Ziar

GRATUIT
Iunie, 2011
APARE LUNAR
www.occidentul-romanesc.com

Nr. 4/2011 Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Mugur de
De vorbă cu Şeful ­Secţiei
„Să nu vă fie frică Consulare din Madrid
De cei postaţi pe sus, „Este important de ştiut
Ce-atârnă azi de grindă ­faptul că, traducătorii nu sunt
Şi mâine vezi că nu-s, angajaţi ai ­Consulatului, nu
ne reprezintă şi, mai ales, nu

fluier
Că e subţire sfoara
sunt abilitaţi a furniza...”
Şi mintea lor e mică.
Pagina 07
Se scutură iar ţara
Să nu vă fie frică!” Legăturile ­dinastice dintre
Casa ­Regală a ­României
şi Casa ­Princiară de
­Hohenzollern iau sfârşit
„Regele Mihai I a anunţat
că, începând cu data de 10
mai 2011, toate legăturile
istorice şi dinastice dintre
Casa Regală a României...”
Pagina 10
Despre vechea ­greacă şi
despre cea bizantină
„Influenţa Greciei antice
asupra culturii traco-dacice,
dar mai ales asupra Romei,
este de netăgăduit.”

Pagina 11

Care sunt cele mai

­periculoase telefoane
­mobile şi ce radiaţii emit
„Telefoanele mobile ­inteligente
emit radiaţii care pot avea
­efecte negative asupra
­sănătăţii. Aceste radiaţii sunt
măsurate cu ajutorul debitului
de absorbţie specific (indicele
DAS sau SAR).”
Pagina 14
Abuzul sexual, între
tabu şi realitatea crudă
„Abuzul, indiferent de ­forma
lui - fie că vorbim despre un
abuz fizic, ­emoţional sau
sexual, lasă urme adânci în
sufletul nostru, ­viciindu-ne
perspectiva asupra ­intimităţii
în doi, încrederii în noi sau în
ceilalţi...”
Paginile 12-13 Pagina 16
Zmeurul – Efecte terapeutice
„Fructele de zmeur au o compoziţie chimică foarte diversă,
ce se corelează cu proprietăţile terapeutice şi cu acţiunile
specifice în vindecarea diferitelor boli...”

Pagina 17

Din drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români

­într-un stat de reşedinţă
„... dreptul fiecărei persoane la respectarea vieţii sale
­private, a domiciliului şi a corespondenţei personale, Pagina 22
­mergând mult mai în concret şi stipulând faptul că...”

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.
 02
ANUNŢ
Ambasada României semna-
lează lansarea proiectului FII
INFORMAT!, al Agenţiei Na-
ţionale pentru Ocuparea For-
ţei de Muncă, cofinanţat din
Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sec-
torial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013.
Proiectul, cu o durată de 25 de
luni, este implementat în par-
teneriat cu Serviciul Public de
Ocupare a Locurilor de Mun-
că din Castilla-La ­Mancha
(SEPECAM), Asociaţia His-
pano-Română din Castilla-La
Mancha, Spania şi Institutul
de Formare Integrală S.L.U.
Madrid, Spania şi are ca
obiectiv general creşterea ca-
lităţii, eficienţei şi gradului de
vizibilitate a serviciilor SPO
în rândul clienţilor sau poten-
ţialilor clienţi.
Obiectivul specific constă în
creşterea transparenţei şi ac-
cesibilităţii serviciilor SPO
oferite clienţilor sau potenţi-
alilor clienţi, cetăţeni români
aflaţi în căutarea unui loc de
muncă sau care desfăşoară o
activitate lucrativă în Spaţiul
Economic European. În ca-
drul proiectului, printre alte
activităŢi, se va realiza un
schimb de bune practici între
serviciile publice de ocupare
din România şi cele din regi-
unea vizată din Spania, se va
desfăşura o campanie de in-
formare, pe baza unui studiu
pilot realizat în rândul comu-
nităţii româneşti din Castilla-
La Mancha, vor fi create două
birouri self-service ce au ca
scop facilitarea accesului per-
soanelor interesate la servicii-
le oferite de Agenţia Naţiona-
lă pentru Ocuparea Forţei de
Muncă.
Pentru mai multe detalii, puteţi
consulta pagina web a ­ANOFM:
http://www.anofm.ro/
Informaţii şi adrese utile
1 iunie
Ziua copilului
Conferinţa „Şanse egale
într-o Europă unită”
În perioada 4–5 iunie 2011,
ambasadorul României în
Spania, Maria Ligor, a parti-
cipat la cea de-a patra ediţie a
conferinţei „Şanse egale într-
o Europă unită”, organizată
la Sevilla de Departamentul
pentru Românii de Pretutin-
deni (DRP) cu sprijinul Con-
sulatului General din Sevilla.
Evenimentul s-a înscris în se-
ria de dezbateri lansată de că-
tre DRP în anul 2010 în sco-
pul identificării şi soluţionării
problemelor întâmpinate de
către românii din Italia şi Spa-
nia în procesul de integrare.
La reuniune, ale cărei lucrări
au fost conduse de şeful DRP,
REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ
A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI
secretarul de stat Eugen To-
mac, au participat reprezen-
tanţi ai autorităţilor spaniole
(din partea ministerului regi-
onal al ocupării şi primăriei
Sevilla), ai autorităţilor româ-
ne cu atribuţii în problematica
românilor de peste hotare (din
partea MAE, a Casei Naţio-
nale de Pensii, a Institutului
Limbii Române) şi numeroşi
membri ai comunităţii româ-
neşti din Andalucia.
Discuţiile au încercat să con-
tureze soluţii, iniţiative şi
oportunităţi legate de domeni-
ile principale de interes pentru
membrii comunităţii româ-
neşti din Spania: parteneriatul
Ambasada României a parti-
cipat duminică 5 iunie 2011
la un eveniment dedicat copi-
ilor, organizat de către Asoci-
aţia Pro Vita din Torrejón de
Ardoz.
Reprezentanta Ambasadei,
Anamaria Almăşan, consili-
er, a prezidat juriul organizat
cu ocazia concursului Pro
­Talent în care copiii partici-
panţi au dansat, au cântat, au
recitat poezii sau au prezentat
modă.
În marja concursului, specta-
torii au asistat şi la o scenetă
umoristică, la un dans pregătit
de grupul de dans pentru co-
pii al Asociaţiei Pro Vita în
coregrafia Valentinei Petre,
la un concert de muzică po-
pulară susţinut de solista de
muzică populară, Gabriela
Tone şi orchestra condusă de
Ion Marcu, precum şi la un
spectacol de dansuri populare
al grupului asociaţiei.
comunităţilor româneşti cu
autorităţile publice, drepturile
cetăţenilor români în relaţie
cu sistemul de securitate soci-
ală, votul prin corespondenţă,
promovarea imaginii de ţară,
accesul pe piaţa muncii sau
programele educaţionale des-
tinate păstrării limbii şi iden-
tităţii culturale.
Ambasada României
•Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pen-
tru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436,
913454553, 914137412, 914137425.
Consulatul General al României la Madrid
•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program:
luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 elibe-
rarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182
şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@
consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/
•Consul General: Petre Constantin.
Consulatul General al României la Barcelona
•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare pu-
blic: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-
934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net.
Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu I­ onescu.
•Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona,
­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­
Consulatul General al României la Sevilla
•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-
954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947,
954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@
cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Con-
sul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele pro-
vincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén,
­Granada, Almería), M ­ urcia, Ceuta, Melilla.
Consulatul General al României la Bilbao
•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@­
telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-
punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri:
solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare
prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă
sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul
General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome
Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.
Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana
•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172,
964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-
964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net.
Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00
depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vi-
neri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii
şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circum-
scripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia,
­Castellón şi Alicante).
Consulatul României la Zaragoza
•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii,
fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@
crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779.
•Program: luni-­vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-
17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza
are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile
­Zaragoza, H ­ uesca şi Teruel)
Consulatul României la Ciudad Real
•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751.
E-mail: cruciudadreal@telefonica.net. •Viceconsul: Eliza
­Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La
Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara),
­Extremadura (Caceres şi Badajoz).
Viceconsulatul României la Almeria
•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-
950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail:
almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-
14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documente-
lor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare,
oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programa-
re. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-
culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.
Consulatul onorific al României la Murcia
•Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879
567. Fax: 968 879 568. •E-mail: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.
com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.
Consulatul onorific al României la Pamplona
•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea
Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onori-
fic: dl. Javier Taberna.
REDACTOR INVESTIGAŢII:
Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania)
REDACTORI:
Alexandru Stancu (Asturias)
FONDATORI: Anastasia Criste (Barcelona)
Kasandra Kalmann-Năsăudean Mircea Fluieraş (Málaga)
Florin Valentin Barbu Sebastian Rus (Boston)
Vasile Mureşan (Illinois)
COORDONATOR PROIECT: Tiberiu Grădiştean (Timişoara)
Michael Harrison Cronkite Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)
(CA-USA) Zoe Stoleru (Valencia)
REDACTOR ŞEF: SPECIALIŞTI:
Kasandra Kalmann-Năsăudean Ionuţ Niţu - Avocat
EDITORI: Jeni Chiriac - Psiholog
Ana-Maria Marinescu (Madrid)
Dan Caragea (Portugalia) CONTACT:
Gabriela Căluţiu Sonnenberg redactia@occidentul-romanesc.com
(Costa Blanca) publicitate@occidentul-romanesc.com
Irina Georgescu Şova (România) www.occidentul-romanesc.com
Lucian Oprea (Colorado)
Marian Petruţa (Illinois) Tipărit în U.E.
Tudor Petruţ (CA) ISSN 2069 – 8801

Kasandra Kalmann-Năsăudean
După şpaga la găleată în vă-
mile Schengen ale României
sau mafia din portul Agigea,
după telenovela crengii de
tei care face minuni frânelor
trenurilor intercity, chiar nu
mă mai miră nimic din tot
ce se întâmplă prin România
pentru că şpaga, mafia şi min-
ciuna sunt politice şi filosofie
de stat. Şi uite aşa, dorinţa de
a pleca din ţară, porneşte şi
încheie orice discuţie purtată
zilele acestea. Mai mult ca
oricând, soluţia unui trai de-
cent pare că este dincolo de
graniţe.
Emigrarea
Criza economică şi măsurile
de austeritate ale Guvernului
lasă România fără români.
Mii de medici, asistenţi,
profesori sau programatori
au părăsit deja ţara, iar alte
câteva mii sunt pe picior de
plecare. Chiar şi pe timp de
criză economică, toate ţările,
cu excepţia României, au du-
blat fondurile pentru sănătate
şi le-au triplat pe cele pentru
cercetare. Organizaţia Mon-
dială a Sănătăţii spune că în
momentul în care migraţia
medicilor într-o ţară depăşeş-
te 2%, statul trebuie să intro-
ducă cod roşu şi să ia măsuri.
În România trebuia introdus
cod super-roşu, în condiţii-
le în care, angajaţii din sis-
temul de sănătate părăsesc
R
Săracu’ român frustat
­ omânia, valuri, valuri.
Doar codru-i frate cu..., imi-
grantul
De ani şi ani de zile cei mai
mulţi dintre imigranţii ro-
mâni, fie că trăiesc în Europa
sau pe alte continente, au uitat
ce înseamnă greul, o duc mai
bine şi sunt mulţumiţi de ceea
ce au realizat. Se felicită în-
tre ei pentru că au reuşit să se
rupă de sărăcia din România
şi tot de atâţia ani majorita-
tea lucrează în colective de
oameni civilizaţi, care ştiu să
spună te rog, sau, mulţumesc.
Mulţi imigranţi lucrează nici
mai mult nici mai puţin decât
în România dar cu o remune-
raţie decentă, care le permite
să facă două sau trei excursii
pe an, care le permite să asi-
gure copiilor lor un trai de-
cent, care le permite să-şi plă-
tească toate impozitele fără a
se plânge.
Dar mulţi dintre imigranţii
care o duc bine în străinătate
au o părere de rău. Înstrăina-
rea de cei de acasă, de fami-
lie. De prietenii din copilărie.
De prietenii adevăraţi! Sigur
că fiecare dintre noi şi-a fă-
cut prieteni noi, ne vizităm
cu colegii de serviciu, ieşim
împreună la iarbă verde sau
spectacole, însă niciodată nu
vom avea acea relaţie deschi-
să, fără ocolişuri, fără frici, ca
cea pe care am avut-o cu cei
care ne-au însoţit pe parcursul
liceului sau a facultăţii, cu cei
cu care am crescut şi ne-am
maturizat, pentru că prietenii
noi sunt mai mult prieteni de
conjunctură, de serviciu, de
obligaţie sau pur şi simplu
surogat...
Prieteni cărora nu le putem
pretinde să ne înţeleagă pen-
tru că ei nu au trecut prin gre-
utăţile prin care am trecut noi
cu cei de acasă, pentru că ei
nu ştiu ce înseamnă să intri
într-un magazin şi să găseşti
Înainte de toate 03
rafturi goale, pentru că ei nu nenţă, atunci ce să aşteptăm
ştiu ce înseamnă să cumperi de la străini? Dar nu ne mai
blugi de la studenţii străini, miră nimic. Pentru că astfel
şi nu în ultimul rând, să faci de indivizi nu sunt altceva
foamea cu prietenul tău şi să decât români plini de invidie
împarţi ultimul cartof şi ulti- şi răutate care nu au reuşit să-
mul codru de pâine şi slană cu şi depăşească condiţia chiar
acesta. dacă au luat drumul străinătă-
Viaţa ne învaţă că niciodată ţii. Oameni care niciodată nu
nu-i prea târziu să pierzi sau vor reuşi să se bucure sincer
să câştigi un prieten. Trebuie de realizările celor din jur,
doar să învăţăm să recunoaş- care niciodată nu vor avea o
tem la pipăit stofa cea mai relaţie stabilă, iar de a avea cu
bună, cu aspect comercial dar adevărat o familie, copii, nici
putredă în interior. Iar în ceea nu poate fi vorba. Oameni
ce priveşte loviturile prin spa- care nu vor avea niciodată
te, aşa cum povestiţi şi voi în resursele necesare să plângă
scrisorile voastre, există per- cu cei ce plâng, ci vor fi ten-
soane care sunt adevăraţi ma- taţi întotdeauna să se bucure Vor sfârşi prin a se afunda tăţuri unde democraţia dom-
eştri în domeniu. În faţă sunt de necazurile celorlalţi şi să şi mai mult în mocirla me- neşte la rang de cinste iar cei
numai zâmbet şi bunăvoinţă aducă acuze grave şi nejusti- diocrităţii, a minciunilor şi a buni sunt apreciaţi la justa lor
iar în spate te lovesc cu sete şi ficate celor care prin muncă şi nemerniciei lor comuniste în valoare. Şi nici nu vor reuşi
multă invidie pentru ceea ce seriozitate au ajuns pe culmi, care au trăit şi din care nu au oricât de mult ar da din coate,
eşti şi ai reuşit să obţii de la loc unde aceşti frustaţi nu vor reuşit a se desprinde nici după oricât de mult se vor zbate să
viaţă cu multă muncă, serio- ajunge niciodată. ani şi ani de trai prin străină- arunce cu noroi în alţii.
zitate, corectitudine şi multe
sacrificii... Şi cu toate că aceş-
ti maeştri în detractare şi per-
siflare sunt la un pas de pră-
buşire în prăpastia fără fund
şi fără întoarcere, totuşi mai
au puterea să-şi arate frus-
tările şi viaţa devenită praf
şi pulbere acuzând în stânga
şi-n dreapta ca şi cum cineva
ar fi de vină pentru viaţa lor
mizerabilă prabuşită în totali-
tate. Şi singura lor preocupare
este aceea de-a ataca mişeleş-
te pe toată lumea cu vorbe-n
vânt. Vorbele-s vorbe, dar mă
întreb cum reuşesc să aştear-
nă pe hârtie câteva fraze când
sunt recunoscuţi ca făcând
parte dintre acei agramaţi
fără studii, dar cu vocabular
şi comportament de foşti ac-
tivişti pcr!? Îşi spun de ani
de zile ziarişti, scriitori sau
poeţi şi mâzgălesc tot felul de
articole în care scriu despre
românii din diaspora. Numai
de rău. Că de bine nu sunt în
stare. Dacă îi denigrează pe
cei din neamul lor în perma-
04 De interes
­Consultanţă
“Departamentul pentru
Consultanţă pe Proiecte cu
Finanţare Europeană”, din
cadrul PSD Diaspora, oferă

