxim a prafului, atat prin
stropire cu apa cat si prin manevrarea cu grija a utilajelor folosite.
La executia lucrarilor se folosesc utilaje si echipamente atestate tehnic si cu reviziile tehnice
efectuate la timp.
Se optimizeaza exploatarea parcului de autovehicule in vederea reducerii emisiilor poluante.
La realizarea finisajelor interioare si exterioare a cladirilor situate in zone urbane aglomerate
se utilizeaza tubulatura de evacuare a molozului si a eventualelor deseuri de santier, precum
si plase de protectie exterioara.
3.6 Protectia solului:

Evacuarea apelor rezultate din activitatea de santier se realizeaza conform prevederilor din
documentatia tehnica si din Acordul de mediu specific lucrarii.
Executantul lucrarii are obligatia de a amenaja rampe pentru curatarea mijloacelor de transport
si a utilajelor, la iesirea acestora din santier, inainte de intrarea pe drumurile publice.
Depozitarea provizorie a materialelor de constructii se va face pe platforme special amenajate.
Executantul lucrarii va lua masuri de diminuare a impactului vizual asupra populatiei si masuri
de protectie a trecatorilor din vecinatatea santierului prin imprejmuirea corespunzatoare a
santierului.
3.7 Gestionarea deseurilor:
Se vor colecta selectiv, in recipiente corespunzatoare fiecarui tip si se vor depozita separat,
temporar, pe o platforma special amenajata si intretinuta. Evacuarea acestora se face pe baza
de contract, de catre o firma specializata in acest domeniu, iar depozitarea si reciclarea
acestora se va face numai la rampele existente, autorizate. Deseurile biodegradabile (gunoi
menajer) sunt preluate pe baza de contract, de catre Regia Autonoma de Salubritate.
Deseurile recuperabile (hartie, carton, sticla, fier vechi) sunt valorificate prin vanzarea la centre
autorizate, sau vor fi preluate de o societate autorizata care activeaza in domeniu. Se va
acorda o atentie deosebita modului de gestionare a deseurilor inerte (pamant) cat si a
deseurilor recuperabile (lemn, fier vechi ) pentru a se evita contaminarea acestora cu
substante organice sau anorganice.
Pentru evacuarea deseurilor de la etajele superioare ale constructiilor se vor utiliza instalatii de
descarcare gravitationala.
Este interzisa deversarea produselor petroliere, sau chimice in sistemul de canalizare al apelor
uzate menajere. Evacuarea deseurilor lichide ( substante chimice, combustibili, etc) se va face
prin colectarea in recipiente speciale, care vor fi predate firmelor autorizate de colectare.
De asemenea se urmareste refacerea cadrului natural la finalizarea lucrarii, daca acest lucru
este stipulat in contractul incheiat cu beneficiarul lucrarii.
3.7Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Se va imprejmui zona santierului pentru ca efectele asupra zonelor populate sa fie
minime.
3.8 Depozitarea materialelor de constructii
Materialele de constructii se depoziteaza in magazii sau pe platforme special amenajate
pentru a se evita atat deteriorarea acestora cat si contactul direct cu solul.
In cazul in care se depoziteaza pe platforme deschise, materialele combustibile solide
, precum si lichidele combustibile se vor amplasa la cel putin 20m distanta de constructiile din
organizarea de santier. Vopselele de ulei, uleiurile, lacurile, produsele lubrifiante, se vor
197
depozita in incaperi separate ale magaziei santierului, in ambalajele originale, respectand
instructiunile din specificatiile tehnice ale acestora, precum si cele inscriptionate pe ambalaj.
3.9 Prevenirea si stingerea incendiilor

In cazul producerii unui incendiu se aplica masurile prevazute in Anexa 10.
4. Surse potentiale de poluare accidentala:

