Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Irina Holdevici - Psihoterapia Anxietatii
Irina Holdevici - Psihoterapia Anxietatii
PSIHOTERAPIA
ANXIETATII
Abordari
cognitiv-comportamentale
I.S.B.N.973-85525-2-4
CUPRINS
Cuvant inainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Introducere . . . . ............................. 9
Cap. 1. Teoria cognitiva �i modele Ie anxietatii . . . . . . 17
Cap.
. 2. Evolutia psihoterapiei
cognitiv-comportamentale . .. ........... 28
Cap. 3. Evaluarea in terapia
cognitiv-comportamentala . . . . . . . 37
Cap.4. Metode comportamentale de psihoterapie
a tulburarilor anxioase . ... .... ......... ..7 3
Cap.5. Aspectele cognitive
ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale
a tulburarilor anxioase . . . ..... ..... .... .1 0 7
Cap. 6. Psihoterapia cognitiv-comportamentaHi
in tulburarile fobice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 37
Cap. 7. Psihoterapia cognitiv-comportamentaHi
a agorafobiei �i a atacurilor de panica . . . . . . . 1 98
Cap.8. Psihoterapia tulburarii anxioase generalizate . . 22 9
Cap. 9. Psihoterapia cognitiva
in cazul tulburarii hipocondriace . . . . . . .. . . 255
.
Bibliografie selectiva . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .. .389 .
Cuvint inainte
Schemele disfuncponale
Distorsionirile cognitive
I Experiente invatate I
Simptome de anxietate
Distorsionan cognitive
psihoterapia anxietalii 27
A B C
Ce s-a petrecut Ce s-a petrecut Ce s-a petrecut
inainte? acwn? dupa aceea?
j/
comportamental.
Se manifesm aceste t
Tehnicile se utilizeaza uneori combinat.
comportamente la un
nivel semnificativ?
Aplicarea unor metode terapeutice de control al raspun-
�
--It"'" Invatarea unor noi
surilor (reactiilor) subiectilor.
Ex. : modelarea, antrenarea unor deprinderi de compor-
S·
�
tament social, tehnici de expunere (rapida, treptata),
tipuri de compor- -
-..
�tie cel mai bine, chiar dadi la nivel intuitiv, care este problema sa
�i care sunt prioritatile pe care trebuie sa Ie aiba in vedere demer
suI terapeutic. Desigur, nu este yorba de 0 regula rigida �i abso
luta, dar oricum definirea problemei �i prioritatile in abordare tre
buie discutate �i negociate cu pacientul.
Wells ( 1 999) subliniaza ca evaluarea specifica terapiei cog
nitive cuprinde: interviul clinic, chestionare, metoda observatiei �i
tehnica autoevaluarii starilor emotionale. Metoda cea mai frec
vent utilizata de catre speciali�ti este cea a interviului clinic.
Acel�i autor se refera la doua tipuri de interviu:
- interviul standardizat de diagnostic;
- interviul clinic de evaluare.
Interviul standardizat de diagnostic este riguros �i struc
turat pe baza clasificarilor utilizate in psihiatrie. Un astfel de inter
viu este Interviul Clinic Structural bazat pe clasificarile din Ma
nualul Diagnostic �i Statistic al Asociatiei Psihiatrilor Americani
(D.S.M. IV - S.C.I.D. IV, APA, 1 994). Obiectivul acestui interviu
este stabilirea diagnosticului pentru 0 problema psihiatridi sau
pentru 0 combinatie de probleme.
Spre deosebire de acesta, interviul clinic propriu-zis este se
mistructurat �i nu i�i propune sa stabileascii un diagnostic. Acesta
este mai flexibil �i serve�te mai bine scopurilor terapiei cognitive.
Obiectivele generale ale evaliiurii in terapia cognitiva sunt
urmatoarele:
- identificarea problemelor;
- obtinerea unor informatii referitoare la procese1e cogni-
tive implicate in mentinerea simptomelor;
- diagnosticarea nivelului prezent �i trecut de functionare
psihica a pacientului;
- monitorizarea efectelor tratamentului.
�a cum am mai subliniat, obiectivul initial al evaluarii
este identificarea �i concretizarea problemei pentru care pacientul
se adreseaza terapeutului. Acest lucru se poate realiza prin defi
nirea acesteia in termeni masurabili, rezultati in unna aplicarii
UDor chestionare sau scale de autoevaluare.
44 Irina Holdevici
4 Total de acord.
=
Faetorii ehestionarului:
1 Rezolvare de probleme �i eonvingeri legate de rolul pozitiv al
=
ingrijorarilor.
2 Ganduri referitoare la autoeontrol.
=
3 Efieienta metaeognitiilor.
=
responsabilitatii �i superstitiile).
5 Co�tientizarea propriilor eognitii.
=
Factori: 1 2 3 4 5
Numiirul 1 2 3 7 4
intrebiirii: 9 5 10 15 6
12 8 16 17 14
22 11 24 19 20*
26 13 28 29 23
27 18 43 34 25
30 21 47 37 61
32 31 51 39
35 33 57 41*
38 36 58 49
44* 40 50
46 42 55
52 45 59
54 48
56 53
60 64
62
63
65
- de spatii aglomerate;
- de calatorii cu avionul;
- de sarcina;
- de faptul ca va le�ina;
- de interventii chirurgicale;
- de poduri;
- de scan rulante;
- de a participa la slujba religioasa de la biserica;
- de foc;
- de intuneric;
- de accidente;
- de oameni infinni;
- de intuneric.
La 0 analiza mai atenta, pacienta a realizat 0 noua c1asifi
care a fobiilor sale:
I. Fobia de inaItime ce inc1udea:
- fobia de a zbura cu avionul;
- de poduri;
- de scan rulante.
II. Fobia de a fi prinsa ca mtr-o capcana:
- de ascensor;
- de metrou;
- de locuri aglomerate;
- de a participa la slujba r-eligioasa de la biserica.
III. Fobia de deforman fizice:
- de foc;
- de sarcina;
- de le�in;
- de accidente;
- de interventii chirurgicale;
- de oameni infirmi.
N. Fobii irationale: de intuneric.
Automonitorizarea
Data
Interviul clinic
Analiza cognitiv-comportamentali
A � B � C
Vorbit in public Ce va fi daca rna Anxietate.
"
voi bilbai.?" Tremor.
Toti rna vor privi" Valuri de caldura.
"
,,Ei vor crede ca Vorbire ezitanta.
sunt un prost" Senzatie de sufo-
"imi voi pierde care.
controlul" Incordare muscu
lara.
Comportament:
Evitarea situatiei.
Ie�ire rapida din
situatie.
Repetare mentala a
ceea ce dore�te sa
spuna.
Respiratie foqata.
Evitarea contactului
vizual.
psihoterapia anxietii/ii 69
Analiza longitudinali
Prezentare de caz:
Groaza de pisici a terorizat-o pe Ana inca din eopilarie.
Acum, la 30 de ani, inginera �i mama a doi eopii, ea nu se poate
elibera de acest eomportament absurd. Nu vizita familiile eu pi
sici, se uita atent pe strada ea nu cumva sa apara vreo pisica �i nu
intra in magazine Ie unde ar fi putut inmlni aeeste animale.
Sotul ei, diplomat de eariera, nu a luat la ineeput in serios
fobia soliei, dar mai mrziu, eand aceasta refuza sa participe la
receptii in case unde existau pisici, a inceput sa se enerveze tot
mai mult, casnicia lor ftind serios amenintata.
Prezentare de caz:
Marian, un tfular de 23 de ani, casatorit, se afla intr-un auto
buz aglomerat cand a avut loe primul sau atac de panica. EI a avut
senzatia de lipsa de aer, i s-au muiat picioarele �i era convins ca
va le�ina. Cu mare dificultate a coborat din autobuz, a ajuns acasa
�i a chemat medicul. Consultatia nu a pus in evidenta nimic pato
logic.
Din acel moment, tanaruI a lnceput sa fie cuprins de 0 tea
rna putemica legati de faptuI ca atacul s-ar putea repeta. Cum era
de �teptat, urmatoare1e atacuri de panica s-au produs peste dow
zile in autobuz �i apoi in lift. La scurt timp, pacientul nu a mai
awt eurajul sa utilizeze niei un mijloc de transport sau ascensorul,
el deplasandu-se pe jos la serviciu �i evitand sa mai mearga in
vizita, la restaurant sau la teatru. Sotia, plictisita de comporta
mentul sau, I-a parasit.
Pacientul s-a prezentat la psihoterapie dupa 10 ani, timp in
care a trait cu fobiile sale. Motivul care I-a determinat sa se adre
seze psihologului a fost acela ca, in timpul unei �edinte impor
tante, a fost cuprins de panica �i a ie�it din sala, fapt ce i-a peri
clitat situatia profesionala.
Terapeutul a realizat 0 ierarhie a situatiilor anxiogene, por
nind de Ia cele mai putin anxiogene pana Ia cele puternic anxio-
gene.