gratuită pe
consiliere pe subiecte legate
de accesarea fondurilor euro-
pene pentru membrii şi orga-
nizaţiile PSD din străinătate.

­subiecte ­legate
Departamentul are sediul cen-
tral la Bruxelles şi lucrează în
strânsă colaborare cu organi-
zaţia PSD Belgia, având ca
obiectiv identificarea opor-

de ­accesarea tunităţilor de finanţare şi a

apelurilor pentru depunerea
propunerilor de proiecte (calls
for proposals) pentru fondu-

fondurilor rile accesibile românilor din

diaspora.
Persoanele interesate pot lua
legătura cu preşedintele de-

­europene partamentului, doamna Vali

Staicu, trimiţând un e-mail la
adresa: info@psdbruxelles.eu.

Consultanţă ­juridică
gratuită
PSD Diaspora, prin Biroul se confruntă zilnic cu proble- SPANIA:
Avocatului Ionel Niţu oferă me de natură juridică. Fiind Castellón de la Plana
consultanţă juridică gratuită într-o ţară străină, procedurile - Plaza Cardona Vives, nr.8,1.
românilor din Spania, Italia, sunt mult mai complexe, greu Onda
Germania şi Marea Britanie. accesibile românilor şi toto- - Calle Heche Homo, nr. 3,1.
Biroul de consultanţă juridică, dată foarte costisitoare. Prin Barcelona
cu sedii deschise în Castellon, această iniţiativă, dorim să - Calle Nicaragua, nr.75-77.
Barcelona şi Onda – Spania, venim în sprijinul tuturor ro-
Torino – Italia, Stuttgart – mânilor care necesită un sfat ITALIA:
Germania şi Londra – Marea juridic profesionist.” a decla- Torino
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR Britanie oferă consultanţă rat deputatul Cristian Rizea, - Via Reiss Romoli, nr.45.
LUNII IUNIE LA pentru servicii de natură civi- presedintele PSD Diaspora.
CENTRUL HISPANO-ROMÂN lă – divorţuri, partajări, încre- Consultanţa juridică gratuită GERMANIA:
DIN COSLADA dinţări minori, recuperări de poate fi solicitată la numere- Stuttgart
debite, pentru diverse cauze le de telefon: 0040/720 687 - Europaplaz, 3, 72072, Tubingen.
DATA ORA NUMELE ACTIVITĂŢII penale şi comerciale şi infor- 290 sau 0034/666 313 448 –
01/06/2011 16:00 “Noi, copiii” – Activitate ludică pentru copii, cu ocazia Zilei de 1 Iunie. maţii cu privire la obţinerea de Avocat Ionel Niţu şi la e-mail: MAREA BRITANIE:
02/06/2011 18:30 - 19:30 Atelier pe probleme de muncă: “Trucuri pentru a redacta un CV corect”. documente din România. av_nitu@hotmail.com. Londra
“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna mai, al unui bilet „Din pacate, foarte mulţi ro- Adresele punctelor de lucru 335 - Ballards Lane, no. 128 LT.
08/06/2011 18:00
de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”. mâni din afara graniţelor ţării sunt următoarele:
09,
16:00 – 20:00 “Declaraţia de venit 2010”. Atelier pe teme juridice pentru adulţi (II).
16/06/2011
14, Cine forum: Proiecţie de filme româneşti, subtitrate în limba spaniolă (“Decre-
18:00
21/06/2011 ţeii”, “Filantropica”).
“Odă poeziei”. Întâlnire literară pentru a-i comemora pe Lucian Blaga şi
Ion Barbu. Activitate realizată în colaborare cu Universitatea din Alcalá de
15/06/2011 18:00
­Henares (Departamentul de Limba română din cadrul Centrului de Limbi Străi-
ne). Coordonator: Prof. Ileana Bucurenciu.
Atelier pe probleme de muncă: “Cum să ne prezentăm la un interviu de mun-
16/06/2011 18:30 - 19:30
că.”
17/06/2011 17:30 Concert grupul Trio Traki. Festivitatea de închidere a anului şcolar 2010-2011.
21, Seminar de drepturi ale omului. Activitate organizată în colaborare cu Centrul
17:00 – 19:30
22/06/2011 Hispano-Român din Alcalá de Henares.
“Sărbătoreşte Ziua Internaţională a Copilului cu spectacolul grupului
25/06/2011 17:00
­“Ghiocelul”.
29/06/2011 12:00 “Să cunoaştem Madridul!”. Excursie cu ghid la Casa de la Moneda din Madrid.
Expoziţie de desen şi pictură. Expun absolvenţii cursului de pictură pentru
30/06/2011 12:30
adulţi. Coordonator: pictorul Juan del Pozo.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumnea-
voastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii şi cursuri, cum ar fi: consultanţă juridică,
acces la Internet, oferte de muncă, cursuri de limbile spaniolă şi franceză, cursuri de informatică,
cursuri de desen pentru copii şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:
CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA
Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), Coslada
E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96
Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!
 06 Spania
La final de misiune
La 26 mai 2011, Preşedintele
României, Traian Băsescu a
semnat decretul de rechema-
re a ambasadorului ­României
la Madrid, Maria Ligor, la
încheierea misiunii sale în
Spania.
Maria Ligor este ambasador
al României în Spania, din
iulie 2006.
Semnarea decretului declan-
şează procedurile diplomatice
care vor avea loc în următoa-
rele luni, într-un interval care
va dura, conform legii şi cutu-
mei diplomatice, până la trei
luni.
În această perioadă, agenda
ambasadorului se va concen-
tra pe activităţile impuse de
protocol în etapa de încheie-
re a misiunii, cum ar fi, spre
exemplu, audienţa la şeful sta-
tului, Majestatea Sa, ­Regele
Juan Carlos şi alte întâlniri cu
oficiali guvernamentali spani-
oli, dar şi întâlniri cu membrii
ai comunităţii. Activităţile
protocolare vor fi programate
în paralel cu agenda curentă a
Ambasadei.
Printre acţiunile planificate
figurează, între altele, par-
ticiparea la conferinţa orga-
nizată de Institutul Aspen,
participarea la întâlnirea de
la Forumul Europa cu Pre-
şedinta ONU-Femei şi fosta
preşedintă a Chile, Verónica
Michelle ­Bachelet Jeria, o re-
uniune de coordonare cu şefii
oficiilor consulare din Spania,
consultări bilaterale în do-
meniul consular, participarea
la inaugurarea PhotoEspaña,
în prezenţa Majestăţii Sale,
Regina Sofia sau participa-
rea, la Sevilla, la 4-5 iunie, la
conferinţa regională dedicată
comunităţii române din An-
daluzia.
Persoanele din baza de con-
tacte a Ambasadei vor fi în
continuare informate în lega-
tură cu elementele de interes
din agenda misiunii, inclusiv
cu întâlnirile la care vor fi in-
vitaţi membri ai comunităţii.

­ omânia
R 2011 - Anul literaturii române
PHotoEspaña, permite anga- ­ avala (Plaza San Nicolás,
Z
jarea unui dialog asupra rea- s/n), expoziţie care încearcă
lităţilor Bucureştiului, oferind să păstreze în memoria artis-

la Photo totodată spectatorului prilejul

de a descoperi generaţii dife-
tică şi documentară reminis-
cenţe ale transhumanţei, tra- în Spania
rite de artişti români. diţie pe cale de dispariţie. Va

España În cadrul Secţiunii ­OpenPhoto

2011
Cu ocazia celui de al XIV-
lea Festival Internaţional de
Fotografie şi Arte Vizuale
- PotoEspaña 2011, Amba-
sadorul României la Madrid,
Maria Ligor va lua parte, ală-
turi de alte oficialităţi străi-
ne şi spaniole din comitetul
protocolar, la inagurarea ofi-
cială de către Majestatea Sa,
­Regina Sofía, la 1 de iunie, la
Real Jardín Botánico.
România participă în cadrul
PhotoEspaña 2011, cu două
expoziţii prezentate de Insti-
tutul Cultural Român, la Sec-
ţiunea Oficială şi la Secţiunea
OpenPHoto Cuenca.
În cadrul Secţiunii Oficiale,
la 2 de iunie, se va inaugura
expoziţia Bucarest. Ciudad
paradójica, la Museo de la
Ciudad (Príncipe de V ­ ergara,
140), care va fi deschisă
până la data de 11 de sep-
tembrie. Această expoziţie,
propusă de Institutul Cultural
Român, Departamentul de
Arte al Primăriei Madrid şi
Cuenca, la data de 10 iunie se
va inaugura în capitala Pro-
vinciei Cuenca expoziţia La
última trashumancia a artis-
tului Dragoş Lumpan, la Fun-
dación Antonio Saura, Casa
rămane deschisă vizitatorilor
până la 24 iunie.
Mai multe detalii despre cele
două expoziţii în materialul
ataşat si pe pagina de In-
ternet a ICR Madrid: http://
www.icr.ro/madrid/
Scriitori români la Târgul
de Carte din Retiro
În cadrul Programului Anului
literaturii române în Spania,
pus în aplicare de Institutul
Cultural Român, trei presti-
gioşi scriitori români, Mircea
Cărtărescu, Petre Cimpoeşu
şi Varujan Vosganian vor par-
ticipa la cea de a 70-a ediţie
Târgul de Carte din Retiro,
care se desfăşoară la Madrid
în perioada 27 mai – 12 iunie.
Cei trei scriitori se vor afla la
dispoziţia publicului pentru
a semna autografe după cum
urmează:
• Petru Cimpoeşu, autorul
a două cărţi publicate până rul cărţii recent publicate în Spania „Cartea şoaptelor”
acum în Spania (“Un santo Spania El Ruletista (Editori- (Editura Pre-Textos, 2011),
en el ascensor”, 2009 şi “Los al Impedimenta, 2011), va fi va semna autografe sâmbătă,
cazadores de almas”, 2010 prezent pentru sesiuni de au- 4 iunie, între orele 12.00 şi
tografe şi discuţii cu cititorii 14.00 la standul 338;
se va întalni cu cititorii şi va
da autografe la standul Mira la standul 267 vineri, 3 iunie, Pentru mai multe detalii,
Editores miercuri, 1 iunie, la la 19:30 şi sâmbătă, 4 iunie, la puteţi consulta pagina de In-
ora 11.00 şi joi, 2 iunie, la ora ora 19:30. ternet a Institutului Cultural
18.00; • Varujan Vosganian, auto- ­Român Madrid: http://www.
• Mircea Cărtărescu, auto- rul cărţii recent publicate în icr.ro/madrid