-defectiuni pe reteaua de evacuare apelor uzate
-scurgeri accidentale de combustibili/ulei de motor
-producerea unui incendiu (la magazia de vopsele, in timpul lucrarilor de sudura, folosirea
necorespunzatoare a instalatiei electrice)
4.1 In cazul constatarii unor scurgeri de combustibili/ulei de la masini sau utilaje se iau masuri
specifice pentru imobilizare, prin imprastiere de rumegus sau nisip pe suprafata afectata si de
colectarea acestora.
4.2 In cazul unei defectiuni la reteaua de evacuare (spargerea accidentala a acesteia) se iau
masuri imediate pentru eliminarea cauzei si inlocuirea urgenta a conductei afectate.
4.3 Persoana care sesizeaza o eventuala poluare accidentala anunta imediat seful santierului
si echipa de interventie.
4.4 Seful santierului dispune anuntarea imediata a persoanelor cu responsabilitati pentru
combaterea poluarii accidentale, in vederea trecerii imediate la masurile necesare eliminarii
cauzelor.
4.5 Echipa de interventie va actiona pentru:
-eliminarea cauzelor care a produs poluarea
-minimizarea ariei de raspandire a poluantilor
-indepartarea substantelor poluante
-colectarea, transportul si depozitarea in conditii de securitate pentru mediu, in scopul
neutralizarii sau dupa caz a distrugerii substantelor poluante.
4.6 In cazul in care se considera ca fortele si mijloacele disponibile in santier nu sunt
suficiente, seful de santier va solicita sprijinul urmatoarelor unitati:
- Laboratorul Regional de Calitate a Apei Cluj - 0264 433.028 prin intermediul dispeceratului
general
- POMPIERI/SALVARE - tel 112
4.7 Dupa eliminarea cauzelor poluarii, conducerea santierului va informa Sistemul de
Gospodarire a Apelor (SGA), prin intermediul dispeceratului.
4.8 In cazul de solicitare a autoritatilor de gospodarire a apelor sau a altor autoritati
competente, se va dispune colaborarea cu organele de control in vederea stabilirii
raspunderilor pentru poluarea accidentala produsa.
5. Poluatori potentiali:
- ulei/combustibili
- lapte de ciment
- vopseluri pe baza de ulei si lacuri
- deseuri
- emisii noxe, praf
- apa uzata
198
6. Componenta colectivului constituit pentru combaterea poluarii:

-Seful de santier
-Coordonatorul de securitate si sanatate in munca
-Tot personalul care participa la executia lucrarii, in momentul producerii poluarii accidentale
7. Program de masuri in vederea prevenirii poluarilor accidentale

Nr. Masura Responsabil Termen
crt.
1. Respectarea intocmai a prevederilor Seful de santier Pe tot parcursul
acordului de mediu specific lucrarii Coordonator SSM si executarii lucrarii
protectia mediului
2. Respectarea masurilor stipulate in Planul de Seful de santier Pe tot parcursul
masuri de securitatea si sanatatea muncii si Coordonator SSM si executarii lucrarii
protectia mediului protectia mediului
3. Instruiri ale sefilor de santiere si Responsabil mediu Conform
Coordonatorilor SSM si prot. mediului program instruire
La inceputul
executarii lucrarii
8. Lista dotarilor si a materialelor necesare sistarii poluarii accidentale:

- nisip
- rumegus
- perii de maturat
- lopeti
- furtune de apa
- hidranti de incendiu
- containere
- mijloace de transport.
199
ANEXA 9
PROCEDURA DE ACORDARE A
PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
1.Lesinul (lipotimia)
Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului. O persoana care lesina
va fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.
Pot exista simptome care preced lesinul: pierdere de echilibru, paliditate, transpiratie.
Se pot lua urmatoarele masuri preventive:
-se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
-se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
-daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10-30 cm. fata de sol.
Primul ajutor
-se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;
-se slabesc hainele la gat, piept si talie;
-se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
-se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
-se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat cunostinta.
ATENTIE!
• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza
cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Trebuie avuta in vedere o astfel de
posibilitate, mai ales cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu
este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu este rapida si completa este necesar ajutor medical.
2.Sincopa
Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si este cauzata
aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (ca plexul abdominal, barbie, gat,
testicule) sau de boli de inima, hemoragii, boli vasculare.
In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si poate chiar
disparea.
Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespunzatoare.
Se asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.
3.Contuzii, vanatai
Contuziile sau vanataile produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare. Primul
ajutor urmareste sa reduca alimentarea cu sange a zonei respective si sa diminueze durerea
si inflamatia.
Cea mai buna solutie consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheata (in
reprize de 15 minute), culcarea persoanei si ridicarea membrului ranit;
O compresa rece se poate realiza prin inmuierea unui prosop in apa rece, stoarcerea lui de
excesul de apa si infasurarea acestuia in jurul partii afectate. Se mai poate turna din cand in
cand apa rece peste compresa, sau aceasta poate fi inlocuita cu o alta;
200
Punga cu gheata poate fi pregatita astfel: se umple o punga de plastic sau de cauciuc cu
gheata sparta, apoi se scoate aerul din ea si se inchide bine ca sa nu se scurga apa. Punga se
inveleste intr-un prosop si se aplica cu atentie pe rana, in reprize de 15 minute. Schimbati
gheata daca este necesar. Nu aplicati punga cu gheata direct pe piele!
4.Plagi minore cu sangerari
Plagile minore cu sangerari mici, cum ar fi juliturile, taieturile mici si zgarieturile minore pot fi
spalate cu apa de la robinet si sapun daca sunt murdare. Apoi vor fi sterse cu tifon steril si
acoperite cu pansament special preparat sau improvizat.
5.Plagi grave cu sangerare abundenta
Plagile grave cu sangerare abundenta necesita o apasare continua si directa. Daca rana este
mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale inainte de a
se apasa. S-ar putea sa fie timp doar pentru extragerea unor corpuri straine din rana. Corpurile
straine infipte nu trebuie scoase.
6.Plagi cu un corp strain infipt
Plagile cu un corp strain infipt necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate sa
compromita vasele de sange retezate in adancimea ranii.
NU modificati potitia si NU scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in rana, din cauza
pericolului de sangerare. Bandajati rana de jur imprejurul obiectului pentru a impiedica
deplasarea lui, bandaj care sa preseze pe locul care inconjoara obiectul, sa imobilizeze
membrul si sa impiedice o ranire suplimentara.
Daca obiectul infipt este mic si nu iese prea mult din rana, acordati primul ajutor astfel:
•acoperiti usor rana si obiectul cu pansament, avand grija sa nu apasati pe obiect;
•faceti un bandaj circular destul de mare ca sa acopere toata rana;
•puneti acest bandaj pe pansament si asigurati-va ca obiectul nu este presat;
•infasurati acest bandaj cu o fasa ingusta.
Daca obiectul este lung si a ramas prea mult afara din rana, procedati astfel:
•faceti un pansament in jurul obiectului pentru a acoperi rana;
•puneti in jurul obiectului comprese pentru a-l impiedica sa se miste;
•fixati compresele cu un bandaj ingust avand grija sa nu se exercite presiune asupra obiectului
infipt.
7.Plagi prin intepare