Marian a considerat ca a folosi liftul reprezinta 0 situatie
mai putin anxiogena. Astfel, prima sarcina pentru acasa a constat
in utilizarea ascensorului din biocul in care locuia, timp de 30 de
minute pe zi. Terapeutul i-a explicat doua lucruri, �i anwne ca daca
atacul de panica se va produce, nu i se va intfunpla nimic ingrozi
tor (nu va le�ina, nu va paraliza, nu va muri), iar in al doilea rand
ca, daca va rezista suficient timp, ataeul de panica va disparea.
intr-o etapa ulterioara a terapiei s-a lucrat asupra fobiei de
a calatori cu metroul; i s-a sugerat la inceput sa-�i imagineze 0
calatorie cu metroul, asociind imaginile respective cu 0 stare de
calm �i relaxare. Apoi i s-a cernt sa realizeze 0 calatorie eu me
troul timp de 0 j umatate de ora pe zi, evitand orele de varf. Trei
psihoterapia anxietiiJii 77
Prezentare de caz:
Marcela era cea mai buna studenta din an �i a fost aleasa �i
Miss-Boboc in anul I. Pentru ca Iacea parte din Liga studentilor,
ea a fost obligata sa tina un discurs in fata colegilor la tenninarea
sesiunii din anul II. Pentru ca era foarte obosita dupa ultimul exa
men (nu dormise doua nopti), ea a fost emotionata in timpul cu
vantani, i-au tremurat mainile �i vocea, iar un coleg a comentat,
spunand ca nu a vazut-o niciodata amt de nervoasa. Marcela nu a
uitat incidentul, gandindu-se mereu la situatia respectiva in vacan
ta de vara ("Dare voi fi emotionata ori de cate ori voi vorbi in pu
blic? "; "Dare nu cumva vor observa ceilalti cat imi este de teama
�i cum imi tremura mainile?" etc.).
In ultimul an �i in timpul masteratului anxietatea ei s-a
accentuat tot mai mult. Dupa terminarea facultatii s-a casatorit �i
a primit un post de preparator la facultate.
In timpul orelor de seminar se temea sa tina 0 carte in mana
pentru ca studeqii sa nu observe cum ii tremura mainile. Treptat,
ea a inceput sa refuze sa mearga in vizita de teama ca ceilalti ar
observa nervozitatea ei, a incetat sa mai invite prieteni acasa pen
tm ca ii era fuca de faptul ca mainile ii vor tremura �i va varsa
ce�tile de cafea �i in cele din urma a renuntat la cariera universi
tara, care se anunta stralucita, devenind casnica.
Prezentare de caz:
Un barbat de 40 de ani, George, s-a prezentat la psihote
rapie pentru lipsa de incredere in sine.
George este fiul unei familii cu pozitie sociala inaltii, el
descriindu-�i mama ca pe 0 femeie egoism, care izbutea sa creeze
in casa 0 atmosfera incordatii, iar tatiil ca pe un om slab, lara per
sonalitate.
George fusese educat mai mult de femeile angajate de fa
milie �i apoi trimis la liceu �i la facultate in alt or�. Pacientul i�i
amintea cu neplacere faptul ca nici macar nu primea scrisori de la
parintii lui atunci caud locuia la camino
in aceste conditii i-a aparut teama ca nu-l va iubi nimeni, ca
nimanui nu-i pasa de el, ca va trece prin viata r
ara sa iubeasca sau
sa fie iubit, ceea ce s-a �i petrecut pana la un punct.
Subiectul s-a casatorit de dow ori, dar in ambele cazuri
s-a ajuns la divort pentru ca George interpreta orice critica sau
psihoterapia anxietiilii 81
1----41-----11--
-- 1 -----I---I
-+-
o 25 50 75 1 00
perfect foarte �a �l �a foarte incordare
relaxat relaxat incordat totala
viata de zi cu zi. Pentru a realiza mai eficient acest lucru, cei doi
autori recomanda unnatorul exercitiu de relaxare (Fensterheim �i
lean Baer, 1 977): "Inspirati profund �i tineti-va respiratia timp de
aproximativ 7 secunde. (Se poate porni eventual de la 2-3 secUD
de). Expirati apoi lent �i pre1ungit. Pe masma ce expirati, va rea
"
mintiti de scena placuta �i relaxati progresiv intregul corp .
Practicati acest exercitiu la fiecare ora (el dureaza aproxi
mativ 1 0 secunde).
o data exercitiul invatat, utilizati-I atunci cand depistati cel
mai mic semn de tensiune sau c§.nd va cuprinde 0 stare de teama.
Prezentare de caz
Mariana, secretara unui patron de firma, se simtea ingrozi
tor c§.nd �eful 0 privea peste umar atunci cand lucra la calculator.
Ea I-a rugat de mai multe ori sa nu mai procedeze �a, dar el i-a
raspuns ca este patron �i face ce vrea. C§.nd se petrecea acest lu
cru, fetei i se incordau ceafa, gatul, umerii �i stomacul.
Dupa doua saptiimaru de exercitii de relaxare realizate in
cabinetul de psihoterapie �i acasa, Mariana a fost capabila sa-�i
relaxeze musculatura �i in timp ce lucra, iar teama ei de patron a
disparut.
bil sa fadi fata mai bine situaliilor care il sperie. Acest lucru se
poate realiza prin trei metode (Fensterheim �i Jean Baer, 1 977):
I Oprirea gandurilor;
-
n Comutarea gandurilor;
-
L Oprirea gandurilor
Gandurile specifice anxietatii anticipatorii sunt deosebit de
persistente, de�ate pardi de situatia ins�i �i se caracterizeaza
printr-o creativitate deosebita, desigur, in sens negativ, ele fiind
capabile sa creeze 0 adevarata profetie autoimplinita.
Dacii subiectul i�i spune mereu: "daea voi zbura cu avionul
voi face 0 cnza de isterie in timpul zborului", acest lucru chiar se
poate intampla.
Pentru a sparge acest cerc vicios, subiectul trebuie sa fie
capabil sa opreasca fluxul gandurilor sale. lata cateva exercitii de
oprire a gandurilor.
Obiectiv: Destructurarea deprinderii de a genera ganduri
anticipative producatoare de teama.
Etapa 1
�ezati-va confortabil intr-un fotoliu �i inchideti ochii.
Evocati in minte unul din gandurile pe care doriti sa Ie controlati.
Marea majoritatea a oamenilor au nenumarate ganduri anticipa
tive. Oprili-va doar la unul din ele. Faceti ca respectivul gand sa
apara. Aceasta reprezinta deja 0 forma de autocontrol.
Etapa a 2-a
Indata ce gandul apare (sub fonna de imagine sau fonnula
verbala), opriti-l administrandu-va autocomanda STOP!
Pronuntati apoi mental cuvantul calm, relaxati in mod
deliberat musculatura intregului corp �i va indreptati atentia spre
ceva placut.
Comanda mentala trebuie sa fie autoadministrata pe un ton
ferm. Ea devine eficienta atunci cand se produce cu adevarat
oprirea gandului negativ asupra c3.ruia se Iucreaza. Pentru a spori
94 Irina Holdevici
Etapa a 3-a
Realizati mai multe �edinte de autocontrol, in cadrul cm-ora
reprezentati mental de 5 ori secventa: Gand negativ - Stop -
Relaxare musculara - Ganduri pozitive alternative.
Acest procedeu dureaza intre 30 de secunde �i un minut.
Nwnarul de �edinte necesar va depinde de intensitatea anxietAtii
anticipatorii. Unele persoane pot invata sa-�i controleze gandurile
doar intr-o singura �edinta, in timp ce altele au nevoie de sapta
mani pentru a atinge acest obiectiv.
Etapa a 4-a
Subiectul trebuie sa utilizeze metoda in situatiile de viata
ori de cate ori apare anxietatea anticipatorie.
Pentru ca metoda sa dea rezultate, trebuie respectate doua
reguli. Regula "de indata ce" �i regula "de fiecare data". Astfel, de
indata ce apare un gand negativ care tinde sa decl�eze anxietatea
anticipatorie, subiectul trebuie sa declan�eze secventa: Stop - Calm
- Relaxare - Ganduri agreabile. Daca se ofera gandului negativ
�ansa sa c�tige teren, acesta va fi mult mai dificil de controlat.
De fiecare data, lara exceptie, cand se ive�te un gand ne
gativ acesta trebuie oprit.
IL Comutarea giinduri/or
Atunci cand gandim ne imaginam, visam cu ochii deschi�i,
ne autoadministram adesea instructiuni care ne determina sa reac
tionam intr-o maniera fobica �i acest mod de a reactiona se trans
forma in deprindere. Pentru a scapa de 0 deprindere, trebuie sa
formam 0 "contradeprindere" mai puternica.
in cazul comutarii, "contradeprinderea" consta in aceea ca
subiectul se autoprogrameaza sa nu se mai teama, decl�and 0
psihoterapia anxietiilii 95
vreo catastroIa.
96 Irina Holdevici
• Cfuld rna voi afla in lift, voi relaxa in mod deliberat rnus
culatura �i rna voi gandi la ceva placut.
• Daca aud un sWlet neobi�nuit, imi voi spune ca daca ceva
Prezentare de caz.
Gabriel, un avocat de 35 de ani, a trecut de la munca de
jurist consult la 0 intreprindere la 0 fmna unde trebuia sa pledeze
frecvent in instanta. Gabriel era nervos, iritat �i se gandea tot tim
pul ca se va balbai �i va face 0 impresie proasta in instanta. EI se
imagina pennanent pe sine privind Ia judecator �i la completul de
judecata �i fiind amt de emotionat incat nu �tia ce sa spuna �i ce
sa faca cu mainile. EI i�i imagina frecvent �i scena in care intero
ga un martor �i nu gasea un anumit document, ceea ce il Iacea sa
para ridicol. In mod obiectiv, Gabriel nu avea nici un motiv sa-�i
imagineze ca "dezastrele" respective se vor produce cu adevarat,
pentru ca el mai participase la procese �i pentru intreprinderea la
care lucrase inainte �i, in afara de 0 anxietate �oara, totul mersese
cat se p oate de bine.
Inca de la inceputul terapiei Gabriel a fost solicitat sa asiste
la unele procese �i sa acorde atentie speciala ace lor avocati al caror
stil semana cu al sau �i pe care ii admira. Astfel, el �i-a ales un anu
mit avocat drept model �i a repetat mental scene de tipul unnator:
psihoterapia anxietiilii 99
mare;
•sa mearga cu metroul trei stalii, fiica ei mai mare cala
torind in vagonul alaturat;
• sa mearga singura cu metroul 0 statie �i sa se intoarca pe
jos acasa;
• sa mearga singura cu metroul 0 statie dus �i una intors;
T: Ti-a fost teama ca se va intfunpla ceva tau daca vei ie�i din casa
in starea asta?