De vorbă cu Şeful Secţiei
Consulare din Madrid
Kasandra K. Năsăudean: În
ultima vreme se tot comen-
tează faptul că există per-
soane în afara Consulatului
care vă reprezintă, ca insti-
tuţie. Are o explicaţie acest
subiect?
Petre Constantin: Sec-
ţia Consulară a Ambasadei
­României la Madrid nu are,
repet, nu are niciun repre-
zentant care să îşi desfăsoare
activitatea în afara sediului,
cu excepţia cazurilor în care
sunt organizate consulate iti-
nerante. Consulatele itineran-
te sunt anunţate atat pe pagina
web a Ambasadei României
la Madrid, cât şi în mass-
media în limba română din
­Spania.
Comentariile la care faceţi re-
ferire este posibil să fi apărut
în contextul în care persoane
rău intenţionate încearcă să
înşele încrederea cetăţenilor
români arogându-şi funcţii
sau poziţii, care nu au nicio
legătură cu realitatea.
K.K.N.: O altă situaţie mult
controversată şi eronat înţe-
leasă de către români este şi
aceea a prezenţei traducăto-
rilor din Consulat. Ne puteţi
spune care este situaţia rea-
lă, concretă, a acestora?
P.C.: Secţia Consulară a Am-
basadei României la Madrid
nu are o legatură de colabora-
re cu traducătorii autorizaţi de
catre Ministerul Justiţiei din
România.
Subliniez că, potrivit atribuţi-
ilor care îi revin, potrivit legii,
Secţia Consulară a întocmit o
listă de traducători autorizaţi,
în ordine alfabetică. Această
listă este pusă la dispoziţia
cetăţenilor români, la cerere.
În baza autorizaţiei MJLC, a
specimenelor de semnătură şi
a sigiliului, personalul con-
sular poate legaliza sigiliul şi
semnătura acestora, aplicate
pe traducerile efectuate.
La sediul Secţiei Consulare
există pentru fiecare tradu-
cător autorizat specimenul
de ştampilă rotundă şi cel de
semnătură, precum şi foto-
copii ale certificatelor/auto-
rizaţiilor de traducător elibe-
rate de Ministerul Justiţiei şi
­Libertăţilor Cetăţeneşti.
La preluarea oricărei tradu-
ceri efectuate de aceştia în
vederea legalizării de către
consul, se verifică semnătu-
ra şi sigiliul de pe traducere
cu cele existente în dosarul
fiecărui traducător. Cunoaş-
tem faptul că adesea există
situaţii neplăcute generate
de conflictele repetate dintre
traducători, care au loc atât în
incinta Secţiei Consulare, cât
şi pe domeniul public spaniol,
creând o stare de nemulţu-
mire solicitanţilor de servicii
consulare. Este important de
ştiut faptul că, traducătorii
Salutări diplomatice
nu sunt angajaţi ai Consu- De atfel, pentru noi, listele re-
latului, nu ne reprezintă şi, spective dacă s-ar întocmi nu
mai ales, nu sunt abilitaţi a ar avea nicio valoare. În plus,
furniza informaţii de ordin cine are nevoie să se prezinte
consular. la consulat o poate face pe tot
K.K.N.: S-a menţionat de parcursul zilei de lucru, nefi-
multe ori faptul că, de când ind nevoie şi nici recomanda-
sunteţi Şef al Secţiei Con- bil să vină înainte de începe-
sulare din Madrid, serviciile rea programului.
şi-au îmbunătăţit calitatea, K.K.N.: Am înţeles că pen-
echipa cu care lucraţi este tru volumul mare de muncă
formată din oameni respon- din consulat, aveţi personal
sabili iar românii care solici- insuficient. Cum comentaţi
tă serviciile consulare nu se acest aspect?
mai confruntă cu debandada P.C.: Secţia Consulară are
şi stilul mafiot din trecut. Ce în prezent trei diplomaţi şi
ne puteţi spune în acest sens? în curând ni se va alătura un
P.C.: Mulţumesc pentru apre- alt coleg. Pe lângă aceştia, lu-
ciere, dar doresc să vă spun că crează alţi 15 funcţionari fie
atât eu, cât şi echipa pe care de carieră, fie colaboratori pe
o conduc încercăm să găsim plan local. În regiunea ­Madrid
soluţii care să ne permită se concentrează peste un sfert
creşterea calităţii serviciilor din numărul românilor din
consulare şi reducerea timpu- Spania. Tot către ­Madrid
lui de aşteptare. Toate solici- se îndreaptă şi românii din
tările sunt procesate plecând ­Castilla León, din Canare şi
de la aceste obiective. Dacă mulţi din Castilla-La Mancha,
apar câteodată dificultăţi se sau chiar din alte provincii
datorează faptului că solici- mai îndepărtate. Credem că în
tanţii de servicii nu prezintă situaţia prin care trece econo-
toate documentele solicitate mia este mai înţelept să cău-
de lege. tăm soluţii printr-o mai bună
K.K.N.: Pentru a obţine organizare.
anumite servicii consulare, K.K.N.: Se poate discuta
românii formau cozi în faţa despre cum se desfăşoară o
consulatului de la primele săptămână liniştită în Con-
ore ale dimineţii deranjând sulatul din Madrid având în
trecătorii şi vecinii, iar o vedere faptul că în opinia
anume persoană efectua o unor români care sunt buni
aşa zisă listă de aşteptare. Se la toate, munca în consulat
mai practică astfel de obice- ar fi lejeră şi fără bătăi de
iuri de tristă amintire şi în cap?
momentul de faţă? P.C.: O săptămână liniştită
P.C.: Acessul în consulat se la Madrid o au cu siguranţă
face pe baza bonurilor de or- turiştii. Activitatea noastră
dine, al căror control este asi- include pe lângă serviciile
gurat de personalul de pază. consulare realizate la sediu
Consulatul respinge „iniţia- şi gestionarea multor situaţii
tivele” de acest gen asumate speciale, accidente, pierderi
de persoane care nu au nimic de documente, asistenţă acor-
de-a face cu instituţia noastră. dată în spitale, minori aflaţi
în situaţii deosebite, vizite la
penitenciare. etc.
K.K.N.: Ar fi important de
ştiut pentru românii din
Spania, cum se poate obţine
un paşaport sau un titlu de
călătorie şi cât durează în
momentul de faţă eliberarea
unor astfel de documente?
P.C.: Pentru obţinerea unui ti-
tlu de călătorie nu este nevoie
de vreo programare. Solici-
tanţii sunt deserviţi în ordinea
sosirii în Consulat, în timpul
programului de lucru. Aceştia
trebuie să prezinte actele de
identitate expirate, fie carte de
identitate, fie paşaport, sau în
cazul în care au pierdut aces-
te acte e necesar să prezinte
denunţul de pierdere făcut la
poliţie.
Pentru obţinerea de paşapoar-
te, datorită numărului foarte
mare de solicitări, este nece-
sară o programare prealabilă,
care poate fi obţinută prin e-
mail la adresa programari@
consuladoderumania.es sau
sau prin fax la numărul de
telefon: 914 165 025. Toa-
te condiţiile necesare pentru
obţinerea paşapoartelor pot
fi găsite pe site-ul Ambasadei
României la Madrid: www.
madrid.mae.ro, accesând
linkul servicii consulare.
K.K.N.: Sunteţi bine conectat
la realitatea românească din
Spania. Cum aţi perceput
impactul din ultima perioadă
al crizei economice asupra
românilor din această ţară?
P.C.: Străinii din Spania, prin-
tre care se numără şi românii,
au fost printre cei mai afectaţi
de criză, şi pentru că această
prezenţă a lor aici a fost deter-
minată de oportunităţile care
existau în sectorul construcţii-
lor, care s-a prăbuşit şi a făcut
să se piardă cele mai multe
locuri de muncă. Conform
ultimelor date statistice ale
Ministerului Muncii, pentru
luna aprilie 2011, aproximativ
101.000 români se află în situ-
aţie de şomaj în Spania. Acti-
vitatea Ambasadei vizează cu
prioritate oferirea de asistenţă
cetăţenilor români, în speci-
al din perspectiva orientării
asupra oportunităţilor de pe
piaţa muncii şi a drepturilor
legale, precum şi soluţionarea
conflictelor de muncă, prin
contactarea angajatorilor şi,
în funcţie de situaţie, a autori-
tăţilor în domeniu din Spania
şi din România.
K.K.N.: Intenţionaţi să adu-
ceţi unele schimbări în infra-
structura funcţională a Sec-
ţiei Consulare din Madrid
pentru mai buna deservire a
cetăţenilor români care soli-
cită serviciile consulare?
P.C.: Activitatea noastră face
obiectul unei analize perma-
nente, tocmai în ideea de a
ameliora funcţionarea. Cum
spuneam, cheia în prezent
constă în îmbunătăţirea pro-
cedurilor şi metodelor de lu-
cru, pentru creşterea vitezei
de răspuns la cereri şi în ace-
laşi timp a reducerii timpilor
de aşteptare.
K.K.N.: Aţi sesizat din partea
07
românilor pe care îi cunoaş-
teţi în Spania o tendinţă de a
reveni în România pe fondul
crize economice?
P.C.: Datorită liberei circu-
laţii a persoanelor în cadrul
Uniunii Europene, este foarte
dificil să stabileşti în mod sta-
tistic/obiectiv câte persoane
s-au întors în România. De-
cizia de a se întoarce în ţară
este influenţată de situaţia
personală a fiecărui cetăţean
român, şi depinde, în mare
parte şi de gradul de recupe-
rare al economiei româneşti
(în acest an se aşteaptă o creş-
tere economică de 1,5%, iar la
anul de 4%). Adesea ne întâl-
nim cu un fenomen de pendul
între două ţări în funcţie de ce
posibilităţi găsesc, respectiv
dacă merg în ţară, dacă găsesc
un contract sau un proiect
temporar, după care revin în
cautarea unui proiect similar
în Spania.
K.K.N.: Vă mulţumesc pen-
tru prezenţa dumneavoastră
la acest interviu şi pentru
faptul că prin relatarea co-
rectă a datelor şi informaţi-
ilor am răspuns numeroa-
selor sesizări şi incertitudini
ale cititorilor noştri.
Interviu realizat de, Kasandra
Kalmann Năsăudean
 08
Alcoolul afecteaza memoria, susţin
­cercetătorii ­spanioli de la Universitatea
Santiago de C ­ ompostela
Tinerii care beau alcool în
mod regulat prezintă un risc
crescut de a-şi pierde, pe
termen lung, din capacitatea
de memorare. Aceasta este
concluzia unui studiu reali-
zat de cercetătorii spanioli de
la Universitatea Santiago de
Compostela.
Concluziile cercetării arată că
alcoolul afectează hippocam-
pusul, o componentă impor-
tantă a creierului uman care
face parte din sistemul limbic
şi joacă un rol major în con-
solidarea informaţiilor din
memorie, informează Daily
Mail.
Potrivit dr. Maria Parada,
autorul studiului, structura
cerebrală este sensibilă la
componentele otrăvitoare ale
alcoolului. Substanţele din
alcool deteriorează memoria
indiferent de vârstă, dar cei
mai afectaţi sunt tinerii care
beau acest tip de băutură de la
vârste fragede.
Memoria de lungă durată este
împărţită în două: memorie
declarativă - în care sunt sto-
cate faptele şi memoria pro-
cedurală - care ne aminteşte
Servicii consulare itinerante în provincia
Alicante
În cadrul programului de
servicii consulare itineran-
te, o echipă a Consulatului
­României la Castellón de la
Plana va oferi consultaţii,
asistenţă şi servicii consu-
lare joi, 23 iunie 2011, între
orele 16 şi 20 si vineri, 24
iunie 2011, intre orele 10 si
14, in colaborare cu Prima-
ria ­Benidorm si cu Asociatia
“Ulpia Traiana” din aceeasi
localitate.
Locul desfăşurării activită-
ţilor: Centro Social „Jose
­Llorca Linares”, C/Goya, s/n,
Benidorm (în proximitatea
gării din Benidorm).
Vor fi efectuate următoa-
rele categorii de servicii
­consulare:
• consultaţii pe teme consu-
lare;
• înscrieri de acte de stare ci-
vilă (certificate de naştere, că-
sătorie, deces), inclusiv tradu-
cum să facem anumite lucruri
din reflex, precum legatul şi-
returilor. Cercetătorii spanioli
susţin că, în urma studiului
realizat, au reuşit să găsească
dovezi clare ale faptului că al-
coolul afectează memoria.
Astfel, oamenii de ştiinţă au
examinat 122 studenţi, cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 20
ani. Voluntarii au fost împăr-
ţiţi în două grupuri: unul era
alcătuit din tineri care beau în
mod regulat, iar celălalt din
cerile şi legalizările aferente
acestora;
• servicii consulare ­notariale
(autentificări de procuri, de-
claraţii, legalizari de acte
etc.);
• eliberare de certificate, in-
scripţii consulare, adeverinţe
etc.;
• preluarea de cereri de verifi-
care a permiselor auto româ-
neşti (verificarea şi emiterea
certificatelor se vor face nu-
mai la sediul consulatului);
Nu se pot prelua cereri pen-
tru paşapoarte şi titluri de
călătorie (primirea cererilor
de documente de călătorie şi
preluarea datelor biometrice
au loc numai la sediul con-
sulatului. Noua procedura
de eliberare a paşapoartelor
electronice şi a titlurilor de
călătorie presupune prezenţa
obligatorie a solicitantului la
sediul consulatului, inclusiv a
Spania
tineri care beau alcool ocazi-
onal, cel mult o dată pe lună.
Participanţii la experiment au
fost supuşi unor analize neu-
rologice, care includeau teste
de memorie logică şi teste de
memorie vizuală. Rezultatele
au arătat că, faţă de voluntarii
care nu obişnuiau să bea, ti-
nerii care beau alcool în mod
regulat şi-au adus aminte cu
aproape o treime mai puţine
lucruri.
Cercetătorii au mai consta-
tat că voluntarii care aveau
hippocampusul deteriorat
aveau amnezie anteretrogra-
dă, adică îşi puteau aminti
lucrurile din trecut, dar nu
puteau stoca evenimente noi.
„Rezultatele obţinute ne ajută
să stabilim o legătură clară
între consumul excesiv de al-
cool şi problemele apărute în
asimilarea de noi informaţii
în rândul studenţilor sănă-
toşi”, conchide dr. Parada.
Sursa: Daily Mail, Reuters
A consemnat, Mircea Fluieras
Málaga
minorilor, având în vedere că
sunt necesare prelevarea am-
prentelor, fotografia şi semnă-
tura digitală).
Accesul se face pe bază de
programare obţinută numai
de la Consulatul ­României
din Castellón de la Plana,
prin: e-mail: secretariat@­
consulatcastellon.e.telefonica.
net, fax: 964 257 053.
Cetăţenii români care doresc
programare sunt rugaţi să
menţioneze în cerere mini-
mum următoarele: numele şi
prenumele, serviciul consular
solicitat, localitatea/provincia
de domiciliu sau rezidenţă în
Spania, un număr de telefon
sau o adresă de e-mail pentru
contact.
Pentru acte necesare, tarife şi
alte informaţii suplimentare,
vă rugăm să accesaţi pagina
noastra de servicii consulare, la
adresa: http://castellon.mae.ro
Fanfara Shavale în Spania la
Suma Flamenca
România va fi reprezentată
la ediţia din acest an a Festi-
valului Suma Flamenca, de
Fanfara Shavale, participare
organizată de Institutul Cultu-
ral Român din Madrid.
În cadrul ciclului “Flamenco
en la frontera. Noche de gi-
tanos”, Fanfara Shavale se va
reuni pe scenă, duminică, 12
iunie, cu faimosul artist spa-
niol de talie internaţională,
cantaorul Diego “El Cigala”.
Spectacolul are loc la Sala
Roja de la Teatros del Canal
Consulat itinerant la Tarancon
În data de 18.06.2011, o echi-
pă a Sectiei Consulare a Am-
basadei României la Madrid
se va deplasa în Tarancon,
provincia Cuenca, pentru a
oferi, în cadrul programului
“consulatul itinerant”, asis-
tentă si servicii consulare
cetăţenilor români din zona
respectivă.
Vor fi efectuate următoarele
servicii consulare :
• eliberarea de titluri de cală-
torie;
• autentificări procuri / decla-
raţii;
• inscripţii consulare / adeve-
rinţe;
• preluarea de cereri verificări
(c/Cea Bermúdez, 1), de la
ora 20:00.
Informaţii privind achi-
ziţionarea biletelor se pot
obţine pe site-ul Festivalu-
lui: http://www.madrid.org/­
sumaflamenca/2011/fichas/
fichas_teatros/mad_teatro_
canal.html.
Festivalul Suma Flamenca a
luat fiinţă în 2006 cu scopul
de a oferi spectacole de fla-
menco de calitate, care îm-
bină interpretarea vocală cu
dansul şi măiestria instrumen-
permise auto;
• preluare dosare cereri înscri-
eri certificate de naştere/certi-
ficate de căsătorie
• programări paşapoarte sim-
ple electronice si CRDS (pri-
mirea dosarelor pentru paşa-
poarte are loc numai la sediul
consulatului).
Echipa se va afla la dispoziţia
publicului la sediul Asociatiei
Romano-Spaniole din pro-
vincia Cuenca din Plaza de
la Constitucion, 1 bajo, Casa
de las Asociaciones (fostul
sediul al Primariei din Taran-
con) sâmbătă, 18 iunie 2011,
intre orele 10:00/19:00.
Accesul este pe bază de pro-
tală a interpreţilor. În doar
şase ani, Suma Flamenca a
devenit unul dintre cele mai
importante repere în lumea
flamenco.
De asemenea, Fanfara ­Shavale
va susţine un concert de mu-
zică tradiţională şi în cadrul
proiectului cultural „­Bucarest
en ­Zaragoza“, în cadrul pro-
gramului „­Zaragoza Latină“,
la 10 iunie, de la orele 21:00,
în Plaza de San Bruno din
­Zaragoza.
Începând cu anul 1999, mu-
zicienii din Fanfara Shavale
(din satul Zece Prăjini) pro-
movează cu succes muzica
tradiţională participând la
concerte live şi festivaluri
renumite de world music,
folk sau jazz din numeroa-
se ţări printre care Austria,
­Belgia, Franţa, ­Germania,
­Italia, ­Marea Britanie, ­Spania,
­Suedia, Ungaria, ­Israel sau
China. Înregistrări şi CD-
uri: “Speed Brass of The
­Gypsies”, 2003 şi “Live in
Wien” din 2008.
gramare prealabilă obţinută
prin e-mail (secretariado@
consuladoderumania.es) sau
fax (914 165 025) la Sec-
ţia Consulară a Ambasadei
­României la Madrid.
Având în vedere apropierea
sezonului vacantelor, reco-
mandăm cetăţenilor români
care au nevoie de titluri de
călătorie pentru deplasarea
în tară să profite de prezenta
echipei Consulatului Itinerant
pentru a solicita aceste docu-
mente. Titlurile de călătorie
au o valabilitate de 30 de zile
si pot fi solicitate cu cel mult
5 luni înainte de data efectu-
ării călătoriei spre România.

