Ziar

GRATUIT
Iulie, 2011
APARE LUNAR
www.occidentul-romanesc.com

Nr. 5/2011 Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Ruxandra Donose a
Misiune economică în
Spania
Între 05 şi 12 iunie a.c., s-a
­desfăşurat în Madrid, ­Zaragoza,

strălucit la Varna
Toledo, ­şi ­Barcelona, ­misiunea
economică de promovare a
­cooperării în sectorul IMM...
Pagina 08
Ruxandra Donose a urcat pe scena festivalului alături de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui Ce nu ştiaţi despre 4 iulie
Iurie Florea, programul incluzând lucrări ale compozitorilor T. Brediceanu, Gr. Dinicu şi G. Bizet... ziua Americii?!
„Ziua de 4 Iulie este
­cunoscută ca fiind ziua
­naţională a Statelor ­Unite,
când americanii îşi
­sărbătoresc independenţa.
Puţini ştiu însă că aceasta
este şi o zi... ”
Pagina 10
Cititorii întreabă,
c­onsulatul răspunde
„Persoana care solicită
­actul de identitate va i­ndica
o persoană din România
care se va prezenta la...”

Pagina 11

Mult e(ra?) dulce şi

frumoasă limba ce-o
­vorbim...
„Limba română este patria
mea. De aceea, pentru mine,
muntele munte se numeşte,
de aceea, pentru mine, ­iarba
­iarbă se spune, de aceea,
­pentru mine, izvorul izvorăşte,
de aceea, pentru mine, ...”
Pagina 23
Pagina 12
Acasă şomer - în Spania Obţinerea pe cale legală Cum aplicăm corect
om de afaceri a documentelor produsele de protecţie
„M-am trezit peste noapte „Obţinerea ­Certificatului de solară
în postura unui om de care Comunitar prin ­intermediari „Am devenit conştienţi de
depinde nu numai destinul sau alte mijloace ­diferite importanţa utilizării zilnice
companiei, dar şi destinul de cele prezentate, poate a produselor cu ecran de
câtorva zeci de alţi oameni: produce mari neplăceri şi protecţie solară, însă putem
angajaţi, acţionari, ­clienţi. ­probleme legale pentru cei face anumite greşeli, chiar
Responsabilitatea este ce pot fi prejudiciaţi fie prin dacă procedura pare destul
imensă...” achitarea unor...” de simplă...”
Pagina 13 Pagina 17 Pagina 18
¡Feliz vacaciones!
„Suntem în plin sezon de concedii. Banala activitate de
­relaxare se transformă aproape într-o obligaţie. E timpul
când ne premiem pentru un an de eforturi şi de renunţări....”

Pagina 19

Occidentul R
­ omânesc este o p
­ ublicaţie independentă.
Nu are n
­ iciun fel de a
­ filiere p
­ olitică sau r­ eligioasă.
 02 Informaţii şi adrese utile
Consultanţă ­juridică
Concursul REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ
“Fii ­reporter!”, A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI
continuă Ambasada României

gratuită
PSD Diaspora, prin Biroul
Avocatului Ionel Niţu oferă
consultanţă juridică gratuită
românilor din Spania, Italia,
Germania şi Marea Britanie.
Biroul de consultanţă juridică,
cu sedii deschise în Castellon,
Barcelona şi Onda – Spania,
Torino – Italia, Stuttgart –
Germania şi Londra – Marea
Britanie oferă consultanţă
pentru servicii de natură civi-
lă – divorţuri, partajări, încre-
dinţări minori, recuperări de
debite, pentru diverse cauze
penale şi comerciale şi infor-
maţii cu privire la obţinerea de
documente din România.
„Din pacate, foarte mulţi ro-
mâni din afara graniţelor ţării
se confruntă zilnic cu proble-
me de natură juridică. Fiind
într-o ţară străină, procedurile
sunt mult mai complexe, greu
accesibile românilor şi toto-
dată foarte costisitoare. Prin
această iniţiativă, dorim să
venim în sprijinul tuturor ro-
mânilor care necesită un sfat
juridic profesionist.” a decla-
rat deputatul Cristian Rizea,
presedintele PSD Diaspora.
Consultanţa juridică gratuită
poate fi solicitată la numere-
le de telefon: 0040/720 687
290 sau 0034/666 313 448 –
Avocat Ionel Niţu şi la e-mail:
av_nitu@hotmail.com.
Adresele punctelor de lucru
sunt următoarele:
Occidentul românesc - Ediţia
de Spania, organizează în co-
laborare cu Compania aeria-
nă Blue Air, publicaţia româ-
SPANIA: no-americană ­Gândacul de
Castellón de la Plana Colorado şi Radio ­Diaspora
- Plaza Cardona Vives, nr.8,1. Online din Statele Unite ale
Onda Americii, concursul „Fii
- Calle Heche Homo, nr. 3,1. reporter!”. Concursul este
adresat tinerilor români cu
Barcelona
vârsta cuprinsă între 25 şi
- Calle Nicaragua, nr.75-77.
38 de ani stabiliţi în ţara lui
Cervantes, iubitori de carte
ITALIA: şi scris.
Torino Condiţii de participare:
- Via Reiss Romoli, nr.45. - tinerii să fie cunoscători de
limba română, scris corect şi
GERMANIA: vorbit;
Stuttgart - să realizeze un reportaj des-
- Europaplaz, 3, 72072, Tubingen. pre românii din comunitatea
unde îşi au reşedinţa, scris în
MAREA BRITANIE: format Times New Roman, la
scara 12, două pagini şi ½ în
Londra
word, corect, fără greşeli de
335 - Ballards Lane, no. 128 LT.
gramatică sau exprimare.
Materialele vor fi trimi-
se până la data de 10 au-
gust 2011, la adresa de
e-mail: redactia@occidentul-­
romanesc.com. Lucrările
vor fi selectate şi analizate
de către un juriu format din
jurnalişti din SUA, Spania
şi România, al cărui pre-
şedinte va fi Dan Caragea
- Critic literar. Câştigătorul
va beneficia de un bilet dus
- întors pentru orice desti-
naţie a companiei Blue Air,
o diplomă din partea publi-
caţiei Occidentul ­românesc,
publicarea articolului câş-
tigător în paginile acesteia
şi a ­Gândacul de ­Colorado
din Statele ­Unite precum
şi posibilitatea de a deveni
corespondent al publicaţiei
­Occidentul r­ omânesc.
Premierea va avea loc în data
de 20 septembrie 2011 la se-
diul Occidentul românesc.
•Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pen-
tru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436,
913454553, 914137412, 914137425.
Consulatul General al României la Madrid
•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program:
luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 elibe-
rarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182
şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@
consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/
•Consul General: Petre Constantin.
Consulatul General al României la Barcelona
•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare pu-
blic: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-
934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net.
Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu I­ onescu.
•Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona,
­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­
Consulatul General al României la Sevilla
•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-
954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947,
954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@
cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Con-
sul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele pro-
vincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén,
­Granada, Almería), M ­ urcia, Ceuta, Melilla.
Consulatul General al României la Bilbao
•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@­
telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-
punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri:
solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare
prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă
sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul
General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome
Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.
Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana
•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172,
964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-
964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net.
Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00
depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vi-
neri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii
şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circum-
scripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia,
­Castellón şi Alicante).
Consulatul României la Zaragoza
•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii,
fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@
crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779.
•Program: luni-­vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-
17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza
are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile
­Zaragoza, H ­ uesca şi Teruel)
Consulatul României la Ciudad Real
•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751.
E-mail: cruciudadreal@telefonica.net. •Viceconsul: Eliza
­Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La
Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara),
­Extremadura (Caceres şi Badajoz).
Viceconsulatul României la Almeria
•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-
950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail:
almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-
14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documente-
lor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare,
oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programa-
re. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-
culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.
Consulatul onorific al României la Murcia
•Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879
567. Fax: 968 879 568. •E-mail: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.
com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.
Consulatul onorific al României la Pamplona
•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea
Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onori-
fic: dl. Javier Taberna.

FONDATORI:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Florin Valentin Barbu
COORDONATOR PROIECT:
Michael Harrison Cronkite
(CA-USA)
REDACTOR ŞEF:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
EDITORI:
Ana-Maria Marinescu (Madrid)
Dan Caragea (Portugalia)
Gabriela Căluţiu Sonnenberg
(Costa Blanca)
Irina Georgescu Şova (România)
Lucian Oprea (Colorado)
Marian Petruţa (Illinois)
Tudor Petruţ (CA)
REDACTOR INVESTIGAŢII:
Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania)
REDACTORI:
Alexandru Stancu (Asturias)
Anastasia Criste (Barcelona)
Mircea Fluieraş (Málaga)
Sebastian Rus (Boston)
Vasile Mureşan (Illinois)
Tiberiu Grădiştean (Timişoara)
Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)
Zoe Stoleru (Valencia)
SPECIALIŞTI:
Ionuţ Niţu - Avocat
Jeni Chiriac - Psiholog
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
publicitate@occidentul-romanesc.com
www.occidentul-romanesc.com
Tipărit în U.E.
ISSN 2069 – 8801