A: Adesea rna simt �a. Nu � mai dori niciodata sa rna simt ast
fel.
T: Trebuie sa fie foarte neplacut. Ai ie�it pana la urma in o�?
A: Am condus m�ina pana la Universitate, in centro, �i atunci am
Iacut eriza.
T: Ce ti s-a intamplat de fapt?
A: Am simlit 0 senzatie de slabiciune, am transpirat �i am inceput
sa-mi tremUTe picioarele.
T: Cand te-ai simtit astfel ce ganduri li-au treeut prin minte?
A: Ca vreau sa rna UTe in m�ina �i sa rna intorc acasa (gand
automat secundar).
T: Atunci cand au aparut simptomele te-ai gandit ca s-ar putea
intfunpla ceva tau?
A: Mi-am spus ca nu rna voi putea tine pe picioare �i voi le�ina
(gand negativ primar).
T: Cat de mult ai crezut in acest gand atunci?
Psihoterapia anxietalii 115
Nota� situalia I. Notati tipul de I. Notati gandurile I. Ce alt mod de a I. Notali tipul de
sau g3.ndurile stare� negative auto- interpreta emotie.
(pentru tional! (trist, mate. situalia ar mai 2. ReevaJuati inten-
pacientii anxios, furios 2. Notati cat de putea exista? sitatea emotiilor
obsesivi) care etc.). mult credeli in 2. Reevaluali cat resimtite
va produc 2. Evaluati inten- acestea. de multmai (0-100)
stari afective sitatea emotiei credqi in gandul 3. Ce alte lucruri ati
negative (0-100) automat mai putea intre-
(0-100) prinde pentru a
rezolva problema.
Jocurile de rol
A avut 0 zi proasta
Nu se simte bine
Metoda informirii
Antrenamentul mental
Tehnica expunerii
Anxietate generali- Daca imi voi face griji, voi ingrijorarile rna ajuta sa rna
zata fi capabil sa fac fat!. descurc.
Trebuie sa-mi controlez (Nu pot face fat! situatiilor).
ingrijor3.rile sau voi inceta Ingrijorarile mele sunt
sa actionez cum trebuie. incontrolabile.
ami voi pierde mintile).
+
"Ceilalti vor observa!
"
�
Psihoterapia anxietii/ii 135
�
,,Ei vor rade de mine.
"
�
"Ei nu rna vor lua in serios.
"
"
"Ei vor crede ca sunt un prost.
"
Ceilalti vor rernarca
acest lucru."
Cum ai verificat acest ,
" CeilaIti nu-mi vor acorda
lucru?" "
, " nici 0 atentie."
"Ce s-a petrecut de rapt?
,,� i"
"
Care ar putea fi gandul ,
rnai realist pe care ai putea
, sa-l pui in loc?"
,,�i"
"
Ei vor rade de
,
mine." Ei nu vor intreprinde
"
nimic pentru ca nici nu
vor observa rnodul rneu de
a rna exprirna."
Psihoterapia cognitiv-comportamentaHi
in tulburarile fobice
sperie (liftul, metroul etc.) �i, din acest motiv, asemenea fobii sunt
mai �or de abordat sub aspect terapeutic.
Claustrofobia
+
Fiziologic: Comportamental: Subiectiv:
Tahicardie; Reactie de fuga; ,,0 sa cad";
Tremor; Reactie ,,stana de piaua"; ,,0 sa le�in";
Transpiratie Strigat de ajutor "E ingrozi tor";
etc. etc. Teama, jena etc.
I _______
Simptome
t •
Reactii
Subiectiv:
"
"Nu pot face fata :
Fiziologic: Comportamental: "Trebuie sa ies de aici":
Tahicardie; Evitare; Sciiderea increderii in sine
Oboseala. Retragere �i evitarea unor ingrijorare, frustrare,
activitAti agreabile. teama.
1 44 Irina Holdevici
Interviul clinic
Incepe Ia prima �edinta �i se continua pe parcursul trata
mentului pentru a fumiza informatii in legatura cu 0 strategie efi
cienta �i flexibila.
Interviul de evaluare are 3 obiective (Butler, 1 989):
( 1 ) sa determine natura exacta a fobiei �i in ce masura trata
mentul este potrivit;
146 Irina Holdevici
Indicapi nozograJice
Majoritatea fobiilor se amelioreaza semnificativ in unna
tratamentului.
Pacientii cu depresii severe sau cei dependenti de alcool nu
vor fi complezenti la tratament decat daca au primit inainte un
tratament corespunzator, de regula psihiatric.
De asemenea, subiectii cu tulburan de personalitate ridic!
alt gen de probleme: fluctuatii ale motivatiei, dependent! exage
rata sau ostilitate fata de terapeut. Pentru ace�tia tratamentul du
reaza mai mult.
Sarciniie comporlamentaie
Un test comportamental consta in a face 0 actiune care, de
regula, este evitata, notand nivelul anxietatii tot pe 0 scala de la 0
la 1 00.
Psihoterapia anxietiiJii 149
Automonitorizarea
Ajuta pacientul sa-�i autoevalueze progresele in cursul ter
apiei, cat �i in cadrul temelor pentru acasa.
Strategii
1. Daca fobia este elar delimitatA (de exemplu: fobie de ani
male sau de 0 anumita boaIA), se pot utiliza diverse fonne de
comunicare: pacientul va fi solicitat sa citeasca, sa scrie sau sa
vorbeasca despre problema respectiva.
2. 0 alta strategie consta in a identifica factorii care tind sa
modereze nivelul anxietalii traite (de exemplu, trairea unei situalii
sociale poate avea grade diferite de dificultate in functie de
numaruI de persoane prezente, varsta, sex �i grad de autoritate in
raport cu pacientul sau in funclie de factori situationali, cum ar fi
gradul de fonnalism al situatiei, momentul din zi sau alte condilii
ale ambiantei).
Practica expunerii progresive nu este numai anxiogena, ci
�i plicticoasa. 0 varietate mai larga de sarcini spore�te motivatia,
increderea, cat �i probabilitatea ca progresele in ceea ce prive�te
un aspect al fobiei sa se generalizeze �i la aIte aspecte.
Terapeutul trebuie sa-l ghideze pe pacient sa gaseasca
modalitatea de a se apropia de stimulii anxiogeni �i sa dep�easca
manevrele subtile de evitare a acestora (de exemplu� ,,Mai bine
stau azi acasa pentru ca poate veni instalatorul'). In astfel de
situatii trebuie sa-�i exprime elar punctul de vedere: ,,Fii atent la
trairile tale! Nu vezi ca de fapt eviti sa faci un anumit lucru? Mai
bine incearca sa te gande�ti cum ai putea sa faci ceea ce ti se cere".
1. Sarcinile nu pot fi totdeauna elar specificate de la in
ceput, repetate sau gradate identic pentru ca situatiile fobice sunt
variate �i uneori imprevizibile (astfel, nu putem �ti totdeauna cine
va veni la 0 petrecere).
o modalitate de a dep�i aceasta situatie consta in a nu
menline 0 ierarhie rigida �i in a practica 0 varietate de sarcini in
acee�i saptamana. Aceasta Ie cIa pacientilor posibilitatea sa
opteze pentru exersarea anumitor situatii asupra carora ei pot
exercita un autocontrol minimal, cum ar fi, de pi Ida, sa puna
intrebari, sa asculte cu atentie sau sa utilizeze semnale de comu
nicare nonverbala (pentru fobie sociala).
2. Unele situatii, cum ar fi, de pilda, adresarea unei cereri
sau semnarea unui cec, nu pot fi prelungite, pentru ca pacientul nu
152 Irina Holdevici
Fobiile sociale
Prezentiiri de cazuri
Nelu este un barbat singuratic, cu foarte putini prieteni �i eu
foarte putine inmlniri. Rareori este invitat undeva, dar, de regula,
Psihoterapia anxietalii / 63
------------,
Activarea convingerilor
disfunctionale
, Considerarea (procesarea)
ego-ului ca obiect social
multe batiste; nu
departeaza bratele de corp;
poarti haine prea lejere.
Situalia:
Trebuie sa merg la 0 petreeere unde voi fi obli
gat! sa servese 0 eupa de �ampanie.
, •
Ganduri negative automate:
"ee va fi daea imi vor tremura mainile �i voi
"
scapa paharul?
++
Concentrarea aten/iei
asupra propriei pcrsoane:
imaginea sa tremurind din tot eorpul,
pierzandu-�i controlul
�i seapand eupa de �ampanie.
Comportamente Anxietate:
de asigurare: Tremor;
Tine eupa de �ampanie Valuri de ealdura;
foarte strans. ineordeaza Se simte ea paralizata;
bralele. Inspira ad3ne. Se Senzalie de lipsa de aer;
mi�di foarte in�t. Mintea parea 0 ia la fuga". "
"Chiar daca imi tremura mainile, acest lurcu este mai difi
cil de observat de ditre ceilalti"; Eu par calm, chiar daca nu rna
"
simt astfel" etc.
intr-o etapa mai avansata a terapiei pacientei i-a fost trasata sarci
na de a comite in mod deliberat anumite erori in conversatie pen
trua testa reactia colegilor fata de· afmnatiile sale.
Convingerile pacientilor care sufera de fobie sociaHi repre
zinta 0 combinatie de distorsionari cognitive in cadrul carora pre
domina "citirea gandurilor" �i prevederea viitorului ".