Regina Spaniei, interesată de
fotografia românească
La deschiderea Festivalului
de Fotografie PhotoEspaña
2011, care a avut loc în Gră-
dina Botanică a Madridului,
curatoarea expoziţiei, Oana
­Tănase şi echipa ICR Madrid
au fost prezentaţi Reginei
Spaniei, Majestatea sa Doña
Sofía, cea care a deschis anul
acesta PhotoEspaña şi care s-a
arătat interesată de propunerea
românească din cadrul festi-
valului. Expoziţia curatoriată
de Oana Tănase şi dedicată
Bucureştiului (cu fotografii
de Călin Dan, Ion ­Dumitriu,
Bogdan Gîrbovan, Teodor
Graur, Ion ­Grigorescu, Iosif
Kiraly, Andrei ­Pandele, Vlad
Nancă, Mircea Nicolae, Mona
Vătămanu şi Florin Tudor) re-
prezintă un montaj de viziuni
diverse asupra ­Bucureştiului,
toate încercând să iniţieze un
dialog asupra oraşului, vârste-
lor şi etapelor prin care a trecut
Grupările mafiote din Spania
Poliţia spaniolă estimează că
în Spania există în jur de 400
de grupări mafiote active, care
se dedică unor 40 de activităţi
infracţionale şi aparţin de 35
de naţionalităţi distincte. În
ciuda percepţiei generale, rea-
litatea este că un clasament al
crimei din Spania, din punct
de vedere al numărului mem-
brilor şi organizaţiilor, este
condus de mafiile spaniole.
În fiecare an sunt arestaţi mai
mulţi infractori şi criminali
mafioţi spanioli decât orice
altă naţionalitate. În clasament
urmează românii şi columbie-
nii, scrie cotidianul Que.
Mafia italiană: Mafiile ita-
liene s-au instalat în urmă
cu foarte mulţi ani în Spa-
nia. ­Camorra Napoletană
în special, care are aproape
toţi membrii fugitivi ascunşi
în ­Catalonia, Valencia sau
­Andaluzia. La fel Cosa ­Nostra
siciliană şi N’Drangheta. Spă-
larea de bani şi corupţia ur-
banistică sunt principalele lor
activităţi.
în ultimele decenii.
”Am evitat cu bună ştiinţă
fotografia locurilor comune,
discursul luminos ilustrativ,
farmecul unui mic Paris, în
favoarea unor imagini adese-
ori paradoxale, deloc confor-
tabile, polemice chiar. Expo-
ziţia devine astfel scena unei
confruntări. Sunt selectate
lucrări realizate în anii ’70
– ’80, fie cenzurate, fie ţinute
secrete pe-atunci; investigaţii,
reconstrucţii şi rememorări
declanşate odată cu debutul
anilor ’90; proiecte recente
de documentare a straturilor
arhitecturale şi sociale pe care
Bucureştiul le conţine. Parte
dintre aceste lucrări au fost
deja prezente pe scena inter-
naţională în formule temati-
ce de grup ori monografice.
Pentru această expoziţie sunt
împrumutate piese din colecţii
publice şi private, ori din ate-
Mafia columbiană: În Spania,
potrivit datelor Poliţiei, acţio-
nează toate cartelurile colum-
biene ale drogurilor. Se împart
în trei mari carteluri: Medellin,
Valle del Norte şi Cali. Fieca-
re are biroul său de „încasări”
Ştiri Spania
lierul artiştilor”, spune Oana
Tănase. Expoziţia va fi deschi-
să la Museo de la Ciudad din
Madrid până pe 11 septembrie.
România va mai avea o expo-
ziţie în cadrul PhotoEspaña,
la Cuenca, cu fotografii de
Dragoş Lumpan. Aceasta
se va deschide pe 10 iunie.
PhotoEspaña este cel mai
mare festival de fotografie din
Spania şi unul dintre cele mai
mari din lume. România, prin
ICR Madrid, participă pentru a
patra oară consecutiv şi pentru
prima dată anul acesta cu două
expoziţii.
Sursa: elmundo.es
şi bande de criminali plătiţi la
dispoziţie. Se ocupă cu traficul
de droguri (cocaină) şi arme şi
spălare de bani. Acţionează în
zona Mediteraneană, Madrid
şi Galicia.
Mafiile din Est: Criminalii al-
09
Un s­ paniol r­ evendică
­paternitatea reţetei
Coca-Cola
Un spaniol, JuanJo Mica, sus- rii este ţinută secret dă posibi- vestit Mooney în cadrul unui
ţine că reţeta celei mai faimoa- litatea ca astfel de poveşti să interviu.
se băuturi carbogazoase din apară din timp în timp”, a po- ***
lume a fost scrisă pe teritoriul
Spaniei de către un strămoş
de-al său. Bărbatul susţine că
povestea potrivit căreia Coca-
Cola ar fi fost creată în Atlanta
de un farmacist este falsă, no-
tează Huffington Post.
Bărbatul, rezident al oraşului
Ayelo, susţine că familia sa
este adevăratul „fondator” al
băuturii cola, deoarece unchiul
său este cel care a dus siropul
viitoarei băuturi pe teritoriul
Americii. „Strămoşul meu a
dus siropul de coca-cola în
America, în 1884, şi a câşti-
gat un premiu la un târg din
Philadelphia. Americanii l-au
încercat, le-a plăcut siropul şi,
doi ani mai târziu, s-a născut
băutura căreia azi îi spunem
Coca-Cola”, a povestit Mica.
În cazul în care povestea spa-
niolului ar fi adevărată, siropul
familiei Mica ar fi fost prepa-
rat cu doi ani înaintea celui
„semnat” John Pemberton,
farmacistul despre care se ştie
că a inventat Coca-Cola.
Phil Mooney, un istoric care
cunoaşte povestea băuturii
din Atlanta, susţine contrariul.
„Au mai existat şi alte persoa-
ne care susţineau că originea
băuturii este Scoţia sau chiar
India. Faptul că reţeta băutu-
banokosovari şi mafiile româ- ocupă cu traficul de droguri, are în „subordine” diverse cla-
ne se ocupă cu furturi, jafuri şi de persoane şi cu răpiri pentru nuri de ţigani spanioli, distri-
prostituţie. Mafiile ruseşti se răscumpărare. În plus, cer taxe buitori ai drogului.
ocupă cu traficul de droguri de protecţie de la oamenii de Organizaţiile nordafricane:
şi spălarea de bani. Operează afaceri chinezi. Magrebienii (marocani, alge-
în Comunitatea Valenciană, Mafia turcă: Cu aceasta lu- rieni) controlează tot haşişul
­Malaga şi Madrid. crează, în colaborare, şi mafi- care intră în Spania, ceea ce
Mafiile chinezeşti: Mafia chi- ile albaneze şi iraniene. Aliată le-a adus, în dese rânduri, răz-
neză sau Triada, este cea mai istorică a Cosei Nostra, încă boaie cu narcotraficanţii spa-
„închisă” dintre toate. Poliţia din anii 60, este „regina” mon- nioli pentru controlul pieţei
crede că este mult mai nume- dială a traficului de heroină. acestui drog.
roasă decât se poate estima. Se Prezentă în Spania din 1989, Sursa: Que
 10
Legăturile dinastice dintre Casa Regală a R
şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit
Regele Mihai I a anunţat că,
începând cu data de 10 mai
2011, toate legăturile isto-
rice şi dinastice dintre Casa
­Regală a României şi Casa
Princiară de Hohenzollern iau
sfârşit.
Decizia a fost luată „în con-
formitate cu dorinţele regre-
tatului nostru bunic, Majesta-
tea Sa Regele Ferdinand, de
a conferi un caracter naţio-
nal şi independent Dinastiei
şi Casei Noastre Regale” şi
„urmând datoria mea faţă de
istorie şi faţă de urmaşii şi
succesorii mei”, precizează
Regele Mihai.
Istoricul Ion Bulei, de la Fa-
cultatea de Istorie a Univer-
sităţii din Bucureşti, susţine
că această decizie pleacă de
la dorinţa Regelui Ferdinand
care în 1916 a declarat război
Germaniei. „Practic, atunci
s-au rupt legăturile cu Casa
de Hohenzollern”.
În timpul Primului Răz-
boi Mondial, familia din
­Germania natală l-a renegat
pe Ferdinand, la Castelul
­Hohenzollernilor arborându-
se steagul de doliu. În plus,
portretul său a fost scos din
arhiva regală pentru înalta
trădare adusă prin intrarea în
conflictul armat împotriva ce-
lui de-al Doilea Reich.
Mai mult, explică istoricul
Bulei, lucrurile s-au perpetuat
aşa până în prezent. „Nimeni
­ omâniei
nu a luat vreo decizie care să
anuleze hotărârea din 1916.
Atunci, Wilhelm al II-lea l-a
eliminat pe Ferdinand dintre
membrii Casei Regale. Cu
alte cuvinte, Ferdinand a ră-
mas doar Rege al României
şi nu reprezentantul Casei de
Hohenzollern în România.
Legăturile nu s-au mai reluat
până azi. Deci, din punctul
meu de vedere, decizia este
una fără acoperământ real”,
conchide Bulei.
Şi istoricul Vlad Nistor sus-
ţine că decizia aceasta „nu
mai are niciun sens”. În plus,
expertul în genealogie al Fa-
cultăţii de Istorie, Mihai Sorin
Rădulescu, adaugă că „nu s-a
schimbat nimic faţă de decla-
raţia Regelui Ferdinand din
1916”.
Decizia ruperii legăturilor
istorice şi dinastice cu Casa
de Hohenzollern îi va obliga
pe membrii Casei Regale a
­României să renunţe la o serie
de titluri şi particule princiare.
Conform actualelor norme
de funcţionare a Casei Re-
gale a României, membrii
săi beneficiază de următoa-
rele titluri care ar intra sub
incidenţa hotărârii anunţate
astăzi: - ­Regele Mihai este
“Principe de Hohenzollern”;
- Principesa Margareta (care
moşteneşte Şefia Casei Re-
gale) este „Principesă de
­Hohenzollern”; - Principele
Radu (consort al Principesei
Margareta) este „Principe
de Hohenzollern-Veringen”;
- Principesele Elena, Irina,
­Sofia şi Maria sunt „Principe-
se de Hohenzollern”.
“Distincţiile străine pot fi ac-
ceptate numai ad personam
şi vor fi predate în orice mo-
ment dacă Şeful Casei Regale
a României decretează astfel.
Nici o distincţie străină nu
precede rangurile şi distincţi-
Istorie
ile române”, prevede statutul
Casei Regale.
Carol Ferdinand de ­România,
cauza deciziei
Istoricul Zoe Petre susţine
că nu este vorba de rupe-
rea legăturilor istorice decât
dacă reprezentanţii Casei
Regale îşi asumă asta. „În
cazul lui ­Ferdinand, ruptu-
ra a fost cauzată de Casa
de ­Hohenzollern. În cazul
Regelui ­Mihai, care imediat
după ce a abdicat a rămas
fără nume de familie, acesta
a fost forţat să poarte nume-
le de Hohenzollern. De-abia
acum se poate numi ­Mihai de
­România”.
Mai mult, Zoe Petre avan-
sează o ipoteză care ar putea
explica decizia Casei Regale.
Aceasta ar fi legată ombilical
de naşterea lui ­Carol Ferdi-
nand, băiatul ­Prinţesei Lia şi
al Prinţului Paul, care poartă
numele „de România”. „În
familiile nobiliare, au existat
mereu conflicte pe tema nu-
melor”, conchide Zoe Petre.
Tatăl lui Paul Lambrino, au-
tointitulat Paul de România,
este Carol Mircea Grigore de
Hohenzollern, fiul nelegitim
al lui Carol al II-lea şi fratele
vitreg al Regelui Mihai. ­Carol
Lambrino a încercat toată via-
ţa să obţină în justiţie recu-
noaşterea statutului său regal,
dar n-a reuşit să obţină un ver-
dict definitiv. În 2003, justiţia
i-a permis însă să poarte nu-
mele de ­Hohenzollern. Prin-
ţul Paul continuă astăzi lupta
legală iniţiată de tatăl său (de-
cedat în 2006). O eventuală
victorie i-ar oferi dreptul de a
revendica o parte din propri-
etăţile Familiei Regale şi l-ar
plasa pe picior de egalitate în
raport cu unchiul său vitreg,
Regele Mihai.
Şeful Casei de ­Hohenzollern,
în 2009: „Nu a existat vreo-
dată o scânteiere deosebită
între familiile noastre”
„Ne întâlnim foarte rar. Ulti-
ma dată ne-am văzut în 2001,
la cea de-a 80-a aniversare a
Regelui Mihai I, la o petrece-
re în Anglia. Vedeţi, locuim
departe unii de alţii şi nici nu
avem timpul necesar să între-
ţinem legăturile. Şi nici nu a
existat vreodată aşa o scânte-
iere deosebită între familiile
noastre”, declara în 2009 Karl
Friedrich de ­Hohenzollern,
actualul şef al casei princiare
din care provine Casa Regală
a României.
La Bucureşti, Principele Radu
tocmai îşi anunţase candida-
tura la preşedinţie, iar con-
troversele implicării Fami-
liei Regale în lupta politică
începeau să prindă rădăcini.
Principele Radu, ginerele
Regelui Mihai, primise titlul
de Principe de Hohenzollern-
Veringen la începutul anului
1999, distincţia fiindu-i acor-
dată de Friedrich Wilhelm de
Hohenzollern, tatăl lui Karl
Friedrich.
Ultimul reacţiona dur în in-
terviul acordat în 2009 zia-
rului „Cotidianul”: “Titlul
de Principe de Hohenzollern
- ­Veringen este o farsă. Radu
Duda nu poate purta acest
nume legal. Nu are dreptul
acesta. Este un nume pe care
tatăl meu i l-a conferit fără să
aibă puterea să o facă.
Poartă ilegal acest titlu, care
nu îi poate fi conferit. Casa
de Hohenzollern nu mai are
căderea să acorde titluri no-
biliare în actualul stat demo-
cratic german. Este adevărat
că noi - şi este valabil şi în ca-
zul meu - ne numim Principe
moştenitor de Hohenzollern.
Dar este o diferenţă, aici nu
este vorba de un titlu, ci strict
de un nume”, preciza actualul
şef al casei princiare germa-
ne. “Teoretic, prin alianţă,
Radu Duda se poate numi
Principe de Hohenzollern
prin preluarea numelui soţiei.
Dar mă întreb şi astăzi, de ce
acest lucru nu s-a întâmplat
imediat în 1996? De ce l-a
rugat Regele Mihai pe tatăl
meu să confere un titlu nobi-
liar pentru familia sa? Şi de
ce a devenit Radu Duda abia
în 2005 Principe de România,
un nume pe care-l poate acor-
da numai Regele Mihai?”,
declara Karl Friedrich de
­Hohenzollern
Iată textul comunicatului
emis de Casa Regală:
„Luând în considerare de-
cizia iubitului Nostru bunic,
Regele Ferdinand I, de a con-
feri un caracter naţional şi in-
dependent Dinastiei şi ­Casei
Noastre Regale, şi urmând
datoria mea dată de istorie şi
faţă de urmaşii şi succesorii
mei (...), acţionând în confor-
mitate cu voinţa mea liberă,
fac cunoscut:
Art. 1 Ruperea tuturor legă-
turilor istorice şi dinastice cu
Casa de Hohenzollern
(1) La data de 10 mai 2011
toate legăturile dinasti-
ce dintre Casa Regală a
­României şi Casei princiare
de ­Hohenzollern iau sfârşit.
(2) În conformitate cu do-
rinţele regretatului nostru
bunic, Majestatea Sa Regele
­Ferdinand I, şi cu decizia Sa
din anul 1921, Familia Rega-
lă a României şi membrii săi
au purtat şi poartă numele de
„al României”. Dar începând
cu 10 mai 2011, Casa Regală
a României nu va mai pur-
ta numele de „­Hohenzollern
- Sigmaringen”, şi nu va
mai fi cunoscută de la
această dată sub numele de
„Casa de ­Hohenzollern -
­Singmaringen”. Casa ­Regală
română va fi cunoscută de
acum înainte numai sub
numele de „Casa Regală a
­României”.
Art. 2 Renunţarea la titlurile
conferite de Capii Familiei
Princiare de Hohenzollern
(1) Începând cu data de 10
mai 2011, niciun membru al
Familiei Regale a României
nu va mai purta şi nu va mai
avea dreptul să poarte, sau să
folosească, vreun titlu confe-
rit (ereditar sau ad personam)
de orice Şef al Casei Princiare
de Hohenzollern.
(2) Capul Casei Regale al
României rămâne singura au-
toritate pentru aprobarea sau
acceptarea oricărui titlu sau
distincţie.
Art 3. Amendarea Normelor
Fundamentale ale Familiei
Regale a României
(1) Normele Fundamen-
tale ale Familiei Regale a
­României se amendează
prin excluderea particule-
lor „de ­Hohenzollern”, „de
­Hohenzollern - ­Sigmaringen”
şi „de Hohenzollern -
­Veringen”, în măsura în care se
referă la oricare dintre mem-
brii Casei Regale a R
­ omâniei.
(2) Normele Fundamen-
tale ale Familiei Regale a
­României, amendate, vor fi
transmise membrilor Familiei
Regale a României”.
Sursa: MediaFax, ­Financiarul,
Evenimentul zilei
A consemnat,
Irina Georgescu-Şova
Redactor
 Rubrica permanentă 11
04 - Despre vechea ­greacă
îndepărtat, ceea ce estom-
pează oarecum proveninţa.
Biserică, de exemplu, ne vine
din lat. basilica (cum arată
DEX-ul), care însă provine