Kasandra Kalmann-Năsăudean
Orice trecere pe calea aerului
peste Atlantic are partea ei de
aventură.
Şi nu mă refer la teama distanţei
faţă de pământ la care te afli mai
bine de 12-15 ceasuri, şi nici la
priveliştea lumii de deasupra
norilor, care face concurenţă
celei mai debordante imagina-
ţii, ci la spectacolul din interio-
rul navei, atât de diferit de la o
companie la alta.
Pe cursele KLM de la Los
­Angeles la Amsterdam te ui-
meşte numărul mare de indieni
care muncesc în America, unde
cei mai isteţi dintre ei şi-au fă-
cut renume de buni medici şi
ingineri informaticieni. Pe ruta
Londra-Los Angeles, parcursă
cu o altă companie, m-a sur-
prins mulţimea bunicilor ple-
caţi din România spre familiile
cu copii mici. Te ajută să-i iden-
tifici atitudinea lor de călători
vârstnici tăcuţi, foarte gravi şi
parcă apăsaţi cu anticipare de
responsabilitatea care le va re-
veni, tocmai pe când ei nu se
mai aşteptau la aşa ceva.
În marea lor majoritate, ei ră-
mân inerţi în faţa întrebărilor
puse la intrarea în SUA. Parcă
ar spune din priviri că nu-i va
interesa niciodată limba acestei
ţări străine. Tot ce-i preocupă
este reuşita copiilor lor stabiliţi
în ţara tuturor posibilităţilor şi,
dacă este nevoie, ei sunt gata să
fabuleze orice spre a-l convin-
ge pe ofiţerul vamal că, în lupta
vieţii, copilul lor este un invin-
gător. Cu figuri obosite şi con-
centrate, cu mişcări prudente,
Înainte de toate 03
În zbor spre Lumea examene decât cei mai mulţi
dintre colegii lui americani,
câştigând astfel un an. Şi-a gă-
prevăzut în program şi prezen-
ţa la activităţile din facultate.
Ceea ce Andrei nu a admis a
doi, ca apoi principala lui pre-
ocupare profesională să devină
transpunerea ideilor lui econo-
Nouă sit burse succesiv asigurate şi
tot mai mari de la un an la altul.
fost lipsa la cursuri. În Colegiul
de Onoare, acesta a fost, aşadar,
mice în practică. Pe când vor
reveni în România asemenea
care şi-au pierdut dinamismul este de-a dreptul frecventă. Astfel că, de la suma de 690 do- acceptat într-o clasă specială. absolvenţi eminenţi precum
tineresc de altădată, ei constitu- Inteligenţa românilor este cu- lari pe lună oferită de Institutul Acum, la ultimele examene, Andrei Grama, care să găsească
ie o categorie cu totul distinctă noscută la nivel mondial german, s-a trecut la 1.000 de emoţiile au fost la fel de mari, şi pentru domeniile deficitare
şi majoritară între călătorii ro- Cum a reuşit un român fără dolari de la firma Ernst&Young ca la toate celelalte, dar luate la ale economiei de acasă soluţii
mâni ai prezentului, chiar dacă resurse financiare proprii să şi apoi chiar la două mii de do- fel de bine, adică cu notă maxi- salvatoare? Poate că, nicioda-
ea nu este exclusivă. răspundă atât de strălucit la lari de la firma de audit Fred mă, fără excepţie. tă... Cu toate că, de astfel de
O mamă fericită şi un fiu exigenţele de tot felul ale învă- Everett, purtând numele conta- Tema lui de cercetare a fost sus- specialişti are România nevoie
absolvent al unui colegiu de ţământului superior american? bilului care a lăsat testamentar ţinută cu brio, astfel că românul în momentul de faţă. În toate
onoare american Iată întrebarea care mi-a ve- pentru mulţi ani bursa aceasta, nostru a reuşit să dea o soluţie domeniile. Dar cui îi pasă? Ro-
Mai sunt şi excepţii şi nu mi-a nit instantaneu în gând. În asigurată câte unui student in- pentru a întâmpina nemulţumi- mânii de valoare ajung pe culmi
fost greu să remarc zâmbetul de ­America, programul de studiu ternaţional. rea cetăţenilor afectaţi de taxe- în toate colţurile lumii iar ţara
mândrie ce strălucea pe chipul şi-l face candidatul singur, el Alegerea au făcut-o profeso- le mărite în condiţiile inflaţiei se adânceşte tot mai mult şi mai
unei mame, care tocmai pleca- fiind imediat acceptat de pro- rii specialităţii după mediile americane. mult în somnul lung al nepăsă-
se din România ca să participe fesorii în cauză. Aşa se face că Ca să nu-şi dezică stilul, mas- rii, al sărăciei şi al degradării.
studenţilor şi ca atare Andrei
la ceremonia finală de absolvi- Andrei, ca student internaţio- Grama, beneficiar al ei, a trebu- teratul va fi realizat tot într-un Pe toate planurile... Şi ce dacă?!
re a fiului ei, un eminent stu- nal, şi-a programat mai multe it să lucreze într-o bancă ce i-a timp limită de un an, în loc de Cui îi pasă?
dent, primit în America tocmai
într-un colegiu al elitelor din
universitate, respectiv în clasa
de onoare a specialităţii sale.
Încă o distincţie despre care nu
am auzit în universităţile din
­România.
În aeroportul din Los Angeles,
l-am întâlnit şi eu pe atât de
dezinvoltul Andrei, care toc-
mai absolvise Facultatea de
Contabilitate şi Informatică de
Gestiune la Western Michigan
University din Kalamazoo,
­Michigan.
Fusese între cei mai buni stu-
denţi ai specialităţii şi la facul-
tatea de profil din Bucureşti, dar
şansa de a relua în statul ameri-
can studiile nu a fost ratată, chiar
dacă din cei doi ani absolviţi în
România i s-a recunoscut doar
unul. Recuperarea şi-a făcut-o
luându-şi multe examene în fie-
care an şi iată-l acum, absolvent
în clasa de onoare între cei 32
de viitori specialişti cu contract
de angajare deja semnat. Suma
de zeci de mii de dolari ca venit
anual este cu totul promiţătoare
pentru un debutant în profesie,
mai ales că la o asemenea re-
tribuţie nici nu pot visa cei mai
mulţi români plecaţi în decenii-
le din urmă spre Lumea Nouă.
În tot cazul, români ca şi Andrei
­Grama, nu vor face subiectul
emisiunilor de televiziune de
prin România, care ilustrează
penuria materială a unei anu-
mite categorii de români plecaţi
din ţară, categorie care nu poate
fi nesocotită tocmai pentru că
 04
Încheierea anului în cadrul
Şcolii p
­ arohiale ortodoxe
„Sf. Martiri Brâncoveni”
Cu credincioşii parohiei ortodoxe din Coslada, duminică, în
natură
De mic mi-a plăcut natura
şi am căutat mereu să fiu în
mijlocul ei, să mă bucur de
mirosul ierbii şi de foşnetul
vântului prin frunzele copa-
cilor sau să tresar la vederea
vreunei sălbăticiuni chiar şi
pentru o clipă.
Iubesc în egală măsură miş-
carea, mai ales când am
parte de ea în natură, pentru
că ador să mă aşez obosit la
umbra unui copac, să scot
merindele din desagă şi să
mă ospătez ciulind urechea
la zgomotele din jur, ori să
aşez pentru o clipă braţul sub
căpătâi şi, închizând ochii,
să-mi relaxez simţurile în
mijlocul naturii ca la sânul
unei mame iubitoare.
Aşa încât, oricând, o ieşire în
aer liber poate fi una dintre
cele mai plăcute metode de
relaxare pentru toţi cei care
sunt iubitori de munte şi aer
curat şi vor să uite de zgomo-
tul şi praful oraşului.
Duminică, 26 iunie a.c., am
organizat, împreună cu un
grup de credincioşi ai paro-
hiei, după Sf. Liturghie, o
scurtă drumeţie în zona Boca
del Asno (Gura măgărului), o
Spania
Sâmbătă după-amiază, 25 iu-
nie a.c., a avut loc festivitatea
de încheiere a cursurilor şcolii
parohiale pentru copii.
După rugăciunea de mulţumi-
re, părintele paroh a mulţumit
copiilor şi părinţilor pentru
efortul depus în întreg anul,
dnei preotese, Gina C ­ impoca,
şi a premiat pe câştigători.
Anul acesta bursa de studiu a
fost împărţită între Alexandru-
Marian Mocanu şi Ramona
Surdu, care au obţinut aceeaşi
medie în urma examenului
final de evaluare. Următorii
cinci copii vor merge gratuit,
pe cheltuiala parohiei, într-o
tabără.
zonă montană spectaculoasă,
cu abrupturi stâncoase, cu râ-
uri şi râuleţe, vegetaţie abun-
dentă şi multă curăţenie.
Am prânzit împreună, ne-am
amintit de jocurile copilăriei,
ne-am sfătuit în multe şi mă-
runte, am drumeţit şi am luat
cu noi amintirea acestei zile.
Pr. George Cimpoca
Pasiunea, la
rang de artă
Joi, 30 iunie, la Centrul
Hispano-Român din Coslada
­
a avut loc vernisajul primei
expoziţii colective a grupului
de pictură al acestei instituţii.
Un grup de 15 femei, de na-
ţionalitate română şi spaniolă,
a participat, în perioada ianu-
arie – iunie, la cursul de pic-
tură organizat de CEPI, sub
îndrumarea şi penelul picto-
rului Juan del Pozo, prezent la
eveniment.
Expoziţia, care cuprinde lu-
crările realizate de elevi la cur-
sul menţionat, poate fi vizitată
la Centrul Hispano-­ Român
din Coslada până la jumătatea
acestei luni. Lucrările sunt o
mărturie vie a faptului că pasi-
unea poate fi adusă la rang de
artă. E nevoie doar de voinţă,
plăcere şi un profesor cu cali-
tăţi precum cele ale lui Juan
del Pozo: talent, altruism, răb-
dare şi abnegaţie.
Originar din Segovia şi autor a
peste o sută de picturi în ulei,
Juan del Pozo este cunocut
publicului pentru numeroase-
le sale expoziţii, printre care şi
cea de la CEPI din Coslada, al
cărei vernisaj a avut loc la 19
noiembrie 2010, sub genericul
“Picturi în ulei ale pictorului
Juan del Pozo”.
 06
Centrul Hispano-Român din
Coslada pune punct a ­ nului
şcolar 2010-2011 şi anunţă
­p rogramul de vară
La 17 iunie, Centrul Hispano-
Român din Coslada a încheiat
un nou an şcolar. La festivita-
tea de premiere au participat
elevi de la cursurile susţinute
în cadrul acestei instituţii în
perioada septembrie 2010 –
iunie 2011.
Cei prezenţi la eveniment au
primit diplome de participare
de la profesorii cursurilor la
care au asistat, cursuri susţi-
nute fie de angajaţii centrului,
fie de voluntarii care au cola-
borat în acest an cu instituţia
în cauză. Echipa de profesi-
onişti de la CEPI a răspuns
întrebărilor celor prezenţi, cu
angajamentul că anul viitor
vor încerca să ţină cont de
propunerile şi sugestiile lor.
Ceremonia de înmânare a di-
plomelor, prezidată de Daniel
Feito, directorul Centrului,
s-a terminat cu un spectacol
folcloric susţinut de grupul
bulgar “Trio Traki”.
În ceea ce priveşte cursurile
de la CEPI, menţionăm că
anul acesta centrul şi-a îm-
bogăţit oferta cu cursurile de
limba franceză (profesoară
Gabriela Radu) şi pictură
(profesor Juan del Pozo), am-
bele pentru adulţi şi predate
de profesori voluntari.
Pe durata verii, Centrul va
continua să funcţioneze, ofe-
Reprezentanţii PSD ­Diaspora
au participat la întâlnirea cu
­europarlamentarii Cătălin
Ivan şi Victor Boştinaru
Reprezentanţii PSD ­Diaspora
au participat luni, 20 iunie
2011, la întâlnirea cu euro-
parlamentarii Cătălin Ivan şi
­Victor Boştinaru, tema întâl-
nirii fiind deschiderea cabi-
netelor de europarlamentar a
celor doi în Spania.
În cadrul întâlnirii Preşe-
dintele PSD Spania, Marian
­Popescu a prezentat situaţia
şi problemele comunităţilor
de români din Spania, însă
decizia celor doi de a avea
cabinete europarlamentare în
Barcelona (Catalunya), re-
spectiv Castellón - Valencia
vine în sprijinul organizaţiei
PSD Spania în proiectele de
integrare, formare şi informa-
rind aceleaşi servicii gratuite
(consultanţă juridică, consi-
liere psihologică, informaţii
pentru străini, consiliere pe
probleme de muncă etc.), pre-
cum şi diferite activităţi ludi-
ce şi educative pentru copii.
În ceea ce priveşte programul
de lucru cu publicul, acesta
se va restrânge, după cum ur-
mează: între orele 10 şi 18, de
luni până joi; de la 10 la 16,
re a românilor din Spania.
Domnului Victor Boştinaru
i-a fost recunoscut sprijinul
şi ajutorul necondiţionat acor-
dat organizaţiilor PSD din
Spania şi Reţelei Româneşti,
printr-o Diplomă de Recunoş-
tinţă, înmânată de Geanina
Boicu, Vicepreşedinte PSD
­Diaspora şi Preşedintele Re-
ţelei ­Româneşti din cadrul
Partidului Socialist Catalan.
La această întâlnire a parti-
cipat şi domnul Josep Maria
Sala, secretar al Partidului
Socialist Catalan, care i-a sa-
lutat pe cei prezenţi şi a reite-
rat sprijinul pe care îl acordă
organizaţiei PSD Spania.
***
Spania
vinerea, şi de la 10 la 14 sâm-
băta, în luna iulie. În luna au-
gust, programul va fi de la 10
la 17, de luni până joi, şi de la
10 la 14, vinerea şi sâmbăta.
Centrul Hispano-Român din
Coslada îşi va relua activita-
tea în mod normal în toamnă.
Informaţii şi înscrierile pentru
cursurile din noul an şcolar
se vor face începând cu luna
septembrie.
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR
LUNII IULIE LA
CENTRUL HISPANO-ROMÂN
DIN COSLADA
DATA ORA NUMELE ACTIVITĂŢII
05/07/2011 16:00 – 17:00 “Poveşti nemuritoare”. Atelier de poveşti în limba română, pentru copii. (I)
06/07/2011 17:00
“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna iunie, al unui bilet
de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”.
08/07/2011 12:00 – 13:00
“Sărbătoarea notelor din catalog”. Serbare de sfârşit de an şcolar în cadrul căreia
vor fi premiaţi copiii cu cele mai bune rezultate la învăţătură.
14/07/2011 16:00 – 17:30 Cinemateca spaniolă. Proiecţie de film spaniol.
15/07/2011 11:00 – 13:00 “A sosit vara!”. Activitate ludică pentru copii.
20/07/2011 16:00 – 17:30 Cinemateca filmului românesc. Proiecţie de film românesc.
22/07/2011 11:00 – 12:00 “Poveşti nemuritoare”. Atelier de poveşti în limba română, pentru copii. (II)
“Şi bunicii contează!”. Atelier de lucru manual pentru copii, cu ocazia sărbători-
26/07/2011 16:00 – 17:00
rii Zilei Bunicilor.
28/07/2011 16:00 – 17:30 “Reţeta buclucaşă”. Atelier de gastronomie pentru copii.
ZIUA ORA ACTIVITĂŢI PERMANENTE
De luni până joi 16:00 – 18:00 “O lume în mii de culori”. Atelier de colorat pentru copii.
Marţea şi joia 10:30 – 11:30 Curs de limba engleză pentru începători
Lunea şi vinerea 12:00 – 13:00 Curs de informatică
Lunea şi miercurea 16:00 – 17:30 Cinemateca pentru copii. Proiecţie de filme pentru copii.
Miercurea 16:00 – 17:00 “Îmbunătăţeşte-ţi tehnicile de desen!”. Curs de desen artistic pentru copii.
A se consulta progra-A se consulta pro-
Consultanţă juridică (se necesită programare)
mul centrului gramul centrului
A se consulta progra-A se consulta pro-
mul centrului gramul centrului
Consiliere psihologică (se necesită programare)
A se consulta progra-A se consulta pro-
Orientare pe probleme de muncă
mul centrului gramul centrului
A se consulta pro-
De luni până sâmbătă Acces la Internet
gramul centrului
De luni până sâmbătă
A se consulta pro-
Acces la Bibliotecă
gramul centrului
Sâmbăta 11:30 – 13:30 Atelier de folclor pentru copii
“Nu-ţi uita originea!”. Curs de conversaţie în limba română, pentru
Miercurea 11:00 – 12:00
copii cu vârsta între 8 şi 12 ani (e nevoie de înscriere în prealabil).
Notă: Toate activităţile sunt gratuite.
Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.
Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumnea-
voastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii şi cursuri, cum ar fi: consultanţă juridică,
acces la Internet, oferte de muncă, cursuri de limbile spaniolă şi franceză, cursuri de informatică,
cursuri de desen pentru copii şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:
CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA
Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), Coslada
E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96
Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!
 Salutări diplomatice
130 de ani de relaţii
­ iplomatice între România
d
şi Spania
1. La 23 iunie 2011, s-au îm-
plinit 130 de ani de la stabili-
rea relaţiilor diplomatice între
România şi Spania. În acea zi
a anului 1881, guvernul spa-
niol solicita autorităţilor de la
Bucureşti agrementul pentru
înfiinţarea unei reprezentaţi-
uni permanente la Bucureşti.
Primindu-se consimţământul
guvernului român, în vara
anului 1881, la scurtă vreme
după proclamarea ­Regatului
­României, era înfiinţată
­Legaţia Regatului Spaniei la
Bucureşti, condusă Juan ­Pedro
de Aladro, însărcinat cu afa-
ceri.
În Arhiva Ministerului Aface-
rilor Externe de la Bucureşti se
mai păstrează încă scrisoarea
prin care diplomatul spani-
ol era acreditat la Bucureşti,
scrisoare adresată de Antonio
Aguilar y Correa, Marchiz de
la Vega de Armijo, ministrul
spaniol de externe al vremii,
omologului român, Eugeniu
Stătescu (unul dintre sem-
natarii actului proclamării
­Regatului României din 1881).
Avem plăcerea să vă prezen-
tăm în copie această scrisoare
care oficializa stabilirea rela-
ţiilor diplomatice între Spania
şi România.
România nu a putut răspunde
gestului Spaniei, prin des-
chiderea unei legaţii decât
după mai bine de trei dece-
nii, în 1913. De la 15 iunie
1913, începea să funcţioneze
­Legaţia României la Madrid,
cu ­George Cretzianu în fruntea
ei, în calitate de trimis extraor-
dinar şi ministru plenipotenţiar
al României.
Cu toate acestea, încă din
1885 au început să fie înfiin-
ţate în Spania consulate ale
­României, mai întâi onori-
fice (primul a funcţionat la
­Barcelona, fiind condus de
Antonio Borell y Falch, ban-
cher şi deputat; după zece ani,
la 8 iunie 1895, consulatul
onorific era ridicat la rangul
de consulat general). A ur-
mat crearea de noi consulate,
la ­Cadiz (1890) şi Valencia
(1913), ambele onorifice.
După ­Primul Război Mondial,
vor fi înfiinţate consulate ono-
rifice ale ­României în ­Bilbao,
­Cartagena, Las ­Palmas,
­Malaga şi San ­Sebastian, la
Madrid fiind creat al doilea
consulat general (după cel din
Barcelona).
De abia după aproape 100 de
ani, misiunile diplomatice în
Spania au revenit la un număr
apropiat de cel atins după pri-
mul război mondial, pe lângă
Ambasada de la Madrid, acti-
vând consulatele generale la
Barcelona, Sevilla şi ­Bilbao,
consulatele la ­Castellon,
­Zaragoza, Ciudad Real şi
­Almeria, şi consulatele onori-
fice la Murcia şi Pamplona.
2. În primul secol de relaţii di-
plomatice bilaterale au trebuit
să fie depăşite dificultăţi gene-
rate de depărtarea geografică,
succesiunea de războaie care
au afectat Europa şi incompa-
tibilităţile de ordin politic între
regimul franchist din Spania şi
cel comunist din România.
După înfiinţarea Legaţiei
­României, relaţiile bilaterale
nu au evoluat linear, existând
atât sincope, cât şi momente
importante în istoria diploma-
ţiei celor două state. În 130 de
ani de la stabilirea relaţiilor di-
plomatice am asistat la:
• desfiinţarea temporară a
Legaţiei României (motivată
financiar, la 9 martie 1922),
urmată de redeschidere după
câţiva ani,
• distrugerea parţială a nou-
lui sediu al Legaţiei în timpul
luptelor din perioada Războ-
iului Civil spaniol, din cauza
proximităţii sale cu o cazarmă
din Madrid, şi mutarea ulterior
într-un alt spaţiu,
• acordarea azilului pentru mai
multe sute de cetăţeni spanioli,
refugiaţi în clădirile Legaţia
României din cauza insecu-
rităţii generate de ­Războiul
Civil (între cei refugiaţi s-au
numărat şi familii ale unor
diplomaţi spanioli, precum şi
un nepot al Regelui Alfonso
XIII),
• ruperea relaţiilor diplomatice
la 4 aprilie 1946; după acest
moment, atât România, cât şi
Spania, au recunoscut oficial
guvernele în exil, la Madrid
funcţionând o Legaţie Regală
a României, iar la ­Bucureşti o
Legaţie a Republicii Spaniole,
• încetarea de facto a relaţiilor
României cu guvernul republi-
can spaniol în 1951,
• restabilirea relaţiilor consula-
re şi comerciale la 5 ianuarie
1967,
• restabilirea relaţiilor diplo-
matice la 21 ianuarie 1977.
Dincolo de relaţiile între auto-
rităţile celor două state, a apărut
relativ rapid interesul societăţii
civile din cele două ţări pentru
a dezvolta forme de coopera-
re specifice. Astfel, la 31 mai
1930, la ideea lui ­Alexandru
­Tzigara-Samurcaş, era con-
stituită la ­Barcelona Asociaţia
„Prietenii ­României”, formată
din personalităţi spaniole ale
vieţii culturale şi economice,
având ca Preşedinte Protector
pe Ducele de Alba (Ministru
07
de Stat) şi ca preşedinte de
onoare pe ambasadorul român,
Principele Anton Bibescu.
Din 1990, începe o perioadă
de consolidare a legăturilor, în
care creşterea progresivă a nu-
mărului românilor din ­Spania,
până la plasarea în prezent pe
primul loc între cele mai nume-
roase comunităţi de străini, dar
şi sprijinul valoros al ­Spaniei
pentru aderarea ­României la
Uniunea ­Europeană şi NATO,
cooperarea ca parteneri în ca-
drul UE şi pe teatrele de ope-
raţiuni militare, colaborarea
în formatele multilaterale sau
schimburile în creştere în plan
economic şi cultural reprezintă ­ eneral al României de la
G Viceconsulatului României la
cadrul de acţiune predilect al ­Sevilla, la 29 octombrie 2006, Almeria, la 17 noiembrie 2008.
diplomaţiilor celor două state. semnarea decretelor de înfi- De asemenea, din decembrie
Din lunga listă de vizite re- inţare a Consulatului General 2006, la Madrid şi-a început
ciproce, la toate niveluri- de la Bilbao şi a Consulatului activitatea ­Institutul Cultural
le, se disting ocaziile spe- de la Ciudad Real, la 23 iulie Român, după ce de mai bine
ciale pe care le reprezintă 2007, semnarea decretului de de zece ani, la ­Bucureşti func-
vizitele de stat, efectuate atât înfiinţare a Consulatului de la ţiona Centrul Cultural al Insti-
la ­Bucureşti, de Regele Juan Zaragoza, la 16 iulie 2008, şi a tutului ­Cervantes.
Carlos şi ­Regina Sofia în 1985
şi în 2003, cât şi la Madrid de
Preşedintele României, Traian
Băsescu, în noiembrie 2007.
Cele două state au încheiat la
4 februarie 1992, la Madrid,
Tratatul de prietenie şi coo-
perare, intrat in vigoare la 10
iulie 1993. Acest tratat a fost
de-a lungul anilor însoţit de o
serie de acorduri tehnice în do-
meniul economic, al muncii,
al protecţiei sociale, al prote-
jării minorilor, al afacerilor
interne şi cultural. Se remarcă
înţelegerea semnată de miniş-
trii educaţiei, în iulie 2007, în
baza căreia s-a putut introduce
predarea limbii romane în şco-
li din Spania.
Momentele cheie din istoria
recentă a relaţiilor bilaterale
au fost semnarea decretului
de înfiinţare a Consulatului
­General de la Barcelona la 10
octombrie 1995, urmată de
semnarea decretului de înfiin-
ţare a Consulatului României
la ­Castellon, la 27 octombrie
2006, semnarea decretului
de înfiinţare a Consulatului
 08
Misiune economică în
Spania
După anul 1990 relaţiile co-
merciale româno-spaniole au
avut o evoluţie deosebit de
bună. Astfel, de la un volum
al schimburilor comerciale
de 50 milioane dolari în anul
1990, s-a ajuns la 245 mili-
oane dolari în anul 2000 şi
la peste 2 miliarde de euro
în anul 2010. După liberali-
zarea comerţului exterior al
­României, schimburile bila-
terale au crescut de 40 de ori,
iar numai în ultimii 10 ani au
crescut de peste 8 ori.
La 31 decembrie 2010, vo-
lumul total al schimburilor
comerciale ale României cu
Spania a fost de 2115,13 mi-
lioane euro, în creştere cu
31,96% faţă de anul 2009.
Exportul a fost de 1131,51
milioane euro şi a înregistrat
o creştere de 30,42% faţa de
cel realizat în anul 2009. Im-
portul a fost de 983,63 milioa-
ne euro înregistrând o creştere
de 33,78% faţa de importurile
realizate în anul 2009. Spania
are o pondere de 2,38% în
totalul comerţului exterior al
României. Soldul balanţei co-
merciale a fost de 147,88 mil.
euro, favorabil părţii române.
La 31 decembrie 2010, con-
form datelor ONRC erau în-
registrate un numar de 4.095
societăţi româneşti, cu o par-
ticipare de capital spaniol în
Spania
oportunităţi şi proiecte de co-
laborare cu parteneri spanioli,
în vederea consolidării şi dez-
voltării relaţiilor economice
româno-spaniole.
La eveniment au participat
reprezentanţi a 12 societăţi
comerciale din România, re-
prezentanţi a 12 societăţi co-
merciale din Spania, ­Cezar
Patriche, ministru -­ ­consilier
din partea Ambadasei
­României în Spania, Paulina
­Mircea, Preşedinta Camerei
de Comerţ Româno-Spaniole
din Madrid şi mulţi alţi dele-
gaţi.
valoare totală de 1,1 miliarde S-au organizat vizite de lucru
euro. Spania are o pondere la diverse instituţii ale statu-
de 3,5% în volumul total al lui spaniol, printre care vizi-
investiţiilor străine directe şi ta la Congresul Deputaţilor,
ocupă locul 9 în clasamen- Camera de Comerţ Spaniolă,
tul investitorilor străini în Confederaţia Oamenilor de
­România. Afaceri, etc.
Vizite de lucru În data de 07 iunie o vizită im-
În perioada 05-12 iu- portantă a avut loc la Camera
nie a.c., s-a desfăşurat în de Comerţ Româno-Spaniolă
­Madrid, ­Toledo, Zaragoza şi din Madrid unde reprezentan-
­Barcelona, misiunea econo- ţii firmelor din România s-au
mică de promovare a coope- întâlnit cu diverşi oameni de
rării în sectorul IMM-urilor, afaceri spanioli. Cu această
organizată de către Ministe- ocazie, Camera de Comerţ
rul Economiei, Comerţului şi Româno-Spaniolă a realizat
Mediului de Afaceri, Centrul contracte de colaborare între
Român Pentru Promovarea societăţile comerciale româno
Comerţului şi Investiţiilor – spaniole participante. Prin-
Străine (CRPCIS) şi Consi- tre acestea s-a remarcat un
liul National al Intreprinde- important contract de export
rilor Private Mici si Mijlocii de soia din România, contrac-
din România (CNIPMMR). te în domeniul curăţeniei şi a
Misiunea economică a avut energiei renovabile.
drept scop identificarea de noi A consemnat, Mircea Fluieraş
Rajoy vrea
alegeri
­anticipate
Preşedintele Guvernului, Jose
Luis Rodriguez Zapatero, şi
liderul PP, Mariano Rajoy,
s-au confruntat dur marţi la
ultima dezbatere despre sta-
rea naţiunii a primului, care
a răspuns cererii oponentului
său de a avea alegeri anticipa-
te cu reproşuri că nu l-a ajutat
la combaterea crizei, scrie 20
minutos.
Tensiunea „disputei” a ajuns
în asemenea punct, încât
­Zapatero a comparat rolul PP
cu cel al opoziţiei din Grecia,
în timp ce Rajoy a avertizat
că nu ar fi „democratic” să
fie amestecată şi Opoziţia în
„erorile” Guvernului.
După discursul lui Zapatero,
de dimineaţă, în care a apă-
rat măsurile anti-criză luate
de Executivul său şi a cerut
ajutorul Opoziţiei pentru fi-
nalizarea reformelor, Rajoy a
urcat, după-amiază, la tribuna
Congresului Deputaţilor şi
şi-a centrat discursul pe justi-
ficarea necesităţii ca preşedin-
tele Guvernului să convoace
alegeri anticipate.
Alegerile anticipate, „obse-
sia” lui Mariano Rajoy
Potrivit lui Rajoy, doar alege-
rile anticipate pot termina cu
„calvarul steril” şi „lenta ago-
nie” la care Zapatero a supus
Spania, dat fiind că alegerile
sunt „singura soluţie eficientă
la problemele economice”. În
opinia liderului PP, cu câte
zile se va prelungi perioada
până la alegeri, cu atât vor
creşte „şomajul, datoria ex-
ternă, dificultăţile şi deznă-
dejdea spaniolilor”. „Ceea ce
are nevoie Spania acum este
participarea la urne şi cetă-
ţenii să aleagă, nu atât cine-i
guvernează, cât cui încredin-
ţează această încredere pe
care actualul Guvern a folo-
sit-o prost”, a spus Rajoy.
Dincolo de economie, a cărei
situaţie proastă cere „o mun-
că titanică” pe care s-a arătat
dispus să şi-o asume, Rajoy
i-a cerut lui Zapatero să acţi-
oneze „fără complexe” contra
partidului basc Bildu (bănuit
a fi o marionetă a ETA), apli-
când ultimele reforme legale
pentru ca „nici o ameninţare,
nici o încălcare a legii să nu
fie posibilă”. A reamintit că,
pentru PP, Bildu este „o nouă
capcană a ETA”, pentru a se
infiltra în instituţii, ceea ce,
spune Rajoy, ete confirmat
de fapte, fiindcă „intimidarea,
şmecheria şi dispreţul faţă de
legi” s-au întors în primăriile
basce.
Zapatero nu a ridicat mănu-
şa în ceea ce priveşte această
chestiune, în replica sa pen-
tru liderul PP, dedicată, cu
maximă duritate, spre subli-
nierea lipsei de propuneri a
şefului Opoziţiei. Încurajat
de aplauzele grupului socia-
list, preşedintele Executivului
l-a acuzat pe Rajoy că „nici
nu sprijină Guvernul, nici nu
propune nicio altă soluţie”, nu
are niciun program politic şi a
„falsificat datele privind PIB-
ul, dezvoltarea şi datoriile
Spaniei”.
Când Rajoy a prezentat în
faţa Camerei datele proaste
ale economiei spaniole, Zapa-
tero l-a acuzat că nu a „con-
textualizat”, uitând de criza
internaţională şi de faptul că
toate ţările înregistrează cifre
negative, remarcând chiar că
„Spania este printre granzii
Europei care stau cel mai bine
la datoria publică”.
„Ce vreţi? Să vă sprijin în
ceva ce mi se pare o eroare
monumentală?”
Zapatero l-a anunţat pe ri-
valul său politic că nici prin
gând nu-i trece să organizeze
alegeri anticipate şi că, chiar
dacă acestea ar avea loc, PP-ul
le va pierde. Rajoy a ripostat,
declarând că niciodată nu a
existat o Opoziţie care să vină
cu atâtea propuneri şi nicioda-
tă nu a existat un Guvern care
să voteze atât de mult contra.
„Acum e uşor de dat vina pe
alţii. Dar dacă aţi fi ascultat
propunerile noastre, lucru-
rile ar fi stat acum mult mai
bine”, a mai spus Rajoy, care
a motivat şi de ce nu îl spriji-
nă pe rivalul său: „Ce vreţi?
Să vă sprijin în ceva care mie
mi se pare o eroare ieşită din
comun?”.
Zapatero a avut ultimul cu-
vânt, răspunzându-i liderului
Opoziţiei că „în ciuda aluzi-
ilor dumneavoastră, singurul
lucru la care ne asemănăm
cu Grecia este în calitatea
Opoziţiei”. Apoi, preşedinte-
le Guvernului a mai făcut un
apel la solidaritate pentru că
„reformele de astăzi corectea-
ză excesele de ieri şi sunt ga-
ranţia prosperităţii de mâine”.
Fiind ultima dezbatere pentru
starea naţiunii a lui ­Zapatero,
care nu va mai candida la
funcţia de preşedinte de Gu-
vern, Rajoy a profitat de mo-
ment, urându-i „tot binele din
lume pentru viitorul personal
şi familial”. „Vă doresc exact
acelaşi lucru, dar din punct de
vedere politic, daţi-mi voie să
nu o fac!”, i-a răspuns şeful
Executivului.
Sursa: 20minutos