E posibil ca plagile prin intepare sa nu prezinte o sangerare externa abundenta, dar ele pot
provoca o sangerare interna, mai ales daca rana este la piept (torace)sau abdomen. Unele
dintre aceste rani, cum ar fi cele prin impuscare, pot avea un orificiu la intrare si unul la iesire.
Astfel de rani sunt serioase, pentru ca tesuturile interne sunt distruse si exista sangerare
interna si infectie in profunzimea ranii. Controlati sangerea si acordati primul ajutor pentru rani.
8.Plagi prin strivire

Reprezinta vatamari grave ale membrelor sau ale intregului corp produse de materiale grele
ca: nisip, zidarie, utilaje sau altele de acest fel. Tesuturile sunt distruse pe intindere mare, iar
organele interbe pot fi rupte. Plagile prin strivire pot fi agravate si prin fracturi. Plagile prin
strivire la o scara mai mica, cum ar fi cea a unei maini, sunt grave, dar nu reprezinta in general
un pericol mortal.
201
Plagile grave prin strivire pot produce complicatii grave, ajungand pana la soc si insuficienta
renala, chiar daca ranitul nu prezinta semne si simptome de soc la scoaterea de la locul
accidentului. Astfel:
-opriti sangerarea (sangerarile);
-aplicati pungi cu gheata pe zona ranita;
-tratati impotriva socului.
9.Plagile palmei
Plagile palmei produc de obicei sangerari abundente pentru ca zona este foarte vascularizata.
Dati primul ajutor pentru o rana de-a latul palmei (transversala) astfel:
-acoperiti rana cu un pansament gros;
-indoiti degetele peste pansament ca sa se formeze pumnul si sa apese pe rana;
-bandajati mana inchisa cu un bandaj triunghiular, cu centrul pe interiorul incheieturii pumnului,
aduceti capetele de jur imprejurul mainii ca sa se incruciseze in diagonala peste degete si
legati in jurul incheieturii;
-ridicati si sprijiniti mana intr-o esarfa.
Daca rana este longitudinala (de-a latul palmei) procedati astfel:
-puneti pansamentul pe rana si bandajati mana cu degetele intinse. O fasa aplicata in jurul
mainii va mentine rana inchisa;
-ridicati si sprijiniti mana cu o esarfa.
10.Sangerarile din limba sau obraz
In acest caz folositi un pansament steril sau o carpa curata si apasati pe rana cu degetul mare
si cu un alt deget pana inceteaza sangerarea.
11.Sangerari la nivelul scalpului

