CERINȚE PROBA ORALĂ

Se dă un text literar / nonliterar / de graniță, care trebuie citit cu voce tare, iar apoi sunt formulate întrebări
care vizează atât înțelegerea textului, cât și exprimarea / argumentarea unui punct de vedere.

I. Înțelegerea textului
1. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

Receptorul textului poate fi:

- Specializat
- Nespecializat
- În curs de specializare (elevii, studenții)

2. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.

Stilurile funcţionale (limbajele funcţionale) sunt forme particulare ale limbii literare specializate în
a asigura comunicarea în condiţii specifice.

În limba română există cinci stiluri funcţionale: oficial – administrativ, tehnico – ştiinţific,
jurnalistic, beletristic şi colocvial.

Stilul oficial – administrativ

- este stilul relaţiilor oficiale, al negocierilor şi al corespondenţei oficiale

- se foloseşte în documente, în expuneri orale cu caracter juridic, administrativ, diplomatic, economic etc
- subcategorii: limbajul administrativ, limbajul corespondenţei de afaceri, cel politic, juridic, administrativ
- compuneri specifice scrise: cererea, adeverinţa, raportul, circulara, referatul, procesul – verbal, documente
legislative, politice, curriculum vitae, chitanţa, bonum etc.
- comunicarea are ca dominantă funcţia informativă
- dominanta textului juridic este funcţia normativă
- compuneri orale: alocuţiunea, discursul, intervenţia

Mărci caracteristice:

- stil nonartistic, obiectiv, neutru, impersonal, clar, precis, accesibil: creaţia lingvistică este eliminată
în favoarea stereotipiilor de limbaj
- textele redactate în stil oficial se caracterizează prin uniformitate, absenţa mărcilor subiective şi a
intenţiilor stilistice
- textele abundă în formule, clişee, tipare sintactice oficializate prin uz („Subsemnatul...domiciliat
în...posesor al cărţii de identitate cu seria...nr...vă rog a-mi aproba....)
- se folosesc frecvent forme verbale impersonale („s-a decis”), clişee lingvistice („având în vedere
că”)

Stilul tehnico – ştiinţific

- este folosit în lucrările, comunicările, dezbaterile ştiinţifice şi tehnice

- compuneri specifice: descrierea ştiinţifică, referatul, comunicarea orală / scrisă, articolul, studiul,
proiectul, sinteza, tratatul
- textele sunt nonliterare, cu funcţie informativă
- studiile / eseurile de istorie literară, de critică sau estetică alcătuiesc o categorie aparte de texte ştiinţifice,
în care sunt formulate judecăţi de valoare subiective, într-un discurs personalizat ce valorifică resursele
expresive ale limbajului

Mărci caracteristice

- este un stil nonartistic, ignorând deliberat orice marcă subiectivă

- comunicarea este neutră, lipsită de accente personale (preferinţă pentru „pluralul autorului”)
- comunicarea este caracterizată prin respectarea tuturor normelor limbii literare (fonetice,
gramaticale, de punctuaţie)
- lexicul este lipsit de ambiguitate, se evită omonimia
- cuvintele sunt mai ales monosemantice, se folosesc neologisme internaţionale
- este un stil denotativ, bazat pe proprietatea termenilor

Stilul jurnalistic / publicistic

- se foloseşte în mass – media

- compuneri specifice: articolul de presă, cronica, interviul, reportajul, dezbaterea publică, recenzia,
anunţul, reclama etc.
- are caracter eterogen, împrumutând tipuride discurs specifice altor stiluri funcţionale
- textele publicistice au funcţie informativă şi persuasivă (inducerea unui curent de opinie, influenţarea
lectorilor)
- subcategorie cu mărci distinctive: stilul publicitar (predomină funcţia persuasivă, strategii textuale menite
să capteze atenţia, să convingă potenţialii beneficiari ai serviciilor)

Mărci caracteristice:

- stilul îmbină elemente informative şi afective

- atitudine marcată subiectiv, expresivitate stridentă menită să capteze interesul, paletă lexicală cu
accent pe termenii de culoare (neologisme, regionalisme, argotisme, termeni literar – artistici)
- lexicul folosit este bogat, sinonimia este bine ilustrată
- titlurile sunt de obicei construcţii nominale, contraste, capabile să sintetizeze informaţia
- în stilul publicistic se regăsesc multe elemente ale stilului beletristic, structuri şi construcţii inedite,
figuri de stil frapante, formule retorice, cuvinte şi sintagme simbol (titluri, maxime, citate)

Stilul beletristic

- se foloseşte în operele literare

- comunicarea literară activează funcţia poetică a limbajului, având ca finalităţi comunicarea literară,
cunoaşterea artistică şi emoţia estetică

Mărci caracteristice:

- textul are forţă de sugestie şi expresivitate, se adresează imaginaţiei şi sensibilităţii

 - valorifică toate categoriile lexicale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme), dezvoltă
sensuri conotative
- valorifică resursele expresive ale foneticii, lexicului, morfologiei, sintaxei
- figurile de stil sunt cele mai importante mijloace expresive
- stilul beletristic este puternic marcat subiectiv, caracterizat prin „abateri” expresive de la normele
limbii literare

Stilul colocvial

- se foloseşte în conversaţia particulară, uzuală, în corespondenţa particulară (scrisoarea, biletul, jurnalul,

telegrama)
- jurnalul literar şi memoriile sunt „scrieri de graniţă”, texte nonficţionale în care stilul colocvial se asociază
celui beletristic

Mărci caracteristice:

- are caracter spontan, neelaborat, caracteristici ale oralităţii, lexic variat, natural, mărci ale
subiectivităţii
- este puternic individualizat, reliefând gradul de instrucţie, cultura, mediul socio – profesional

3. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? – aici se
realizează un rezumat al textului suport

4. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc. ).
Argumentează-ți rîspunsul.

Textul argumentativ: prezintă conectori și structuri specifice

Textul descriptiv: predomină substantivele și adjectivele
Textul epistolar: scrisoarea, cu formule specifice de adresare, încheiere, localitate, dată etc.
Text informativ: text nonliterar care oferă, într-un limbaj concis, informații despre anumite aspecte ale
realității
Text memorialistic: memorii, jurnale, amintiri, autobiografii – raportare atât la evenimente obiective,
istorice, reale, cât și la evenimente personale
Text narativ: de regulă sunt texte literare, în care se prezintă acțiuni realizate de personaje;
o predomină verbul
o se întâlnesc elemente de timp și de spațiu
o unele texte narative se întâlnesc în stilul jurnalistic / publicistic

II. Exprimarea / argumentarea unui punct de vedere

Care este opinia ta despre.........? Motivează-ți răspunsul.

La această cerință, realizați un text argumentativ, întocmai ca la subiectul 1 b de la scris.