La linia 3 de metrou din
­Barcelona, o femeie de 38 de
ani, înarmată cu un fluier şi cu
fluturaşi tipăriţi în patru limbi,
avertizează turiştii cu privire la
prezenţa hoţilor de buzunare.
Cu un fluier roşu şi un carton
inscripţionat în patru limbi, îi
alertează pe turiştii neatenţi
din metroul barcelonez că sunt
pe punctul de a suferi un furt.
Elaina este agent comercial,
are 38 de ani, şi de trei ani su-
praveghează peroanele metro-
ului liniei L3, ca hobby.
Datele poliţiştilor catalani
Mossos d’Esquadra îi dau
dreptate: în transportul urban
din Barcelona, în fiecare zi se
Din luna martie, Spania a făcut
economii de 450 de milioane
de euro prin reducerea vitezei
maxime la 110 km/h.
Guvernul spaniol anunţa, la
sfârşitul lunii februarie, că va
adopta un plan de economisire
a energiei, motivat de creşte-
rea preţului barilului de petrol.
produc 62 de infracţiuni (ma-
rea majoritate furturi). Eliana
Guerrero a văzut cum o bandă
de hoţi de buzunare i-a furat
geanta unei pensionare dia-
betice şi cum, spre disperarea
turistei, infractorul a aruncat
insulina din geantă. „M-am
indignat atât de mult încât
am decis să lupt contra lor”,
a explicat Eliana, citată de 20
minutos.
Din acel moment, a cheltuit
80 de euro pe lună pentru fo-
tocopii ale unui fluturaş care
avertizează în engleză, spa-
niolă, germană şi italiană de
prezenţa hoţilor de buzunare
de la metrou. Împarte turiştilor
Limita de viteză pe
­autostrăzile din S
­ pania
revine la 120 km/h
Vicepremierul spaniol ­Alfredo
Perez Rubalcaba preciza
atunci că, de la 7 martie, se va
reduce limita vitezei maxime
permise pe şosele, de la 120 la
110 kilometri la oră.
De la începutul lunii viitoare,
viteza maximă pe autostrăzile
spaniole revine la 120 km/h.
Ştiri Spania
Barcelona, paradisul
hoţilor r­ omâni
în jur de 1.000 de bucăţi pe zi.
„Îi cunosc şi ei mă cunosc, ştiu
unde îşi beau cafeaua, unde
se ascund şi unde se întâlnesc
pentru a păcăli camerele de su-
praveghere”, susţine columbi-
ana, care afirmă că agenţii de
pază de la metrou şi poliţiştii
ştiu şi ei toate aceste lucruri,
dar nu pot face nimic dacă
nu-i prind în flagrant delict pe
hoţi. „Hoţii mi-au oferit chiar
şi o mie de euro dacă renunţ
să le mai stric planurile şi să îi
avertizez pe turişti”, a explicat
Eliana.
De altfel, agenţii de pază de la
metrou au dezvăluit că şi pe
ei au încercat hoţii de buzu-
nare să-i cumpere: 20 de euro
pentru fiecare hoţ pe care nu-l
reclamă. Punctele fierbinţi ale
liniei de metrou sunt staţiile
Sants, Espanya şi cele care
ies la suprafaţă în bulevardul
Rambla, potrivit experienţei
Elianei, care confirmă datele
„S-au schimbat condiţiile, şi
în cele noi măsura nu are sens,
aşa că revenim la 120 de kilo-
metri la oră”, a precizat mi-
nistrul Rubalcaba.
Economiile făcute prin aplica-
rea acestei măsuri sunt estima-
te la 450 de milioane de euro.
Ministrul a explicat că, şi de
Mossos d’Esquadra.
În zilele libere reuşeşte să evi-
te cam cinci furturi pe zi şi îm-
parte câte 2.000 de fluturaşi.
Eliana a primit ameninţări, a
fost scuipată, ba chiar şi agre-
sată de nenumărate ori, dar nu
renunţă. Critică faptul că agen-
ţii de securitate de la metrou îi
confiscă fluturaşii. Compania
de Transport Municipal din
Barcelona susţine că Legea
Feroviară interzice distribu-
ţia de fluturaşi la metrou şi că
există deja o astfel de campa-
nie preventivă, derulată împre-
ună cu Poliţia.
Linia 3 de metrou din
­Barcelona este „teritoriul” şu-
ţilor români, aşa cum Linia 1
este a sudamericanilor, iar li-
nia 5 a magrebienilor. Acestea
sunt liniile preferate de hoţii
de buzunare pentru că se află
pe traseele turistice din Barce-
lona.
Sursa: 20 minutos, BBC
acum înainte, direcţia generală
pentru trafic le va aminti şo-
ferilor că, dacă circulă cu 110
kilometri la oră, tot va fi mai
ieftin, mai sigur şi mai puţin
contaminant pentru mediu.
Sursa: Las Provincias
Cucerirea Europei
Tinerii spanioli „indignaţi” au
început pregătirile pentru o
demonstraţie de amploare în
zilele de 29 şi 30 iunie, în Pu-
erta del Sol, Madrid, piaţa în
care s-a născut în mod spontan
această mişcare inedită. Star-
tul a fost dat sâmbătă de mai
mulţi tineri din Barcelona care
au plecat pe jos pre Madrid, pe
drum alăturându-li-se locuitori
din cele 29 de oraşe şi sate de
pe traseul de 652 de kilometri.
Pentru orice eventualitate, ti-
nerii sunt însoţiţi de un medic
şi o asistentă, ambii şomeri.
De altfel, „marşul popular” de
la Barcelona este cel mai lung
dintre cele trei iniţiate. Vor ple-
ca la drum tinerii din ­Valencia,
iar joi cei din Cadiz, oraş din
sudul ţării. Cum în Spania se
anunţă temperaturi ridicate,
tinerii nu vor parcurge decât
21 de kilometri pe zi, sufici-
ent pentru a ajunge în capitală
până la 24 iulie, zi în care este
programată cea mai mare adu-
nare a membrilor mişcării năs-
cute la 15 mai. Scopul acestor
Româncă, acuzată
de infracţiunea de
tentativă de vânzare
de minori
O tânără de 27 de ani, de naţio-
nalitate română, a fost arestată
de Poliţia Bască Ertzaintza,
în Bilbao, fiind acuzată că a
încercat să-şi vândă copilul în
vârstă de doar o lună. Femeia
practica cerşetoria cu bebe-
luşul în braţe pe străzile din
Bilbao.
Prima veste privind acest caz a
ajuns la Poliţia autonomă bas-
că în rmă cu câteva zile, atunci
când mai multe persoane au
alertat că o tânără îşi oferea
copilul, pe stradă, spre vânzare
trecătorilor, „în schimbul unei
mici sume de bani”, semnalea-
ză comunicatul de presă al De-
partamentului de Interne.
Patrulele care s-au deplasat la
faţa locului nu au reuşit atunci
să localizeze pe nimeni cu de-
scrierea facilitată de martori,
drept pentru care s-a presupus
că femeia a abandonat zona.
Una din femeile cărora le-a
adunări este revigorarea or-
ganizaţiei care risca să intre
într-un con de umbră după ce
a decis la 12 iunie să-şi ridice
corturile instalate în Puerta del
Sol, notează „El Pais”.
La fiecare oprire, „indignaţii”
vor organiza o adunare pentru
a le face cunoscut oameni-
lor programul mişcării. „Am
cucerit străzile, apoi pieţele,
acum luăm cu asalt drumuri-
le. Urmează Europa”, declară
Rafael de la Rubia, lider al
mişcării internaţionale „World
without War”, care ia parte la
acţiunile „indignaţilor” spani-
oli.
Exodul creierelor
Spania se confruntă cu cea mai
mare rată a şomajului din UE
- peste 21%, iar în rândul tine-
rilor situaţia este de-a dreptul
dramatică, aproape 45% din
segmentul 19-25 de ani nea-
vând un loc de muncă. Dacă
Spania nu are nevoie de tinerii
ei, alţii îi aşteaptă cu braţele
deschise. În ultimii ani, nu-
meroşi tineri au luat drumul
09
oferit copilul a convins-o să o
însoţească la o clinică a Crucii
Roşii din cartierul Indautxu,
pentru „a fi văzut de un doc-
tor”. Odată ajunse aici, român-
ca a dispărut. Ertzaintza a des-
chis o anchetă pentru a încerca
localizarea femeii.
Agenţii însărcinaţi cu rezolva-
rea acestui caz au urmărit în-
registrările unei camere video
situate în zonă, iar fotografia
femeii a fost distribuită tutu-
ror patrulelor Ertzaintza din
Bilbao, cu ordin de arestare
imediată.
Graţie fotografiei, femeia a
fost identificată cerşind pe
străzile oraşului. După ce co-
pilul a fost pus la dispoziţia
serviciilor sociale ale Primă-
riei Bilbao, românca a fost
arestată şi acuzată de infracţiu-
nea de tentativă de vânzare de
minori.
Sursa: Diario Vasco
Americii Latine. Are în jur
de 30 de ani, studii superioa-
re, necăsătorit. Acesta este
portretul emigrantului spaniol
care îşi găseşte foarte uşor de
muncă în ţări precum Mexic
sau Columbia.
„Se munceşte din greu aici.
Dar munca e răsplătită. Am
ajuns în Mexic fără niciun ban
în buzunar, fără niciun fel de
relaţii şi după cinci ani lucrez
în cadrul departamentului de
comunicare al uneia dintre
cele mai mari companii din
lume”, spune Juan Arteaga, un
spaniol de 30 de ani, care a în-
cercat în zadar să-şi găsească
de lucru la el în ţară, după ce a
terminat jurnalismul. Cei care
nu suportă depărtarea de casă
se reorientează spre Europa.
Filialele Institutului Goethe
din Spania sunt asaltate de ti-
neri cu studii superioase care
vor să înveţe germana pentru
a-şi găsi un loc de muncă bine
plătit în Germania.
Sursa: El Pais, Bild.
 10
Ce nu ştiaţi
despre 4 iulie
ziua Americii?!
Ziua de 4 Iulie este cunos-
cută ca fiind ziua naţională a
­Statelor Unite, când america-
nii îşi sărbătoresc independen-
ţa. Puţini ştiu însă că aceasta
este şi o zi tristă, de doliu
chiar, în istoria ­ Americii,
pentru că trei din preşedinţii
ei au murit în exact această
zi. Aceştia sunt John Adams,
Thomas Jefferson şi James
Monroe (1931). Primii doi au
murit chiar în acceaşi zi şi an,
4 Iulie, 1826. Ambii se numa-
ră printre cei care au semnat
Declaraţia de Independenţă.
Tot pe 4 iulie, însă în 1850
preşedintele Zachary Taylor
s-a îmbolnăvit de holeră, de la
nişte cireşe pe care le-a mân-
cat. Acesta a murit cinci zile
mai târziu, fiind în fruntea ţă-
rii doar un an şi jumătate.
Cu toate că pe 4 iulie 1776
a fost iniţiată semnarea De-
claraţiei de Independenţă
a ­Statelor Unite, cei 56 de
membrii care şi-au pus sem-
nătura pe acel document n-au
făcut-o în acea zi ci abia pe 2
august 1776, când 50 dintre ei
au semnat-o. Numele lor au
fost ţinute secret faţă de pu-
blic timp de o jumătate de an
pentru a fi protejaţi de eventu-
ale atacuri. Dacă actul de in-
dependenţă n-ar fi reuşit, actul
de trădare al semnatarilor faţă
de Regele Angliei ar fi dus
conform legii la moartea lor.
Ultimul semnatar al actului de
independenţă a fost Thomas
McKean în Ianuarie, 1777.
Revenind la timpurile mai ac-
tuale, conform Foreign ­Trade
Statistics în 2010 ­Statele
­Unite au importat steaguri
americane în valoare tota-
lă de 3,2 milioane de dolari.
Din acestea 2,8 milioane de
dolari au fost steaguri ameri-
cane produse şi importate din
China. Aceeaşi sursă arată că
SUA a exportat steaguri în
valoare de 486.026 de mii de
dolari, din care de 256.407 de
dolari au fost trimise steaguri
la vecinii mexicani din sud.
Tot în 2010 Statele Unite au
importat din China jocuri de
artificii în valoare de peste
190 de milioane de dolari.
Un număr de 31 de locaţii din
America au incluse în nume
cuvântul „liberty” (libertate)
printre cele mai cunoscute:
Libertyville, New Liberty,
North Liberty sau West
­Liberty.
Un numar de 35 de locaţii au
numele de „eagle” (vultur) ca
şi nume, cel mai popular fiind
Eagle Pass în Texas.
Un număr de 11 locaţii au cu-
vântul „independence” (inde-
pendenţă) ca şi nume. Altele
9 poartă cuvântul „freedom”
adică eliberare. Cel mai po-
pular fiind New Freedom din
Pennsylvania.
Statul Indiana este singurul
care are o locaţie ce poartă
numele de „patriot”, Patriot,
Indiana .
Alte cinci locaţii au cuvântul
„America” ca şi nume. Cel
mai popular fiind American
Fork, din statul Utah.
Marian Petruţa - Chicago, USA
America
În Texas, aproape toare loca-
lităţile, indiferent cât de mici
sunt, au biblioteci publice,
care din cand în când vând, la
o reducere serioasă, cărţi care
nu mai au căutare. Aşa se face
că am găsit o carte care imedi-
at mi-a trezit interesul.
E o carte bilingvă, în engleză
şi română, scrisă de ­Eugene
S. Raica şi Alexandru T.
­Nemoianu, intitulata „Histo-
ry of the United Romanian
­Society”, publicată în anul
1995, în Southfield, Michigan.
Este o monografie bine scrisă,
cu foarte multe date interesan-
te.
Începe cu o istorie „concisă” a
României şi continuă cu emi-
grarea spre America a români-
lor din toate provinciile.
Acordă câteva capitole formă-
rii societăţilor române, cum
ar fi Societatea „Deşteapte-te
române”(1909), Societatea
„Hora Unirii”(1913), şi „Soci-
etatea Română Unită”(1924),
cu liste detailate ale membrilor
şi conducătorilor lor.
În recensământul din 1990, în
Statele Unite existau 365.544
de persoane care s-au declarat
Emigrare în valuri spre
America
ca fiind de origine română.
După alte date oficiale, apărute
după publicarea acestei cărţi,
la recensământul din 2000
existau 689.919 persoane care
s-au declarat de origine româ-
nă.
Cel mai vechi imigrant român
în America, menţionat în docu-
mente oficiale, a fost Părintele
Samuil Damian, un preot orto-
dox din Ardeal, care a călătorit
prin Maryland, North ­Carolina
şi Virginia, stabilindu-se în
anul 1784 în ­Charleston,
­South Carolina. A fost un om
foarte citit, poliglot, care a
avut o corespondenţă amplă
cu ­Benjamin Franklin.
Tot în această monografie se
trec în revistă mai multe nume
de români din secolele trecute
şi realizările lor.
În timpul Războiului Civil,
George Pomutz, din regimen-
tul 15 Iowa, a fost avansat la
gradul de general de brigadă,
pe 21 martie 1863. Căpitanul
Nicholas Dunca, cu regimen-
tul 18 de voluntari din New
York, şi-a pierdut viaţa în bătă-
lia de la Cross Keys, Virginia,
în 8 iunie 1862.
Constantin ­Teodorescu, ma-
rinar, a murit în explozia de
pe vasul militar Maine, în
­Havana, Cuba, pe data de 15
februarie 1989, dată când a în-
ceput războiul cu Spania.
Eugene Stan şi Marcel Brad au
fost doi marinari care au murit
în atacul japonez asupra bazei
navale americane de la Pearl
Harbor, Hawaii, pe 7 decem-
brie 1941, data intrării SUA
în cel de al Doilea Razboi
­Mondial.
Primul val de imigranţi
romani a venit in Ameri-
ca între 1870 şi 1900, din
părţile ocupate de Austro -
­Ungaria ­(Transilvania, ­Banat,
­Bucovina, şi ­Voivodina), to-
talizând un număr de peste
250.000 de români.
Pe urmă, un al doilea val ma-
jor, între 1908 şi 1915, a fost o
urmare a persecutării ţăranilor
în Muntenia şi Moldova, după
răscoala din 1907, val ce a
adus în America peste 100.000
de suflete.
Autorii acestei cărţi estimea-
ză că peste 15.000 de români
au servit în forţele armate ale
­Canadei şi SUA, în Primul şi
al Doilea Război Mondial.
Începând din 1906, Daniel
Hosu a publicat, până în anul
morţii sale, în 1948, ziarul ro-
mânesc America, în Detroit,
Michigan.
Imigrarea românilor în
­America, între anii 1950 şi
1990 a fost redusă la un număr
mai mic de 10.000, în total,
majoritatea fugind cu mare
risc din „raiul comunist”.
Ultimul capitol din carte e
dedicat imaginilor fotografice
privind societăţile româneşti
amintite. Aceste grupuri diver-
se au reuşit să se unească, ca
un gest simbolic, la împlini-
rea a 85 de ani de la fondarea
­Societăţii Unite Române.
Finanţarea bisericilor româ-
neşti din America, ajutorul
reciproc şi sprijinul comuni-
tăţii pentru individ sunt nişte
activităţi nobile intemeiate pe
crezul practic al imigrantului
român din acea vreme. Nume-
le celebre din diaspora româ-
nă în America includ preoţi,
ingineri, medici, profesori şi
tehnologişti.
Sursa: J.Ch. Texas, History of
the United Romanian Society
Mircea Hanu – Texas/USA
 Rubrica permanentă 11
05 - Vechea slavă, slavona
(1879), se încurca în calcu-
le, stârnind furia eminentului
B. Petriceicu Haşdeu privind
ponderea elementului latinesc
în limbă, influenţa slavă, deşi

Dan Caragea - Critic literar
Portugalia
Dintre toate seminţiile mi-
gratoare care ne-au călcat
pământul, slavii (ultimii ve-
niţi şi statorniciţi) au avut o
înrâurire covârşitoare asupra
populaţiilor romanizate de la
nord şi de la sud de Dunăre.
Prezenţa lor în spaţiul balca-
nic a condus la schimbări cu
precădere în vocabular, ceea
ce înseamnă că personalitatea
limbii noastre, în comparaţie
cu celelalte limbi neolatine,
nu poate fi concepută în afa-
ra acestei influenţe. Dacă A.
de Cihac, cu merituosul său
Dicţionar etimologic român
nebiruind-o pe cea latină, este
totuşi majoră şi de netăgăduit.
Când ne aplecăm cronologic
asupra acestei pătrunderi, în-
ţelegem că ea nu s-a manifes-
tat deodată şi nici într-o zare
limitată în timp. Unele cuvin-
te sunt vechi, intrate în seco-
lele VI-XII, într-o epocă fără
frontiere, altele pătrund o dată
cu întemeierea statelor româ-
neşti, cu organizarea cancela-
riilor şi a bisericii ortodoxe.
Slavona va juca în această
parte a Europei rolul latinei
în tot Evul Mediu până la Re-
formă. Influenţa nu a fost doar
a vechii slave sau a slavonei
cărturăreşti, ci şi a limbilor
slave vecine: bulgara, sârbo-
croata, mai apoi ucraineana
şi rusa.
Pentru ca cititorul să se con-
vingă de importanţa acestei
influenţe vom enumera câţiva
termeni de care nu ne putem
lipsi: babă, brazdă, cleşte,
clopot, colindă, coş, gol, gră-
dină, Isus Hristos, icoană,
izvor, lene, liturghie, lopată,
milă, nevastă, plăti, plug,
popă, prag, rană, scump,
sută, trup.
şi graiurile slavilor
Dacă vorbim despre om, el meile le duc grija şi trag nă- Iscăli – semna Steag – drapel
are chip, obraz, gât, stomac dejde că bărbaţii lor nu se vor Izbândă – victorie Stih – vers
şi glezne. Putea fi stăpân sau întoarce cu jale, în coşciug. Jale – tristeţe Taină – secret
slugă, uneori rob ca zlătarii. De povestit, aş tot povesti, dar Jertfă – sacrificiu Temei – bază
În lumea noastră veche, omul socotesc că cititorului i-ar fi Lacom – gurmand Tipic –model
muncitor era grădinar, zidar, mai de folos un mic dicţionar Lăcomie – aviditate Trup –corp
dar, mai ales, precupeţ la târ- de sinonime slav-latin pentru Leac – medicament Văzduh – cer
guri. Bărbaţii se îmbrăcau cu a putea privi mai uşor cuvin- Letopiseţ - cronică Vârstă – etate
cojoace, nădragi şi izmene, tele ce ne-au venit pe căi dife- Maică – mamă Veac – secol
şi, când afară era lapoviţă rite şi pentru a se lăsa cuprins Mândru – orgolios Vină – culpă
sau crivăţ, purtau cuşmă şi de înţelesurile mai adânci. Nădejde – speranţă Vraci – medic
şubă. În casa omului harnic Beznă – întuneric Nădragi – pantaloni Vrajă – magie
şi grijuliu găseai: belciuge, Boală – maladie Necaz – tristeţe Vreme – timp
ciocane, cleşte, daltă, gre- Bolovan – pietroi Nevastă – soţie Zare – orizont
blă, lopată, nicovală, perii, Blajin – blând Nevoie – necesitate Zăduf – căldură
sfoară, sită, topor. Casa lui Caznă – efort Noroc – soartă Nu cunosc nicio altă limbă
avea pod şi pivniţă, grajd şi Ceas – oră, orologiu Pagubă – daună în care să ni se ofere tripletul
ogradă. Cultiva gulii, hamei, Ceată – oaste Pită – pâine dragoste – iubire – amor, toa-
hrean, lobodă, morcovi, praz, Chip – faţă Poftă – apetit, dorinţă te trei cuvintele având aproa-
rapiţă, sfeclă şi ştir. Bea lapte Citi – lectura Poveste – naraţiune pe acelaşi înţeles, dar infinit
de bivoliţă, iar copiii ieşeau Crac – picior Praf – pulbere deosebite în nuanţe, după
pe izlaz cu raţele şi gâştele. Deal – colină Prieten – amic felul şi meşteşugul cu care
Când era pescar, aducea aca- Dobândi – obţine Primejdie – pericol ştim să le folosim. Această
să păstrăvi sau ştiuci. Oame- Dragoste, iubire – amor Rai – paradis subtilitate semantică ne arată,
nii suferă de ciudă când nu Duh – spirit Răzmeriţă – revoltă fie şi fugar, că limba noastră
le merg treburile, se veselesc Glas – voce Rob – sclav se împlineşte deopotrivă prin
când au noroc, dar îi apucă Grijă – preocupare Sabie – spadă elementul latin şi slav, într-un
pizma pe vrăjmaşi. Pleacă la Hrană – aliment Slobod – liber grai de o poetică a echivalen-
război cu suliţa şi sabia, fe- Iad – infern Slugă – servitor ţelor interne fără asemănare.