Sangerarile la nivelul scalpului (pielii paroase a acapului) pot fi serioase daca sunt complicate
cu o fractura a craniului sau prin existenta unui obiect infipt. Cand acordati primul ajutor in
astfel de cazuri, evitati sa palpati, sa apasati sau sa infectati rana. Procedati astfel:
-curatati rana de murdarie;
-aplicati un pansament gros, steril, care sa fie destul de mare pentru a depasi marginile ranii si
bandajati strans;
-daca aveti de-a face cu un obiect infipt, aplicati un pansament compresiv in jurul lui.
13.Sangerarile din nas
Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o
lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o fractura a craniului
(si atunci NU opriti curgerea sangelui). Acordati primul ajutor astfel:
-asezati ranitul in pozitie sezand, cu capul inclinat usor in fata;
-puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ 10
minute, respirand pe gura;
-desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
-spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
-indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a
oprit, pentru ca cheagul format sa nu se desprinda;
-daca in urma acestor masuri sangererea nu se opreste, duceti accidentatul la spital.
202
14.Sangerari din urechi

Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui. Acest simptom indica
o fractura craniana, ceea ce este foarte grav. Procedati astfe:
-NU incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide;
-NU acoperiti urechea cu tifon;
-anuntati medicul imediat si acordati primul ajutor astfel:
•aplicati un bandaj cervical;
•puneti un pansament steril lejer pe ureche;
•culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea superioara a
corpului usor ridicata;
•daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare pe partea
afectata;
•controlati respiratia si circulatia;
•luati masurile impotriva socului.
15.FRACTURI
Prin fractura se intelege intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte, orice rupere,
zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de
la inaltime, lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire, etc.).
Toate oasele se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale
membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate in diferite
activitati profesionale, casnice, sportive, etc. De asemenea trebuie evitate:
•Suprafetele accidentate sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.;
•Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase;
•Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada;
•Folosirea scarilor pliante defecte, a scarilor neasigurate;
•Neutilizarea balustradelor si centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime.
Tipuri de fracturi
Fractura directa se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de actiune a
agentului agresor (de exemplu: caderea unei greutati pe copasa, gamba, mana; o lovitura
aplicata pe coloana, fractura prin glont).
Acest tip de fractura intereseaza in special oasele care nu au toata suprafata acoperita de
muschi (cubitus, tibie, clavicula)
Fractura indirecta este fractura care se produce la distanta de locul de aplicare a fortei
respective, deci de locul de actiune a agentului agresor. Fractura indirecta se poate produce
prin:
•Flexie. Agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta extremitate fiind
fixata; osul se rupe acolo unde curbura este mai mare (de exemplu, fractura de clavicula prin
caderea pe umar, fractura gatului femururlui prin cadere pe genunchi, etc.);
•Rasucire. In general, in aceasta categorie se incadreaza accidentele provocate de prinderea
hainelor sau membrelor de o masina, banda, agregat, fapt care duce la ruperea oaselor la
203
distanta prin fracturi spiroide (de exemplu, fractura coastei prin rotirea violenta a corpului, in
timp ce piciorul este blocat pe sol);
•Tractiune. Un segment de membru este prins si atarna sau este tras de un agregat
producandu-se si o mica rotatie;
•Presiune. Cele mai frecvente fracturi prin presiune se produc prin caderi de la inaltime:
fracturi de calcai, genunchi, sold si coloana vertebrala in cazul caderilor in picioare; fracturi de
antebrat, brat si clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Fracturile complete intereseaza osul pe toata grosimea sa, avad forme variabile: de-a
curmezisul, piezisa, spiralata. In raport cu pozitia fragmentelor osoase (ramase sau nu in
contact) fracturile complete pot fi:
•Cu deplasare (mai grave). Deplasarea fragmentelor osoase se poate produce de-a lungul,
de-a curmezisul osului sau capetele oaselor se incaleca;
•Fara deplasare (mai putin grave).
Fracturile mai pot fi:
•inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta;
•deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de fractura comunica cu exteriorul.
Fracturile deschise sunt mai grave, ele fiind insotite de hemoragii (uneori foarte importante) si
putand fi complicate cu infectii.
Fracturile pot fi unice (un singur focar de fractura) sau multiple (mai multe focare).
O fractura complicata este aceea in care oasele au produs si leziuni ale organelor interne
precum rupturi ale vaselor de sange, ficatului, plamanilor sau splinei.
Alti termeni sunt utilizati pentru a descrie tipuri particulare de fracturi, dar caracteristicile
acestora nu pot fi determinate la primul ajutor. Astfel:
-daca un os este rupt in mai mult de doua segmente, atunci se spune ca este zdrobit (fractura
cominutiva);
-o ruptura incompleta este numita fisura;
-fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care includ suprafata de crestere a