"
o alta metoda pentru testarea veridicitatii gandurilor �i
convingerilor negative consta in solicitarea partenerilor de
discutie (sub indrumarea terapeutului) sa comenteze modul in
care s-a comportat pacientul intr-o anumita situatie sociala. De
exemplu:
,,Nu am vorbit prea mult in timpul �edintei de psiholerapie
"
de grup. Ati remarcat ceva deosebit in comportamentul meu?
incordare musculara
BoaUi somatica
Senzatie de frig
Glicemie scazutA
Sevraj datorita
stoparii consumu
lui de alcool
Psihoterapia anxietiilii 193
poata face fata dificultatilor care pot sa mai apara. Acesta trebuie
exprimat cu cuvintele pacientului �i cuprinde strategiile folosi
toare in diverse situatii.
AceI�i autor ne propune un model de plan pentru viitor
(Butler, 1989):
I . Nu te da in Iaturi de Ia Iucruri dificile. Fa-Ie repede, ina
inte de a avea timp sa te ingrijorezi din cauza lor.
2. Aminte�te-ti de cate ori a trebuit sa exersezi mersul la
magazin inainte de a te simti bine. Acum �i mersul la piata sau in
or� este in regula.
3. Fa exercitii de relaxare macar 0 data pe saptamana.
4. Nu te lasa cople�it de grozavia situatiei; este mai COll
structiv sa te gande�ti Ia progresele realizate �i la ce ai de facut in
viitor. Noteaza p�ii mici la orice ai de facut.
5. Revezi jurnalele trecute care iti arata cum au progresat
lucrurile �i cat de mult a trebuit sa Iucrezi asupra ta pana cand
Iucrurile s-au imbunatatit.
6. Mergi la magazin sau la piata �i singura, nu numai
insotita, de�i ti-e mai comod �a.
7. Planifica-ti sa mergi Ia toate concertele Iunii viitoare.
8. Expira lent atunci cand te simti rau.
9. Nu te gandi Ia ceea ce e inai rau. Cel mai rau Iucru nu
s-a intfunplat inca.
Daca lucrurile merg din nou prost:
1. Aminte�te-ti ca toata lumea are recaderi. Nu poti trece
prin viata tara sa ai �i perioade proaste.
2. Planifica-ti dep�irea situatiei in etape. Noteaza fiecare
etapa �i cauta sa Ie parcurgi pas cu pas. Noteaza de fiecare data
cum te simti.
3. Practica exercitiile zilnic.
4. Vorbe�te cu familia ta despre cele intfunplate.
Unul din obiectivele tratamentului este ca pacientul sa ca
pete increderea ca va putea sa-�i rezolve problemele singur. Tera
peutul va accentua acest obiectiv, plasand gradat responsabilitatea
pe umerii pacientului, devenind tot mai putin directiv �i mannd
intervalul dintre �edintele de psihoterapie.
CAPITOLUL 7
Psihoterapia cognitiv-comportamentaUi
a agorafobiei �i a atacurilor de panica
Declan�ator extern/intern
,
Amenin�are perceputa
� �
,
Anxietate
Interpretare Simplome fizio-
cronata � logice/cognitive
/ ,
,,Ma simI speriatii" �
/ Panica
incep sa tremur. Inima
"
Voi face un mea bate tot mai
"
atac de cord" � repede. Respir greu"
Senzatie de irealitate
.
� Ma slmt spenat (anxlOS) �
t. .
� Panica �
Tremor.
Voi face un
Tahicardie.
atac de cord. �
______ Dificultiiti in respiratie.
tI
Senzape de ire.lilate.
I. Strategii de con�tientizare
1. Metoda cuvintelor pereche (Clark �i altii, 1988) are
menirea de a evidentia efectul gandurilor asupra anxietatii �i
Psihoterapia anxietiiJii 209
Luni
Marti
Tehnica contraargumentiirii
Terapeutul 11 va ghida pe pacient sa adune dovezi care sa
infmne gandurile negative �i convingerile disfunctionale cu pri
vire la producerea unor dezastre in plan somatic. Contraargu
mente1e se aduna in timpul discutiilor cu pacientul, in unna
experimentelor realizate in plan comportamental, precum �i a
analizei altor experiente traite de persoana in cauza.
Prezentam mai jos 0 fi�a de notare a argumentelor �i
contraargumentelor intocmita de Diana, casnica, de 38 de ani,
care sufera de atacuri de panica, teama ei principala fiind ca va
face un infarct.
218 Irina Holdevic;
Argumente Contraargumente
Totul se intuneci
Senzatie de somnolenti
Evenimentele se deruleazi
mai ineet
Senzatie de eildur! Da
Lucrurile din jur par mai strilucitoare
�i mai neclare
Slibiciune in picioare
Tahicardie
Usciciunea gurii
Anxietate
Metoda interviului
Pacientul suferind de atacuri de panica este solicitat sa inter
vieveze �i aIte persoane (rude, prieteni) daca au trait simptome
asemanatoare. Tipul de intrebari �i persoane1e carora Ii se adreseazi
trebuie insa atent pregatite in timpul �edintei de psihoterapie.
Prevenirea recaderilor
Ultimile 2 3 �edinte de psihoterapie sunt dedicate pre
-
Prezentare de caz
Acest program a fost aplicat pacientei Cristina, de 27 de
ani, disatoritii, cu studii superioare (filologie), care lucra ca tra
ducatoare acasa deoarece nu putea merge singura pe strada.
224 Irina Holdevici
• ,,Dadi imi fac griji, pot preveni producerea unor lucruri rele"
"
•
"ingrijorarile rna ajuta sa rezolv problemele
•
"Nu � fi in stare sa fac nimic daca nu mi-�" face griji"
• " Dadi imi fac griji, voi fi totdeauna pregatit
Declan�tor extern
+
Convingeri pozitive referitoare
la tendinta de ingrijorare, activate
Autocontrolul gindurilor
Irnaginea partenerei
care a suferit un accident
•
Temeri legate de posibile
consecinte catastrofale:
.t
Jmi voi pierde autocontrolul;
"
voi innebuni
Blocarea giindurilor
Observatiile clinice au aratat faptul ca tentativele unui
subiect de a nu se gandi la un anumit lucru produc efectul para
doxal prin care gandul respectiv devine �i mai intruziv, per
turband activitatea psihica a persoanei in cauza. Acest fenomen
va fi utilizat de catre terapeut pentru a demonstra pacientului ce
se intimpla daca acesta incearca sa nu se gandeasca sau sa-�i
controleze gandurile negative nedorite. in cazul in care acestuia
i se cere sa nu se gandeasca la ceva anume timp de cateva minu
te, rezultatul va fi ca acel gand va incepe sa-l obsedeze. Astfel,
terapeutul ii va. demonstra ca orice incercare de a bloca gan
durile anxiogene (ingrijorArile) se va solda cu un e�ec, de unde
rezulta ineficienta tendintei acestuia de a exercita un control
asupra gandurilor sale.
Instruc/iunile paradoxale
Pacienlii sunt solicitati sa se ingrijoreze cat mai mult,
pana la pierderea controlului asupra gandurilor lor. De aseme
nea, ace�tia sunt instruili sa se straduiasca din rasputeri sa pro-
252 Irina Holdevici
duca acele dezastre de care se tern cel mai mult. In mod para
doxal, cu cat subiectul lncearca mai mult sa-�i piarda autocon
trolul asupra temerilor sale, cu atat reu�e�te mai putin, ingri
jorarile aparandu-i mult mai controlabile decat �i-ar fi imaginat.
In felul acesta, subiectul se va convinge ca pierderea controlului
mental nu este �osibila in cazul sau.
Suspendarea controlului giindurilor
Strategiile de reprimare a gandurilor anxiogene, de dis
tragere, precum �i incercarile de mentinere a autocontrolului
mental reprezinta comportamente de asigurare pe care pacientul
anxios Ie pune in actiune pentru a evita consecintele. Terapeutul
va recomanda acestuia sa se ingrijoreze lara a pune in actiune
respectivele conlportamente de asigurare pentru a infinna con
vingerile disfunctionale ca ruminatiile interioare anxiogene i-ar
putea produce 0 boala psihica.
Metoda anchetei
Se utilizeaza pentru a infinna metaingrijorarile, respectiv
convingerea referitoare la caracterul nociv al ingrijorarilor. Pa
cientului i se cere sa intervieveze prieteni, cunoscuti �i rude pen
tru a afla daca a.;e�tia se ingrijoreaza �i cum ar reactiona ei fata
de 0 persoana care are tendinta de a-�i face in pennanenpl griji.
Modificarea convingerilor pozitive referitoare
la ingrijoriiri
Se utilizeaza metodele cunoscute de reatribuire verbala in
vederea modificarii convingerii eronate ca ingrijorarile au un
caracter necesar. Terapeutul va utiliza tehnica de contraargu
mentare pentru a infmna convingerea respectiva. Printre con
traargumentele cele mai frecvent utilizate putem include
urmatoarele: ingrijorarea creeaza 0 dispozitie proasta, reprezinta
o pierdere de timp, perturba capacitatea de concentrare a per
soanei, are un caracter nerealist �i nu ofera nici un avantaj in
confruntarea cu problemele reale ale vietii. Terapeutul va fur
niza exemple din care sa rezulte ca in majoritatea situatiilor
oamenii nu s-au ingrijorat, dar au Iacut fata foarte bine unor
situatii stresante.
Psihoterapia anxietiilii 253
Psihoterapia COgnitiv3
in cazul tulburarii hipocondriace
Experienti anterioara
t
. . .
Fonnarea schemel dis functlOnale
. � ..
Incident cntlc
�
Activarea schemei cognitive disfunctionale
Modificiri fiziologice:
activare fiziologica accentuata;
senzatii corporale;
tulburiri de somn.