Cititorii întreabă,
Consulatul Român la Madrid răspunde
Nicoleta L. - Fernán-Núñez:
Fiica mea împlineşte 14 ani în luna august anul
acesta. Ce trebuie să fac pentru a obţine prima carte
de identitate a fiicei mele?
Răspuns:
PRIMA CARTE DE IDENTITATE - PÂNÂ LA ÎMPLINI-
REA VÂRSTEI DE 18 ANI
Documente necesare:
• documentul eliberat de autorităţile statului din care să rezulte
motivul intemeiat (boală, studii) pentru care nu se poate depla-
sa în ţară, tradus de un traducător autorizat şi legalizat de Secţia
Consulară
• certificatul de naştere
• actele de identitate ale părinţilor: certificatul de căsătorie al
părinţilor sau sentinţa de divorţ definitivă şi irevocabilă, actul
de proprietate al locuinţei sau documentul cu care părinţii fac
dovada adresei de domiciliu din România
• 5 fotografii marimea ¾ cm având la bază o bandă albă de 7
mm
• contravaloarea cărţii de identitate
• timbru fiscal sau contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru
Pentru acest demers nu este nevoie de programare.
• NOTĂ:
Documentele sus menţionate vor fi prezentate în original şi cate
2 fotocopii din fiecare document.
• Minorul poate depune cererea pentru eliberarea primului act
de identitate, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de
reprezentantul său legal la sediul consulatului.
• Persoana care solicită actul de identitate va indica o persoană
din România care se va prezenta la Serviciul public comunitar
local de evidenţă a persoanelor pe raza căruia solicitantul are
domiciliul, pentru achitarea contravalorii taxelor (contravaloa-
Cititori din diferite zone ale Spaniei sunt interesaţi
re carte de identitate şi timbru fiscal). În cazul în care solicitan-
tul nu poate indica o persoană va solicita la Serviciul comunitar unde pot aplica apostila de la Haga pe diverse do-
numărul contului în care poate plăti taxele prin transfer bancar cumente?
şi va depune la dosar chitanţa tradusă de un traducător autori- Răspuns:
zat. În funcţie de provincia spaniolă de care aparţineţi vă puteţi adre-
Termen de rezolvare: 3 luni sa Tribunalului Superior de Justiţie pentru aplicarea apostilei de la
Dociu M. - Villafranca de Córdoba Haga din:
Andalucía: Plaza Nueva 18071, Granada. Tel.: 958 002 600
Sunt în şomaj. De la agenţia de care aparţin mi s-a ce- Aragón: Calle Coso, 1. 50071, Zaragoza. Tel.: 976 208 400
rut sa completez două formulare. E301 şi E302. Cum Asturias: Plaza Porlier, s/n. 33071, Oviedo. Tel.: 985 211 996
procedez? Baleares: Plaza des Mercat, 12. 07071, Palma de Mallorca. Tel.:
Răspuns: 971 721 239
Formularele E 301 şi E 302 sunt formulare europene standard Canarias: Plaza San Agustín, 6 Vegueta. 35071, Las Palmas de
ce fac parte din seria 300 (E301, E302, E303) şi sunt folosite de Gran Canaria. Tel.: 928 325 000
către instituţiile care se ocupă cu ajutoarele de şomaj din ţările Cantabria: Avda. Pedro San Martín, s/n. 39071. Santander. Tel.:
membre UE. 942 357 118
Pentru a obţine formularele menţionate (necesare pentru cal- Castilla la Mancha: C/ San Agustín, 1. 02071, Albacete. Tel.: 967
culul prestaţiilor de şomaj), trebuie să vă adresaţi Agenţiei 596 509
­Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă din judeţul de domici- Castilla y León: C/ San Juan, 2. 09003. Burgos.Tel.: 947 259 663
liu din România, aceasta fiind singura instituţie românească ce Cataluña: Ps. Lluís Companys, 14-16. 08071, Barcelona. Tel.: 934
îl eliberează. Solicitarea formularului în România o pot face cei 866 183
de la Agenţia de Şomaj spaniolă sau direct dvs., transmiţând o Comunidad Valenciana: C/ Palacio de Justicia, s/n. 46071,
cerere prin poştă (la adresa agenţiei judeţene), fax (0040/213 ­Valencia. Tel.: 963 878 100
039 855) sau email (adriana.pert@anofm.ro, adrianapert@­ Extremadura: Plaza de la Audiencia, 1. 10071, Cáceres. Tel.: 927
yahoo.com). Numărul de telefon la care puteţi apela pentru mai 620 201
multe informaţii este: 0040/213 039 856 Galicia: Plaza Galicia, s/n. 15071. La Coruña, Tel.: 981 1820 54.
Dacă unul dintre părinţi a mai fost căsătorit, se prezintă şi sen- La Rioja: Calle Víctor Pradera, 2. 26071, Logroño. Tel.: ­941296402
tinţa de divorţ/certificatul de deces, iar în cazul celor în limba Madrid: Gral. Carlos Castaños, 1. 28071, Madrid. Tel.: 913971755
spaniolă, acestea trebuie traduse şi legalizate. Murcia: Ronda de Garay, 5. 30071, Murcia. Tel.: 968 229 105
Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la Navarra: C/ San Roque, 4. 31071, Pamplona. Tel.: 848 424 056
pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare). País Vasco: C/ Buenos Aires, 6. 48071, Bilbao. Tel.: 944 016 653
 12
Ana-Maria Marinescu
Spania
“A vorbi despre limba în care
gândeşti, este ca o sărbătoa-
re. Limba română este patria
mea. De aceea, pentru mine,
muntele munte se numeşte,
de aceea, pentru mine, iar-
ba iarbă se spune, de aceea,
pentru mine, izvorul izvorăş-
te, de aceea, pentru mine,
viaţa se trăieşte”, spunea
Nichita ­Stănescu. Oare câţi
dintre românii din Spania –
şi nu numai - mai subscriu
la cuvintele marelui nostru
poet? Cine mai ţine cont de
îndemnul lui Gheorghe Sion
– “Limba, ţara, vorbe sfinte
/ La strămoşi erau; / Vorbiţi,
scrieţi româneşte, / Pentru
Dumnezeu!”?!
Direct proporţional cu numă-
rul din ce în ce mai ridicat al
spaniolilor şi persoanelor de
altă naţionalitate ce îşi mani-
festă interesul pentru învăţa-
rea limbii române, creşte şi
numărul românilor - mă refer
mai ales la cei care trăiesc în
Spania - care se străduiesc,
parcă, să-şi uite propria limbă,
rămasă o comoară îngropată în
amintire.
Despre acest fenomen pericu-
los am vorbit cu o persoană
avizată, un adevărat amba-
sador al limbii şi culturii ro-
mâne pe tărâm cervantin, în
măsură să-şi spună opiniile
pertinente, fondate pe experi-
enţa sa profesională şi de via-
ţă. ­Ileana ­Bucurenciu, Doctor
în Filologie la Universitatea
din ­Bucureşti (1982), şi, din
septembrie 2003, profesor
de limba şi cultura română la
Centrul de Limbi Străine din
cadrul Universităţii din Alcalá
de ­Henares, a sosit în Spania în
anul 1997, cu o bursă de his-
panist, după ce predase, prin-
tre altele, Cursul Cervantes la
Universitatea din Bucureşti.
După cum mi-a mărturisit,
consideră venirea în Spania o
mare şansă, mai ales pentru că
putea astfel beneficia de o şe-
dere mai îndelungată alături de
soţul său, poet şi ziarist cuba-
nez care, după doi ani de vis-
cole de tot felul în Bucureşti,
încerca să-şi reia firul vocaţiei
în patria mamă.
Ana-Maria Marinescu: Sun-
teţi profesoară de limba ro-
mână la Centrul de Limbi
Străine din cadrul Universi-
tăţii din Alcalá de Henares.
Vorbiţi-mi puţin despre cur-
sul pe care îl predaţi, oferit de
acest centru: cui i se adresea-
ză, care sunt condiţiile de par-
Mult e(ra?) dulce şi f­ rumoasă
limba ce-o vorbim...
ticipare, care sunt beneficiile
absolvirii acestuia etc.
Ileana Bucurenciu: Centrul
de Limbi Străine al Universi-
tăţii Alcalá a fost pentru mine
o şansă extraordinară. Şi nu
numai pentru mine. Nu e vor-
ba doar de a preda limba şi a
face cunoscută cultura româ-
nească, în ore sau prin diverse
activităţi - de felul celei or-
ganizate de curând cu prilejul
comemorării celor doi giganţi
ai poeziei române, Blaga şi
Barbu -. Ci, aşa cum îmi spu-
nea profesorul Georg Pichler,
directorul Centrului, în 2003,
când a acceptat propunerea
mea de a ţine cursul, acest curs
este o şansă în viitor pentru ro-
mânii care au venit în Spania
cu 5-8 ani, sau se vor naşte aici
şi vor avea nevoie să-şi pună
la punct limba română, pe care
o vor fi uitat sau o vor fi învă-
ţat parţial. Cursul, care face
parte din ceea ce se numeşte
­Estudios Propios, prezintă un
mare avantaj: are nivel univer-
sitar, pentru studenţii Univer-
sităţii acordându-se credite (de
la 3 până la 15), fără a cere în
schimb altă condiţie decât să
fi împlinit 18 ani. Dezavan-
tajul însă, faţă de cursurile de
română de la Centrul Hispano-­
Român din Alcalá sau Coslada,
de cel organizat de Institutul
Cultural Român sau chiar faţă
de cel de la Escuela Oficial de
Idiomas, este costul destul de
ridicat (aproape 200 de euro
pentru 45 de ore), chiar dacă
pentru studenţii Universităţii,
şi pentru a doua limbă, există
o reducere. Cursul se întinde
pe patru ani - nivel elementar,
mediu, avansat şi superior şi,
în funcţie de calificativul obţi-
nut, se pot acorda şi burse.
A.M.M.: Ce părere aveţi des-
pre rumaniol? Este o realita-
te, tragică, din punctul meu
de vedere, atunci când limba
română este mutilată, când
de exemplu, verbele spaniole
sunt conjugate după model
românesc, sau când formele
de plural ale substantivelor
spaniole declinate ca în lim-
ba română dau naştere unor
elemente, nu ştiu dacă pot fi
numite cuvinte, tragi-comi-
ce. Credeţi că s-ar putea face
ceva pentru a ameliora, chiar
estompa, acest fenomen?
I.B.: Am înţeles că termenul
de rumaniol (fiind de fapt un
cuvânt spaniol, de la rădă-
cina rumano, ar trebui scris
cu ñ; varianta românească ar
fi romaniol) a fost creat prin
anii ´60, când studenţii cu-
banezi veniţi în România, au
trecut, ca şi noi acum, printr-
un proces de adaptare la no-
ile condiţii lingvistice. Este
un proces firesc ce răspunde
unui principiu elementar, acela
de economie a efortului. Dar
dacă pentru o situaţie - două el
poate fi acceptat, ca o soluţie
de moment, chiar ingenioa-
să şi simpatică, în nici un caz
Români de succes
nu poate fi acceptat ca soluţia
definitivă care, aşa cum bine
spui, înseamnă o mutilare a
limbii române, pornite din
comoditate (ca să folosesc
un eufemism!!!) şi din lipsa
unor repere culturale solide
(ca să folosesc din nou un eu-
femism!!!). Folosesc aceste
eufemisme nu doar pentru a
nu jigni pe cineva ci pentru a
mă cruţa pe mine însămi căci,
mărturisesc, m-am surprins
căzând în acest...păcat, după
ce tunasem şi fulgerasem îm-
potriva lui. Există tendinţa din
partea unor tineri uşor neşti-
utori de a afirma că ne aflăm
chiar în faţa unei noi limbi.
Şi chiar dacă asemenea afir-
maţie este exagerată – ca să
nu spun periculoasă – feno-
menul există, fiind complex
şi amplu, meritand să i se dea
toată atenţia. Există deja studii
ştiinţifice (dna. prof. Eugenia
Popeanga de la Universidad
­Complutense conduce câteva
teze de doctorat pe această
temă, realizate de studenţi spa-
nioli sau români) care duc la
concluzia că, odată cu integra-
rea totală a românilor în cultu-
ra spaniolă, el va dispărea ca
fenomen masiv. Va mai exista,
desigur, dar nu „ameninţând”
limba română, mai ales dacă
între timp aceasta va fi apăra-
tă cum se cuvine, prin măsuri
oficiale şi neoficiale. Şi înde-
osebi la cele neoficiale, care
ne incumbă tuturor, îmi este
speranţa.
A.M.M.: Putem cădea în ex-
trema cealaltă – din hiperco-
rectitudine să nu mai folosim
unităţi lexicale din vocabula-
rul limbii spaniole? Înainte,
utilizarea unor cuvinte din
limbile franceză sau engleză
era considerată un indicator
al nivelului de cultură al vor-
bitorului. Acum unii o consi-
deră snobism. Cum comentaţi
acest aspect?
I.B.: Nu cred că există peri-
colul unei hipercorectitudini.
Aşa cum merg lucrurile ni-
meni nu mai vrea şi cred că
nici nu mai poate să evite folo-
sirea cuvintelor străine. Ches-
tiunea este măsura şi modul în
care se folosesc. Abuzul, care
ţine de snobism, de comodita-
te şi de ignoranţă, este cel care
ne pândeşte. Şi doar o acţiune
susţinută, continuă şi la toate
nivelurile cred că ne poate feri.
A.M.M.: În ceea ce priveşte
copiii românilor care trăiesc
în Spania, am văzut foarte
multe cazuri în care aceştia
refuză să vorbească în limba
maternă, ba chiar îşi reneagă
originea. Spun acest lucru
pentru că, recent, am văzut
un caz al unor copii români,
cu vârsta între 8 şi 10 ani,
absolvenţi ai aceluiaşi curs,
care au cerut în unanimitate
ca, la înmânarea diplomelor,
să le fie menţionate doar pre-
numele, nu şi numele, care le
trădau naţionalitatea. Ce cre-
deţi că ar trebui făcut pentru
ca generaţiile de copii români
din Spania să nu-şi uite limba
maternă?
I.B.: E o realitate tristă, născu-
tă dintr-o reacţie de apărare dar
şi de o proastă înţelegere a lu-
crurilor. Când mi s-a povestit,
acum peste 10 ani, cazul unui
părinte care se lăuda, în faţa
preotului, cu faptul că fiul lui
ştia doar spaniola, pur şi sim-
plu nu am putut crede. Cine
ştie ce motive o fi avut acel
tată ca să gândească astfel?!
Ştiu persoane, cu sentimente
patriotice adânci care, din pri-
cina unor circumstanţe vitrege,
au renunţat pentru o vreme la
folosirea limbii române. Dar,
oricât de înţelegători putem fi
cu opţiunuile unui om, în ge-
neral o asemenea opţiune nu
poate veni decât dintr-o mare
lipsă de cultură, în sensul cel
mai amplu posibil. De n-ar fi
decât complexitatea fonetică a
limbii noastre, ce permite ro-
mânilor să înveţe atât de uşor
o limbă străină, şi tot merită
să o învăţăm, pe deasupra cu
efort minim, având pe părinţi
ca profesori. Şi să nu vorbim
de bunicii care ne aşteaptă cu
atâta dor, ca să ne vadă apoi,
cu atâta durere, că nu suntem
în stare – sau, şi mai rău, nici
nu vrem! – să vorbim în limba
lor.
Există cuvinte din limba spa-
niolă care, pentru românii din
Spania cel puţin, s-ar putea
să intre în vocabular. Dar pe
uşa din faţă, legal, acolo unde
este absolut necesar (cum sunt
deja, corrida, de exemplu, sau
junta) şi nu pe uşa neatenţiei
noastre.
A.M.M.: Credeţi că proiectul
MAE - Cursul de limbă, cul-
tură şi civilizaţie românească
– este o reuşită în acest sens?
I.B.: Nu ştiu ce să spun. Cu-
nosc aspecte sporadice. Cu
siguranţă că iniţierea acestui
proiect a fost nu doar bine-
venită dar, după părerea mea,
chiar urgentă. Însă, ca orice
acţiune omenească, având în
faţă o realitate complexă, roa-
dele concrete diferă, în mare
parte, de cele scontate. Nu
m-aş fi aşteptat la o participare
atât de redusă din partea celor
cărora li se adresează, ceea ce
înseamnă că, dincolo de orele
propriu-zise, trebuie lucrat la
conştientizarea concetăţenilor
noştri. Poate că, dacă învăţă-
mântul nostru nu ar fi decât
gratuit dar nu şi obligatoriu,
nici în ţară nu s-ar avea pre-
zenţa care se are. Ar fi păcat ca
urmaşii celor care au beneficiat
- vrând nevrând - de avantajele
unui învăţământ gratuit şi, din-
colo de lipsurile inerente, de
mare calitate, să nu înţeleagă
ce li se oferă prin aceste cur-
suri şi să profite de ele. Însă în-
ţelegerea acestui lucru depinde
de...marketing! Să nu se scon-
teze prea mult pe conştiinţa
părinţilor ci această conştiinţă
să fie trezită de către cei care
oferă „produsul”, după princi-
piile celei mai autentice „des-
faceri”. Presa, organismele ro-
mâneşti dar şi spaniole, să fie
antrenate concret, imediat şi
susţinut, în această „operación
rescate”. S-ar putea să pară
exagerat ceea ce spun, dar sunt
convinsă că de această acţiune,
aparent secundară, va depinde
viitorul multora dintre copiii
noştri.
A.M.M.: Pentru mulţi dintre
oamenii din ziua de azi, cal-
culatorul a înlocuit/devenit
caietul, stiloul şi, prin inter-
mediul internetului, chiar şi
cartea multora dintre noi. In-
contestabil, este o unealtă fo-
lositoare, însă, ca orice lucru,
are şi dezavantaje. Faptul că
nu mai folosim diacriticele,
că multe greşeli le punem pe
seama neîndemânării atunci
când e vorba de tastat, sau a
grabei în care scriem... Unde
credeţi că duc toate acestea şi
ce putem face să nu se piardă
plăcerea de a scrie, de a citi
o carte cu miros de vechi...?
Simţiţi nostalgie faţă de pe-
niţă, călimara cu cerneală şi
sugativă?
I.B.: Nu doar că are şi deza-
vantaje, ci sunt sigură că in-
ternetul, şi chiar şi informatica
dintr-un anumit punct de vede-
re, au în primul rând dezavan-
taje. Nu am nostalgia tocului
cu peniţa - mă murdăream
teribil! -, dar sigur că mi-e dor
de acele vremuri. Progresul
are aspectele sale pozitive şi
negative. Şi, precum în toa-
te cele, măsura e importantă.
Informatica, descoperire ce
se compară cred, cu cea a ti-
parului, are „păcatele virtuţilor
sale”. Şi asta nu doar pentru că
există un dezavantaj în orice
avantaj, ci pentru că e vorba
aici de „progresie geometri-
că”. Nici nu ne dăm seama
încă de urmările catastrofale
ale foloaselor pe care acest
„dar al grecilor” ni le-a adus.
Nu e vorba de cipuri (deşi este
vorba şi de ele) ci de o menta-
litate – a comodităţii şi plăcerii
în primul rând – pe care o dez-
voltăm şi care, în timp, duce la
năruirea personalităţii umane.
A.M.M.: De ce credeţi că spa-
niolii întâmpină mai multe
dificultăţi în învăţarea lim-
bii române decât românii în
învăţarea limbii spaniole,
având în vedere asemănarea
dintre cele două limbi-„ su-
rori”?
I.B.: Cu siguranţă că sunt mul-
ţi factorii care intervin în învă-
ţarea unei limbi. Nu ştiu dacă
este vorba de dificultatea spa-
niolilor sau de fapt de uşurinţa
românilor. Privind din acest
unghi, aş spune că uşurinţa
românilor de a învăţa limbi
străine vine tocmai din com-
plexitatea (fonetică, gramati-
cală, lexicală) a limbii noastre,
care e un fel de trambulină
pentru învăţarea oricărei alte
limbi. Aceasta suprapunându-
se peste o mentalitate specifi-
că. Românii suntem un popor
care a trebuit să se înfrunte cu
o mulţime de alte popoare, pe
care nu le-a cucerit, creând im-
perii, ci pe care le-a suportat şi
cărora a trebuit să li se adap-
teze. Avem deschidere, şi un
fel de respect, pentru orice altă
realitate. Asta, sunt sigură, in-
fluenţează mult asupra capaci-
tăţii de asimilare a unui „corp
străin” cum este limba.

Nu toţi oamenii de afaceri se
simt în centrul atenţiei, alţii
nici nu consideră că sunt im-
portanţi sau că se poate vorbi
despre ei. A fi perceput ca om
de succes de către cei din jur
reprezintă pentru unii măgu-
lire. Pentru Ana Mărginean
definiţiile succesului date de
dicţionare - atingerea sco-
purilor propuse, împlinirea
idealurilor, prosperitate şi
faimă - sau de filosofi - suc-
cesul nu înseamnă a obţine
tot ce vrei, ci a aprecia tot
ce ai - nu sunt destul de rele-
vante. „Probabil că definiţia
cea mai aproape de adevăr
este una care le combină pe
amândouă: succesul înseam-
nă să realizezi ceea ce îţi
propui şi să fii mulţumit de
ceea ce ai realizat.”
La mii de km de casă
După ce a terminat Faculta-
tea de Litere din Universi-
tatea Bucureşti, specialita-
tea Română-Spaniolă, Ana
­Mărginean a fost profesoară
la un liceu din Galaţi. Dar nu
pentru mult timp pentru că
postul i-a fost blocat şi astfel,
după un an de şomaj, şi-a dat
seama că postura de profesor
nu i se potriveşte. La propu-
nerea unui prieten, a accep-
tat de a lucra pentru el într-
o firmă de informatică din
­Barcelona-Spania. Departe
de casă, într-un domeniu to-
tal nou pentru ea. Dar ambi-
ţia şi dorinţa de a acumula cât
mai multe au determinat-o să
ia totul de la capăt. Şi astfel a
ajuns să înveţe de la cum se
deschide un calculator până
la cum se negociază un con-
tract. După câţiva ani de uce-
nicie, a fost numită în funcţia
de director general al unei
companii informatice. „M-
am trezit peste noapte în pos-
tura unui om de care depinde
nu numai destinul compa-
niei, dar şi destinul câtorva
zeci de alţi oameni: angajaţi,
acţionari, clienţi. Respon-
sabilitatea este imensă, mai
ales dacă eşti o persoană cu
stricte principii etice şi pro-
funde înclinaţii umaniste.”
Indiferent de formarea iniţi-
ală, Ana Mărginean a dat do-
vada unei femei autodidacte
care a reuşit să înţeleagă me-
canismele funcţionarii unei
afaceri într-un timp extrem
de scurt şi fără niciun fel de
experienţă anterioară de lu-
cru într-o companie comple-
xă, cu atât mai puţin într-o
funcţie de conducere.
Ca în orice activitate de suc-
ces, profitul firmei s-a dublat
doar într-un an, condiţiile
de lucru ale angajaţilor s-au
îmbunătăţit substanţial, totul
ducând la îmbunătăţirea re-
laţiilor interumane din firmă
şi, implicit, la mărirea gradu-
Români de succes
lui de satisfacţie a clienţilor.
„Întotdeauna am crezut în
oameni, lucru care s-a dove-
dit de mare folos şi în încer-
carea mea de a ridica nivelul
companiei noastre.”
Curajul de a alege
Oare, după ce a reuşit o dată,
ar mai putea Ana Mărginean
să o ia de la capăt din nou,
urmând un alt drum, total di-
ferit de cel actual? Conform
spuselor sale, idealul vieţii
nu a fost încă atins, aşa că
orice se poate întâmpla în
viitor: „Faptul că am reuşit
într-un domeniu care nu mă
caracterizează, lumea afa-
cerilor, nu înseamnă şi că
mi-am îndeplinit idealurile
în viaţă. Mi-aş dori mult mai
mult să mă implic în acţiuni
caritabile, de exemplu, sau
să scriu o carte citită de mii
de oameni. Sper că într-o
bună zi voi avea curajul să-
mi schimb total viaţa, să mă
orientez spre o ocupaţie pe
care să o simt mai apropriată
de firea mea şi să am în con-
tinuare succes. Oricum, ştiu
că nu poţi găsi niciodată suc-
cesul la capătul unui drum
drept, şi de aceea voi aştepta
momentul potrivit pentru a
face cotitura. Până atunci,
însă, voi continua să lupt
pentru a menţine succesul de
care mă bucur acum. Pentru
13
Acasă şomer - în
Spania om de afaceri
că succesul trebuie hrănit cu Mulţi oameni de afaceri de- pe primul loc frica sub toate
multă muncă şi chiar cu sa- pind de părerea celorlalţi formele ei: frica de eşec, fri-
crificii.” despre ei şi, în acest scop, ca de muncă, frica de schim-
trebuie ajutaţi să-şi formeze bare, chiar şi banala frică de
Sacrificii, noroc… o impresie cât mai bună. Aşa zborul cu avionul.
cum spune Ana Mărginean: În ceea ce o priveşte, fri-
Pentru a avea succes, ori- „Un om de succes este un ca de întuneric este cea mai
ce persoană care doreşte să om sigur de el, cu o infăţisa- frecventă, dar încearcă tot
ajungă undeva sus trebuie să re îngrijită şi cu zâmbetul pe posibilul pentru a o învinge,
fie conştientă şi de faptul că buze. În felul acesta ceilalţi pe celelalte reuşind să le lase
multe plăceri extra-profesio- te admiră şi au încredere să- undeva în urma ei.
nale trebuie sacrificate. Pe de ţi devină aliaţi, ajutându-te La 35 de ani, Ana ­Mărginean
altă parte, familia sau priete- să dobândeşti succesul pe are încă multe vise: „Voi
nii trebuie să fie conştienţi de care ţi-l doreşti. Şi în speci- continua să îndrăznesc să
faptul că multe din orele unei al zâmbetul face minuni. Un cred în succes. Şi sper să nu
zile, weekend-urile sau zile- exerciţiu pe care îl practic uit niciodată vorbele regi-
le de vacanţă sunt petrecute uneori este să număr de câte nei Isabela către Cristofor
la birou. Cel mai important ori pe zi zâmbesc oamenilor ­Columb aflat în căutarea
este ca aceştia să înţeleagă şi pe care îi întâlnesc şi câte ­Indiilor: „Pluteşte drept
să nu se simtă frustraţi şi, la zâmbete primesc în schimb. înainte şi, dacă pământul pe
rândul lor, să sprijine ascen- Şi mă pot lăuda că eu câştig care îl cauţi nu există încă, fii
siunea respectivă. „Cred că aproape de fiecare dată.” sigur că Dumnezeu îl va cre-
principalul motiv al succesu- Ca orice om de afaceri şi, ea înadins pentru a-ţi răsplă-
lui meu în viaţă este sprijinul în acelaşi timp femeie, Ana ti îndrăzneala.”
familiei, şi în special al ma- Mărginean este conştientă de Interviu realizat de ­
mei mele, femeie ambiţioasă duşmanii succesului, punând Anastasia Criste - Barcelona
şi cu mult bun simţ, care a
ştiut să mă crească în per-
spectiva unei cariere reuşite.
Mama mea a crezut în mine,
mi-a fost mereu aproape şi
astfel am avut curaj, încă de
mică, să lupt pentru a fi tot
timpul mai bună. Un alt mo-
tiv, la fel de important pentru
mine, a fost pur şi simplu no-
rocul. Cred că şi norocul are
o reţetă a lui, pe care încerc
să o aplic: trebuie să fii opti-
mist şi curajos, să-ţi păstrezi
zâmbetul pe buze şi în zilele
înnorate şi să ai atenţia trea-
ză în orice moment pentru a
observa şansa care îţi poate
apărea oricând. Nu există
coincidenţe, există doar sem-
ne pe care trebuie să ştii să
le citeşti şi să le foloseşti în
favoarea ta. E drept că noi,
femeile, suntem mai avanta-
jate de intuiţia noastră decât
bărbaţii…”
Pe lângă acestea şi imaginea
personală este foarte impor-
tantă pentru a avea succes.
 14 România
prestigiul se mai adaugă un