şi despre cea bizantină

Dan Caragea - Critic literar
Portugalia
Influenţa Greciei antice asu-
pra culturii traco-dacice, dar
mai ales asupra Romei, este
de netăgăduit. Vocabulele
greceşti pătrunse în latină şi
apoi răspândite pretutindeni
până unde s-a extins limba
cuceritorilor romani sunt, în
mod tradiţional, tratate de
lingviştii români laolaltă, ca
latinisme, atunci când vor-
bim de fondul latin moştenit
şi care însumează cam 1800
de cuvinte de bază, fără a lua
în consideraţie derivatele. Din
păcate, dicţionarele noastre
explicative nu menţionea-
ză, precum o fac similarele
lor occidentale, şi etimonul
din gr. basiliké. Românescul
braţ, ne spune dicţionarul,
provine din lat. brachium.
Ar fi fost preferabil să arătăm
că braţ este urmaşul local al
latinescul popular braccio,
care, acesta da, provine din
clasicul brachǐum, împrumu-
tat din grecescul brakhiōn
(braciwn). Aşa arătată calea,
înţelegem mai limpede forma
românească, provenienţa ei
latină, dar şi ecoul grec.
În a sa Istorie a limbii româ-
ne (1968), Al. Rosetti face o
sinteză, într-un capitol apar-
te a acelor elemente greceşti
(18 la număr) care au circulat
în spaţiul balcanic şi în Ita-
lia meridională, unde grecii
au avut colonii, introduse în
limba noastră de cuceritorii
romani şi care sunt comune
românei, dar şi dialectelor ita-
lieneşti din sud. Aşa cum s-a
putut vedea din inscripţiile
păstrate, terminologia religi-
oasă, bunăoară, este greacă, în
acea epocă îndepărtată domi-
nată de un soi de bilingvism
greco-latin, ceea ce indică nu
doar o influenţă zonală, dar şi
pătrunderea timpurie a creşti-
nismului în spaţiul lingvistic
dunăreano-balcanic.
Un al doilea val al acestei in-
fluenţe apare în epoca bizan-
tină, epocă de puternică răs-
pândire a creştinismului şi a
lexicului medio-grec, urmând
ca ultimul val, cel neogrec,
să se manifeste începând cu
secolul al XVI-lea şi până în
veacul al XIX-lea, când orien-
tarea spre Italia şi Franţa aduc
reromanizarea limbii noastre.
(Asupra influenţei neogre-
ceşti voi vorbi într-un articol
viitor, pentru a păstra firul is-
toric al descrierii mele).
Cum dicţionarul nostru cel
mai popular nu operează cu
distincţii etimologice fine, in-
fluenţa greacă veche şi bizan-
tină nu poate fi înţeleasă prin
simpla consultare a DEX-
ului. Aflăm totuşi, cercetând
istoria limbii, că, pe temeiul
unor elemente fonetice, am
putea vorbi de indicii crono-
logice sigure, dar, în multe
situaţii, trebuie luată în con-
siderare şi aria de răspândire
a cuvântului. Aşa cum a notat
Al. Rosetti: „o formă atesta-
tă numai în aromână nu are
şanse de a fi împrumutată
la o epocă veche şi provine,
deci, din greaca bizantină sau
din neogreacă. Sunt, apoi,
unele cuvinte care, deşi larg
răspândite […], nu fac parte
din vechiul fond de cuvinte
împrumutate de limba româ-
nă şi sunt atestate numai în
neogreacă.” Astfel stând lu-
crurile, ne vom mulţumi cu o
scurtă listă de cuvinte binecu-
noscute şi în care se aud sono-
rităţile originare elineşti.
Verbul a amăgi, pe care se-
mantic îl legăm cu uşurinţă de
magie, în sens de „vrajă, far-
mec, descântec”, se regăseşte
în aromână, dar şi în siciliană
(ammagari) şi sardă (amma-
jare), formă foarte apropiată
de românescul amăgire.
A cuteza este prezent în toa-
te dialectele româneşti de la
sud de Dunăre, dar şi în cele
italieneşti, din Veneţia până
în Sicilia. Scotezar mi se pare
forma cea mai apropiată de
română.
Drum, aşa cum arată DEX-ul,
a intrat prin slavă (drumŭ),
dar este prezent în bulgară,
sârbo-croată, albaneză, italia-
na din sud. Cu toate acestea,
în acest caz, cuvântul grecesc
dromós este etimonul înde-
părtat.
Frică ne vine, ca şi în albane-
ză, din grecescul phrikē. Pen-
tru ca îl pronunţăm cu f iniţial
şi nu cu p, deducem că a intrat
ceva mai târziu în limbă, în
epoca creştină.
Am să dau şi un ultim exem-
plu, poate cel mai interesant.
Grecescul phalagks, a ajuns
în latină phalanx, de unde,
cel dintâi, a apărut la noi pă-
rângă (adică prăjină). Forma
latinească a ajuns în franceza
medievală phalange, unde, la
1213, însemna „corpuri de
lăncieri bine înarmaţi”, aşa
cum erau, în Grecia antică,
corpurile de infanterie spar-
tane şi macedonene. Prin ex-
tensie, pe la 1635, a început
să însemne „trupe, legiuni”
(les celestes phalanges, scrie
La Fontaine), iar, în 1937,
vorbim de falangele spaniole,
organizaţie a Spaniei fran-
chiste, inspirate din fascismul
italian. În sfârşit, în doctrina
lui Charles Fourier însemna,
la 1808, o asociaţie de o sută
de familii. Falansterul aces-
tuia şi al utopiştilor trebuie
pus în legătură cu falangele.
Pe la 1603, apare în franceză
sensul anatomic de „oase ale
degetelor”. Din franceză, toa-
te aceste sensuri au pătruns în
limba română progresiv, înce-
pând din secolul al XIX-lea.
Din neogrecul fálangas ne-a
mai venit, pe cale directă, un
sens particular, „piesă cilin-
drică de lemn” de care erau
legate picioarele celor con-
damnaţi să fie bătuţi la tălpi.
Prin împrumuturile savante
din epoca modernă, dar şi prin
cele 624 de cuvinte de bază
care ne-au venit şi din neo-
greacă, influenţa acestei limbi
s-a exercitat de-a lungul a mai
bine de douăzeci de secole,
ceea ce înseamnă o influenţă
lingvistico-culturală majoră.
Iar pentru a ne descreţi puţin
frunţile, aş zice că grecii „ne-
au ţinut mereu isonul”.