oaselor lungi);
-fracturile diafizare sunt leziuni ale segmentului osos dintre capetele unui os lung;
-ruperile produse de tensiuni repetate sunt numite fracturi de oboseala;
-ruperile produse prin boli osoase sunt fracturi patologice.
Semne si simptome
Inainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut necesar ca salvatorul sa se
informeze asupra agentului agresor, a modului de actiune a acestuia precum si asupra caror
parti din organism a actionat.
Trebuie suspectata fractura daca:
-traumatismul este produs de o forta externa puternica;
- s-a auzit o troznitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaza cu atentie si bladete pentru a nu provoca leziuni
suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul de
deformare. Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.
Semne de probabilitate:
•Durerea si sensibilitatea dureroasa sunt maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii sau
palparii portiunii ranite; trebuie avut in vedere faptul ca si o simpla contuzie musculara poate
provoca durere.
204
•Deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractura, dar si hematomul si luxatia pot
deforma zona afectata.
•Impotenta functionala pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii partii ranite
este intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii (uneori lipsa miscarii nu este decat
un act de aparare impotriva durerii).
•Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a fragmenetelor osoase) poate fi
un semn pretios, dar el poate aparea si in luxatie.
•Vanataia (echimoza) apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii si indica difuzarea
sangelui din focarul de fractura in straturile pielii. Acest semn poate aparea si dupa o contuzie
simpla.
Semne sigure:
•Miscarea anormala ivita in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura completa.
Aceasta insa nu trebuie sa fie cautata de salvator indoind gamba, coapsa, bratul sau
antebratul victimei. Ea poate fi observata in timp ce accidentatul se misca sau se agita din
cauza durerii; cel mult i se cere sa-si ridice membrul in cauza, putandu-se constata atunci ca
miscarea nu se transmite extremitatii acestuia.
•Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea segmentelor osoase intre ele, in timp ce
accidentatul executa o miscare; este periculos sa fie cautata in mod intentionat deoarece pot fi
provocate complicatii.
Primul ajutor in fracturi are rolul sa previna complicatiile si leziunile ulterioare si sa
diminueze durerea si umflarea zonei.
Ce nu trebuie facut:
-Nu trebuie sa se actioneze brutal sau sa i se impuna victimei miscari inutile.
-Victima nu trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii, pentru
ca toate acestea pot sa provoace complicatii: accentuarea durerii (cauza a socului),
deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi, vase de sange
sau nervi provocand hemoragii sau paralizii, transformarea fracturii inchise intr-una deschisa,
ceea ce implica, de asemenea, o serie de complicatii in plus.
Ce trebuie facut:
-primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol
pentru salvator sau pentru victima. In acest caz, victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc
sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate;
-in cazul de fractura deschisa trebuie procedat mai intai la oprirea hemoragiei si la pansarea
ranii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar nu trebuie fortat sa intre
inapoi in rana.
-ca si in alte traumatisme este necesara administrarea unui calmant (antinevralgic,
algocalmin. etc.) pentru a diminua durerea.
-obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii
pentru a prevenii complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul
atelelor confectionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de scandura sau
placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc.)
Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
•Ca regula generala, orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de
deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal).
•La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura ( sau membrul se
aseaza intr-o gutiera speciala).
205
•Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stajeni
circulatia sau a nu mari durerea.
•Se evita aplicarea atelelorpe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata antero-
interna a gambei, de pilda).
•Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu vata.
•Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata –in aparat gipsat-
urmand sa se faca la un serviciu medical de specialitate). Trebuie sa se aiba in vedere ca fasa
prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga este
egala cu lipsa imobilizarii.
•Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati. Nodurile de la
materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
•Cel putin doua persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizarii. Una ridica membrul
fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii, iar cealalta persoana
aplica atelele si trage fasa.
-Transportarea accidentatului la spital urmeaza dupa imobilizare. Pana atunci se va
asigura in continuare supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile
necesare pentru prevenirea socului: acoperirea cu pleduri sau haine, administrarea de
calmante pentru durere si de lichide, daca victima este constienta.
206
ANEXA 10
18. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
18.1. OBLIGATIILE GENERALE ALE LUCRATORILOR PRIVIND PREVENIREA SI