Fraudă de 12 mil. euro la o aspect. După cum spune re-

prezentanta Deloitte, „mana-
gementul îşi face un calcul,

bancă din România cât de mare e paguba faţă de

Capital dezvăluie lovitura de
mare amploare a unui grup
organizat după regulile unei
veritabile „mafii a gulerelor
albe“.
Frauda internă este una din-
tre problemele cele mai greu
de soluţionat de către firmele
româneşti. Partea bună e că,
odată cu criza, companiile
şi-au gestionat mult mai bine
finanţele, iar furturile au scă-
zut ca număr. Partea mai pu-
ţin fericită e că infractorii s-au
rafinat, iar fraudele sunt acum
mai greu de descoperit.
Nicio companie nu e scuti-
tă de riscul de a fi furată de
propriii săi angajaţi. Totuşi,
niciunele nu sunt mai expuse
riscului de fraudă ca organi-
zaţiile din domeniul bancar.
Aici, atât frecvenţa cazurilor,
cât şi sumele aflate la mijloc
sunt, adesea, mult mai mari
decât în r­ estul domeniilor.
„Există în continuare o mul-
ţime de metode, surprinzător
de simple, de fraudare“, re-
marcă Marian Bucur, ofiţer în
cadrul aceleiaşi direcţii, spe-
cializat pe infracţiunile din
instituţiile financiare. Întrebat
care este cel mai mare preju-
diciu pe care l-a cercetat până
acum, spune că e vorba de un
dosar la care se lucrează chiar
acum, cu o fraudă calculată la
12 milioane de euro, „la care
intuim că se vor adăuga alte
cinci-şase milioane până la fi-
nalul anchetei“.
Metoda, în acest caz, a fost
acordarea de credite unor fir-
me în baza diverselor falsuri
în acte - de la denaturarea
indicilor financiari la declara-
rea unor bunuri inexistente. E
vorba de o muncă în echipă,
funcţionarii bancari colabo-
rând cu debitorii, situaţie în-
tâlnită şi în alte cazuri: „ofi-
ţerii îşi opresc un «comision»
de 10% din suma împrumuta-
tă. Ulterior, aşa cum s-a con-
venit de la început, debitorul
achită ratele timp de trei-patru
luni, apoi dispare.“
Cum să-ţi furi firma simplu
şi eficient
Alt modus operandi, de al-
tfel cel mai frecvent întâlnit
în sistemul bancar: „angajaţii
identifică conturile inactive,
în care proprietarul nu a mai
efectuat operaţiuni de câteva
luni, şi, în ideea că este puţin
probabil ca acesta să-şi utili-
zeze contul în viitorul apropi-
at, îşi transferă sume mici din
mai multe asemenea conturi
în propriul cont, stabilesc o
dobândă aferentă depozitului
astfel creat, apoi returnează
banii şi încasează dobânzi-
le“, explică Paula Lavric,
managerul departamentului
de investigare a fraudelor
din Deloitte şi fost procuror
în cadrul Oficiului Naţional
de Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor.
Sau există angajaţi care, pur
şi simplu, golesc conturile
deponenţilor (intră aici cazul
fraudei de 1,5 milioane de
euro, descoperită la o bancă
din Braşov, în care directoa-
rea de operaţiuni şi-a însuşit
timp de doi ani sumele depuse
de clienţi) sau care colaborea-
ză cu terţi, în ideea că aceştia
vor fi găsiţi vinovaţi. „Unul
dintre cazurile importante la
care am lucrat este cel al unei
bănci unde 13 funcţionari,
printre care şi unul cu funcţie
de conducere, au făcut opera-
ţiuni bancare neautorizate în
conturile unei persoane fizice
timp de doi ani. Era vorba de
un cetăţean străin, un inves-
titor în imobiliare care admi-
nistra 49 de firme.
Toate astea au fost posibile
pentru că societăţile aveau
acelaşi expert contabil, cu
drept de semnătură. Prejudi-
ciul final a fost de jumătate de
milion de euro, care trebuie
achitat de bancă“, povesteşte
Marian Bucur. De amintit că,
pe drumul spre audieri, con-
tabila s-a scuzat că „am luat
banii pentru că eu nu am avut
norocul să mă nasc într-o fa-
milie de bogaţi“. Potrivit ofi-
ţerului, cea mai dificilă parte
a instrumentării acestui dosar
a fost colaborarea greoaie cu
banca, aceasta „încercând să-
şi acopere atât angajaţii, cât şi
lacunele din sistem“.
Poliţia, ultimul resort
Motivul pentru care compani-
ile financiare evită colabora-
rea cu autorităţile este simplu:
au nevoie de imagine, preferă
să îşi rezolve problemele în
interior, pentru că lucrează cu
capital atras, cu banii oameni-
lor, iar mediatizarea unei ase-
menea fraude ar reprezenta
pentru ele o lovitură de ima-
gine extraordinară - in final,
cine şi-ar mai depune econo-
miile la ei?
La dorinţa de a nu-şi întina
cât de îndelungată şi costisi-
toare va fi trimiterea cazului
în instanţă.
Adesea, se decide că a doua
variantă nu rentează, aşa că
vinovaţii scapă doar cu con-
cedierea, fără obligativitatea
de a returna prejudiciul. Ba
chiar am avut un caz în care
patronul i-a şi dat bani anga-
jatului în culpă ca să nu spună
în afara firmei ce s-a întâm-
plat“.
Cel mai bun leac, prevenirea
Chiar dacă executivii com-
paniei fac apel la instituţiile
statului, vinovaţii nu au prea
mult de suferit. Aşa cum pre-
cizează Paula Lavric, „deşi
pentru înşelăciune, delapidare
sau furt sancţiunile presupun
pedeapsa cu închisoarea, la
noi nimeni nu ajunge acolo,
în majoritatea covârşitoare
a cazurilor infractorii scă-
pând cu suspendare. În plus,
nici magistraţii nu iau foarte
în serios acest tip de dosare, Ce soluţii există, aşadar, pen- în mediul corporativ „whist-
adesea soluţionându-le prin tru patronii care vor să-şi pro- leblowing procedure“). Fruc-
sancţionarea vinovatului cu tejeze businessul de pornirile tificarea aces­tei metode este
un avertisment“. de înavuţire ale angajaţilor? extrem de simplă: e de ajuns
Aşadar, cazul clasic de fraudă Pe scurt, după cum spune ca managementul să pună la
de serviciu: un angajat v-a fu- Paula Lavric, „companiile îndemâna angajaţilor un nu-
rat luni la rând din cont, fără trebuie să se concentreze asu- măr de telefon şi o adresă de
să aveţi idee, pentru că era pra prevenirii infracţiunilor, e-mail, unde aceştia să poată
acoperit de colegii din de- nu asupra investigării, când raporta orice activităţi sus-
partamentele responsabile de probabil e deja prea târziu“. pecte ale colegilor lor, sub
avizare şi control. Dacă vreţi Iar prevenire înseamnă imple- protecţia anonimatului. După
să evitaţi complicaţiile, chel- mentarea de sisteme antifrau- cum spune Paula Lavric, însă,
tuielile de judecată şi lezarea dă, parolarea pe niveluri ierar- „există şi reversul: suntem un
brandului firmei, nu vă rămâ- hice a sistemelor informatice, popor de reclamagii, iar plân-
ne decât să-l(i) daţi afară şi să introducerea conceptului de gerile înaintate de angajaţi la
rămâneţi cu banii daţi. Dacă informaţii clasificate şi se- adresa colegilor se pot adesea
nu vreţi să-l lăsaţi să scape crete de serviciu, securizarea dovedi neîntemeiate. Totuşi,
aşa uşor, faceţi apel la poliţie, accesului în anumite încăperi. aceasta rămâne cea mai efici-
ajungeţi după luni, dacă nu Şi totuşi, când vine vorba de entă cale de depistare a frau-
chiar ani, în instanţă, unde ju- prevenire, nimic nu e mai efi- delor“.
decătorul îi dă un avertisment. cient decât pârâtul (denumit Sursa: Mediafax

Aceasta este urmată de BRD
(15% din totalul menţiunilor)
şi, la egalitate pe locul al trei-
lea, de Alpha Bank, CEC Bank
şi Raiffeisen Bank (câte 8%).
Topul este comple-
tat de ­UniCredit şi Ban-
ca ­Transilvania (câte 7%),
Bancpost (6%), ING Bank şi
Volksbank (câte 5%).
În timp ce BCR şi BRD se
situează pe primele locuri în
toate cele patru categorii de
surse online analizate - site-uri,
bloguri, Twitter şi ­Facebook -,
restul băncilor ocupă poziţii
talul de 10.263), Twitter - 9%
(915 menţiuni), blogurile - 6%
(568 menţiuni), iar Facebook
(paginile publice) - 3% (321
menţiuni).
Mediafax Monitorizare moni-
torizează în prezent toate ca-
tegoriile de surse online: pre-
să, dar şi social media. Astfel,
agenţiile de PR şi specialiştii în
comunicare din companii pot
afla ce se scrie despre brandu-
rile sau produsele lor pe aproa-
pe 54.500 de surse: 978 site-uri
de ştiri, 27.158 bloguri, 13.577
conturi de Twitter şi 12.695
ale articolelor din presa scrisă,
înregistrările programelor de
ştiri radio şi TV şi linkuri spre
articolele sau postările online.
La rândul lor, analizele media
evaluează acoperirea media-
tică înregistrată de clienţi şi
de concurenţii lor sau felul în
care presa a reflectat temele de
RCS & RDS reduce
tarifele în roaming
RCS & RDS anunţă, înce-
pând cu 1 iulie, reducerea ta-
actualitate din industria în care
aceştia activează. Mediafax
Monitorizare deţine un certi-
ficat de conformitate cu stan-
dardul ISO 9001:2008 pentru
sistemul său de management
al calităţii.
Sursa: Mediafax
& RDS. Abonamentele Digi
­Mobil au tarife lunare de 0

Topul celor mai

diferite în ierarhiile pe ca- pagini publice de Facebook. rifelor în roaming în Uniunea euro sau 2 euro, fără TVA.
tegorii. De exemplu, Banca Mediafax Monitorizare este ­Europeană cu 26% pentru ape- În aceste abonamente, clien-
­Transilvania (locul 7 în clasa- primul serviciu românesc de lurile iniţiate, la 0,20 euro/mi- ţii beneficiază de convorbiri
mentul general) este mai vi- monitorizare profesionistă a nut, şi cu 19% pentru apelurile nelimitate în reţeaua mobilă a

mediatizate bănci zibilă pe Twitter şi Facebook

BCR a fost cea mai mediati-
zată bancă în mediul online în
decursul ultimei luni, fiind ur-
mată de BRD şi, la egalitate pe
locul al treilea, de Alpha Bank,
CEC Bank şi Raiffeisen Bank.
Analiza se referă la perioada
20 mai - 20 iunie şi a luat în
calcul primele zece bănci din
România din punctul de vedere
al activelor deţinute. Monitori-
zarea a fost realizată pe site-
uri, bloguri, conturi de Twitter
şi pagini publice de ­Facebook
- în total, circa 54.500 de surse
online urmărite de Mediafax
Monitorizare.
Cele zece bănci au înregistrat
împreună 10.263 de menţiuni
în mediul online, dintre care
aproape o treime (31%) sunt în
contul BCR.
decât alte şapte bănci, Alpha
Bank a fost mai puţin menţi-
onată în social media decât pe
site-uri, iar Volksbank (locul
10 în ierarhia generală) are o
cotă mai mare din menţiunile
utilizatorilor de Twitter decât
din cele ale jurnaliştilor site-
urilor monitorizate.
Cumulat pentru toate cele zece
bănci, site-urile au generat
82% din mediatizarea în onli-
ne (8.459 de menţiuni din to-
presei, lansat în 1998. În pre-
zent, Mediafax Monitorizare
furnizează rapoarte zilnice şi
analize de imagine unui por-
tofoliu de circa 250 de clienţi
corporate şi instituţionali.
Rapoartele zilnice, ce pot fi ac-
cesate de clienţi prin interme-
diul contului individual de pe
www.monitorizare.mediafax.
biz, conţin toate materialele
jurnalistice în care se regăsesc
cuvintele-cheie definite de
aceştia şi includ copii scanate
primite, la 0,09 euro/minut,
potrivit unui comunicat afişat
pe website-ul companiei.
În acest moment, compania ta-
rifează apelurile iniţiate de cli-
enţii Digi Mobil cu 0,27 euro/
minut şi apelurile primite cu
0,11 euro/minut. Potrivit co-
municatului, tarifele vor fi cu
până la 43% mai mici faţă de
tarifele din alte reţele.
Extraopţiunea roaming este
valabilă pentru abonamen-
tele de voce mobilă ale RCS
RCS & RDS şi în reţeaua fixă
a companiei, Digi Tel.
Tarifele pentru apeluri în alte
reţele naţionale sunt de la 0,01
euro/minut către alte reţele fixe
şi de la 0,05 euro/minut în alte
reţele mobile.
În plus, există tarife preferenţi-
ale pentru convorbiri în reţele-
le Digi Mobil din Italia (0,032
euro/minut) şi din ­Spania (0,05
euro/minut). Toate preţurile
sunt exprimate fără TVA.
Sursa: Mediafax

SUA este la un pas de ­­
„o catastrofă nucleară de
proporţii”
Statele Unite al Americii se
confrunta cu „o urgenţă nu-
cleară majoră” la centrala
inundată din Nebraska, lucru
ce ar putea declanşa „unul
dintre cele mai mari accidente
nucleare din istoria Statelor
Unite”, potrivit publicaţiei
pakistaneze The Nation, cita-
tă de Gândul.
Deşi ziarul citează o agenţie
rusească, iar Rusia şi Pakistan
sunt în conflict cu SUA, zvo-
nurile sunt alimentate de fap-
tul că Administraţia Aviatică
americană a instaurat o zonă
„no-fly” deasupra centralei
din Nebraska, afectată de un
incendiu şi de ieşirea din mat-
că a fluviului Missouri.
Mai mult decât atât, Agenţia
pentru Energie Atomică din
Rusia a întocmit un raport în
care susţine că regimul preşe-
dintelui Obama ar fi interzis
publicarea unor informaţii
despre acest lucru în presă,
încercând să muşamalizeze
incidentul, catalogat ca „o to-
pire catastrofală a miezului
reactorului”.
Potrivit raportului, centrala
din Nebraska a suferit „pier-
deri catastrofale” în ceea ce
priveşte răcirea unuia dintre
reactoare, după inundaţiile
„istorice” din 7 iunie.
În acelaşi timp, pe site-ul
companiei care deţine centra-
la informaţia potrivit căreia
Ştiri externe 15
unitatea este grav afectată la
„nivelul 4 de urgenţă” este
negată cu desăvârşire:
„Această terminologie nu este
exactă şi nu reprezintă modul
în care sunt clasificate situaţi-
ile de urgenţă în cadrul cen-
tralelor nucleare”, se arată pe
pagina de internet.
Oficialii americani au anunţat
oficial că la Nebraska au avut
loc „scurgeri neglijabile de
gaze nucleare”, spunând că
evenimentul este cenzurat din
„motive politice”. Ruşii scriu
că acest lucru ar putea genera
o „reacţie violentă” a ameri-
canilor, când vor afla că li s-ar
fi ascuns adevărul.
Sursa: Antena3

Franţa va i­nvesti Europa primeşte

Franţa va aloca un miliard de
euro programului nuclear al
viitorului, în special tehnologi-
ilor de a patra generaţie, şi va
consolida cercetarea în dome-
niul siguranţei din acest sector
în care „are un avans recunos-
cut” faţă de alte ţări, a declarat
preşedintele francez Nicolas
Sarkozy, reafirmându-şi încre-
derea în energia atomic, scrie
ziarul le Figaro.
Liderul francez a făcut acest
anunţ într-o conferinţă de pre-
un miliard de perfuzii financiare
euro în programul
de la chinezi
­nuclear al viitorului
să în care a vorbit despre un
împrumut de 35 de miliarde
de euro contractat la sfârşitul
lui 2009 şi al cărui scop este
promovarea investiţiilor în
sectoarele de viitor.
„Avem voinţa de a investi în
continuare în siguranţa nu-
cleară. Nu există deocamdată
alternativă la acest sector”, a
insistat şeful statului francez,
în contextul în care mai mul-
te ţări europene se distanţează
de această industrie, mai ales
­Germania, care, după catas-
trofa de la centrala niponă
­ ukushima, a anunţat renun-
F ţiuni de la state în dificultate:
ţarea progresivă la energia nu-
cleară până în 2022.
Sarkozy a asigurat totodată că
Franţa investeşte masiv şi în
energiile regenerabile, rezer-
vând acestui sector 1,3 mili-
arde de euro din împrumutul
contractat. El a mai subliniat
că, de xemplu, investiţiile în
tehnologia energiei solare au
crescut de 100 de ori de când
el a devenit preşedinte, în
2007.
Sursa: Le Figaro
China cumpără masiv obliga-
Grecia, Spania, Italia. După
ce a cucerit Africa, Beijingul
se extinde pe continentul eu-
ropean, achiziţionând tot ce-i
iese în cale. Oficialii chinezi
au început mai întâi cu statele
din Europa Centrală şi de Est,
au continuat cu cele din zona na aceasta se află în două din-
euro aflate în dificultate, iar tre statele „grele” ale Uniunii
acum ţintesc „greii“ din UE. Europene, Marea Britanie şi
În ultima perioadă, oficialii Germania. Preşedintele Hu
chinezi şi-au intensificat vizi- Jintao s-a deplasat în Ucraina
tele în Europa. Premierul Wen şi Portugalia, iar vice-premie-
Jiabao a fost în Grecia, Italia, rul Li Keqiang în Spania.
Turcia, Ungaria, iar săptămâ- Sursa: Reuters

Philip Morris
­a meninţă că va da
în j­ udecată guvernul
australian
Compania Philip Morris a
ameninţat că va da în judeca-
tă guvernul australian, pentru
că acesta vrea să introducă un
plan ce prevede ca pachetele
de ţigări să nu mai aibă marca
inscripţionată pe ele, relatea-
ză BBC.
Filiala din Asia, cu sediul la
Hong Kong, a spus că legis-
laţia încalcă un acord de in-
vestiţii între Australia şi Hong
Kong.
Compania a trimis o notifi-
care guvernului australian,
impunând o perioadă de trei
luni pentru ca cele două părţi
să negocieze pe această ches-
tiune şi a avertizat că, dacă nu
se va ajunge la un acord, va
cere despăgubiri.
Potrivit companiei, despă-
gubuirile vor fi decise de o
comisie care acţionează con-
form regulilor ONU pentru
comerţ internaţional. „Esti-
măm că ar fi vorba despre mi-
liarde de dolari”, a spus com-
pania. Schimbările propuse ar
urma să fie implementate din
ianuarie 2012.
Şi British American Tobacco
a spus că planurile guvernu-
lui încalcă legile proprietăţii
intelectuale şi ale comerţului
internaţional, dar premierul
australian, Julia Gillard, a de-
clarat că nu va renunţa. „Nu
ne vom lăsa intimidaţi de
tacticile marilor companii”, a
subliniat ea.
Sursa: BBC
 16 Sfatul psihologului

Ce este hărţuirea
sexuală?
Pentru ca un anumit com-
portament să fie calificat
drept hărţuire sexuală, tre-
buie să îndeplinească mai
multe condiţii cumulative:
• să fie un comportament,
verbal, nonverbal sau fizic,
Jeni Chiriac - Psiholog de natură sexuală
• Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie
• acest comportament să fie
clinică şi psihologia muncii
• Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului nedorit
Psihologilor din România, comisia de deontologie • să aibă ca scop sau ca efect
• Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România atingerea demnităţii per-
soanei şi/sau crearea unui
mediu degradant, de intimi-
tează persoana harţuită
Hărţuirea sexuală este un
comportament nedorit, de
natură sexuală, care afectea-
ză demnitatea femeilor sau
bărbaţilor. Acest compor-
tament nedorit cu conotaţie
sexuala poate fi de natură
fizică, verbală sau non-ver-
bală: cererea unor favoruri
sexuale, formularea unor
observaţii indecente, comi-
terea unor gesturi, acţiuni şi
presiuni supărătoare pentru
rea unui mediu de intimida-
re, ostil, degradant, umilitor
sau jignitor. Hărţuirea sexu-
ală apare, cel mai adesea, la
locul de muncă şi este con-
siderată uneori ca fiind un
comportament normal, din
cauza perpetuării unor stere-
otipuri sexuale tradiţionale.
Aceasta formă de hartuire
este considerată discrimina-
re bazată pe criteriul de sex,
fiind supusa rigorilor Legii
nr. 202/19.04.2002, privind
• comentarii indecente în le-
gătură cu felul în care araţi
sau cu viaţa ta privată
• discuţii explicit sexuale
• folosirea de expresii şi po-
recle cu conotaţii sexuale
• glume şi insulte obscene
• emiterea de sunete cu ca-
racter sexual, fluierături
• priviri lascive, studierea
ostentativă a corpului unei
persoane
• invadarea spaţiului perso-
nal/intim al unei persoane

Psihologia muncii
În societatea contemporană
procesul muncii a devenit
o preocupare intensă pentru
psihologi, dat fiind faptul că
orice activitate omenească
depinde nu numai de con-
diţiile obiective în care se
desfaşoară, ci şi de atitudi-
nea şi experienţa personală
a oamenilor, de cunoştintele
şi deprinderile lor.
Psihologia Muncii reprezin-
tă o ramură specială a psiho-
logiei cu orientare practică,
care se ocupă de condiţiile
psihologice şi de consecin-
ţele muncii.
Psihologia muncii analizea-
ză:
• motivele alegerii profesiei,
• utilizează teste psihome-
trice,
• urmăreşte cauzele oboselii
şi ale satisfacţiei în muncă.
Obiectul psihologiei muncii
dare, de ostilitate, de umilire persoana cărora se adresea- egalitatea de şanse şi de tra- prin apropierea nepermisă
sau ofensator ză, având ca obiect sau ca tament între femei şi bărbaţi. de acea persoană
• să reprezinte motivaţia efect lezarea demnităţii unei Exemple de hărţuire sexu- • curtoazie exagerată, falsă
pentru o decizie care afec- persoane şi, în special, crea- ală: • expunerea indecentă a
mentului uman; unor parţi ale corpului
• problemele securităţii • trimiterea de scrisori, me-
muncii; saje, SMS-uri pornografice
• probleme privind stabilirea • afişarea de poze porno-
cerinţelor meseriilor, func- grafice, calendare, screen
ţiilor şi locurilor de muncă saver-uri, reviste sexi cu fe-
în termeni de abilităţi, apti- mei/bărbaţi
tudini individuale, aprecie- • mângâieri, atingeri, îmbră-
rea indivizilor în funcţie de ţişări nedorite
gradul în care posedă aceste • propuneri şi avansuri sexu-
abilităţi şi orientarea lor spre ale directe
diferite meserii şi locuri de • insistenţe privind accepta-
muncă, în aşa fel încât ce- rea unei invitaţii sau a înce-
rinţele acestora din urmă să perii unei relaţii, urmărirea
se potrivească cu însuşirile persoanei
fiecărui individ; • ameninţări, constrângeri,
• probleme privind creşte- condiţionarea obţinerii unor
rea satisfacţiilor morale ale beneficii in plan profesional
muncii; de oferirea unor servicii de
• probleme implicate în în- natură sexuală
suşirea metodelor culturale • obligarea angajaţilor să
ale grupului de lucru, ale poarte îmbrăcăminte sumară
atitudinilor şi normelor ac- la locul de muncă, etc.
ceptate în comun
Scopul psihologiei mun-

De unde ştiu dacă

îl constituie componentele cii este creşterea eficienţei Oamenii ce suferă de depre-
psihologice ale diferitelor muncii cu oameni mai satis- sie majoră au anumite simp-
activiăţti, precum şi factorii făcuţi. Eficienţa muncii de- tome aproape în fiecare zi,

psihologici care contribuie
la sporirea productivităţii şi
a satisfacţiei în muncă.
Psihologul muncii abordea-
ză problemele care apar într-
o complexitate deosebită în
mai multe domenii, precum:
• problema creşterii produc-
tivităţii muncii şi a randa-
pinde de factori, cum ar fi:
aptitudinea pentru lucrările
corespunzatoare, particu-
larităţile maşinilor, instru-
mentelor sau altor mijloace
întrebuinţate de muncitor,
eficacitatea instruirii, mo-
tivaţia şi condiţiile muncii,
factorii epuizării.
sunt depresiv?
pe toată durata zilei, pentru
cel puţin două săptămâni.
Aceste simptome includ cel
puţin una din urmatoarele:
• Lipsa interesului în acele
Pot aparea totodată alte • Cefalee; • Pesimism şi sentimentul de
lucruri care de obicei îţi pro-
simptome fizice sau psihice • Probleme digestive; a fi „fără speranţă”;
vocau plăcere;
cum ar fi: • Disfunctii sexuale; • Frică şi îngrijorare.
• Tristeţe
De asemenea poţi avea cel
puţin trei din aceste simp-
tome:
• Sentimentul de moliciune
sau de nelinişte şi incapaci-
tatea de a sta locului;
• Sentimentul de inutilitate
şi vinovăţie;
• Creşterea/scăderea apetitu-
lui şi a greutăţii;
• Gânduri de suicid şi de
moarte;
• Probleme în capacitatea de
concentrare, gândire, me-
morie sau în a lua decizii;
• Insomnii sau somnolenţă
exagerată;
• Sentimentul lipsei de ener-
gie şi de oboseală perma-
nentă