Cititorii întreabă,
Consulatul Român la Madrid răspunde
George Nicoară - Villaluenga del Rosario: Alexandru Gurău - Madrid
Cum pot obţine certificatul de naştere românesc pen- Sunt cetăţean român căsătorit cu o braziliancă. Avem Dacă unul dintre părinţi a mai fost căsătorit, se prezintă şi sen-
tinţa de divorţ/certificatul de deces, iar în cazul celor în limba
tru fiul meu care s-a născut în Cádiz/Spania? împreună un băieţel de 2 ani. Putem obţine un certifi-
spaniolă, acestea trebuie traduse şi legalizate.
Răspuns: cat de naştere pentru acesta? Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la
Pentru obţinerea unui certificat de naştere românesc, aveţi ne- Răspuns: pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).
voie de următoarele documente: Certificatul de naştere românesc al minorului se poate obţine de
• Certificatul de naştere spaniol eliberat de Registrul Civil, le- la consulatul român, prezentând următoarele acte: certificatul Marcela Ficuţ - Las Torres de Cotillas
galizat cu apostila de la Haga la Tribunalul Superior de Justiţie; de naştere spaniol legalizat cu Apostila de la Haga la Tribuna- De la agenţia de şomaj mi s-a cerut sa completez
• Certificatele de naştere ale părinţilor; lul Superior de Justiţie al provinciei în care s-a născut copilul, două formulare. E301 şi E302. Vă rog să mă lămu-
• Certificatul de căsătorie românesc (pentru cei căsătoriţi); certificatele de naştere ale părinţilor, certificatul românesc de
• Sentinţa de divorţ (dacă este cazul); căsătorie/sentinţa românescă de divorţ definitivă şi irevocabila riţi pentru ce mi se cer aceste formulare şi de unde
• Certificat de deces (dacă este cazul); (dacă este cazul), cărţile de identitate/paşapoartele valabile ale le pot obţine?
• Paşapoarte/cărţi de identitate ale părinţilor, valabile. părinţilor. Dosarul poate fi depus de un singur părinte şi nu este
Răspuns:
Documentele menţionate mai sus vor fi prezentate atât în origi- necesară programarea prealabilă.
Formularele E 301 şi E 302 sunt formulare europene standard
nal cât şi în fotocopii şi pot fi depuse de către un singur părinte. Pentru traducerea certificatului de naştere spaniol, puteţi apela
Certificatul spaniol va fi tradus în limba româna de un traducă- la un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România, ce fac parte din seria 300 (E301, E302, E303) şi sunt folosite de
tor autorizat de către Ministerul Justiţiei din România. a cărui semnătură şi sigiliu se legalizează la consulat. În acest către instituţiile care se ocupă cu ajutoarele de şomaj din ţările
În cazul în care unul dintre părinţi este de o altă naţionalitate, sens, vă rugăm să vă adresaţi consulatului (personal sau email/ membre UE.
va trebui să prezentaţi certificatul de naştere a acestuia legalizat fax), pentru a solicita lista traducătorilor autorizaţi. Pentru a obţine formularele menţionate (necesare pentru cal-
cu apostila de la Haga în condiţiile în care ţara din care provine Taxa consulară standard pentru obţinerea certificatului româ- culul prestaţiilor de şomaj), trebuie să vă adresaţi Agenţiei Ju-
este ţară semnatară a Convenţiei de la Haga. nesc de naştere este de 110 euro (în regim de urgenţă, dacă deţene de Ocupare a Forţei de Muncă din judeţul de domiciliu
În cazul în care unul dintre părinţi provine dintr-o ţară nesemna- părinţii sunt români, iar minorul nu a împlinit 6 luni) sau 155 din România, aceasta fiind singura instituţie românească ce îl
tară a Convenţiei de la Haga, este nevoie de certificatul său de de euro (în regim de urgenţă, dacă părinţii sunt români, iar mi- eliberează. Solicitarea formularului în România o pot face cei
neştere legalizat de MAE străin şi supralegalizat de MAE român. norul a împlinit 6 luni). Dacă un parinte este cetăţean străin, de la Agenţia de Şomaj spaniolă sau direct dvs., transmiţând o
În cazul în care părinţii sunt căsătoriţi în Spania şi au certificat în cazul de faţă, cetăţean ecuadorian, se adaugă suma de 60 cerere prin poştă (la adresa agenţiei judeţene), fax (0040/213
de căsătorie spaniol ei vor trebui în prealabil să transcrie acest de euro, iar părintele respectiv trebuie să prezinte certificatul 039 855) sau email (adriana.pert@anofm.ro, adrianapert@­
certificat şi să obţină certificatul de căsătorie românesc. său de naştere legalizat cu Apostila de la Haga. Certificatul se yahoo.com). Numărul de telefon la care puteţi apela pentru mai
Notă: Lipsa unuia dintre documentele de mai sus duce la res- traduce în limba română şi se legalizează (de unde rezultă taxa multe informaţii este: 0040/213 039 856
pingerea dosarului. suplimentară de 60 de euro).
 12 Români de succes

Mugur
să leg apariţiile românilor pe privilegiaţi care mai apucă
plan cultural în Europa. Să să dea de ea.
nu mai existe mici „ţigăneli” NC: Mă bucur că-ţi place. Nu
amărâte, ci artă. Noi cântăm e doar o carte, ci primul vo-
Rapsodiile lui Enescu cu 150 lum dintr-o trilogie în lucru.
de oameni pe scenă! Există La ora actuală lucrez la volu-
deja un disc minunat cu fun- mul secund. Fireşte, nu pot să
dal orchestrat, Symphoenix. scriu totul, dar e bine ca tine-
GCS: Pomeneşti de aventuri retul să ştie. Ţelul meu este
nefaste. Ai avut experienţe să încurajez tânăra generaţie
descurajante? să aibă curajul de a avea o
NC: Bineînţeles. Îngrozitoa- şiră a spinării. Să nu se lase
re. Ceea ce înseamnă Phoenix „mânăriţi”, turtiţi şi striviţi de
nu este doar legendă, ci şi o nişte hahalere care nu ştiu să
suită de nenorociri, de riscuri se gândească decât la bani,
asumate, de sacrificii gigan- bani şi iar bani. Arta înseamnă
tice. Lumea nu ştie şi nici nu altceva. Cine face artă cu ade-
trebuie să ştie totul. De aceea vărat, o face din necesitatea
s-au şi pierdut atâţia membri de a comunica. Dacă o faci
pe parcurs. Au trecut peste bine şi dai randament, dacă
40 de artişti prin componenţa se transmite oamenilor şi le
grupului. Patruzeci de oameni place, izvorăşte un feedback.
în cincizeci de ani! Uite, anul Boomerangul se întoarce şi
viitor Phoenix împlineşte atunci vin şi banii. Dar fă-o
cincizeci de ani. Unii au rezis- mai întâi! Fă-o din convinge-
Nicolae (Nicu) Covaci pictor, grafician şi muzician român, tat o jumătate de an, alţii un re! Noi am cântat numai pen-
absolvent al Academiei de Arte Plastice din Timişoara este cu- an sau cinci. Uzura e imensă. tru a cânta. Abia mai târziu au
noscut ca fondator şi lider al celei mai bune formaţii de muzică GCS: Înţeleg că plecarea venit şi banii.
rock din ­România, trupa Phoenix. După interdicţia de a mai din ţară a fost o încercare GCS: Crezi că astăzi se mai
performa cu ­Phoenix pe orice scenă din România socialistă, grea, dar nu ma îndoiesc că poate câştiga prin muzică
a părăsit ţara în anul 1976, revenind incognito, pentru a duce aţi avut de luptat şi înainte, aşa de bine? La început,
la bun sfârşit evadarea spectaculoasă a colegilor din formaţie. sub traumatica orânduire rockul era un curent protes- zis să nu ai un anumit caracter sau fete verzi, cu părul pă-
Considerat ca fiind unul dintre cei mai buni chitarişti rock din comunistă. De ce natură au tatar. Astăzi starurile sunt la pentru a o suporta. dure?
România generaţiei sale, a activat timp de aproape două dece- fost dificultăţile pe care le-au a doua tinereţe, valori recu- Sigur că exită viitor pen- NC: Hai să-ţi dau un exem-
nii în Gemania de Vest ca artist, profesor şi docent universitar. întâmpinat membrii cooptaţi noscute. În Anglia sunt ridi- tru muzica rock, mai ales în plu concret. Am trecut prin
Fidel mottoului păsării Phoenix, menite să renască în repetate pe parcurs? cate le rang de nobil, precum ­România. Dacă te uiţi mai ­Castellon, unde la ora aceea
rânduri din propria cenuşă, Nicu Covaci a menţinut în viaţă NC: N-aş numi-o neapărat o Sir Paul McCartney, Sir Bob atent, în muzica românească trăiau vreo 36 de mii de ro-
legendara formaţie rock, continuând să susţină concerte, în traumă, dar să nu uităm că, de Geldorf sau Sir Elton John. abundă exemplele. Folclorul mâni, raportat la 70 de mii de
componenţe diferite, pe scene din ţară şi din străinătate. Un la un moment dat, noi şi mu- Oare în România există o este rock! De ce? Pentru că spanioli. La ora actuală sunt
detaliu cunoscut doar de publicul avizat: citită în ordine cro- zica noastră am fost complet viziune similară? Ce viitor este o muzică energică şi rit- 200 de mii de români acolo.
nologică, lista realizărilor trupei ­Phoenix posedă mai multe interzişi. Cu toate acestea, am prevezi rockului? mică. Asta înseamnă muzică Ne-am gândit să facem un
repere şi apariţii după, şi nu înainte de plecarea băieţilor din continuat să cântăm, urmăriţi NC: Am avut şi eu plăcerea să rock. O expresie dură, clară, concert în sala de sport, mi-
ţară. Nicu Covaci a compus peste 300 de piese originale. Locu- de poiliţie şi de securitate. primesc o distincţie onorantă, directă. Numai oamenii care zând cu pesimim pe prezenţa
ieşte de aproape 20 de ani pe litoralul spaniol al Mediteranei, GCS: Cu permisiunea ta, aş Insigna de Cavaler din par- simt aşa se pot exprima credi- a circa 30 % din ai noştri. Am
în ­Moraira (Costa Blanca). vrea să fac o mică paranteză, tea Preşedintelui României, bil. Deci, un om cu şira spi- adus două autocare cu duba-
legat de experienţele incre- ­Traian Băsescu. Deşi nu pun nării trebuie să facă rock. De şii din Brăneşti, din Banat,
Gabriela Căluţiu Sonnenberg: reuşit să realizez tot ce mi-am dibile avute de voi în primii preţ pe premii, apreciez acest aceea am început să sintetizez instalaţii, scenă, lumini, tot
Bună ziua, Nicu Covaci. Îţi propus până acum în viaţă. ani după înfiinţare. Am avut gest din partea unui preşedinte muzica românească şi curen- ce e nevoie pentru un specta-
mulţumesc că ai acceptat Ce-i drept, cu mari sacrificii. plăcerea să răsfoiesc cartea de stat, care oricum are timpul tul balcanic. Rar întâlneşti în col colosal. Am făcut inves-
să găzduieşti acest interviu Intenţia mea este să sprijin ta „Phoenix însă eu”, apăru- drămuit. Şi-a luat răgazul de altă muzică atâta putere de tiţii gigantice, m-a sprijinit
şi mă bucur să te regăsesc trupele tinere, care vor să facă tă la editura Nemira într-un a învăţa pe derost „Nebunul comunicare şi de transmitere şi o bancă. În sală am avut
plin de energie, deschis, cu artă pentru artă şi care nu nea- tiraj care s-a epuizat rapid. cu ochii închişi” şi l-a recitat a sentimentelor. doar 300 de fani şi prieteni,
vitalitatea caracteristică, cea părat sunt interesate să câştige M-a captivat aşa de tare încât perfect, fără greşeală. Dealtfel GCS: În ciuda intenţiilor pa- mulţi străini. Afară se bulu-
prin care reuşeşti mereu să-i bani. Sunt foarte mulţi care au n-am mai lăsat-o din mână. am făcut cunoştinţă personal cifiste şi pasiunii pentru fru- ciseră cinci mii de oameni,
electrizezi pe toţi cei care te ceva de spus, care au perso- Amintirea acelor vremuri e cu toţi preşedinţii României mos, înţeleg că nu doar odată care nu îndrăzneau să intre
înconjoară. Eşti unul din cei nalitate. Am găsit câteva for- palpabilă, plină de amănunte de după 1989. Însă la politică aţi fost respinşi şi defăimaţi în sală, pentru că biserica le
mai renumiţi români stabiliţi maţii de genul acesta şi i-am remarcabile, unele familiare, mă pricep mai puţin şi pre- de unele căpetenii religioa- „recomandase” să se ţină de-
în Spania. Spune-mi, pentru sprijinit cât am putut, dar ca- altele cu caracter de revela- fer să nu vreau să dau niciun se, pe motiv că aţi fi păgâni. parte de noi, „păgânii”. Ce să
început, ce anume te-a deter- sele de discuri îi nenorocesc, ţie. E o carte demnă de toată fel de verdict. În general, pe Cine are interes să vadă o spun? Noi cântăm paparude.
minat să te stabileşti aici? îi silesc să facă ce se cere pe lauda. Nu pot decât s-o reco- mine politica mă îngreţoşea- provocare în textele simple, Din păcate, ele sunt precreş-
Nicu Covaci: Sunt mai bine piaţă, să fie vandabili. Rostul mand cititorilor, sau acelor ză. Trebuie să ai, sau mai bine cu fluiere care înmuguresc tine.
de treizeci de ani de când studioului este să-i produc
am vizitat pentru întâia oară şi să-i pun pe piaţă. Mottoul
Spania, dar dorinţa de a ajun- meu este: nu bussines, ci artă!
ge aici a fost generată încă Eu vreau să ajut formaţii tine-
de pe vremea când trăiam în re să nu păţească ce am păţit
România şi ne vizitau for- eu.
maţii de muzică spaniolă GCS: Înţeleg că valorifici şi
ca Los Paraguayos sau Los transmiţi mai departe experi-
­Plateados de Mejico. Când enţa ta personală.
am început să cânt la chitară, NC: Întocmai, pentru că eu
imitam cântecele lor. Cânt şi am fost mereu un om liber.
astăzi Malagueña. Absolvind N-a reuşit nici comunismul
mai târziu Artele Plastice, am să mă îndoaie. De asta are ne-
aprofundat cunoştinţele des- voie un artist. În momentul în
pre cultura spaniolă. M-a fas- care începe să gândească prin
cinat această sinteză arhaică prisma banilor, nu mai este
arabo-latină, care a generat o artist, ci comerciant. Nu mai e
cultură deosebit de interesan- sincer, nu mai transmite. Ro-
tă. lul unui artist este să dea. Nu-
GCS: Din câte observ, ţi-ai mai dacă eşti bun, poţi asta.
amenajat în Spania un stu- Când cântă Gheorghe Zamfir,
diou de sunet foarte bine pus plânge sala, dar şi lui îi curg
la punct. Ce intenţii ai cu el? lacrimile.
NC: Draga mea, intenţia e GCS: Din păcate, studioul e
una, ce se materializează e în Spania...
altceva. Totuşi sper să reu- NC: Aşa este. Sunt necesare
şesc, aşa cum, în general, am investiţii care lipsesc. Aş vrea