STINGEREA INCENDIILOR
In domeniul prevenirii si apararii impotriva incendiilor salariatii au urmatoarele obligatii

generale:
1.Cunoasterea si respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor la locul de munca;
2.Participarea la instructajele si actiunile instructiv-educative organizate in vederea prevenirii
incendiilor si la exercitiile si aplicatiile de stingere a incendiilor, precum si de evacuare a
persoanelor si a bunurilor;
3.Anuntarea imediata a sefilor ierarhici despre existenta unor imprejurari de natura sa
provoace incendii sau a aparitiei acestora;
4.Respectarea regulilor stabilite privind fumatul si introducerea de tigari, chibrituri, brichete,
etc., in locurile in care sunt interzise, precum si a regulilor referitoare la executarea unor
operatiuni sau unor lucrari sau la folosirea unor mijloace care pot provoca incendii (sudura, foc
deschis, modificari neautorizate sau improvizatii la instalatiile si aparatele electrice si de
incalzire, scule necorespunzatoare, etc.);
5. Verificarea obligatorie a locurilor de munca la inceperea si la terminarea programului de
lucru, in vederea depistarii si inlaturarii unor eventiuale pericole si cauze de incendiu,
mentinerea permanenta a curateniei si ordinii pe locurile de munca;
6. Mentinerea, in buna stare de utilizare, a mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor de
la locul de munca si neutilizarea acestora in alte scopuri;
7. Acordarea ajutorului, atat cat este posibil, oricarui salariat, aflat intr-o situatie de pericol fara
a-si risca propria viata.
207
18.2. INSTRUCTIUNI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE SPATIILOR

PENTRU DEPOZITARE
1.Este interzisa depozitarea materialelor in spatiile libere, de siguranta si pe caile de acces si

evacuare.
2.Depozitarea materialelor, se va face pe stive, separate si distantate.
3.Materialele ambalate in ambalaje cu forme geometrice regulate vor fi depozitate in stive,
ordonat asezate (pentru a nu se prabusi), a caror inaltime nu va fi mai mare de 1,5 ori latura
mica a bazei.
4.In depozite, vor fi respectate distantele de siguranta fata de elementele de incalzire si
corpurile de iluminat, care vor fi de 0,9 m. De asemenea, vor fi lasate libere caile de acces la
tablouri electrice si la stingatoare.
5. Stivele de materiale vor fi astfel amplasate, incat sa se asigure o trecere principala, cu
latimea de 2 m, dispusa in directia usilor principale, iar transversal, distante de minim 0,8 m,
pentru a se inlesni transportul si interventiile, in caz de incendiu.
6. Intre stivele de materiale si peretii depozitului, se va lasa un spatiu minim de 0,6 m.
7.Intre stivele de materiale si peretii depozitului, se va lasa un spatiu minim de 0,6 m.
8.In depozite nu se vor utiliza lampi electrice portative, precum si orice tip de aparat electric
portativ.
9.Este interzis a se lasa deschis depozitul, in lipsa personalului de deservire a acestuia.
10.In spatiile de depozitare este interzis accesul persoanelor care nu lucreaza in gestiunea
respectiva.
11.Este interzis a se pastra in depozit motociclete, biciclete, geamantane, tuburi de oxigen,
carbid, sau alte obiecte straine de interiorul magaziei.
12.Aprinderea si utilizarea focurilor de orice natura, precum si fumatul, sunt strict interzise in
spatiile de depozitare.
13.Persoanele straine de locul de munca au acces in depozit numai in interes de serviciu, cu
obligatia de a respecta prezentele instructiuni referitoare la foc deschis, fumat, etc.
14.Pentru localizarea si stingerea incendiilor, izbucnite in spatiile pentru depozitare, se va
actiona asupra intregii suprafete incendiate cu pulbere si se va organiza, concomitent cu
stingerea, evacuarea bunurilor din incinta spatiului afectat.
208
18.3. PROCEDURA IN CAZ DE URGENTA
A. La descoperirea unui incendiu, orice persoana are urmatoarele obligatii:

1. Anuntarea IMEDIATA a incendiului sefului punctului de lucru;
2. Incercarea de stingere a focului, daca nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult
de un stingator; daca focul nu s-a stins evacuati imediat zona);
3. Anuntarea telefonica a pompierilor la numarul de urgenta 112, din cea mai apropiata
zona neafectata;
4. Comunicarea, catre conducerea societatii, a detaliilor referitoare la locatia exacta si
amploarea incendiului.
B. La declansarea alarmei de incendiu, salariatii sunt obligati sa actioneze astfel:

1. Inceteaza orice activitate;
2. Personalul salariat va opri instalatia sau aparatul la care lucreaza, prin actionarea
butonului de oprire;
3. Abandoneaza obiectele personale;
4. Lasa usile deschise;
5. Parasesc imediat locul de munca prin locurile indicate de membrii echipei de
interventie;
6. Merg catre locul de adunare stabilit;
7. Mentin libere caile de acces;
8. Urmeaza toate indicatiile primite de la membrii echipei de interventie;
9. Asista, daca este posibil, evacuarea in siguranta a persoanelor din zona afectata.
C. La declansarea alarmei de incendiu, membrii echipei de prima interventie sunt