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania
Procura (notarială sau
consulară), este un înscris
întocmit pentru atestarea
împuternicirilor conferite
de dispunător, unuia sau
mai multor reprezentanţi,
prin care se deleagă drep-
tul de a încheia acte juri-
dice în numele şi pe contul
primului.
Altfel spus, procura este
un act, document unilateral
care materializează mani-
festarea de voinţă a repre-
zentatului şi care concreti-
zează conţinutul şi limitele
împuternicirilor ce se delegă
reprezentantului. Procura
configurează voinţa semna-
tarului. Este destinată unei
alte persoane care deduce
din cuprinsul ei, limitele îm-
puternicirilor reprezentantu-
lui. Conţine formule privind
voinţa reprezentatului în le-
gatură cu obligaţiile pe care
doreşte să şi le asume, în
legătură cu actul juridic ce
Ce este apostilarea?
Apostilarea reprezintă o
modalitate de simplificare a
procedurii de recunoaştere
a documentelor emise de un
stat de către un alt stat fără
a necesita supralegalizarea
documentelor de către con-
sulatele ţărilor în care este
dorită recunoaşterea. Apos-
tilarea a devenit operaţio-
nală în România o dată cu
aderarea la Convenţia de la
Haga din 1961.
Apostila este o ştampilă de
formă pătrată având latura
de 9 cm, identică în toate
statele membre ale Con-
venţiei de la Haga, care se
aplică direct pe actul de
legalizat. Indiferent de ţara
în care se aplică, ştampilele
sunt denumite Apostille -
Convention de la Haye du 5
Octobre 1961.
La ce serveşte apostila-
rea?
Apostila este necesară pen-
tru recunoaşterea internaţi-
onală a documentelor.
Ce acte se apostilează?
• Certificate de naştere, în
original, emise după 1996;
• Certificate de căsătorie, în
original, emise după 1996;
• Certificate de deces, în
Obţinerea pe cale
­legală a documentelor
va fi semnat de reprezentant
dar şi drepturile care doreş-
te acesta să le dobândească.
Reprezentantul nu dobân-
deşte niciun drept asupra
bunurilor primite prin pro-
cură sau pe care trebuie să le
transmită terţului în baza ei.
Pentru terţ importantă este
numai procura, nu şi rapor-
turile dintre reprezentant şi
reprezentat. Eliberarea pro-
curii, ca act juridic unilate-
ral şi modul de autentificare
a acesteia se supun regulilor
generale ale actului juridic şi
dispoziţiilor speciale privind
procura. Poate fi eliberată
de o singură persoană sau
de mai multe, iar în calita-
te de reprezentant poate fi
o singură persoană sau mai
multe. Dacă sunt mai mulţi
reprezentanţi, în procură tre-
buie să se indice modul în
care aceştia acţionează: în
comun, sau de sine – stata-
tor.
Dacă în procură nu se indi-
că cu claritate modul în care
trebuie să acţioneze repre-
zentanţii, se va aplica dis-
poziţia potrivit căreia „man-
datarii urmează să încheie
toate actele vizate în mandat
dacă altfel nu este stipulat
sau nu rezulta cu certitudine
din mandat”. Procura este
un act juridic scris. Lipsa
unei procuri în forma scrisă,
lipseşte reprezentatul, repre-
zentantul şi terţul, de dreptul
original, emise după 1996;
• Actele de stare civilă emi-
se înainte de 1996 trebuie
preschimbate cu altele de
tip nou, internaţional. Pre-
schimbarea se face la ofici-
ile de stare civilă care le-au
eliberat pe cele vechi; de re-
gulă, documentul nou se ob-
ţine în aceeaţi zi sau în ziua
următoare, iar solicitarea se
poate face personal sau prin
imputernicit mandatat cu o
procură specială.
• Certificate de cazier judi-
ciar, în original, eliberate cu
cel mult 1 lună în urmă.
• Sentinţe de divorţ/certi-
ficate de celibat, necesare
pentru căsătoria în străină-
tate.
• Actele necesare pentru re-
intregirea familiei, în cazul
persoanelor divorţate cu co-
pii minori.
• Adeverinţe prin care se
atestă domiciliul şi cetăţe-
nia persoanei, în original,
eliberate de Ministerul de
Interne, Direcţia Generală
de Evidenţa Informatizată a
Persoanei, din Bucureşti str.
Obcina Mare nr. 2, sector 6.
• Acte de studii, în original.
Actele pentru studii liceale
Avocatul răspunde
de a demonstra prin martori
existenţa ei. Procura persoa-
nei fizice şi procura persoa-
nei juridice se eliberează în
scris sub semnatură privată
iar dacă reprezentatul doreş-
te sau legea prevede, se va
întocmi în formă autentică.
Trebuie să fie în formă au-
tentică dacă este eliberată
pentru încheierea actelor
juridice în forma autentică.
Astfel, procura poate fi:
• de acceptare a unei succe-
siuni;
• generală de administrare;
• de administrare a unui
apartament;
• de administrare a unui au-
tovehicul;
• pentru constituirea unei so-
cietăţi comerciale;
• pentru administrarea unei
societăţi comerciale;
• de administrare a unui loc
de veci;
• de administrare a unui te-
ren agricol;
• de adopţie a unui minor;
• de constituire a unei ipo-
teci;
• de cumpărare sau vânzare a
unui apartament;
• de cumpărare sau vânzare a
unui autovehicul;
• de cumpărare sau vânzare a
unui teren;
• pentru reconstituirea drep-
tului de proprietate;
• pentru donaţii diverse;
• de ieşire din indiviziune;
• de partaj în acţiunea de di-
şi postliceale se vizează de
către Inspectoratele şcolare
judeţene, iar actele de studii
universitare trebuie vizate în
prealabil la ­M inisterul Edu-
caţiei şi ­C ercetării, Centrul
Naţional de ­R ecunoaştere
şi Echivalare a ­D iplomelor,
Bucureşti.
• Adeverinţe medicale, în
original, vizate în prealabil
la Ministerul Sănătăţii, Di-
recţia Judeţeană de Sănăta-
te.
• Certificate de botez/cu-
nunie, în original, vizate
în prealabil la Ministerul
­C ulturii şi Cultelor.
• Adeverinţe prin care se
atestă vechimea în mun-
că, vizate în prealabil de
Casa Naţională de Pensii şi
alte Drepturi de Asigurări
­S ociale din cadrul Ministe-
rului Muncii şi Solidarităţii
Sociale
• Adeverinţe de calificare în
diferite meserii, în original,
vizate în prealabil de Minis-
terul Muncii şi Solidarităţii
Sociale, Direcţia Generală a
Forţei de Muncă.
• Certificate de origine a
mărfurilor, vizate în prea-
labil de Camera de Comerţ
vorţ sau divorţ în sine;
• de ridicare a pensiei (de la
oficiul poştal sau din cont
curent).
Cum se întocmeşte procu-
ra?
Procura este un act semnat
doar de cel care împuter-
niceşte (mandatant) o altă
persoană (mandatar) pentru
a o reprezenta în diferite si-
tuaţii:
- înstrăinarea sau cumpăra-
rea unui teren;
- înstrăinarea sau cumpara-
rea cotei de participare într-
o societate cu răspundere
limitată;
- semnarea actului de con-
stituire a unei societăţi co-
merciale;
- semnarea unui contract
de ipotecă;
- semnarea unei promisiuni
de donaţie;
- semnarea unui contract
de rentă;
- semnarea unei procuri de
substituire;
- alte acţiuni pentru care
legea cere forma autentică.
PREZENŢA CELUI CE
ÎMPUTERNICEŞTE
(MANDANTUL) ÎN FAŢA
NOTARULUI SAU LA
SERVICIUL CONSULAR
ESTE OBLIGATORIE. În
schimb, prezenţa mandata-
rului în faţa notarului NU
este necesară. Asta cu con-
diţia ca mandatantul să cu-
şi Industrie a României din
Bucureşti.
• Facturi comerciale, viza-
te în prealabil de Camera
de Comerţ şi Industrie a
­R omâniei din Bucureşti
Procedura:
Actele se vor prezenta pen-
tru aplicarea apostilei: per-
sonal sau prin mandatar (pe
bază de procură notarială
sau procură întocmită la o
Ambasadă ori misiune di-
plomatică românească).
În cazul firmelor - persoana
care se prezintă în vederea
legalizării documentelor
trebuie să prezinte delegaţie
din partea firmei, alături de
contractul de prestări ser-
vicii încheiat între firmă şi
titularul actului.
Acte necesare pentru obţi-
nerea apostilei :
• Cerere tip - care poate fi
obţinută de la Prefectura
sau de pe pagina de Internet
a Instituţiei Prefectului
• Actul care urmează a fi
apostilat în original
• Buletinul/cartea de identi-
tate/ procură notarială
• Delegaţie din partea birou-
lui de avocaţi reprezentanţi
(original şi copie) – dacă
este cazul
• Chitanţă plătită la Trezo-
rerie
noască datele personale ale
mandatarului: nume, prenu-
me, adresă, seria, numărul
şi data eliberării actului de
identitate, precum şi codul
numeric personal. Tocmai
din acest motiv o procură
poate fi întocmită în orice
localitate din ţară sau din
străinătate (în acest ultim
caz fiind necesară traducerea
şi apostilarea procurii).
Încetarea efectului unei
procuri
Efectul acţiunii unei procuri
încetează atunci cînd obiec-
tul mandatului a fost dus la
îndeplinire, la trecerea ter-
menului fixat prin procură
pentru îndeplinirea de către
împuternicit a mandatului, la
decesul mandatantului (pen-
tru că o persoană decedată
nu mai poate fi reprezentată)
sau în cazul revocării aceste-
ia de către mandatant. Foarte
important este ca mandatan-
tul care revocă o procură
să anunţe şi mandatarul de
acest lucru. Dacă nu o face,
există riscul ca persoana îm-
puternicită să ducă la înde-
plinire mandatul, actele sau
operaţiunile făcute de aceas-
ta fiind valabile chiar dacă
aduc prejudicii celui care a
dat împuternicirea. În cazul
decesului mandantului, pro-
cura îşi încetează de drept
efectul, dar moştenitorii
acestuia pot confirma pro-
cura, caz în care mandatarul
poate aduce la îndeplinire
mandatul încredinţat sau o
pot revoca, moment în care
mandatul persoanei împuter-
nicite încetează. În cazul în
care mandatarul depăşeşte
limitele mandatului acordat,
CERTIFICATUL
DE COMUNITAR
Certificatul de registru de
cetăţean al Uniunii Euro-
pene, este un document
spaniol, care odată obţinut,
demonstrează faptul că ti-
tularul, a solicitat şi obţinut
înscrierea sa în Registrul
Central pentru Străini, din
cadrul Direcţiei Generale
de Poliţie şi a Gărzii Civi-
le, ca rezident comunitar
în Spania. Acest document
însă NU face dovada iden-
tităţii purtătorului său, fapt
pentru care, pentru orice fel
de situaţie, acesta trebuie să
fie însoţit de un document
de identitate naţional al ti-
tularului.
Beneficiarii regimului co-
munitar, au dreptul de a
intra, ieşi, circula şi locui
liber pe teritoriul spaniol,
cât şi să aibă acces la orice
fel de activitate economică,
atât ca angajat cât şi pe cont
propriu, sau să studieze în
aceleaşi condiţii ca şi cetă-
ţenii spanioli.
Documente necesare ce
trebuiesc prezentate:
• Paşaportul sau Cartea de
17
persoana care l-a împuterni-
cit poate confirma actele în-
treprinse de acesta sau poate
cere desfiinţarea lor pe cale
juridică.
Procurile pentru străină-
tate trebuie apostilate
Procurile care urmează a fi
folosite de cetăţenii români
în străinătate trebuie apos-
tilate sau supralegalizate.
Este indicat ca mandatan-
tul, atunci cînd întocmeşte
o procură care va fi folosită
în afara ţării, să o şi tradu-
că în limba ţării respective.
Astfel, pe lângă legaliza-
rea semnăturii mandantului
este legalizată şi semnătura
traducătorului. După întoc-
mirea şi traducerea procurii,
aceasta trebuie apostilată,
operaţia făcîndu-se la Cur-
tea de Apel. Şi procurile care
sunt întocmite în străinătate,
dar care împuternicesc per-
soane din România pentru
diferite acţiuni, trebuie să
poarte apostila statului unde
au fost întocmite, mandata-
rul trebuind apoi să le tradu-
că în limba română.
ATENŢIE! TOATE PRO-
CURILE, ATÂT CELE
NOTARIALE CÂT ŞI
CELE CONSULARE,
TREBUIE SĂ FIE DISPU-
SE PERSONAL DE CĂ-
TRE INTERESAT, IAR
ACESTEA TREBUIE SĂ
FIE FĂCUTE ÎN FORMĂ
AUTENTICĂ, SEMNA-
TE ŞI ŞTAMPILATE DE
CĂTRE ŞEFUL ORGA-
NISMULUI CE EMITE
RESPECTIVUL DOCU-
MENT.
Identitate în formă origina-
lă;
• Plata taxei corespunzătoa-
re în vederea eliberării re-
spectivului certificat.
• Empadronamiento.
Aceste documente, împreu-
nă cu o cerere ce se întoc-
meşte în faţa lucrătorilor
de la Biroul pentru Străini
(Oficina de Extranjeria), se
depun PERSONAL de către
cel interesat la amintita in-
stituţie.
ATENŢIE!
Obţinerea acestui Certificat
de Comunitar prin inter-
mediari sau alte mijloace
diferite de cele prezentate,
pot produce mari neplăceri
şi probleme legale pentru
cei ce pot fi prejudiciaţi, fie
prin achitarea unor costuri
ce depăşesc cu mult valoa-
rea reală a serviciului pre-
stat de organismul de stat
spaniol citat, fie prin falsi-
ficarea respectivului docu-
ment, fapt care va atrage
până la lămurirea situaţiei,
răspunderea penală a purtă-
torului.
 18
E vară... Atenţie la
frumuseţe!
O piele sănătoasă şi impeca-
bilă este visul oricărei femei,
care însă nu poate fi realizat
fără anumite sacrificii şi cu o
grijă deosebită la anumiţi fac-
tori care provoacă îmbătrâni-
rea prematură, de la expune-
rea la soare la fumat şi stres.
Expunerea la soare
Ultravioletele sunt respon-
sabile pentru 80% din efec-
tele îmbătrânirii premature.
Am devenit conştienţi de im-
portanţa utilizării zilnice a
produselor cu ecran de pro-
tecţie solară, însă putem face
anumite greşeli, chiar dacă
procedura pare destul de sim-
plă. Iată câteva sfaturi pentru
a spori eficienţa acestor pro-
duse şi gradul de protecţie
oferit.Una dintre regulile de
bază este alegerea unui pro-
dus cu un spectru larg de pro-
tecţie, atât împotriva razelor
UVA, cât şi a celor UVB.
• Aplicarea cremei ridică însă
mai multe probleme, printre
care şi cea a cantităţii. Ex-
perţii recomandă folosirea a
30 de grame de cremă pentru
întregul corp. În cazul spray-
urilor, este recomandat să
pulverizezi timp de 15 - 20 de
secunde continuu.
• De asemenea, felul în care
este aplicată poate afecta
eficienţa cremei. Nu o apli-
ca prea repede şi cu mişcări
Razele ultraviolete nu doar
colorează frumos suprafaţa
pielii, ci şi pătrund în interi-
or, deteriorând stratul de co-
lagen şi dezhidratând pielea.
Este esenţial să fie înţeleasă
importanţa aplicării produse-
lor de protecţie solară pentru
a preveni apariţia ridurilor,
pistruilor, petelor şi chiar a
cancerului de piele. Crema cu
ecran de protecţie solară tre-
energice, pentru că astfel îi
poţi diminua eficienţa cu până
la 25%.
• Un alt obicei prost este apli-
carea gloss-ului de buze pe
parcursul întregii zile. În tim-
pul verii, acest obicei poate fi
deosebit de nociv, pentru că
îţi poţi arde astfel buzele, care
Vara
buie aplicată în cantităţi gene-
roase, cu 30 de minute înainte
de expunerea la soare, care
trebuie însă să fie evitată între
orele 10.00 şi 16.00.
Fumatul
Se ştie deja că fumatul duce
la apariţia prematură a ridu-
rilor şi nu doar pe faţă, ci şi
pe corp. Semnele îmbătrânirii
cauzate de fumat nu vor fi vi-
zibile imediat, dar, după vreo
10 ani în care practici acest
obicei, consecinţele vor fi din
păcate ireversibile. În primul
rând, fumatul îngustează va-
sele de sânge din straturile de
la suprafaţa pielii, care pri-
meşte astfel mai puţini nutri-
enţi esenţiali, ca vitamina A şi
oxigenul. Mai mult, fumatul
alterează colagenul şi elasti-
na, substanţe care dau rezis-
tenţă şi elasticitate pielii.
Dieta nesănătoasă şi dulciu- tegrale, proteine slabe şi, nu să alegeţi produsele de îngriji- boli de piele şi de îmbătrânire
rile în ultimul rând, acizi graşi re corespunzătoare. Curăţarea prematură, pentru că afectea-
În mod normal, pielea reflectă din peşte. Încercaţi să evi- şi hidratarea în fiecare zi, dar ză producţia de sebum. Pe
starea de sănătate a întregului taţi mâncărurile nesănătoase, şi exfolierea şi aplicarea unei termen lung, stresul duce la
corp. Diferite studii au arătat grăsimile, sarea şi zahărul în măşti o dată pe săptămână apariţia ridurilor la o vârstă
că o alimentaţie bogată în exces. O dietă bogată în dul- sunt esenţiale. relativ timpurie. Anxietatea,
vitamine, minerale şi antio- ciuri afectează producţia de Stresul depresia şi lipsa somnului pot
xidanţi este extrem de bene- colagen şi elastină. Gestionarea stresului este, de cauza, de asemenea probleme
fică şi chiar are efect asupra Îngrijirea incorectă a pielii asemenea, esenţială în com- ale pielii. Relaxaţi-vă şi încer-
aspectului pielii. Consumaţi Este foarte important să deter- baterea îmbătrânirii prematu- caţi să faceţi lucrurile care vă
fructe şi legume, cereale in- minaţi ce tip de piele aveţi şi re. Stresul sporeşte riscul de plac.
Cum aplicăm corect
­produsele de protecţie solară
nu au melanina protectoare.
Este recomandat să înlocu-
ieşti luciul de buze cu un bal-
sam cu protecţie solară.
• Dacă pentru restul corpului
este necesară aplicarea cremei
de protecţie solară la circa
două ore - şi mai des în caz că
înoţi sau transpiri, chiar dacă
foloseşti o formulă rezisten-
tă la apă -, balsamul de buze
trebuie aplicat şi după ce mă-
nânci şi bei.
• Trebuie să mai ţii cont de
faptul că multe medicamente
au ca efect secundar creşterea
sensibilităţii în cazul expune-
rii la soare, printre care cele
de reglare a tensiunii arteria- de protecţie solară şi să nu piele, chiar dacă tu nu vezi
le, anticoncepţionalele, anu- mai folosească o cremă. De soarele.
mite antibiotice şi chiar unele fapt, pentru a obţine aceeaşi • Totodată, asigură-te că aplici
produse naturiste. Soluţia ar fi protecţie cu fondul de ten, produsul peste tot - şi după
să eviţi expunerea la soare cât acesta ar trebui aplicat într- urechi, în spatele genunchilor,
mai mult atunci când foloseşti o cantitate de şapte ori mai pe călcâie, degetele de la pi-
aceste produse. mare decât în mod normal. cioare şi aşa mai departe.
• Greşeală pe care o fac une- • Crema de protecţie solară
le femei este să se bazeze pe trebuie aplicată şi atunci când A consemnat, Zoe Stoleru -
faptul că produsele de machi- este înnorat, întrucât 80% din Valencia
aj pe care le folosesc au ecran razele ultraviolete ajung la ***

Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Benissa - Costa Blanca
Suntem în plin sezon de con-
cedii. Banala activitate de re-
laxare se transformă aproape
într-o obligaţie. E timpul când
ne premiem pentru un an de
eforturi şi de renunţări.
Trăind în plină eră a mobili-
tăţii, se cade să întreprindem
ceva cutezător: putem merge
mai departe, mai sus, sau mai
adânc. E bine să profităm de
preţioasa oportunitate, care
vine rar, doar o dată pe an.
Există, fireşte şi concedii pes-
te rând. Dar, între noi fie vor-
ba, cine ia cu adevărat în seri-
os un minirepaus de ­Crăciun
sau de Paşte, un weekend
prelungit sau o punte de 1
Mai? Amintire dulce din me-
moria copilăriei, de pe când
„venea vacanţa / cu trenul din
­Franţa”, vara ne dă impresia
de libertate fără margini.
După un an laboral intens şi
obositor, în care am dat totul,
e logic ca nici vacanţa să nu
se lase mai prejos. Chiar dacă
trăim vremuri de criză, sau
poate tocmai de aceea. Doar
n-o să renunţăm la concediu;
suntem oameni!
Aşa că, vrem sau nu vrem, ne
dedăm ocupaţiei planificatu-
lui, să iasă totul bine. Rezer-
vări, provizii, trasee, hărţi,
cordonate controlabile din
satelit, saci de dormit, vacci-
nuri. În mileniul locomoţiei
accelerate e bine să fim rapizi
şi eficienţi încă dinainte de a
face primul pas. Nimic nu e
mai neplăcut decât surpriza
unei omisiuni grave, un hotel
complet ocupat, un paşaport
uitat acasă, un zbor plătit mai
scump decât turistul de pe
scaunul de alături.
Cam la momentul acesta în-
cepe să ne împungă imper-
ceptibil, ca un spin rătăcit sub
¡Feliz vacaciones!
o unghie, teama de eşec, bă-
nuiala nefondată că am putea
rata unica şansă de a ne mai
simţi liberi. Senzaţia aceasta
de incertitudine surdă ne este
familiară din câmpul muncii.
Dar, acolo ca şi aici, ne place
să credem că avem totul sub
control.
Etapa planificării e laborioa-
să, chiar dacă include bucu-
ria anticipaţiei. O dată ce am
depăşit-o, ne dedicăm cu trup
şi suflet bagajelor. Alegerea
“ingredientelor” e facilă doar
la prima vedere. În mod pa-
radoxal, sejurul perfect, vidul
de decizii importante, întot-
deauna vine precedat de ore
întregi de blestemate decizii,
variaţiuni pe tema „ce luăm
cu noi”. Minora alegere a gar-
derobei adecvate implică un
calcul minuţios.
Îmbrăcămintea se poate clasa
pe colecţii, eventual după cu-
lori. În niciun caz nu putem
lăsa acasă pantalonii cumpă-
raţi special în acest scop, pe
care probabil o să-i îmbrăcăm
o singură dată, pentru că ne
vom simţi neobişnuit de “ne-
naturali” în ei. Mai mult ca si-
gur vom petrece tot concediul
în bermudele de acum doi ani,
în care ne simţim comozi şi…
Vacanţe
„vintage” (adică demodaţi,
dar reveniţi la modă).
Alegem bagajele în funcţie
de mijlocul de transport şi de
perioada în care lipsim: una e
să pui un pullover şi o pereche
de şosete pentru weekend, alta
e să decizi care din sandale e
la rând anul acesta, când ştii
că vei lipsi toată vara. Cine
se încumetă să plece în lume
cu rulota, încearcă tentaţia de
a lua la drum până şi tigaia
preferată. Nici nu vreau să mă
gândesc ce-aş pune în valiză
pentru un concediu sabbatical
pe un an întreg, dacă mi-aş
pune-n cap să bat planeta în
lung şi-n lat (cu piciorul).
Să nu mai vorbim de împa-
chetatul pentru o emigrare
definitivă peste ocean! Orice
am face, e clar din start că
aproape jumătate din ce luăm
se va dovedi inutil şi va rămâ-
ne nefolosit. Dar cum aflăm
care e jumătatatea de prisos?
Cel târziu la întoarcere vom
fi complet edificaţi. Păcatul
mare e că distanţa până la
concediul următor e atât de
lungă încât vom uita ce-am
învăţat şi vom repeta aceleaşi
greşeli.
Nu sunt de ignorat nici chi-
chiţele sentimentale. Ele ex-
plică decizii stranii, precum
încăpăţânarea de a lua cu
mine cinci piepteni la pleca-
rea din ţară, deşi, în fapt, mi-
ar fi ajuns unul singur sau aş
fi putut cumpăra unul nou la
destinaţie. Că doar nu ardea
ţara, nici chiar pentru o babă
surdă!
Nu-i de mirare că de la un
moment dat refuzăm să mai
reflectăm. Optăm doar pentru
strictul necesar. Ca-n poezia
soresciană, “ce-ai lua cu tine
dacă ar fi să faci zilnic na-
veta între Pământ şi Lună?”
Răspunsul „o carte, o sticlă
de vin şi o femeie” sună a
alegere optimă, după părerea
mea. Dar sunt şi alte păreri:
un pelegrin spre Santiago de
Compostela se jura deunăzi
că bagajul său cel mai util e
portofelul doldora de carduri
de credit. Nu pot să-l contra-
zic.
Să zicem că am depăşit cu
bine etapa bagajelor şi, deja
uşor obosiţi, închidem uşa, în-
vârtind cheia încetişor. Puţini
sunt cei care nu simt o strân-
gere de inimă la întrebarea
dacă au luat cu adevărat tot
ce le trebuie, dacă au stins lu-
mina şi au închis gazul, dacă
nu cumva pisica va deveni
depresivă. De fapt, nu nimi-
curile astea ne strică cheful, ci
senzaţia de vid lăsat în urmă.
Părăsim “cuibuşorul cald”, fie
chiar şi numai pentru o scurtă
periodă de timp. “Partir c`est
mourir un peu” spune france-
zul şi va şti el ce spune, că nu
degeaba îi atribuiam noi pe
vremuri răspunderea pentru
trenul vacanţei. Un tren care
nu trebuie ratat. Gata, am ple-
cat! Ce mai tura-vura, acum
că zarurile sunt aruncate, n-
avem altă soluţie decât să căs-
căm bine ochii şi să stocăm
cât mai mult din obiectivele
interesante, pe care ni le-am
ales. Şi să ne ferim de şme-
cheri, care stau la pândă prin
colţuri, în căutare de victime
inocente, pe care să-i uşureze
de bani. Asta se întâmplă doar
turiştilor naivi, nu nouă.
Cu siguranţă vom avea noroc
de vreme bună, cu excepţia
celor câteva zile în care va
ploua puţin. O să vizităm lo-
curi frumoase, dacă facem
abstracţie de câteva adrese, la
care fără tăgadă ne-am înşe-
lat. Dezamăgirile intră la ris-
curi calculate. Ele doar con-
firmă regula pomului lăudat
şi faptul că efectiv e valabilă
peste tot.
Important e că revenim teferi
şi încărcaţi cu amintiri pe care
le vom plasa prin casă sau le
vom stoca pe diverse supor-
turi multimediale. Ne vom fi
îngrăşat imperceptibil, gra-
ţie interesului culinar firesc,
acordat bucătăriei altor po-
poare, în speţă tot o formă a
foamei de cunoaştere. Doar
nu se cade să faci cură de slă-
bire în concediu, asta cine a
mai auzit?!
E în regulă să ne simţim mai
obosiţi la întoarcere decât la
plecare. În definitiv, avem
timp berechet să dormim aca-
să. N-ar fi păcat să ratăm toate
atracţiile turistice doar pe mo-
tiv că am dormit? Ce-am mai
povesti acasă vecinului care a
binevoit să hrănească pisica?
Vom spune că am dormit cum
n-am dormit de mult şi am vi-
sat frumos pe Insulele Maldi-
ve sau în Galapagos? Asta nu
se face!
Mai bine relatăm cu lux de
amănunte ce frumos a fost şi
menţionăm în treacăt, cu vă-
dită toleranţă condescenden-
tă, că pereţii hotelului erau de
proastă calitate, de se auzeau
zgomote jenante din camera
vecină, că apa de la robinet
era plină de bilibistroci şi co-
comârle şi că ţânţarii sunt un
adevărat blestem în ţările as-
tea, hm... calde.
Dar ce ne pasă nouă?! Am
19
făcut noi faţă şi la belele mai
mari, nu ca astea! Greutăţile
le măturăm cu mâna stângă.
Ba le şi dăm localnicilor un
set de sfaturi preţioase, care
vor contribui masiv la optimi-
zarea condiţiilor lor de viaţă.
Una peste alta, o dată întorşi
acasă, vom fi multumiţi cu
ce am realizat şi vom decla-
ra “proiectul concediu” bifat
cu brio. Nu înainte de a in-
vesti ultimul strop de energie
într-un efort final: dereticatul
casei, revizuirea corespon-
denţei acumulate în decursul
absenţei prelungite, desfăcu-
tul bagajelor, spălatul şi căl-
catul rufelor, aprovizionarea
cu strictul necesar pentru do-
tarea frigiderului, bucătăriei,
cămării şi pivniţei. Apoi pu-
tem pleca liniştiţi la muncă,
cu gândul la amintirile clasate
cronologic în fişiere cu titluri
nostalgice.
Dintre impresiile cele mai vii,
se vor distinge, peste ani, doar
două-trei care ne-au marcat
mai tare. Nu pentru că ne-ar
fi emoţionat foarte tare, ci mai
degrabă pentru că dau bine
prin discuţii, punctând ideile
noastre preferate. Poate ră-
mânem cu amabilitatea ieşită
din comun a mecanicului uşor
peltic, care ne-a reparat gea-
mul de la maşină; sau poate
nu vom putea uita niciodată
fabuloasele cizme albe, lungi
până la şolduri, cu talpa de o
jumătate de metru, pe care le
purta femeia aceea incredibil
de frumoasă la barul de noap-
te de lângă plajă, femeie care,
de fapt, s-a dovedit ulterior a
fi un bărbat deghizat.
Oricum ar fi, contează c-am
gustat vacanţa cu vârf şi-nde-
sat. Ca să putem începe să ne
gândim asiduu unde mergem
la anul. ¡Feliz vacaciones!
Foto: Dan Timoc
 20 Tradiţii româneşti
Denumirile populare ale lunii Iulie:
E
LI
IU