de fluier
GCS: Păcat, mare păcat. Stiu
că voi sunteţi inegalabili, iar
toboşarii făgeţeni sunt prac-
tic un cadou ceresc. Cred
totuşi că e o neînţelegere la
mijloc.
NC: Da. Nu e vorba de reli-
gie şi de crez, ci de mentali-
tate. Iar neînţelgerile vin de
la bani. Phoenix este o trupă
care nu unge, nu dă şpagă, nu
se târguieşte şi nici nu jec-
măneşte. Din păcate, menta-
litatea modernă românească
este foarte alunecoasă şi mie
personal îmi provoacă greaţă.
Am un respect enorm pentru
ţiganii care pot face muzi-
că Dumnezeiască, pentru că
sunt talentaţi, chiar geniali.
Dar apucăturile „de afaceri”
ale unora dintre ei dăunează
enorm poporului nostru. Sunt
decis să combat cu toate pu-
terile confuzia care se face
mai nou în străinătate între
poporul români şi conlocui-
torii noştri incorect asimilaţi.
Mi-e silă. Sinti şi rroma sunt
popoare migratoare, care au
trecut şi pe la noi. Rădăcinile
noastre nu sunt la sinti şi rro-
ma!
GCS: Dar înţeleg de la tine
că bate totuşi un vânt priel-
nic din partea altor instituţii
româneşti?
NC: Adevărat, am găsit câ-
teva adrese şi persoane bine
intenţionate: Institutul de
Cultură Românesc, Minis-
terul Culturii. Pentru prima
oară în cincizeci de ani, Mi-
nistrul Culturii mi-a oferit
sprijin pentru proiectul la care
lucrez acum. La fel, Minis-
trul Mediului susţine iniţia-
tiva bazată pe ideea legăturii
noastre vitale cu natura. Ei
bine, aceşti doi Domni sunt
unguri! Nu e un comentariu,
ci doar o constatare. În orice
caz, proiectul este în faza de
finalizare. Pornim de la con-
ceptul de rădăcini, cu scopul
de a reda tineretului român
imaginea reală despre trecutul
său, pentru că momentan şi-a
pierdut rădăcinile. Va fi un
ciclu existenţial, care începe
cu înmormântarea, îngropatul
anului care a trecut, apoi pri-
măvara, toamna, iarna, fiecare
din aceste şase mari perioade
fiind însoţită de muzica, da-
tinile, colindele şi ritmurile
specifice etapei respective.
Punctul culminant, firesc, va
fi nunta, cu tot ce ţine de săr-
bătoarea apogeului. Vom face
o sinteză, vom vorbi pe limba
tinerilor de azi, pentru a pă-
trunde prin ceaţa şi confuzia
generată de bombardamen-
tul actual din mass media. Şi
vom convinge.
GCS: Pomenind de ciclicita-
te, recunosc aici asemănari
cu minunatul vostru album
„Cei ce ne-au dat nume”.
E posibil ca acest proiect să
reprezinte şi pentru tine o în-
toarcere ciclică?
NC: Sigur. De fapt asta-i toa-
tă viaţa noastră. Revenim în
spirala vieţii pe o treaptă mai
înaltă, undeva în dreptul ace-
luiaşi punct, dar pe un nivel
superior. Sau, mă rog, alţii la
un nivel inferior.
GCS: Ai deja planuri con-
crete? Ştii cu cine vei lucra?
Cum vor decurge operaţiuni-
le, concret?
NC: Primul cu care am luat
contact şi care mă va susţine
cu trup şi suflet este Grigore
Leşe. Bineînţeles şi ­Gheorghe
Zamfir, poate şi Mircea
­Florian, care s-a specializat pe
linia electronică. Toţi nume
mari, talente de excepţie, ca-
Români de succes
pacităţi. Vom sintetiza mijloa-
ce de expresie. Ne întrebăm
cum să ne exprimăm pentru
a putea comunica. Pentru că
există atâţia oameni foarte
înţelepţi, care nu ştiu să co-
munice. Termenul de finali-
zare a acestui proiect este 10
decembrie, anul acesta. Sper
să se ţină de cuvânt şi Domnii
din Minister.
GCS: Mai ai şi alte proiecte
în pregătire?
NC: Desigur. Mă preocupă
mult istoria poporului nos-
tru. Învăţând istoria artelor,
vrând-nevrând începi să-ţi pui
întrebarea, de ce toţi zeii greci
veneau din nordul ­Balcanilor?
Nu cumva Olimpul era în
Carpaţi? Cea mai veche cul-
tură de pe planetă nu este
Babilonul, ci Dacia. Ştiu asta
din ceea ce am studiat. Acum
6500 de ani, Dacia se întindea
de pe la Stockholm până la
Atena, de la Marea Caspică
până în Elveţia. Să încercăm
să revenim ca popor la po-
ziţia de demnitate a dacilor
reprezentaţi prin sculpturile
din Antichitate! Se poate asta!
Pornind de la legenda ­Mioriţei
şi, implicit, de la filozofia ei
de resemnare împăcată, am
întreprins cercetări. Povestea
aceasta pastorală este legată
de nişte rituri de păstorit care,
de fapt, se întâlnesc în toate
civilizaţiile. Ce nu-mi place
mie la varianta românească
este că oaia îi spune degeaba
ciobanului că-l paşte nenoro-
cirea, pentru că el nu se apără.
Nu poate fi voia Domnului
aşa! Nimeni n-are interes să
vrea răul. Varianta baladei de
la graniţa României cu Serbia
este cu totul alta. Divulg doar
două elemente cheie: apare
pentru prima oară personajul
prietenului de nădejde, câi-
nele, căruia baciul îi spune:
„No, desară ne-om bate!” În
Babilon, la greci, la egipteni
şi la romani, finalul este me-
reu cel tragic. Dar au venit
peste noi celţii şi ne-au dat
varianta bărbătească, de a ne
lua soarta în propriile mâini.
Aceasta este varianta româ-
no-sârbă, cea pe care o vom
prelucra muzical.
GCS: Mesajul mi se pare
foarte potrivit pentru etapa
actuală de grele încercări. Va
funcţiona trezirea?
NC: Nu se poate altfel. Cu
cât mai devreme, cu atât mai
bine. Dar mă tem că pierdem
firul. Vor fi scene: începe cu
Babilonul, grecii, romanii,
egiptenii şi finalizăm cu celţii.
Va fi un spectacol impresio-
nant şi cutremurător, cu titlul
firesc de „Ante-Mioriţa”, adi-
că axat pe ce-a fost înainte, nu
„anti”, cu sens de opus, con-
trar. „Rădăcinile” este proiec-
tul de finalizat pe anul acesta,
iar după aceea, începând de
anul viitor, voi lucra la „Ante-
mioriţa”, cu ocazia împlinirii
celor 50 de ani de Phoenix.
GCS: Sunt convinsă că nu e
uşor să-ţi găseşti timp pen-
tru toate. Ştiu că te dedici cu
trup şi suflet sprijinirii tineri-
lor muzicieni talentaţi, chiar
dacă mijloacele materiale
sunt extrem de zgârcite. Vad
că ai creat în Spania galeria
ta personală de artă, lucrezi
în continuare la tablouri.
Dealtfel ţi-ai creat un renu-
me de artist foarte bun şi în
Germania, în special pentru
acurateţea cu care surprinzi
dinamica şi mişcarea. Tablo-
urile cu peisaje de pe coas-
ta stâncoasă a Mediteranei
imortalizează incredibila
lumină solară, atât de puter-
nică, pe care numai aici am
întâlnit-o. Dar eşti greu de
fixat, mereu într-o continuă
pendulare între România şi
Spania.
NC: În Spania îmi încarc
bateriile. Sigur că mă mişc,
pentru că e nevoie să orga-
nizez eu totul la faţa locului.
Din păcate, în România nu
există spirit organizatoric.
Românii încă se mai ghidea-
ză după cum bate vântul, ca
iarba unduitoare, se apleacă şi
nu păţesc nimic, fire-ar să fie!
Filozofia mioriţei, fatalitatea.
GCS: Concret, dacă cine-
va din Statele Unite, Spania
sau altă ţară ar invita trupa
­Phoenix să vină să cânte,
cum s-ar desfăşura proce-
sul? Ar avea loc concertul cu
adevărat?
NC: Sigur că da! Mă sună, fi-
xează data, spune unde şi eu
mă ocup de toată organizarea,
de transport, de tehnică de tot.
Pentru că nu pot să dau nimic
pe mâna nimănui. Am încer-
13
cat o vreme şi am avut mari Am la ora actuală un text de
dezamăgiri. Putem să ajutăm cântec, care spune ce doresc
formaţii tinere, dar trebu- să transmit fanilor mei, ex-
ie susţinute material, pentru primat în maniera mea. Iată-l!
că interesul ţării este să ne Vi-l dedic:
arătăm cu fruntea sus peste FANILOR MEI; „Cei ce poar-
tot. Nu mai suntem golani. tă un nume“
Lucrez cu profesionişti desă-
vârşiţi, care luptă pentru a-şi
întreţine familiile şi sunt ne- Să nu vă
fie frică!
voiţi să accepte compromisuri
sub demnitatea lor. Să arătăm
lumii ce ştim, să stăm drepţi
şi să ne uităm în ochii lor. Pu-
Să nu vă fie frică
tem spune: „suntem cel puţin
Când soarele apune!
la fel de buni!” Eu nu joc hora
Căci răsări-va iarăşi
nimănui; eu am hora mea!
Şi fără rugăciune.
GCS: Pentru final, care ar fi
Să nu vă fie frică
ideile şi concluziile pe care
Când nori au să se adune,
vrei să le transmiţi?
Când potopi-va ploaia
NC: Ideea de bază este că
Şi bezne au să tune!
suntem un popor care a trecut
prin foarte multe şi a reuşit
Să nu vă fie frică
să ţină steagul sus. Românii
Să spuneţi la prost: prost!
să nu se lase umiliţi, să fim
Face-l să-şi dea seama
mândri, pentru că avem de ce.
Că până aici i-a fost
Să nu se lase călcaţi în picioa-
Căci nu ajuţi nătângul
re. Lozinca mea - imprimată
Lăsându-l să se plimbe;
până şi pe maieurile mele –
Doar când prostia doare-i
este „Găseşte-ţi şira spinării
probabil să se schimbe.
şi-nvaţă să spui NU!” Toţi
suntem oameni. Popoarele se
Să nu vă fie frică
amestecă. Vom sfârşi în viito-
Să ziceţi la hoţi: hoţi!
rul îndepărtat prin a deveni un
Să îi cunoască lumea
popor unic, la nivel planetar.
Şi să-i urască toţi!
În ultimă instanţă e absurd să
Căci mulţi îşi fac azi veacul
pretinzi că un popor ar fi mai
În lumea asta mica-i
breaz decât altul. N-avem de-
va părăsi norocul
cât de câştigat, învăţând unii
Să nu vă fie frică!
de la alţii. Şi dacă facem o
sinteză, s-ar putea să iasă ceva
„Să nu vă fie frică
foarte bun. Fiecare om să por-
Să vă pretindeţi Dreptul!“
nească de la el. Să fie corect,
-Cu glas de vis şi-ambrozie
să fie bun, să se poată uita în
Vorbeşte înţeleptul.
oglindă şi să spună: Bravo! Şi
Dar asta nu se face
să facă bine. În acel moment,
În colţ bătând mătănii;
paradisul va fi aici, pe planeta
Ci alungând cu bâta
aceasta. Graţie educaţiei mele
Hidoasele dihănii.
germane din Banat ştiu că pu-
tem să ne îndreptăm. Nemţii
Şi nu lega cu dracul