ReacJiile comportamentale
o serie de factori de natura comportamentala contribuie
la interpretarile eronate pe care subiectii hipocondriaci Ie con
fera unor senzatii fiziologice. Ace�tia sunt: verificarile, evitarea,
comportamentele de asigurare �i solicitarea de incurajari. Verifi
carile repetate ale functionarii organismului reprezinta una din
preocuparile esentiale ale subiectilor hipocondriaci. Ace�tia sunt
atenti la eventualele palpitatii, i�i observa urina �i fecalele, sta
rea sanilor sau .1 testiculelor etc. Aceste verificari pot produce
disconfort, ca in cazul unor investigatii medicale, dar �i in ab
senta acestora mentin treaza atenlia subiectului asupra propriu
lui sau organism, astfel incat cele mai benigne senzalii pot fi
observate �i interpretate ca simptome de boala.
Comportamentele de evitare imbraca �i ele diverse forme.
Astfel, subiectul poate evita efortul fizic sau expunerea la diver
se informatii re�eritoare la diverse boli. Unii pacienti hipocon
driaci vor utiliz� in mod deliberat strategii de distragere, incer
cand sa-�i controleze gandurile pentru a nu se gandi la boala.
Evitarea comportamentelor care implica un anumit grad
de risc (cum ar fi efortul fizic) impiedica expunerea la acele
situatii care ar putea contribui la infirmarea convingerilor nega
tive disfunctionale, iar evitarea confruntarii cu informatiile lega
te de probleme Inedicale nu face decat sa mentina preocuparea
hipocondriaca. De asemenea, incercarile de a reprima gandurile
cu continut intruziv produc 0 cre�tere paradoxala a frecventei �i
intensitalii acestora.
o alta categorie de reactii 0 reprezinta comportamentele cu
caracter preventiv, menite sa reduca riscul de imbolnavire in viitor.
Astfel, de pilda, un pacient cu anxietali legate de 0 afectiune car
diaca poate conSllma zilnic cate 0 tableta de aspirina, in timp ce un
altul poate lua vitamine, de�i acestea nu sunt necesare.
in cazul in care nu se exagereaza, aceste comportamente
nu sunt nocive prin ele insele, dar mentin preocuparile legate de
starea de sanatate �i convingerea ca persoana este bolnava �i are
nevoie de tratament.
Psihoterapia anxietiilii 261
"
" Demitizarea simptome/or
Analizarea modului de producere a unor simptome, cum
ar fi ametelile, palpitatiile, constrictia toracica etc.. va fi lacum
de catre terapeut pentru a-i demonstra pacientului ca acestea nu
sunt neaparat semnele unei boli grave. Astfel, de pilda, in cazul
in care ametelile apar mai mult dimineata �i in zilele lucratoare,
terapeutul va adresa pacientului intrebari de tipul urmator:
"Daca ar fi adevarat ca suferi de 0 boala grava, cum iti explici
"
ca ametelile tale nu apar in weekend sau in concediu?
Se vor discuta, in continuare, cauzele posibile ale respec
tivelor simptome: stresul, consumul de cafea, fumatul, cadere de
calciu etc. Pentru ca aceasta strategie sa dea rezultate este nece
sara 0 inregistrare zilnica a modului de aparitie �i manifestare a
simptomelor.
Tehnica interviului
Aceasta tehnica implica observarea �i chestionarea altor
persoane in legatura cu diverseIe simptome pe care Ie traiesc
pacientii. Obiectivul acestei tehnici este ,,normalizarea" tendintei
exagerate de interpretare a unor senzatii fiziologice sau simp
tome. Astfel, terapeutul �i pacientul intervieveaza cateva persoa
ne care nu sufera de boli cardiace �i dintre care multe relateaza
ca au avut de nenumarate ori modificari ale ritmului cardiac. In
felul acesta se unnare�te combaterea ideii ca iregularitatile de
ritm cardiac ar reprezenta simptomele unei boli grave.
Tehnicile paradoxale
Pacientul hipocondriac este instruit sa accentueze cat
poate de mult explorarile propriului corp, precum �i ruminatiile
legate de 0 posibila boala organica. In felul acesta i se demon
streaza pacientului modul in care concentrarea atentiei accen
tueaza simptomele �i starile emotionale legate de interpretarea
eronata a acestora.
A utomonitorizarea
Pacientului i se va cere sa noteze, de asemenea, varia
bile1e care influenteaza simptomele: factorii de stres, consumul
de cafea sau alcool, regimul alimentar, calitatea somnului,
perioadele de odihna etc. Ace�ti factori vor influenta aparitia �i
accentuarea simptomelor �i vor putea fi utilizati de catre tera
peut pentru a aduce contraargumente impotriva existentei unei
afectiuni somatice grave.
o mare parte a pacientilor hipocondriaci vor avea tendinta
de a solicita asigurari �i din partea psihoterapeutului in timpul
�edintelor de psihoterapie. Ace�tia i�i vor interoga terapeutul in
Psihoterapia anxietalii 273
Abuz de cafea
Afectiune
cardiaca __---T- Consum
de alcool
Efort fizic
Stres
Psihoterapia anxietiilii 275
Psihoterapia cognitiv-comportamentaUi
in cazul tulburarii obsesiv-compulsive
- obsesia accidentelor;
- obsesia unui comportament inacceptabil (de exemplu:
,,0 sa spun 0 obscenitate"; pacientul incearca sa-�i pastreze con
trolul; evita situatiile sociale; ii intreaba pe ceilalti daca com
portamentul sau a fost acceptabil intr-o anumita situatie);
- obsesiile sexuale - preocupari pentru organe1e sexuale
sau acte sexuale inacceptabile (de exemplu: voi comite un
viol"; pacientul evita sa stea singur cu 0 femeie; " incearca sa-�i
abata gandul de la problemele sexuale);
- obsesiile religioase (indoieli cu privire la religie; blas
femii);
- obsesia ordinii (lucrurile sa fie la locul lor, actiunile sa
se desI�oare intr-o anumita ordine);
- obsesiile rara sens: fraze lara sens, imagini, me1odii, nu
mere (de exemplu: aude in cap" melodia de la actualitati in
timp ce cite�te �i din acest"motiv repeta unele actiuni pana cand
reu�e�te sa citeasca acela5i pasaj rara sa mai auda melodia.
•
Activarea
metaconvingerilor
,
Evaluarea obsesiilor
(ganduri intruzive)
t�
Raspunsuri
comportamentale
Psihoterapia anxietiilii 291
Situatie:
remarcA prezenta unui tanh
intr-un autoturisrn
Imagine obsesiva:
bhbati imbrati�andu-se
t
Convingere:
"Daca imi tree prin minte gandwi �i
imagini legate de homosexualitate, aces
tea rnA pot face sa devin homosexual."
ComportaJnent: Ernotii:
tentative de a nu se gandi; anxietate;
genereaza ganduri eu iritare;
continut dispozitie depresiva.
heterosexual;
prive�te fete �i veri fica
daca este activat in plan
sexual.
�-
soana este cea care poate crede ca propriile sale ganduri pot lovi
pe cineva?" ; ,,Faci parte din acea categorie de indivizi care pot sa
�i influenteze propriile ganduri?" in continuare, terapeutul va dis
cuta cu pacientul despre acele situatii in care acesta nu a fost capa
bil sa neutralizeze gandurile sale obsesive, exemplele fiind utili
zate drept dovezi ale faptului ca gandurile nu pot determina
actiunile. De asemenea, terapeutul ii va solicita pacientului sa no
teze in fi�ele de evaluare situatiile in care se inregistreaza confuzii
intre gand �i actiune, cele doua flind identificate una cu cealalta.
Un fenomen asemanator, specific pacienti10r care sufera de
tulbtuare obsesiv-compulsiva, il reprezinta fuziWlea dintre gand �i
eveniment sau convingerea ca obsesia este adevarata. Pacientii
care nutresc asemenea convingeri, de regula tacite, cred di gandul
lor obsesiv a produs chiar un eveniment actual �i el dec1a�eaza
comportamente de verificare pentru a se convinge ca acel eveni
ment negativ nu s-a produs, comportamente (ritualuri) menite
sa-l elibereze de anxietate. Astfel, de pilda, Wells ( 1 999) prezinta
cazul unei paciente insarcinate care nutrea convingerea obsesiva
ca sarcina nu era rezultatul relatiei cu sotul ei, de�i ea nu mai avu
sese relatii sexuale cu nici un alt barbat. Aceasta convingere tacita
a fost evidentiata in unna analizarii ritualului ei obsesiv de a-�i
trece in revista amintirile pentru a verifica daca nu cumva a avut
vreo relatie extraconjugala. Absenta unor astfel de amintiri era
interpretata de ea ca 0 dovada a faptului di trebuie sa fi avut relatii
cu vreun barbat. Negasind nici 0 amintire concreta, pacienta cauta
sa-�i imagineze tot felul de relatii cu alti barbati pentru a verifica
daca este adevarat. Mai mult, ea cauta sa-�i imagineze detalii
legate de lenjeria intima purtata de respectivul partener.
In cazul in care nu-�i amintea nimic, acest lucru reprezenta
dovada ca nu s-a intfunplat nimic. 1n acela�i timp, faptul ca ea pu
tea sa-�i imagineze ca a avut re1atii sexuale cu alti barbati re
prezenta pentru ea 0 dovada ca totu�i s-a intfunplat ceva. Se con
stam faptul ca supozitiile cu privire la adevarul gandurilor obse
sive conduc la practicarea unor ritualuri compulsive patologice de
verificare in plan mental.
302 Irina Holdevici
Prezentare de caz
Amelia, casnica, de 35 de ani, �i scotea sotul din minti
lacand permanent curatenie in mod compulsiv. Imediat ce acesta
intra in casa, Amelia lua 0 carpa �i �tergea gresia din hoI in urma
p�ilor sotului. In timp ce sotii stateau la masa, ea se ridica de mai
multe ori sa clateasca farfuriile, sa goleasca scrumiera sau sa
Psihoterapia anxietalii 309
Prezentare de caz
Cornel, profesor de biologie, un individ sociabil �i amator
de petreceri, era permanent dominat de ganduri obsesive legate de
moarte (,,mama va face un atac de cord" ; daca fiul meu pleaca in
"
Germania, precis ca avionul se va prab�i" ; sotia mea se va im
"
bolnavi de cancer etc. "). Pentru a preveni" - producerea nenoro
"
cirilor respective, Cornel �i-a pus la punct un ritual foarte compli
cat: obi�nuia sa se spele pe dinti de patru ori pe zi, purtand pasta
�i periuta de dinti in buzunar; sa se spele in mod compulsiv pe
'
maini; sa numere �i sa re�eze hainele pe ume�e in dulap.