• iuliu, cuptori, cuptor, coptori, adică

luna fierbinţelilor şi a coacerilor
Iulie este a şaptea lună a anu-
lui în calendarul Gregorian şi
una dintre cele şapte luni gre-
goriene cu o durată de 31 de
zile. Iulie începe (astrologic)
cu soarele în semnul Racului
şi sfârşeşte în semnul Leului.
Din punct de vedere astrono-
mic, luna iulie începe cu soa-
rele în constelaţia Gemenilor
şi se sfârşeşte cu soarele în
constelaţia Racului.
Numele lunii iulie vine de
la Iulius Cezar care s-a năs-
cut în această lună. Înainte,
luna iulie se numea în latină
­Quintilis pentru că era a cin-
cea lună în calendarul roman,
calendar care începea cu luna
martie. Grecii numeau luna
iulie, Hekatombaion.
Sfaturi generale:
„Semănaţi pentru a doua
oară spanac şi varză, udaţi
straturile cu apă de vale, dacă
este secetă. Pânea coaptă în
luna aceasta şi în cea viitoa-
re se mucezeşte lesne, puneţi
deci sare şi chimen într-însa.
Fânul proaspăt este vătămă-
tor vitelor dacă nu se udă mai
înainte puţin.
Curăţeşte şura şi podurile, că
e aci secerea, pe când poartă
grije să ai bani, ca să le poţi
aduna, când sunt în pârgă, şi
nu răscoapte, că se scutură, şi
o mulţime de grăunţe şi nici
fărina din ele nu e cu spor la
aluat. Pe când te apuci de se-
cere, cucuruzul să fie săpat a
doua oară. Pliveşte viile, dar
nu pe timp prea cald, ca să
nu se împiedice strugurii în
creştere. Dinaintea coşniţelor
pune un vas cu apă, ca albi-
nele s-o aibă la îndemână.
Aruncă deasupra ei bucăţi
de paie, ca să nu se înece. La
cărat pune rogojini în car, ca
grăunţele scuturate să nu se
prăpădească. Acestea ţine-le
de sămânţă, că-s cele mai fru-
moase. Udă curechiul bântuit
de omide cu apă cu săpun sau
din topilă.”
Prevestiri de timp:
• Cum e de cald în luna lui
Cuptor, aşa de frig va fi în
Faur.
• Dacă păianjenul îşi rupe
pânza în două, va ploua.
• Când muşuroaiele de furnici
sunt mai ridicate decât de obi-
cei, atunci va urma iarna grea.
• Căldura mare însemnează an
mănos.
• Dacă în luna lui iuliu se
schimbă adese ploaia cu se-
nin cald, atunci mană roada
în câmp.

În fiecare an, pe Muntele începeau „negocierile”.

Târgul de fete de pe Muntele Găina

­Găina se organizează în du-
minica cea mai apropiată de
20 iulie, sărbătoarea tradiţio-
nală românească în aer liber,
„Târgul de fete“. Sărbătoarea
reuneşte formaţii artistice din
judeţele Alba, Hunedoara,
Cluj, Bihor, Arad şi din alte
judeţe ale ţării, realizând un
adevărat festival al cântecului
şi jocului, al tradiţiilor şi dati-
nilor strămoşeşti.
Originea acestei sărbători
se pierde în negura vremii.
Târgul de fete este menţionat
prima dată în anul 1816, când
la târg veneau locuitori ai
Apusenilor de pe Crişul Alb,
Bihor sau Arieş şi schimbau
între ei produsele lor tradiţio-
nale dar şi voia bună şi cân-
tecul străbun. Deschiderea
tradiţionalei sărbători o fac
de mulţi ani tulnicăresele din
Avram Iancu.
Pe vremuri, ritualul începea
sâmbăta seara, când se adunau
feciorii. Peste noapte, tinerii
cântau şi beau ţuică. În zori,
apăreau fetele şi nevestele, şi
toată petrecerea se muta pe
creasta Găina. Tot atunci, se
înfiripa şi negoţul: după locul
de obârşie, negustorii vindeau
fie cireşe şi miere, fie rachiu,
ciubere sau oale smălţuite.
Momentul cel mai important
îl reprezenta „târguirea” fe-
telor. Părinţii puneau pe masă
plăcintă, găini fripte, palincă,
iar tatăl băiatului se înfăţişa şi
Nu se vând fete pe Muntele
Găina. Poate nici nu s-au vân-
dut vreodată. De fapt este vor-
ba de altceva: o sărbătoare a
tuturor moţilor, în care tineri,
fete şi băieţi, joacă, petrec,
cântă, fac cunoştinţă feciorii
cu fetele din locuri depărtate,
pentru ca apoi, mulţi dintre ei
să se căsătorească.
Lucrul este explicabil şi prin
aceea că în munţii Apuseni,
populaţia este foarte risipită,
casele fiind situate unele de
altele, la zeci de kilometri. Cu
toate că munţii, îi ţin adunaţi
pe oameni, totuşi îi împiedi-
că să treacă uşor şi în orice
anotimp unii la alţii şi astfel,
din timpuri care au premers
istoriei, ei şi-au fixat un astfel
de loc care le dă tuturor posi-
bilitatea să se adune o dată pe
an, să se cunoască, rude, pri-
eteni, şi să strângă legăturile
între ei.
Desigur că, Târgul de pe
Muntele Găina, prin tradiţii-
le lui, prin pitorescul lui, prin
costumele naţionale şi varie-
tatea de figuri omeneşti, con-
stituie o mare atracţie. Turis-
tul obişnuit va căuta să ajungă
la Muntele Găina pe drumul
cel mai scurt şi cel mai uşor.
Este foarte simplu să realizezi
aceasta cu un automobil, până
la poalele muntelui, la Vidra.
De acolo se urcă destul de
uşor. Alţii, însă, vor alege că-
rările de pe creste sau de pe
văi, beneficiind de frumoase
peisaje cu ţinuturi întregi des-
chise privirii, un neobişnuit
amestec de contemporan cu
istoric. În Muntii Apuseni,
fiecare localitate spune ceva,
din timpurile romane pâna în
prezent.
De la Câmpeni, care este
aproape de Muntele Găina,
se poate porni de asemenea
către Abrud şi apoi mai de-
parte spre Roşia Montană,
intrându-se astfel în cetatea
metalică a Munţiilor Apuseni,
în Ţara aurului.
Legenda Muntelui Găina
Cândva, demult, oameni şi zei
îşi împărţeau deopotrivă cerul
şi pământul, lumina şi întune-
ricul, bucuriile şi tristeţile.
Aşa se face că sus, la poalele
norilor, sub lăcrimarea sfântă
a razelor soarelui, rostogolite
ca un pocal de nestemate pes-
te chipul Muntelui Găina ce
străjuieşte şi azi un mănunchi
de case din piatră, lemn şi că- vârful Muntelui Găina, unde rat atât de rău încât a hotărât
rămidă, locuiau moţii. Şi tot astăzi sălăşluieşte întru eter- să părăsească acel loc pentru
acolo, îşi avea culcuşul şi-o nitate Crucea Iancului. Bătea totdeauna. A ridicat mâinile
găinuşă ce făcea ouă de aur. o dată din aripi şi se transfor- la cer, a devenit Găina şi-a
Se spune că, moţii au început ma într-o zână fermecătoare, zburat nevăzută în alt munte.
s-o ocrotească, să-i închine ce se apropia de tinerii căsă- Oamenii s-au supărat, au jelit-
gânduri, fapte şi cântece. toriţi ţinând un ou de aur în o, au implorat-o să se întoar-
Pentru găina lor cu ouă de aur palme şi oferindu-l acestora că, dar minunea nu s-a mai
erau în stare să facă moarte pentru fericire şi viaţă lungă. întâmplat. A rămas Muntele
de om, astfel că ea se afla în Oamenii aplaudau, se rugau, Găina, cu vârful acela ple-
siguranţă dintr-un anotimp în mulţumeau. În aplauzele lor, şuv, bântuit de ploi şi crivăţ,
altul. O singură dată moţii îi zâna ridica mâinile spre cer şi de lacrimi şi legendă. Oame-
vedeau faţa, chipul enigmatic devenea Găina. Aşa i-au prins nii se întâlnesc mereu cu el,
şi singuratic, cu aripile des- anotimpurile pe moţi, într-un să-l îmblânzească, să-şi as-
chise peste imensitate. obicei nestrămutat al iubirii tâmpere aşteptarea, răbdarea,
Era ziua de Sfântului Ilie, zi şi încrederii, de aceea munte- armonia. Se spune ca hoţul
în care moţii se adunau ca pâ- le semeţ de aproape de 1500 ce furase ouăle a căzut într-o
raiele în aceeaşi matcă, să-şi m înălţime s-a numit şi se va prăpastie şi ouale s-au pierdut
spună păsurile, visele, să dea numi cât veacurile: Muntele în adânc devenind izvoare. Şi
prilej tinerilor să se întâl- Găina. de atunci, Apusenii suferă în
nească, să se îndrăgească şi Dar se spune că, nişte oameni tăcere.
să se unească pe viaţă, prin nesăbuiţi au furat ouăle de aur A consemnat,
căsătorie. De aceşti tineri se în timp de zâna era pe un alt Timeea ­Opreanu, Cluj ­Napoca
apropia găina, ce cobora din munte. Întoarsă acasă şi des- Foto: Dan Timoc
cuibul ei nevăzut, chiar pe coperind furtul, zâna s-a supa- ***

Supă delicioasă de fasole
verde
Salată de bulgur şi peşte alb cu sos de lămâie
Ingrediente:
• 200 g bulgur (grâu măcinat
mare, râşnit sau pisat)
• 300 g file de peşte alb
• 1/2 lămâie, tăiată felii subţiri
• 150 g castravete, tăiat cubu-
leţe
• 100 g ceapă verde, tocată
• 250 g roşii cherry, tăiate în
jumătăţi
• 2 linguri coriandru proaspăt,
tocat
• 3 linguri pătrunjel proaspăt,
tocat
Pentru sos:
• coaja rasă de la 1/2 lămâie
• 2 linguri suc de lămâie
• 2 linguri oţet de vin roşu
• 2 linguri ulei de măsline
• 1 linguriţă muştar de Dijon
• 1 căţel de usturoi, zdrobit
• sare şi piper negru
Pentru ornare: câteva frunze
de mentă proaspătă
Mod de preparare:
Se pune un ibric cu apă la
fiert. Bulgurul se pune într-un
castron termo-rezistent şi se
acoperă cu 600 ml apă fiartă.
Se lasă bulgurul să stea timp
de 45 de minute sau până
când devine moale şi a absor-
bit aproape toată apa.
Între timp, fileurile de peşte
se pun într-o cratiţă mare, cu
capac. Se adaugă feliile de lă-
mâie, firele de pătrunjel, boa-
Să ne răcorim cu o salată de fructe
Ingrediente:
• 2 mere
• 2 portocale
• 2 pere
• 2 banane
Bucătăria de acasă
bele de piper şi apă rece cât
să acopere totul. Se pune la
fiert, apoi se reduce flacăra şi
se lasă să fiarbă încet, acope-
rit, timp de 5 minute sau până
când carnea peştelui e fiartă şi
se desface uşor.
Se scoate peştele din apă şi
se lasă să se răcească, apoi
se desface în bucăţi mari. Se
scurge surplusul de apă din
bulgur şi se stoarce. Se pune
într-un castron de salată,
mare. Se adaugă castravetele,
ceapa verde, roşiile şi ver-
• 1 grepfrut
• 1 cutie de ananas
• 100 gr. mure
• 100 gr. căpşune
• 100 gr. zmeură
Ingrediente:
• 1,5 l zeamă de legume sau
de pui
• 2 cartofi mari, tăiaţi în bucăţi
mari
• 250 g de fasole verde, tăiată
în patru
• 4 dovlecei, taiaţi felii
• 1 conservă de fasole albă
• 30 g de busuioc tocat
• 3 roşii, decojite şi tăiate mă-
runt
• sare şi piper negru
• 100 g de spaghete
• 1 căţel de usturoi, zdrobit
• 25 ml de ulei de măsline
deaţa tocată. Se pune cu grijă
peştele să nu se rupă.
Pentru prepararea sosului, se
amestecă toate ingredientele.
Se toarnă sosul peste salată
şi se amestecă uşor fără a se
rupe peştele. Se acoperă cas-
tronul şi se lasă la rece pentru
ca aromele să se dezvolte.
Se gustă înainte de a se ser-
vi şi se ornează cu frunze de
mentă. Se poate folosi orice
alt peşte alb sau ton din con-
servă, scurs şi desfăcut în bu-
căţi în prealabil.
• 200 gr. pepene roşu
• 50 gr. alune tăiate felii sub-
ţiri
• 400 gr. frişcă
• zahăr vanilat
• rom
Mod de preparare:
Iniţial, fructele care au coajă
se curăţă şi se scot sâmburii
(unde este cazul). Apoi toate
fructele se taie cubuleţe mici.
Deasupra acestora se toarnă
sucul de ananas, puţin rom şi
zahărul vanilat. Se ţin la frigi-
der aproximativ 2 ore.
Când se servesc se aşeaza în
cupe şi se decorează cu frişcă.
Poftă bună!
Reţete trimise de
Oana Creţu din Târgu
Mureş
21
• 200 ml de smântănă
• parmezan ras
Mod de preparare:
Se pune zeama la fiert într-o
oală mare. Adaugă cartofii şi
fasolea verde şi lasă la fiert
timp de 20 de minute. Adau-
gă dovleceii, fasolea albă, 20
g din busuioc şi două treimi
din roşii şi asezonează cu sare
şi piper. Lasă la fiert timp de
5 minute. Adaugă spaghetele
şi mai lasă încă 10 minute la
fiert.
În acest timp, amestecă us-
turoiul şi roşiile rămase cu
restul de busuioc şi uleiul de
măsline treptat. Amestecă şi
smântână chiar înainte de ser-
vire. Se serveşte cu parmezan
ras şi amestecul de usturoi.
Ingrediente:
Răcoritoare cu rubarbă • 450 g rubarbă, tăiată în bu-
căţi de 5 cm lungime
• 7-8 linguri zahăr
• 2 linguri suc de lămâie
• 600 ml apă minerală
Mod de preparare:
Rubarba, zahărul, sucul de lă-
mâie şi 350 ml de apă se pun
într-o cratiţă de inox la fiert.
Se lasă să dea în clocot, apoi
se reduce flacăra şi se mai
fierbe 5 minute sau până când
rubarba începe să se rupă.
Se ia de pe foc şi se lasă să se
răcească 1 oră. 2 Se strecoară,
păstrând lichidul şi aruncând
pulpa. Se mai răceşte lichidul
încă 45 de minute.
Se combină cantităţi egale de
sirop de rubarbă cu apă mi-
nerală în fiecare pahar şi se
serveşte.
Calendarul ortodox - iulie 2011
 22
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/­Anglia
Profită de vară, pen-
tru a fi frumoasă, pli-
nă de energie şi sănă-
toasă! Bucură-te de
natură şi adoptă o ali-
mentaţie sănătoasă,
consumând fructe de
sezon.
Dacă vrei să îţi detoxifici or-
ganismul, îţi poţi dedica o zi
întreagă unui singur fruct, iar
o cură de mere, vişine, pepene
galben sau fructe de pădure
nu poate fi decât benefică. În
acest mod se curăţă intestinul
subţire şi colonul de reziduri
care pot rămâne uneori şi luni
de zile pe traseul intestinal.
De asemenea, fructele verii
au o acţiune foarte bună asu-
pra rinichiului, având un rol
diuretic.
Zmeura, afinele, fragii şi
murele sunt energizante
Fiind bogate în antioxidanţi,
este de preferat să le savurezi
în prima parte a zilei pentru că
sunt energizante. Înrudite cu
zmeura, având aceleaşi pro-
prietăţi terapeutice, murele au
calităţi depurative, răcoritoa-
re, laxative în stare proaspătă
şi antidiareice în stare uscată.
Zmeura este bogată în mine-
rale, reprezentând un reme-
diu excepţional pentru tubul
digestiv, pancreas şi sistemul
respirator.
Pepenele şi caisele te scăpă
de migrene
Consumă-le pentru că te fe-
resc de dezhidratarea care
este asociată cu durerile.
Potrivit unul studiu GFk
­România, aproape jumătate
dintre români se confruntă cu
dureri de cap, cel puţin o dată
pe lună. Datorită conţinutului
de caroten, pepenele galben
îţi hidratează pielea uscată.
Pepenele verde înlătură obo-
seala de peste zi, având un
conţinut ridicat de glucoză şi
fructoză.
Pepenele verde conţine şi li-
Fructele
verii
copen, un antioxidant foarte
puternic care se găseşte în
legumele/fructele de culoare
roşie, care previne forma-
rea ridurilor şi îţi face pielea
foarte fină. Din sucul acestui
fruct îţi poţi face o mască ce
are efect de curăţare şi catife-
lare a pielii. Aplică comprese
îmbibate bine în suc şi ţine-
le pe faţă timp de 15 minute.
Clăteşte apoi cu apă. Această
mască îţi va da luminozitate şi
îţi va uniformiza tenul.
Eşti deprimată? Consumă
caise.
Sunt bogate în vitamina A,
grupul de vitamine B, zaha-
ruri naturale, săruri minerale,
sunt nutritive, răcoritoare şi
au efect laxativ.
Caisele sunt simbolul verii
calde şi înmiresmate. Aces-
te fructe pot fi consumate
prospete, uscate, sub formă de
suc, gem sau dulceaţă. Conţi-
nutul bogat în fibre, antioxi-
danţi şi alţi nutrienţi face ca
acest fuct să aibă proprietăţi
terapeutice deosebite.
Tratează:
• astenia fizică şi psihică
• convalescenţa
• anemia
• litiaza renală
• insomnia
• oboseala
• nevrozele
Efectele benefice ale caiselor
asupra sănătăţii se datorează
aportului ridicat de vitamine
(A, B1, B2 şi C), de săruri
minerale (potasiu - 250 mg
la 100 g fruct, calciu, fier, fo-
sfor) şi microelemente (brom,
cobalt, magneziu). Caisele, în
stare proaspătă, au o valoare
energetică de 50 kcal la 100
de grame de fruct, în timp ce
la cele uscate aportul este de
306 kcal. Specialiştii au con-
statat că anemiile apărute în
urma unei hemoragii pot fi
combătute eficient cu ajutorul
unei cure de caise. Totodată,
uleiul de sâmburi de caise
este recomandat celor care
suferă de acufene (zgomot în
urechi). În ceea ce priveşte
necesarul zilnic de vitamine
al unui adult tânăr, 100 de
grame de caise asigură 45%
din necesarul de vitamină A şi
8% din cel de vitamină C.
Antioxidanţi
Terapia verde
Antioxidanţii sunt compuşi
care protejează celulele de
acţiunea radicalilor. Caisele
conţin antioxidanţi, în special
flavonide. Pentru a beneficia
din plin de această protecţie,
este de preferat ca fructele să
fie consumate uscate. În plus,
există marele avantaj că se
găsesc tot timpul anului.
Carotenoidele
Sunt pigmenţi vegetali care
au proprietăţi antioxidante.
Caisele conţin betacaroten şi
licopen, care se transformă
în organism în vitamina A: -
două caise conţin cam 2.000
de unităţi de betacaroten,
adică jumătate din necesarul
zilnic.
Fibre
Caisele sunt o bună sursă de
fibre, atât în stare prospătă, cât
şi uscată - două caise prospe-
te acoperă 8-10% din aportul
cotidian de fibre recomandat
de medici, iar în cazul celor
uscate, doar una acoperă 12%
din necesar. În plus, pentru a
preveni constipaţia şi a dimi-
nua riscul de cancer la colon,
o alimentaţie bogată în fibre
poate contrbui şi la prevenţia
maladiilor cardiovasculare, la
controlul nivelului glicemiei
şi a apetitului.
Indicaţii
• sucurile proaspete de caise
constituie un adevărat medi-
cament natural indicat bolna-
vilor cu febră ridicată sau cu
boli de piele. Amestecat cu
miere, acest suc este foarte
răcoritor pentru cei care au
febră mare, contribuind la
eliminarea toxinelor din or-
ganism.
• sucul aplicat pe diferite lezi-
uni, eczeme, arsuri provocate
de expunerea la soare sau la
frig acţionează eficient, ame-
liorează şi vindecă epiderma.
• sâmburele de caisă este bo-
gat în proteine şi acizi graşi
principali - acid oleic şi lino-
leic - şi conţine în proporţie
de 45% ulei, considerat la fel
de benefic pentru organism ca
şi uleiul de migdale. Poate fi
folosit cu succes în industria
cosmetică, împreună cu flori-
le de cais, ca remediu pentru
tenul uscat sau îmbătrânit,
ridat. Acesta pătrunde în epi-
dermă hrănind-o şi revitali-
zand-o.
• uleiul de caise este folosit
în mod tradiţional ca ulei de
masaj şi pentru aromaterapie,
deoarece calmează pielea şi
induce o stare de linişte.
• cunoscuţi şi sub numele de
alune amare, sâmburii de ca-
isă sunt folosiţi din timpuri
străvechi pentru tratarea pro-
blemelor respiratorii precum
astm, bronşită, respiraţie grea
sau tusă, dar şi pentru tratarea
hipertensiunii şi a bolilor de
inimă: 5-7 sâmburi de caisă
se mănâncă pe stomacul gol.
Perele te vindecă de consti-
paţie
Fructele bogate în fibre, cum
ar fi gutuile şi perele, stimu-
lează tranzitul intestinal. Gu-
tuile îţi dau poftă de mâncare
şi sunt benefice dacă suferi de
anemie. Ceaiul făcut din frun-
zele şi fructele de păr conţine
glucoză, care ajută la scăderea
durerilor vezicii biliare.
Cireşele şi vişinile te binedis-
pun
Bogate în vitaminele A, C,
magneziu, cupru, fosfor, fier
şi potasiu, cireşele au proprie-
tăţi diuretice şi îţi ajută inima
şi muşchii, iar fibrele pe care
le conţin stimulează func-
ţia intestinală. Este cunoscut
faptul că în trecut, extrasul
din sâmburele de cireşe era
folosit pentru a elimina calcu-
lii renali şi pentru vindecarea
de reumatism. Ceaiul de cozi
de cireşe te fereşte de infecţii
urinare şi ajută la o mai bună
funcţionare a rinichilor.
Alte beneficii? Nenumărate.
Te binedispun, elimină dure-
rile de cap, te scăpa de placa
bacteriană, te hidratează in-
tens, iar sucul din cireşe are
efect antibacterian.
Cireşele sunt cele care îţi
menţin tenul frumos mult
timp, pentru că au melatoni-
nă, acea substanţă care te în-
deamnă la somn şi astfel, ur-
mele de stres îţi sunt şterse de
pe faţă. Pentru că au în conţi-
nut complexul de vitamine B,
cireşele îţi pot calma iritaţiile
pielii şi te pot scăpa de acnee.
Vişinele conţin substanţe anti-
coagulante, fiind recomandate
celor care au probleme cu sis-
temul venos.
Piersicile şi nectarinele te
protejează de radiaţiile sola-
re
Pe lângă acest beneficiu, pier-
sicile şi nectarinele nu sunt
bogate în zahăr şi de aceea le
poţi consuma fără probleme,
pentru că îţi vor da vitalitatea
de care ai nevoie în fiecare zi.
Piersica are proprietăţi de an-
tiîmbătrânire, asigură o bună
calitate a spermei şi amelio-
rează problmele gingivale.
Vrei o piele catifelată? Aplică
o mască de piersici, realizată
dintr-o piersică medie, coap-
tă şi un gălbenuş de ou. Laşi
acest amestec să acţioneze
pe tenul tău 30 de minute,
după care îndepărtezi cu apă
călduţă. Dacă îţi doreşti un
ten luminos, bea mult suc de
piersici!
Căpşunele previn pierderea
memoriei
Te ajută să îţi refaci rezervele
de vitamină C, fiind sărace în
calorii. Conţin fier, magneziu
şi calciu. Căpşunele influen-
ţează funcţionarea normală a
sistemului nervos şi sunt per-
fecte în combaterea insomnii-
lor. O serie de studii arată că
aceste fructe pot ajuta la pre-
venirea pierderii memoriei.
Măceşele combat şi previn
răcelile şi reprezintă un tonic
excelent dacă ai imunitatea
scăzută, dacă oboseşti uşor
sau ai o circulaţie sangvină
periferică nu tocmai perfectă.
Prunele au efect energizant
şi le poţi consuma mai ales
atunci când suferi de anemie,
astenie şi te simţi surmenată.
Fructele verii, te vindecă şi te
menţin frumoasă!