obligati:
1. Sa intre in toate incaperile accesibile din zona de responsabilitate alocata
si sa dirijeze utilizatorii pentru evacuare;
2. Sa indrume utilizatorii catre cea mai apropiata cale/iesire de urgenta;
3. Sa mentina calmul utilizatorilor pe timpul evacuarii;
4. Sa mearga la punctul de adunare dupa evacuarea zonei;
5. Sa preia controlul asupra locului de adunare si sa se asigure ca nici o persoana nu
intra inapoi in cladire pana la primirea dispozitiei, in acest sens, a conducerii
societatii;
6. Sa participe la o analiza, dupa terminarea evenimentului si sa raporteze orice
dificultati intalnite in procesul de evacuare.
D. Procedura de contabilizare a persoanelor include registrul de poarta si informatiile

primite de la personalul santierului, dupa asigurarea validitatii informatiei. Se va tine cont de
starea emotiva a persoanelor intr-o astfel de situatie si se va incerca validarea informatiilor
primite prin consultarea a cel putin doua surse de informare.
209
E. Accesul pompierilor:
Accesul echipajelor specializate ale pompierilor se va face din Jud. Cluj, Com. Mun. Campia
Turzii, Str. Laminoristilor, Nr. 151, seful echipei de prima interventie va comunica pompierilor
detaliile incendiului (locatie, amploare, etc.), ii va informa cu privire la eventualele persoane
lipsa la apel (impreuna cu locatia presupusa a acestora) si va ramane la dispozitia acestora pe
durata operatiunii de stingere a incendiul.
210
Anexa Nr.11
Circulaţia în incintă
Pentru circulaţia în incintă se va respecta semnalizarea montată. Viteza maximă va fi

de 5 km/h. Viteza maxima pe drumurile tehnologice va fi de 30 km/h. Căile de circulaţie
pedestre nu se vor intersecta în principiu cu cele auto.
Autovehiculele si utilajele vor circula obligatoriu cu mijloace de semnalizare vizuala
pornite (faruri, girofaruri etc.)
211
Anexa 12
Semnalizarea de securitate si sanatate
CAI DE IESIRE SI DE EVACUARE
Direcţii de urmat Direcţii de urmat Direcţii de urmat Direcţii de urmat

(indicatii (indicatii (indicatii (indicatii
suplimentare) suplimentare) suplimentare) suplimentare)
Telefon pentru Brancardă Duş de securitate Curăţirea ochilor

primul ajutor sau
salvare
Centru de prim- Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare
ajutor
Căi / Ieşiri de Căi / Ieşiri de salvare

salvare
212
PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Furtum de incendiu Scară Extinctor Telefon pentru

cazurile de incendiu
Direcţii de urmat Direcţii de urmat Direcţii de urmat Direcţii de urmat

(indicaţii (indicaţii (indicaţii (indicaţii
suplimentare) suplimentare) suplimentare) suplimentare)
213
PANOURI DE OBLIGATIVITATE
Protecţie Protecţie obligatorie Protecţie obligatorie Protecţie obligatorie

obligatorie a a capului a urechilor a căilor respiratorii
ochilor
Protecţie Protecţie obligatorie Protecţie obligatorie Protecţia obligatorie

obligatorie a a mâinilor a corpului a fieţei
picioarelor
Protrecţie Trecere obligatorie Obligaţii generale

individuală pentru pietoni (însoţit, dacă este
obligatorie cazul, de un panou
îmoptriva căderii de suplimentar)
la înălţime
214
PANOURI DE AVERTIZARE
Materiale inflamabile Materiale explozive Materiale toxice Materiale corozive
Materiale Greutăţi suspendate Vehicule de Pericol electric

radioactive manipulare
Pericol general Radiaţii laser Materiale Radiaţii neionizante

combustibile
Câmp magnetic Pericol de Cădere cu Risc biologic

puternic împiedicare denivelare
Temperaturi Materiale nocive sau

scăzute iritante
215
PANOURI DE INTERZICERE
Fumatul interzis Fumatul şi focul Interzis accesul Interzisă singerea cu

deschis interzise pietonilor apă
Apă nepotabilă Accesul interzis Interzis vehiculelor A nu se atinge

persoanelor de manipulare a
neautorizate mărfurilor
SEMNALIZAREA OBSTACOLELOR SI A LOCURILOR PERICULOASE SI PENTRU

MARCAREA CAILOR DE CIRCULATIE
216
GESTURI CODIFICATE UTILIZABILE
Semnificatie Descriere Ilustrare