Contractul terapeutic utilizat in acest caz a fost urmatorul:
Cornel trebuia sa se abtina timp de 0 saptaffiana sa verifice �i sa
r�eze hainele in dulap. in cazul in care pacientul se tinea de
cuvant, sotia trebuia sa invite prieteni la masa; in caz contrar, sotia
nu' invita pe nimeni. Daca sotul re�ea sa se abtina de la ritual timp
de trei saptaffian i, cei doi urmau sa ia masa in or� cu prietenii.
Interesant este faptul ca pe masura ce Cornel a re�it sa-�i
controleze gandurile obsesive �i comportamentele ritualiste, a
ie�it la iveala faptul ca pacientul nutrea sentimente de ostilitate
fata de sotia sa, sentimente pe care era incapabil sa Ie exprime.
_
�i-l dor�te, 0 plimbare in o�, lectura Wlei caqi bWle sau ascultarea
unei bucati muzicale favorite.} in UI1ll3.toarele trei saptamani sarci
na subiectului este sa realizeze cate dow actiuni agreabile pe zi,
conditia fiind ca acestea sa nu se repete.
o varianta a exercitiului consta in a solicita subiectul sa
realizeze in prima saptfunana cate 0 actiune �i in urmatoarele trei
saptfunaru cate dow actiuni menite sa contribuie la imbunatatirea
imaginii de sine �i a autostimei.
�tefan, un economist in VMsta de 40 de ani, s-a prezentat la
psihoterapie pentru 0 depresie moderata �i idei obsesive legate de
ineficienta personala. Pacientul nu Iacea altceva decat sa-�i ga
seasca permanent defecte �i neajunsuri. Se critica pentru modul in
Care lucra la firma, pentru faptul ca nu Iacea suficient pentru gos
podarie, pentru ca nu se ocupa de copii, el considerand chiar ca nu
este suficient de bun pentru sotia sa. Datorita dispozitiei depre
sive, nevoile �i performantele sale sexuale s-au redus simtitor.
Interesant este faptul ca pacientul nu putea gasi nici un element
pozitiv la propria persoana.
Terapeutul i-a explicat ca daca cineva i-ar spune de cate
do� sute de ori pe zi cat este de rau �i de ineficient, el (terapeu
tuI) ar s�i in cele din urma prin a-I crede; or, acest lucru i�i Iacea
subiectul lui ins�i.
in acest caz a fost utilizata tehnica reIaxarii, cu sugestii de
intarirea eului, combinata cu tehnica opririi gandurilor negative �i
cu cea a combaterii sentimentului de neajutorare dobdndita. �te
fan a primit drept sarcina terapeutica sa-�i faca mici placeri.
Pentru cre�terea autostimei i s-a recomandat sa cumpere, din
cand in cand, cate un mic dar sotiei, deoarece pacientul se consi
dera incompetent in calitate de sot. Pe masura ce a izbutit sa-�i con
troleze comportamentul prin care i�i oferea satisfactii personaIe, el
a inceput sa-�i cristalizeze �i gandurile negative legate de propria
persoana �i a devenit ceva mai asertiv �i mai putin depresiv.
Psihoterapia anxietalii 315
Psihoterapia anxietatii
legate de problemele sexuale
Femei Barbati
Factori predispozan{i:
- Educatie restrictiva: atitudinea pannlilor e distorsionatA sau
provoaca inhibitie sexualA;
- Re1atii familiale perturbate, lipsa afectiunii;
- Experiente sexuale timpuri cu caracter psihotraumatizant: viol,
incest;
- Lipsa educatiei sexuale.
Factori precipitatori:
- Relatii perturbate cu partenerul;
- N�terea unui copil (aici dificultAtile sexuale pot aparea �i cla-
torim unor factori fiziologici sau clatorita depresiei);
- Infidelitate;
- Disfimctii ale partenerului;
- E�ecuri repetate;
- Depresie;
- Anxietate;
- Experiente sexuale traumatizante;
- Varsta;
- Reactie psihologica la unii factori organici.
Factori care men/in tulburarea:
- Anxietatea de perfonnanta;
- Teama de e�ec (de pierdere a erectiei);
- Solicitarile partenerului;
- Comunicare insuficienm mtre parteneri;
- Culpabilitate (eventual legam de 0 relatie extraconjugala);
322 Irina Holdevici
Prezentare de caz
Mihai �i Elvira, soli, in jurul varstei de 25 de ani, s-au
prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru unnatoarea problema
de cuplu: ei se eertau violent, dupa care intretineau relatii sexuale
excelente. in situatia in care aveau relatii sexuale intr-o perioada de
lini�te totul Ie parea monoton �i lipsit de vialA. Adesea Elvira il
provoca pe Mihai in mod deliberat pentru a se ajunge la relatiile
sexuale realizate eu intensitate maxima. Totul a mers relativ bine
pana in momen1J1l in care Mihai a inceput sa-�i piarda controlul �i
sa-�i loveasca s6tia eu salbaticie.
Anamneza a evidentiat faptul ca Mihai se temea teribil sa-�i
exprime sentimentele de tandrete pentru ca in copilme parintii il
manipulau purt:andu-se dragut eu el �i obligandu-l sa faca lueruri
Psihoterapia anxietalii 325
Prezentare de caz
Matei, inginer, de 36 de ani, a prezentat tulburari de dina
mica sexuaIa in timpul primei disatorii. EI a urmat tratament psi
hoterapeutic, dupa care impotenta s-a rezolvat. Datorita altor pro
bleme, legate de relatiile interpersonale, el s-a decis to�i sa divor
teze. Dupa divort, Matei a avut relatii sexuale normale. Cand s-a
disatorit a doua oara, sotia sa, la care tinea foarte mult, nu putea
ajunge la orgasm in timpul actului sexual obi�nuit, ea pumnd obtine
aceasta stare doar prin stimulare clitoridiana. De�i sotia i-a spus ca
nu este vina lui �i ca ea a functionat intotdeauna �a, afmnand ca
relatiile sexuale ii dau satisfactie, Matei a inceput sa-�i faca tot mai
multe probleme pana cand i s-a reinstalat impotenta.
Uneori, chiar anticiparea faptului ca partenerul ar putea
avea probleme altereaza relatia intima. Astfel, 0 studenta a afmnat
ca ea �i-a pierdut interesul pentru sex pentru di a inceput sa se
Psihoterapia anxieta/ii 327
- Ce anume simlili;
- Cine anume ia initiativa initerii unui act sexual,
dumneavoastra sau partenerul?
- Viata sexuala este deficitara sau in exces?
1 3 . Notali acele lucruri pe care ali dori sa Ie faceti in mai
mare masura sau sa Ie faceti diferit.
14. Notati acele lucruri pe care ati dori ca partenerul dum
neavoastra sa Ie faca intr-o mare masura sau in alt mod.
1 5. Ce ar putea face partenerul dumneavoastra pentru a va
ajuta sa va schimbati?
1 6. Ce ati putea face dumneavoastra pentru a-I ajuta pe
partenerul dumneavoastra sa se modifice?
1 7. Notati temerile, ingrijorarile, anxiemtile care va deter
mina sa nu actionali liber in sfera vietii sexuale. Cautati
sa stabiliti cu precizie ce anume �i cum va inhiba in
domeniul sexual.
De�i raspunsurile la aceste intrebari pot fi deosebit de utile,
ele pot avea uneori un caracter limitat �i din acest motiv ele tre
buie completate cu 0 autoobservalie atenm.
Pentru a realiza acest lucru, se recomanda unnatoarele
exercitii:
1 . Explorarea �i cuno�terea propriului corp.
Pentrufemei: Cautati sa va cunoa�teti corpul. Pentru aceas
ta priviti-va goala in oglinda �i observati ce anume va place la
dumneavoastra �i ce nu. Examinati Cll atentie, tot in oglinda, zo
nele genitale �i observati cum va simtiti: mandri, �inam, vino
vam sau speriam?
Pentru biirbaJi: Incercati sa deveniti narcisic. Admirati-va
gol in oglinda, incordand �i relaxand mu�chii asemenea unui atlet.
Observali ce va place �i ce nu la propria persoana. Atingeti zonele
genitale �i observati ce anume simtiti. Daca atingerea unei anu
mite paqi a corpului va produce anxietate cautati s-o atingeti mai
mult pana cand anxietatea va fi inlocuim cu 0 senzatie de placere.
2. Achizitionarea comunicarii deschise in sfera vietii se
xuale.
Psihoterapia anxietii/ii 33 1
Prezentare de caz
Nely �i Radu s-au prezentat la cabinetul de psihoterapie pen
tru probleme sexuale. Nely se plangea di Radu nu este interesat de
viata sexuala. Daca ea nu-l provoca, uneori chiar agresiv, intre ei nu
se petrecea nimic. in cazul in care ei ii disparea interesul in timpul
actului sexual, Radu nu tacea nici un efort sa continue.
Anamneza �i psihodiagnosticul proiectiv au pus in evidenta
faptul ca Radu era interesat de viata sexual a, dar in acel�i timp
era terorizat de teama ca ar putea fi respins. Se temea ca daca el
'ar avea vreo initiativa �i Nely l-ar respinge s-ar petrece 0 catas
trOIa inimaginabila. Aceasta teama de a nu fi refuzat se ascundea
in spatele lipsei sale de initiativa sexuala.
.