OFERTE - COLABORARE
< Tânăr de 32 ani din
­Madrid, absolvent de Con-
servator, canto clasic caut un
cor profesional sau să activez
ca solist. De asemenea doresc
să cunosc alţi muzicieni pen-
tru schimb de experienţă sau
pentru a înfiinţă o formaţie în
care să abordăm atât muzică
tradiţională românească cât
şi muzică uşoară şi clasică.
Am experienţă, am cântat la
diverse ocazii şi aştept oferte.
­bogdanpavaroty@yahoo.com
OFERTE ŞI CERERI
DE MUNCĂ
INTERNAŢIONAL MASS
MEDIA, este interesat de per-
soane cu experienţă în urmă-
toarele domenii: IT Software,
IT&C Marketing/ Cercetare
de piaţă, Mass - media, Pu-
blicitate/PR, Vânzări
< Eşti de profesie jurna-
• ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI •
Ruxandra Donose a
strălucit la Varna
Mezzosoprana de origine ro-
mână Ruxandra Donose a
cântat alături de Orchestra Na-
ţională Radio, la Festivalul de
la Varna (Bulgaria). La Varna
Summer Fest, care se desfăşoa-
ră până pe 28 iulie, a concertat
şi Romanian Piano Trio, for-
mat din ­Alexandru ­Tomescu,
Horia Mihail şi Răzvan Suma.
Concertele susţinute de români
în perioada 22-25 iunie la Fes-
tivalul de la Varna au ridicat
publicul în picioare: au fost
aproape 10 minute de aplauze
şi săli arhipline care strigau
„Bravo!”. Ruxandra Donose
a urcat pe scena festivalului
alături de Orchestra Naţională
Radio la 23 iunie, sub bagheta
lui Iurie Florea, programul in-
cluzând lucrări ale compozito-
rilor T. ­Brediceanu, Gr. Dinicu
şi G. Bizet. Prezenţă aclamată
pe scenele europene, mezzoso-
prana care locuieşte în prezent
la Viena va revini alături de
Orchestra Naţională la 28 oc-
tombie, în Bucureşti.
Tiberiu Soare a dirijat „Dan-
list?
Ai experienţă? Eşti la curent
cu toate evenimentele socio-
politice. Eşti interesat de ce
se întâmplă în jurul tău. Îţi
place să aduni informaţii din
diverse surse, să le verifici şi
să prezinţi subiectele. Îţi place
să fii cu un pas înaintea celor-
lalţi? Îţi place să fii recunos-
cut? Vrei să faci parte dintr-o
echipă dinamică? Vrei ceva
nou şi original? Atunci, locul
tău este alături de noi. CV-ul
însoţit obligatoriu de o foto-
grafie îl poţi trimite la adre-
sa: internationaltrustmedia­­@
rocketmail.com
< Eşti Web Content Writer
/ Editor?
Dacă cunoşti activitatea în
domeniul IT, dacă foloseşti
cele mai noi tehnologii în
crearea de siteuri şi aplicaţii
web, dacă eşti la curent cu
noile tendinţe în web de-
sign, programare web şi seo,
nu ezita şi trimite CV-ul tău
însoţit obligatoriu de o foto-
surile Româneşti” de ­Theodor
Rogalski şi Simfonia a X-a
de Şostakovici. Recitalul ex-
traordinar al Romanian ­Piano
Trio a fost aplaudat la 22
iunie, ­Alexandru Tomescu,
­Horia Mihail şi Răzvan Suma
interpretând din G. Enescu,
J. Haydn, W.A. Mozart şi
Ludwig van Beethoven.
„Publicul cânta împreună cu
mine”
Despre atmosfera festivalu-
lui, Ruxandra Donose a de-
clarat: „Am întâlnit la Varna
un public neaşteptat de cald.
Cântam aria din Carmen, mă
uitam în ochii lor, ei se uitau
în ochii mei şi îi simţeam că
sunt acolo, alături de mine.
Unii chiar cântau împreună
cu mine. Am fost impresionată.
Rareori întâlneşti asemenea
frenezie”.
O sală de peste 1.000 de lo-
curi, la Palatul de congrese şi
festivaluri din Varna, o sală
elegantă, cu o orgă modernă pe
scenă, a fost gazda celor două
concerte ale Orchestrei Naţio-
Mica publicitate
grafie, pe adresa de e-mail:
­i nternationaltrustmedia@
rocketmail.com
<Caut de muncă. Ca măcelar,
am o experienţă de 13 ani.
Şofer B, C, D, E, experienţă
- 2 ani, sau motostivuitorist –
experienţă 1 an. Telefon: 617
613 160
ÎNCHIRIERI
< Închiriez cameră în Úrgel
– Madrid, pentru o persoană
sau două, într-un apartament
liniştit, aproape de liniile de
Metro L6, L5. Telefon : 622
166 266
CUMPĂRĂRI
< Doresc să cumpăr un apar-
tament în Madrid, ­eventual
schimb cu apartament în
România plus diferenţa, sau
preiau contract pentru acei
care nu mai au posibilitatea să
nale. Pianistul Horia ­Mihail a
caracterizat publicul din Varna
drept „entuziast”. „Am desco-
perit la Varna un public entu-
ziast, liber în acelaşi timp, însă
care arde foarte repede. Aplau-
zele nu durează foarte mult, în
multe cazuri, însă la sfârşitul
concertelor publicul s-a ridicat
de fiecare dată în picioare. Sper
că nu este vorba doar despre o
modă, ci pur şi simplu publicul
a simţit acest lucru”, a mărtu-
îşi achite ratele. Rog seriozi-
tate. Mai multe informaţii la
telefon: 649 488 865
VÂNZĂRI
< Vând teren 485 mp.
suprafaţă, front stradal 25 m,
intravilan, cu toate utilităţile,
zona BOD, Braşov, România.
Preţ 8000 euro negociabil.
Telefon: 0040 785 857101,
E-mail: ­istrate100@yahoo.
com.
< Teren de vânzare, 650 mp.
zona Avantgarden, Braşov,
România, zonă de case, in-
travilan, utilităţi în apropiere.
Preţ 52 euro/mp negociabil.
Telefon: 0040 745 982410,
E-mail: ­brb_liliana@yahoo.
com.
< Vând garsonieră 24 mp.,
gresie, faianţă, parchet, bloc
izolat, zona Bartolomeu,
Braşov, România. Preţ 22500
euro negociabil. Telefon:
0040 745 982410, E-mail:
­brb_liliana@yahoo.com.
risit pianistul. Concertele ro-
mânilor s-au transmis în direct
şi în ­România şi în alte şase
ţări europene prin ­Uniunea
­Europeană de Radio, iar dirijo-
rul Tiberiu Soare a mărturisit:
„Am reacţii foarte bune din
ţară. Am fost sunat de cunos-
cuţi ai mei care au ascultat
concertul la radio şi spun că a
sunat foarte bine”.
A consemnat,
Irina Georgescu Şova
23
Cauţi de muncă?
MATRIMONIALE
Oferi un loc de
< Bună, mă numesc ­Ovidiu muncă?
am 34 ani şi locuiesc în Te simţi singur(ă)?
­Madrid. Locuiesc de 7 ani in
Doreşti să închiri-
Spania. Am loc de muncă sta-
bil! Sunt brunet, ochi caprui, ezi, să vinzi sau să
178 cm, 70 kg. Caut să cunosc cumperi?
o fată pentru prietenie etc.
Anunţurile de mică
Dacă vrei sa afli mai multe
despre mine, mă poţi contacta publicitate sunt
pe mess, sau îmi poţi lăsa un GRATUITE!
mesaj prin e-mail la adresa:
Contactează-ne!
ovidiu_34_2011@yahoo.es.
< Bună! Crezi ca viaţa nu
E-mail:
redactia@
înseamnă doar muncă? Crezi
ca viaţa e mai uşoara şi mai occidentul-
frumoasă în doi? Crezi că
romanesc.com
mai există bărbaţi pe care te
poţi baza? Sinceri, romantici
Telefon:
şi cu simţul umorului? Dacă 642 823 497
răspunsul tău e DA, nu tre- (luni-vineri, 11:00–
buie decât să suni la 692 976 19:00)
709. Sunt un bărbat de 45 de Occidentul Românesc nu îşi
ani, locuiesc in Barcelona, asumă responsabilitatea pentru
conţinutul anunţurilor de la mica
sunt singur şi am nevoie de
publicitate!
tine! Nu ezita, curaj!
Zvon şocant:
­Germania tipăreşte
deja mărci
Deşi de-a lungul timpului au Potrivit sursei citate, răspunsul
existat nenumărate zvonuri „doamnei de fier” a Europei a
privind revenirea nemţilor la fost unul tranşant: „Dacă aces-
marca germană, mai nou, scrie ta este genul de club în care se
Express.co.uk, există informa- transformă zona euro, atunci
ţii potrivit cărora aceştia ar fi poate că Germania ar trebui
început deja să o retipărească. să-l părăsească”.
Toate acestea, mai precizează Dacă într-adevăr Germania va
sursa citată, fac parte din pla- face acest pas, atunci decalajul
nul Germaniei de a părăsi zona dintre statele lider ale Europei
euro. se va accentua considerabil.
Momentan aceste date rămân Mai mult, încă de la introduce-
la stadiul de zvon, însă este rea sa în 1999, euro nu a avut
important de reţinut faptul că deloc o viaţă tocmai uşoară
apar în urma speculaţiilor care în rândul publiclui german, şi
susţin că desfiinţarea zonei asta pentru că introducerea sa
euro este tot mai aproape. a fost primită cu foarte mult
Pe de altă parte, revenirea nu scepticism în pofida faptului
pare atât de imposibilă dacă că era considerată a doua cea
ne gândim că încă din 2010 mai stabilă monedă, după do-
aproape jumătate din popu- larul american.
laţia Germaniei susţinea că Sursa: Express.co.uk
îşi doreşte să revină la marca
germană. Mai mult, circa 13
miliarde de mărci sunt încă
în circulaţie aşa că mulţi co-
mercianţi acceptă încă vechea
monedă.
De altfel, în luna octombrie a
anului trecut, Angela Merkel
i-a transmis lui Papandroeu,
în cadrul summitul ­Consiliului
European de la Bruxelles, că
ia în calcul posibilitatea re-
tragerii Germaniei din zona
euro. Potrivit unor martori
care au asistat la discuţie, ci-
taţi de The Guardian, ­George
­Papandreou ar fi acuzat-o
pe Angela ­Merkel că a făcut
propuneri „nedemocratice” la
summitul din octombrie, când
cancelarul Germaniei a cerut
insistent ca statele din zona
euro care cer ajutor financi-
ar, precum Grecia şi Irlanda,
să-şi piardă dreptul de vot în
anumite decizii economice.
 24 De tu interés
El idioma rumano, cada vez más
aprendido por los españoles
sobre los requisitos de los universitario, destinado a los
asistentes, los beneficios que estudiantes de la Universidad
aporta este curso, etc. que consiguen créditos (de 3 a
Ileana Bucurenciu: Llegué a 15), el único requisito siendo
Alcalá de Henares en el año ser mayor de edad. Pero tam-
del 450º aniversario del naci- bién tiene una desventaja, que
miento de Cervantes, es decir es el coste, si los comparamos
en 1997. Venía con una beca con los cursos de rumano im-
Ana-Maria Marinescu de hispanista después de ha- partidos en el Centro Hispa-
Spania ber impartido, durante unos no-Rumano de Coslada o el
años, el Curso Cervantes en la de Alcalá de Henares, el del
En los últimos años hemos no- Universidad de Bucarest. Era Instituto ­Cultural ­Rumano o
tado un crecimiento en cuanto para mí una gran oportunidad. incluso el de la Escuela Ofi-
al número de los españoles y Pero la mejor oportunidad era cial de Idiomas. El curso de
de las personas de otras naci- poder estar más tiempo al lado nuestro Centro tiene un pre-
onalidades que han mostrado de mi marido, poeta y perio- cio bastante elevado, unos
mucho interés en aprender dista cubano que, después de 200 euros para 45 horas pero
el idioma rumano. Distintas dos años de “tormentas” en los estudiantes de nuestra
instituciones públicas de la Bucarest, trataba de retomar Universidad benefician de
Comunidad de Madrid ofre- su vocación en su patria ma- un descuento. El curso tiene
cen cursos de rumano para dre. Pero las tormentas aca- varios niveles – elemental,
los interesados. Entre ellas, baban de empezar porque era medio, avanzado y superior y,
los dos Centros Hispano-­ el comienzo de nuestro exi- dependiendo del calificativo
Rumanos, el de Coslada y el lio… El Centro de Lenguas obtenido, se pueden consegu-
Alcalá de Henares, la Escuela Extranjeras de la Universidad ir becas.
Oficial de Idiomas de Madrid, de Alcalá fue para mí una A.M.M.: ¿Qué opina U ­ sted
el Instituto Cultural Rumano oportunidad extraordinaria. sobre el rumaniol (una
de Madrid y, no en el último Y no solamente para mí. No mezcla de rumano y español,
lugar, el Centro de Lenguas se trata sólo de enseñar la de tipo spanglish, que hablan
Extranjeras de la Universi- lengua y de dar a conocer la los rumanos que viven en
dad de Alcalá. Precisamente cultura rumana a través de las España)?
sobre el curso impartido en clases o de las distintas acti- I.B.: Tengo entendido que el
este centro hemos habla- vidades - como la reciente- término rumaniol (siendo una
do con Ileana ­Bucurenciu, mente conmemoración de los palabra española cuya raíz
Doctora en Filología por dos grandes poetas rumanos, es rumano, debería escribir-
la Universidad de Bucarest Lucian Blaga e Ion Barbu-. se con ñ, mientras la versión
(1982), con la tesis en litera- Como decía el profesor Georg rumana sería romaniol) apa-
tura comparada “Grotesco Pichler, director del Centro, reció en los años ’60, cuando
en el teatro contemporáneo: cuando en 2003 aceptó mi los estudiantes cubanos que
Ionescu, Beckett, Arrabal y propuesta de impartir el cur- vivían en Rumania, igual que
Marin Sorescu”. Ileana vive so, se trata de una oportu- los rumanos ahora en España,
en la ciudad cervantina desde nidad para los rumanos que sufrieron un proceso de adap-
1997 y, a partir del año 2003, han venido a España cuando tación a las nuevas normas
es lectora de lengua y cultura tenían 5-8 años, o los que han lingüísticas. Es un proceso
rumana en la Universidad de nacido aquí y en algún mo- normal que responde a un
Alcalá. mento tendrán la necesidad principio elemental, el del
Ana-Maria Marinescu: de perfeccionar su lengua mínimo esfuerzo. Si para una
Como profesora de ruma- materna, olvidada o parcial- o dos situaciones puede ser
no en el Centro de Lenguas mente aprendida. El curso de aceptado como una solución
­Extranjeras de la Universi- lengua rumana forma parte de momento, hasta ingeniosa
dad de Alcalá, háblenos un de los Estudios Propios de la y simpática, de ninguna ma-
poco sobre Usted y sobre el Universidad de Alcalá, y tie- nera ha de ser aceptado como
curso que imparte, así como ne una gran ventaja: es a nivel una solución definitiva que,
Los poetas rumanos
­Lucian Blaga e Ion Barbu,
­conmemorados en el Centro
Hispano-­Rumano de Coslada
(Coslada, 20/06/2011) El pa-
sado miércoles 15 de junio,
el Centro Hispano-Rumano
de Coslada, gestionado por
la Fundación Iberoamérica
­Europa, rindió un homenaje a
dos grandes poetas rumanos:
Lucian Blaga e Ion Barbu.
Coordinada por la Dra.
Ileana Bucurenciu, profeso-
­ cial al ambiente de “mucho
ra de rumano en el Centro
de Lenguas Extranjeras de
la Universidad de Alcalá de
Henares, la actividad fue una
conmemoración de los dos
por pura comodidad, puede
llevar a la mutilación del idio-
ma rumano. Hay quien afirma
que incluso nos encontramos
con un nuevo idioma. A pe-
sar de que esta afirmación
me parece exagerada, por no
decir peligrosa, el fenómeno
existe, es complejo y amplio,
y se merece toda la atención.
Hay estudios científicos (la
Dra. Eugenia Popeanga de
la Universidad Complutense
coordina varias tesis docto-
rales, realizadas por estudian-
tes españoles o rumanos, que
tratan este tema) que llevan
a la conclusión que, una vez
los rumanos estén totalmen-
te integrados en la cultura
española, este fenómeno ya
poetas arriba mencionados,
con motivo de 50 años de
su muerte. La profesora hizo
referencia también al poe-
ta nacional de los rumanos,
­Mihai Eminescu, que murió
el 15 de junio de 1889, reci-
tando algunos poemas y dán-
dole un toque aún más espe-
calor humano” que había en
la sala, según su observación.
La sorpresa de la tarde fue
el invitado especial ­ Javier
­Helgueta, filólogo de la
no será uno masivo. Seguirá
existiendo, por supuesto, pero
sin „amenazar” al idioma ru-
mano. Esto también será po-
sible si nuestra lengua será
defendida como corresponde,
a través de medidas oficiales
y no oficiales.
A.M.M.: Los propios
españoles dicen que ellos
tienen muchas más dificul-
tades a la hora de aprender
rumano que los rumanos en
aprender el español, a pesar
de la semejanza de las dos
lenguas „hermanas”. ¿Cuál
es su opinión al respecto?
I.B.: Seguramente hay mu-
chos factores que intervienen
en el aprendizaje de un idio-
ma. No sé si se trata de la di-
­ niversidad de Alcalá, quien
U tro de Lenguas Extranjeras
recitó, en rumano, dos po-
emas de Mihai Eminescu,
e hizo un análisis literario
del poema “Autorretrato”
de Lucian Blaga. Javier fue
alumno de los cursos de ru-
mano impartidos en el Cen-
tro ­ Hispano-Rumano de
­Coslada, así como en el Cen-
ficultad de los españoles o de
la facilidad de los rumanos.
Visto desde esta perspectiva,
yo diría que la facilidad de
los rumanos para aprender
lenguas extranjeras tiene su
explicación justamente en la
complejidad (fonética, gra-
matical y lexical) de nuestro
idioma, que se convierte en
un punto de partida para asi-
milar cualquier otro idioma. A
esto se le superpone una men-
talidad específica. Nosotros,
los rumanos, somos un pue-
blo que tuvo que enfrentarse a
muchos otros pueblos que no
conquistó creando imperios,
pero que tuvo que soportar y
a los que no tuvo más remedio
que adaptarse. Estamos abier-
tos y tenemos respeto para
cualquier otra realidad. Esto,
estoy segura, influye mucho
la capacidad de asimilación
de un „cuerpo extraño” como
es la lengua.
de ­Alcalá de Henares.
Fue la poesía el puente cultu-
ral que reunió en el CEPI de
Coslada un público numero-
so formado por filólogos, po-
etas, mediadores culturales,
profesores, y personas del
mundo de la cultura de dis-
tintas nacionalidades.