A. GESTURI GENERALE
START Bratele întinse orizontal, cu palmele
îndreptate in faţă
Atentie
Începerea executării comenzii

STOP Braţul drept orientat în sus, cu palma
îndreptată în faţă
Întrerupere
Încheierea mişcării
SFÂRŞITUL operaţiunii Mâinile împreunate la nivelul
pieptului
B. MIŞCĂRI VERTICALE
RIDICARE Braţul drept îndreptat în sus, cu
palma orientată în faţă şi descriind
lent un cerc
COBORÂRE Braţul drept îndreptat în jos, cu

palma spre interior şi descriind lent
un cerc
DISTANŢĂ VERTICALĂ Se indică distanţa necesară cu

ajutorul mâinilor
C. MISCĂRI ORIZIONTALE
ÎNAINTE Braţele îndoite, cu palmele în sus;
antebraţele se îndreaptă lent spre
partea superioară a corpului
ÎNAPOI Braţele îndoite, cu palmele în jos;

antebraţele se îndreaptă lent spre
partea inferioară a corpului
217
LA DREAPTA în raport cu Braţul drept întins, aproximativ
agentul de semnalizare orizontal, cu palma îndreptată în jos
se execută lent mişcări ale braţului
către dreapta
LA STÂNGA în raport cu agentul Braţul stâng întins, aproximativ

de semnalizare orizontal, cu palma îndreptată în jos
se execută lent mişcări ale braţului
către stânga
DISTANŢA ORIZONTALĂ Se indică cu mâinile distanţa

necesară
D. PERICOL
PERICOL Ambele braţe orientate în sus, cu
Oprire sau oprire de urgenţă palmele îndreptate în faţă
MIŞCĂRI RAPIDE Gesturile codificate care comandă

mişcările trebuie executate cu
rapiditate
MIŞCĂRI LENTE Gesturile codificate care comandă
mişcările trebuie executate foarte lent
218

PGSSM Fabrica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PGSSM Fabrica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LA LORRAINE S.R.L., Jud. Sibiu, Mun. Sibiu, Str. Aleea El Greco, Nr.

Nume Prenume Ing. Adrian Pop LIENERTH DANIEL

Functia Coordonator SSM Reprezentant LA LORRAINE SRL

PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

1. LISTA DE DIFUZARE EXTERNA

1. Con-a Operations S.R.L.

Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte de

Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de

Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul în materie de

Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale

Planul de securitate şi sănătate trebuie să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate

Planul de securitate şi sănătate contine următoarele:

Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia

Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a

2.1 PLANUL PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi

La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie să ţină

Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate în cel

Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/subantreprenor, planul

Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să se afle în

Denumirea investitiei: ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii:

”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,

3.2.ASIGURAREA CONDITIILOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

In scopul evitarii accidentelor de munca, a incendiilor si exploziilor,a

Pe toata perioada lucrarilor, in santierul ”EXTINDERE FABRICA LA LORRAINE FAZA 3”,

4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI

Pe masura incheierii contractelor de subantrepriza, prezentul plan va fi completat si

Privind SARCINA DE MUNCA

Privind MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele;

Responsabilitatea efectuarii operatiilor revine sefului punctului de lucru si a sefului de

CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE

Hidroizolarea elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului

Prevederi generale de SSM

Prevederi comune pentru lucrări de canalizare

Reguli privind transporturile cu mijloace publice.

CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE

La utilizarea sculelor şi dispozitivelor actionate mecanic şi electric, fixe sau portabile,

Zona unde se depozitează cofrajele va fi împrejmuită pe o distantă de 10 m de la

Se interzice, la fel ca la orice lucrare 1a înălţime, lucrul pe cofraje, precum şi

Montarea, exploatarea si demontarea cofrajelor

Componentele care alcătuiesc cofrajele pentru turnarea elementelor de beton

CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE

1. Tehnologia de pregătire şi formare a armăturilor pentru lucrări de armare a betonului va fi

CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE

Art.21. Înainte de începerea lucrărilor de montare, conducătorul punctului de lucru este

CERINTE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCA PENTRU SUDAREA ŞI

Prevederi comune pentru lucrări de sudură şi tăiere a metalelor.

1. Operaţiile de sudare prin topire vor corespunde prescripţiilor de instalare a

VALORILE MAXIME ADMISE ALE TENSIUNII DE MERS ÎN GOL A SURSELOR

STAS Locuri de -113V valoare de Exceptie fac redresoarele utilizate la procedee

1. În vederea diminuării la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers în gol,

SUDAREA CU ARC ELECTRIC IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

Sudarea şi tăierea cu plasmă

SUDAREA ŞI TĂIEREA CU GAZE - OXIACETILENICĂ

SUDAREA ŞI TĂIEREA METALELOR ÎN MEDII DEOSEBITE

Reguli privind transporturile cu mijloace publice.

CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE

1. Efectuarea oricărei lucrări sub tensiune de către personal necalificat şi neautorizat

1. În timpul operaţiilor de încărcare sau descărcare cu mijloace mecanizate