Pentru a destructura modelul comportamental de evitare al
barbatului, terapeutul a propus tehnica desensibilizarii in plan
comportamental sub forma unui joc de rol. In urmatoarele sap
tamaru, Radu trebuia sa-i ceara lui Nely sa faca 0 serie de lucruri
personale pentru el (sa-i faca masaj , sa-l sarute, sa-i taie unghiile
etc.), iar ea trebuia sa refuze.
Sotul trebuia sa se straduiasca s-o convinga. In cazul in
care el re�ea sa fie suficient de convingator, Nely trebuia sa
cedeze �i sa faca ceea ce ii cerea el. De fiecare data cand Radu
re�ea s-o convinga pe Nely sa faca un anumit lucru pentru el,
Radu primea 5 puncte, iar de fiecare data cand ea nu se lAsa con
vinsa, el pierdea 5 puncte. Obiectivul jocului era ca Radu sa
obtina 1 00 de puncte, iar cand acest obiectiv era atins, cei doi soti
trebuiau sa piece intr-o excursie la pescuit (Radu era pescar ama
tor). La siar�itul primei saptfunaru, Radu a obtinut - 1 5 puncte.
Pentru a-I incuraja, Nely a adus acasa bro�uri in legatura cu pes
cuitul �i vederi din locurile cele mai frumoase unde se putea pes
cui. in urmatoarea saptfunana Radu a obtinut scorn 1 de +5 �i foarte
repcde s-a ridicat la +50 de puncte, iar cei doi au plecat la pescuit.
Psihoterapia anxietiilii 335
Disfuncpile sexuale
Psihoterapia eomportamentalii �i
eognitiv-eomportamentala pentru subieetii eu
teama de a se angaj a in relatii apropiate eu eeilalti
dent de mama sau tata, care �tiu mai bine ce trebuie tacut �i care
sunt infonnati zilnic in legatura cu viata cuplului. Datorit! faptu
lui ca individul ,,DU a taiat cordonul ombilical", relatia de cuplu
este afectat!.
7. Strangatorul"
"
Acesta este dominat de teama patologica de a nu cheltui
bani, de saracie, de a cheltui bani care nu-i apartin sau intr-un mod
cu care nu este de acord. Aceast! teama irationala poate decl�a
tensiuni nejustificate intre parteneri, precum �i exigente absurde
impuse partenerilor.
Exist! �i situatia inversa, cand teama patologica de saracie
il poate detennina pe subiect sa cheltuiasca banii in mod absurd,
ceea ce, de asemenea, genereaza conflicte la nivelul cuplului.
in cadrul unei relatii apropiate de cuplu, una din limitarile
care trebuie acceptat! este faptul ca decizia cu privire la modul in
care se cheltuiesc banii trebuie sa fie comuna. Acest lucru deter
mina discutii �i negocieri, care trebuie sa conduca inevitabil la
relatii deschise �i apropiate.
8. "Claustrofobicul"
Teama care domina acest individ este teama ca va fi prins
in capcana. in spatele acestei frici pot sta �i alte tipuri de teama,
cum ar fi teama de a sta pe propriile picioare, teama de singu
ratate, teama ca nu se va descurca singur etc. Toate acestea 11 fac
pe subiect sa traiasca tensional sentimentul ca nu va putea rupe 0
relatie atunci cand va dori s-o faca.
Interesant este faptul ca daca subiectul re�e�te sa se eli
bereze de aceast! teama, in mod paradoxal relatia nu se deteriore
aza, ci se amelioreaza.
Anxietatea, fricile �i fobiile pot influenta evolutia unei
relatii apropiate. Acest lucru este valabil �i pentru fobiile cu ca
racter foarte concret (de pilda, fobia pentru caini poate produce
tensiuni in familie in cazul in care unul dintre parteneri are pasi
une pentru aceste animale, iar celalalt fobie), dar mai ales pentru
fobiile sociale.
Autorii mai sus mentionati insist! mai ales asupra urmatoa
relor tipuri de fobii sociale care afecteaza relatiile interpersonale:
348 Irina Holdevici
1 . Teama de a fi abandonat
Subiectul considera ca daca ar fi cumva parasit de partenerul
sau s-ar produce 0 catastrota. EI se simte incapabil sa fadi fata
cerintelor Iwnii exterioare, pe care 0 considera ostila, punfuld in ac
tiune 0 atitudine imatura fata de viatA. Gfuldurile care ii tree free
vent prin minte unei astfel de persoane sunt de tipul: "dadi 0 sa-l
fac fericit, el nu va parasi 0 persoana lipsita de aparare ca mine" .
Teama de abandon deel�aza gelozii nefondate �i accen
tueaza geloziile, care ar putea avea un temei real. Pentru a nu fi
abandonat, subiectul suporta absolut orice tip de relatie, indiferent
cat de mare ar fi costul acesteia. La un moment dat, relatia poate
deveni de netolerat, incat subiectul in cauza este cel care 0 rupe,
deoarece pentru el a rupe relatia devine 0 situatie mai putin an
xiogena decat a fi parasit de celaIalt.
Exista �i situatii in care, tot datorita fiicii ca partenerul l-ar
putea parasi murind, pacientul considera orice semn de boala
fizica la partenerul sau ca fiind 0 amenintare deosebit de puternita,
fapt ce contribuie la supradimensionarea unor simptome minore.
Astfel, un bamat de 37 de ani s-a prezentat la medic pentru
dureri u�oare in zona coloanei vertebrale, senzatie de oboseala �i
lipsa de energie. Controalele medicale nu au evidentiat nimic
patologic. Pacientul in cauza a consultat mai multi medici, rezul
tatul fiind acel�i. In cele din urma acesta a fost trimis la un ca
binet de psihoterapie. In unna interviului clinic a rezultat ca pro
blema era de fapt a sotiei sale, Marcela.
Acesteia i-a deeedat mama cand avea 1 0 ani, lucru care a
afectat-o a13t de mult incat a fost nevoita sa intrerupa �coala. Pe
tot parcursul �colii generale �i liceului ea a fost in evidenta unui
cabinet de neuropsihiatrie infantila pentru tulburari nevrotice.
Marcela s-a disatorit imediat dupa terminarea liceului �i la scurt
timp i-a murit tatal, ea tacand 0 tulburare depresiva care a necesi
tat spitalizarea.
in momentul de fata, Marcela era terorizata de ideea ca
sotul ei va muri �i va ramane singura. Din acest motiv, ea ampli
fica orice simptom cat de mic al sotului, trimitftndu-l la pat �i
Psihoterapia anxietiilii 349
Interviurile individuale
Dupa �edinta initiala cu ambii parteneri se acorda cate 0
�edint3 individualA de circa 30-45 de minute pentru fiecare mem
bru al cuplului. Fiecarui pacient i se pot adresa �i intrebari mai
directe, cum ar fi:
, Jti iu�ti sotul?"
,jii place partenerul tau?"
,,Daca ai avea 0 bagheta magica �i ai putea sa-ti faci casni
cia idea1a, cum ar arata aceasta?"
Sedintele individuale au �i roluI de a-I informa pe terapeut
in legaturii cu eventualele contraindicatii pentru terapia de familie,
cum ar fi relatii sexuale extraconjugale sau dorinta de a divorta.
Interviul individual trebuie sa exploreze �i urmatoarele
aspecte:
- psihopatologia individuala;
- dificultatile sexuale;
- abuzurile fizice �i sexuale cand pacientul �ra copil;
- istoria �i particularitatile relatiilor semnificative din tre-
cut;
- informatii relevante despre familia de origine (relatiile
pacientului cu familia sa, relatiile dintre parmti, pattem-urile de
conflict in familia de origine, exprimarea emotionaHl in familia de
origine) .
In final, este important ca terapeutul sa intrebe dadi ceva
din cele discutate trebuie tinut secret fata de celaIalt partener.
Psihoterapia maritala nu este indicata cand:
- unuI din parteneri refuza sa renunte la 0 relatie extracon
jugala;
- cand unul dintre parteneri (sau ambii) doresc divortul;
- cand exista 0 istorie bazata pe relatii instabile datorate tul-
burarilor de personalitate ale unuia sau ambilor membri ai cupluIui;
- cand unul din parteneri i1 maltrateaza fizic pe celalalt,
mai ales in cazul alcoolismului �i toxicomaniei.
Interviul nr. 3 sau ,,masa rotunda" urmeaza interviurilor ini
tiale. Terapeutul prezinta punctele "tari" �i slabe" ale cuplului,
"
356 Irina Holdevici
Structura psihoterapiei
Tehnicile psihoterapeutice
Terapia trebuie sa debuteze cu reactualizarea unor senti
mente calde prin solicitarea partenerilor de a-�i spune unul altuia
lucruri agreabile pentru a obtine 0 �urare de moment in raport cu
problemele curente �i pentru a construi 0 baza pentru interventiile
viitoare. Urmeaza acordarea unei atentii speciale imbunamtirii co
municaru, aceasta constituind 0 bazA pentru demersul de a rezol
va problemele in comun.
Apoi sunt abordate problemele sexuale �i emotionale ale
cuplului, iar ultimile �edinte de psihoterapie sunt dedicate' pre
venirii recaderilor �i generalizarii achizitiilor obtinute in timpul
terapiei. Se utilizeaza frecvent in cursul terapiei de cuplu �i teh
nici de management al conflictelor.
Schimburile comportamentale
Acestea angajeaza ambii parteneri in activimti menite sa
creasca satisfactia maritala reciproca. Este yorba de un schimb de
comportamente care sa faca placere fiecarui partener. Acestea
sunt comportamentele simple, care nu necesita efort �i care pot fi
inglobate in rutina zilnica.
Schimburile comportamentale sunt desemnate sa induca
modifiean pozitive pe termen scurt in modelele de comunicare ale
terapiei timpurii, cat �i in viata cotidiana, astfel incat sa puna bazele
lucrului asupra altor probleme de importanta majora. Aceste schim
buri comportamentale au �i rolul de a contracara atentia selectiva
pe care 0 acorda membrii cuplului interactiunilor negative.
360 Irina Holdevici
5. Sa arunc gunoiul.
6. Sa spal m�ina.
7. Sa 0 intreb din cand in cand cum se simte.
9. Sa fac cumparaturile.
1 0. Sa-mi cer scuze daca sunt prea ocupat cu munca mea.
o data !ista elaborata, Ii se traseaza membrilor cuplului sar
cina sa realizeze pe rand unele din ace Ie lucruri. in acel�i timp,
partenerii sunt preveniti sa acorde atentie eforturilor pe care Ie
face celalalt partener de a Ie fi pe plac, aceste eforturi trebuind sa
fie recunoscute �i recompensate.
Pentru ca de multe ori schimburile comportamcntalc capata
un caracter automat, Ii se cere sotilor sa spuna care anume com
portament ar dori ei sa fie activat.
Adesea, unul din parteneri este convins ca a Iacut tot ce este
posibil pentru a-i face pe plac partenerului sau, dar acesta nu pare atat
de incantat pc cat ar trebui �i aceasta pcntru ca primul ignora nevoile
�i preferintele celuilalt. Aceasta dificultate este corectata de terapeut
prin incurajarea comunicarii �i feedback-urilor dintre parteneri.
in cazul in care partenerii nu-�i indeplinesc temele pentru
acasa, terapeutul trebuie sa exploreze motivele care stau la baza
acestui fapt. (Observarea a ceea ce se intampla in timpul schim
burilor comportamentale ii cia terapeutului imaginea clara in ce
masura partenerii doresc cu adevarat sa colaboreze pentru menti
nerea cuplului).
Intervenpa cognitivi
putemic nervos
excitat depresiv
increzator opozitionist
responsiv vinovat
satisracut incordat
relaxat stfuljenit etc.
in cadrul temelor pentru acasa partenerii trebuie sa exer
seze deprinderile de comunicare, jucand pe rand rolurile de vor
bitor �i ascultator.
Rezolvarea de probleme
Reprezinta 0 componenta importanta a terapiei cognitiv-
comportamentale mai ales atunci cand se lucreaza cu cupluri.
Rezolvarea de probleme are doua subcomponente:
a) definirea problemei;
b) solutionarea problemei.
a) in cadrul fazei de definire a problemei unul dintre soli
incepe prin a comenta pozitiv ceea ce face celalalt sot in legatura
cu problema. Urmeaza 0 descriere a problemei, apoi este prezen
tata reactia emotionala a primului partener la problema.
in spirit de colaborare, primul sot (cel care a inceput) arata
in ce masura el a contribuit la producerea �i la mentinerea proble
mei. Acest spirit de colaborare este absolut necesar pentru a reduce
�ansele ca problema sa fie defmita in termeni acuzatori, il ajuta pe
celalalt sot sa se simta mai putin atacat �i il stimuleaza pe acesta
din urma sa se angajeze in demersul rezolvani problemei. De
asemenea, abordarea in spirit de colaborare ii ajuta pe cei doi sa
evite situatia in care unul dintre parteneri este in totalitate respon
sabil de producerea problemei sau de gasirea solutiei.
Prima faza in cadrul procesului de solutionare a problemei
consta in aplicarea brainstormingului, in urma caruia este gene
rata 0 lista de solutii posibile la problema. La inceput toate solu
tiile se accepta �i nici Wlul din soti nu trebuie sa-�i cenzureze
solutiile avansate de el sau pe cele ale partenerului. Terapeutul
poate sa adauge Wlele solutii, dand discutiei 0 nota de umor.
366 Irina Holdevici
Reducerea conj1ictelor
Unele cupluri care se prezinta la 0 �edin� de psihoterapie
sunt amt de frustrate incat sunt incapabile sa se concentreze
368 Irina Holdevici
Doresc Presupun
Detest Cred -
Ador Consider
Dispretuiesc Imi imaginez
Ma bucur Concluzionez
imi pasa de inteleg
Mi-e dor Iritetpretez
Invidiez Evaluez
Iubesc
"
"Imi place ceea ce ai spus" . "Nu-mi place ceea ce ai spus .
" "
,,Mi-a placut cum ai procedat . "Nu mi-a placut cum ai procedat .
" "
,,A� dori ca tu sa faci aceasta . . . "Nu � dori ca tu sa faci aceasta .
Prezentare de caz
La cabinetul de psihoterapie s-a prezentat un cuplu care a
solicitat terapie de familie. Sotul, inginer, de 27 de ani. proven it
din mediul rural, era foarte tacut �i avea mari dificultati sa-�i
exprime sentimentele. Sotia, ftlolog, de 25 de ani, fiidi de profe
sor universitar din Bucur�ti, era mai cult!, mai deschisa �i se
exprima degajat in orice imprejurare. De�i cei doi tineau real
mente unul la ceillalt, ei se certau aproape tot timpul. Deoarece
sotul nu izbutea sa exprime ceea ce simtea, 0 ficea pe solie sa se
simta singura �i parasita. ConsideIindu-se neinteles, sotul mani
festa 0 stare de iritare permanenta, generatoare de conflicte.
Terapeutul i-a trasat sotului sarcina de a nota intr-un jumal
ori de cate ori utilizeaza fraze specifice comunicarii afective.
De patru ori pe sapt!mana, timp de 0 ora, cei doi soti tre
buiau sa stea in fata unui reportofon, sotul fund solicitat sa spuna
ce simte in legatura cu 0 anumita problema la care s-a gandit
dinainte. Sotia trebuia sa asculte afinnatiile acestuia �i sa repro
duca ceea ce crede ca simte el, utilizAnd propriile ei cuvinte. In
acel�i timp, ea trebuia sa-i adreseze intrebari atunci cand nu era
sigma ca a sesizat exact ceea ce simtea sotul ei. Sotia nu trebuia
sa-�i exprime propriile ei ganduri. La sffir�itul �edintei de psi
hoterapie, sotul trebuia sa asculte caseta �i sa noteze situatiile in
care a utilizat comunicarea emotionala.
o alta nemultumire a sotiei consta in aceea ca, in timp ce
Iaceau dragoste, niciodata sotul ei nu i-a spus vreun cuvant tandru.
Intrebat de terapeut in legatura cu acest lucru, el a spus ca nu-i vine
sa spuna astfe1 de vorbe.
3 76 Irina Holdevici
B. Tehnica autodezviiluirii
Indiferent de anxietitile sau de stereotipiile conventionale
achizitionate de-a lungul timpului, subiectul trebuie sa se antre
neze sa comunice intr-o maniera mai apropiati.
Deoarece se temea teribil sa-�i arate adevarata fali, Cornel
nu putea comunica sotiei sale decat un singur lucru: furia �i ne
multumirea, d�i 0 iubea foarte mult. Dragostea profundi pe care
i-a purta I-a determinat sa se adreseze cabinetului de psihoterapie.
in timpul interviului terapeutic, i s-a cerut lui Comc;l sa
"relateze 0 experienti semnificativa pe care" a avut-o intre 1 0 �i 20
de ani. lati ce a relatat pacientul:
,,In c1asa a VIII-a m-am inscris la baschet, dorind foarte
mult sa ajung un mare jucator. D�i am fost selectionat, nu am
re�it sa fiu decat rezerva, intrind relativ putin pe teren. La un
moment dat un coleg s-a imboInavit �i atunci am putut juca
aproape tot meciul �i am marcat de mai multe ori. A fost extraor-
dinar., "
Terapeutul i-a atras atentia pacientului ca povestirea sa evi
dentiaza destul de putin ceea ce a simtit el atunci. Dupa cateva
incercan mai putin re�ite, iati noua relatare a pacientului:
"De cand eram copil mi-am dorit sa joe baschet. Aveam
chiar �i 0 colectie de poze cu cei mai mari jucatori ai lumii, colectie
pe care 0 tineam bine ascuns3. Mai muIt, unchiul meu era antrenor
de baschet �i uneori, cand avea timp, ne jucam impreuna �i tot
deauna sufeream mult cand nu eram indemanatic. Visam mereu sa
ajung baschetbalist, de�i in sinea mea eram convins ca nu voi re�i.
Psihoterapia anxietii/ii 3 77
Prezentare de c(lf
luliana, 0 ziarista de 40 de ani, s-a prezentat la cabinetul de
psihoterapie pentru 0 agorafobie de intensitate moderata �i pentru
neintelegeri cu sotuI. Acesta a afinnat ca Iuliana avea un tem
perament coleric �i ca ori de cate ori ea se infuria el se retragea in
camera lui cu 0 carte. in cazul in care sotia incerca sa-l urmeze, el
se incuia. Daca se aflau in m�ina, de unde nu putea "fugi" , sotuI
se cufunda in tacere.
Accesele ei de furie 0 inspaimintau pe Iuliana, care, ca
multi agorafobici, avea 0 teama foarte puternica de abandon. Cu
cat sotuI se izola mai mult, ea se infuria mai tare, ceea ce accen
tua tendinta de retragere a acestuia.
Deoarece terapeutul a considerat ca sotul era persoana cea
mai puternica din cadrul cuplului, terapeutul a inceput demersul
psihoterapeutic asupra lui, instruindu-l ca, de cate ori co�tientiza
tendinta lui de a se retrage, sa se relaxeze �i sa-i spuna sotiei ceva,
de preferat ceva care sa implice 0 anwmta componenta agresiva.
Sotul avea mari dificultati sa-�i exprime nemultumirea, dar
cu timpul el a invatat sa fie mai asertiv, sa schimbe subiectul sau
sa comenteze motivul furiei Iulianei. Treptat, el a incetat sa mai
puna in actiune comportamentul automat de retragere, fapt ce a
Psihoterapia anxietiilii 385