au câteva proverbe care m-au
În veci nicio frăţie!
zguduit. Pe ele mi-am axat
Căci de vei trece puntea
filozofia şi toată existenţa.
Nu-i nimeni să te ţie.
Unul dintre ele este: „o bucu-
Iar capul cel plecat
rie împărtăşită este o bucurie
Ce iute taie spada,
dublă”. Imaginează-ţi că toa-
Priviţi-i drept în ochi,
tă omerirea ar practica acest
Să nu le placă prada!
motto! Paradisul nu e în ce-
ruri. Aici pe Pământ îl avem
Cine râde la urmă
deja! Noi suntem orbi, nu-l
E ultimul ce râde...
vedem. Fiecare face rău cât
Se bucură românul
poate şi aşteaptă să fie bine.
De adevăruri crude.
Calitatea umană se impune.
Înţelepciunea noastră
Prin satele din România, încă
Ne-o tragem de la oi,
se mai găseşte.
Ce-ar fi să-ntoarcem placa
Muzica este arta primordială.
Şi să fim lupi şi noi?
Este un fenomen fizic prin
care se pot trezi cele mai te-
Să nu vă fie frică
ribile emoţii, chiar şi fără text.
De cei cu banii gârlă,
Dacă reuşeşti să încarci emo-
Că sunt puţini la număr
ţional piesa, te apuci să-i dai
Şi sunt crescuţi la târlă!
nume, creând cuvintele. Eu,
Căci n-au făcut avere
prin piesele mele mă exprim.
Fără vreo silnicie
În câţiva ani politici
Numiţi democraţie.
Să nu vă fie frică
De cei postaţi pe sus,
Ce-atârnă azi de grindă
Şi mâine vezi că nu-s,
Că e subţire sfoara
Şi mintea lor e mică.
Se scutură iar ţara
Să nu vă fie frică!
Interviu realizat de ­
Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Moraira/Spania
 14
Lăzăroiu, susţinător al schimbării lui Boc de la
Guvern, devine ministru în Cabinetul acestuia
Sebastian Lăzăroiu a ocupat,
din martie 2007 până la 1 mai
2011, poziţia de consilier pre-
zidenţial, la Departamentul de
Planificare şi Analiză Politică
al Administraţiei Prezidenţiale.
La momentul anunţului pri-
vind eliberarea sa din func-
ţie, Sebastian Lăzăroiu pre-
ciza, într-o declaraţie remisă
­MEDIAFAX, că doreşte să se
dedice analizei politice şi că
nu vrea ca analizele sale po-
Internarea peste
­numărul de locuri şi
­depăşirea numărului
de paturi, amendate
cu până la 6.000 lei
Propunerile sunt cuprinse
în proiectul de Hotărâre de
Guvern privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la
normele legale din domeniul
sănătăţii publice.
Potrivit proiectului de act nor-
mativ, constituie contravenţie
şi se sancţionează cu amen-
dă de la 3.000 la 6.000 de lei
depăşirea capacităţii unităţilor
sanitare cu paturi în cazul nu-
mărului persoanelor spitalizate
şi a numărului de paturi în sa-
loane, prevăzute de normele în
vigoare, cu excepţia unor situ-
aţii deosebite.
Aceeaşi amendă va fi dată şi
litice să fie asociate instituţiei
prezidenţiale. „Sunt conştient
că există anumite constrângeri
instituţionale fireşti în formu-
larea publică a unor analize
politice din poziţia de consi-
lier prezidenţial. Nu vreau ca
analizele politice pe care le fac
să fie asociate instituţiei pre-
zidenţiale”, spunea Lăzăroiu,
precizând că a fost o onoare să
lucreze cu preşedintele.
Odată cu numirea sa la Muncă,
în cazul neasigurării, în fiecare
secţie de spitalizare, a spaţii-
lor, circuitelor funcţionale şi a
condiţiilor necesare pentru izo-
larea bolnavilor care reprezin-
tă surse de boli transmisibile,
precum şi a celor cu receptivi-
tate crescută la infecţii.
De asemenea, aceeaşi sancţiu-
ne va fi dată şi în cazul neasi-
gurării în unităţile şi în spaţiile
care acordă asistenţă medicală
şi socială pentru copii a spaţiu-
lui de cazare şi a condiţiilor de
igienă pentru mame însoţitoa-
re, precum şi internarea aces-
tora în număr mai mare decât
cel stabilit prin structura de
România
Lăzăroiu va face parte din Gu-
vernul lui Emil Boc, deşi a fost
de-a lungul timpului un critic
al acestuia şi s-a pronunţat de
mai multe ori în favoarea unui
premier tehnocrat. Cel mai re-
cent, la 16 mai, Sebastian Lă-
zăroiu declara că raţiunea ar
trebui să îl îndemne pe Emil
Boc să lase locul unui tehno-
crat la Guvern, el apreciind că
pentru restructurarea regiilor
este nevoie de „un technocrat,
fără mamă, fără tată”.
Au fost însă şi momente în
care fostul consilier preziden-
ţial l-a lăudat pe prim-ministru.
Astfel, el aprecia la 10 martie
că premierul Emil Boc ar tre-
bui declarat erou pentru că, îm-
preună cu preşedintele Traian
Băsescu, a echilibrat bugetul
într-o perioadă atât de scurtă.
Cum era de aşteptat, Lăzăroiu
a criticat de-a lungul timpului
opoziţia. Totuşi, el a adus cri-
tici şi principalului partid aflat
la guvernare, PDL. Astfel, el
spunea în octombrie 2010 că
întreaga moţiune de cenzură
- respinsă la acel moment în
Parlament - a fost „o cacialma”
paturi aprobată de Ministerul
Sănătăţii.
Proiectul prevede amenzi între
3.000 şi 6.000 de lei şi în ca-
zul neasigurării în spitale, în
condiţiile stabilite prin norme-
le de igienă în vigoare, a unei
rezerve de apă pentru consum
uman care să asigure necesarul
pentru o perioadă de minimum
12 ore. De asemenea, aceeaşi
amendă va fi dată şi pentru spi-
talele care nu asigură funcţio-
narea sistemului de încălzire şi
a sistemului de aer condiţionat,
în vederea asigurării confortu-
lui termic al bolnavilor, potri-
vit nevoilor lor specifice, dar şi
pentru neefectuarea periodică
sau după necesitate a lucrări-
lor de igienizare şi revizuire a
instalaţiilor şi echipamentelor,
precum şi a lucrărilor de recon-
diţionare şi reparare a clădiri-
lor unităţilor sanitare.
La aceeaşi amendă se înca-
drează şi neasigurarea echipa-
mentului de protecţie complet
pentru personalul medico-sani-
Ministerul ­Agriculturii s
­ olicită CE ­soluţii p
­despăgubirea ­producătorilor r­ omâni de castraveţi
Reprezentanţii Ministerului
Agriculturii, Agenţiei de Plăţi
şi Intervenţie pentru Agricul-
tură (APIA), ai Autorităţii
Naţionale Sanitar Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimen-
telor şi ai organizaţiei de pro-
ducători Hortifruct s-au reunit
sâmbătă pentru a evalua pier-
derile producătorilor români
de castraveţi.
„Ne-am reunit să evaluăm
pierderile producătorilor de
castraveţi. Ca urmare a în-
treruperii exporturilor către
a PSD şi că, dacă Victor Ponta
i-ar fi căutat pe trădătorii de la
putere, i-ar fi găsit, dar nu i-a
căutat.
Lăzăroiu a intrat poate cel mai
mult în atenţia presei pentru
postări pe blog în care descria
posibile scenarii electorale cu
personaje de poveste - ­Scufiţa
Roşie, Fetiţa cu chibrituri, Moş
Crăciun sau Capra cu trei iezi -
dar şi din „Războiul stelelor”.
Totodată, Sebastian Lăzăro-
iu este cel care a lansat, în
decembrie 2010, ideea apa-
riţiei în anul 2012, a unei noi
formaţiuni, pe care o numea
­„Albă-ca-zăpada”.
Numele lui a fost vehiculat
în vara anului trecut pentru
şefia TVR. La acel moment,
„­Gândul” scria că Boc i-ar fi
propus această funcţie consili-
erului prezidenţial care însă a
refuzat.
Până să ocupe funcţia de con-
silier în cadrul Administraţi-
ei Prezidenţiale - care l-a şi
adus în atenţia mass-media -
­Lăzăroiu a lucrat ca sociolog.
Sebastian Lăzăroiu este necă-
sătorit şi are un copil.
tar în conformitate cu normele
în vigoare, precum şi neutili-
zarea acestuia, nerespectarea
măsurilor speciale instituite în
situaţii epidemiologice deo-
sebite, neîntocmirea şi neres-
pectarea procedurilor specifice
activităţii de curăţenie, dezin-
fecţie şi sterilizare în unităţile
sanitare, neasigurarea de apă
rece şi caldă distribuite prin
sistem centralizat la obiectele
sanitare amplasate în fiecare
încăpere în care se acordă asis-
tenţă medicală, în spaţiile de
deservire sanitară a bolnavilor
şi în serviciile tehnico-medi-
cale şi gospodăreşti, neasigu-
rarea la nivelul unităţilor sa-
nitare a spaţiilor şi condiţiilor
pentru depozitarea produselor,
ustensilelor, instrumentarului,
lenjeriei, echipamentului de
protecţie, materialelor sanita-
re, medicamentelor, reactivilor
aflate în stoc, conform preve-
derilor în vigoare sau a instruc-
ţiunilor producătorului.
­ entru
Cehia şi Germania, producă-
torii au pierderi de 100.000
de euro pe zi. (...) În urma
evaluărilor estimăm pierderi
de nouă milioane euro pen-
tru următoarele două luni
pentru comerţul intern şi cel
intracomunitar. Analizăm
situaţia şi o vom prezenta
Comisiei Europene care va
stabili modul prin care vom
despăgubi producătorii”,
a declarat sâmbătă agenţiei
­MEDIAFAX, secretarul de
stat în Ministerul Agriculturii
Care sunt cele
mai periculoase
telefoane mobile
şi ce radiaţii emit
Site-ul cnetfrance.fr a realizat o clasificare a telefoanelor mo-
bile în funcţie de radiaţiile pe care acestea le emit. Conform
site-ului, telefoanele mobile inteligente emit radiaţii care pot
avea efecte negative asupra sănătăţii. Aceste radiaţii sunt mă-
surate cu ajutorul debitului de absorbţie specific (indicele DAS
sau SAR).
Indicele DAS se măsoară în Waţi per kilogram. În Uniunea
Europeană, nivelul DAS este de 2 W/kg în medie pentru zece
grame de ţesut, în timp ce pentru Statele Unite, telefoanele vân-
dute trebuie să aibă un nivel DAS sub 1.6 waţi pe kilogram (W /
kg) pentru un total de 1 gram de ţesut. Pentru întreaga expunere
a corpului uman există o limită de 0,08 W / kg în medie pe
întregul corp.
Iată o selecţie cu cele mai vândute telefoane mobile şi nivelul
de radiaţii pe care acestea îl emit:
Telefoanele mobile cu cel mai ridicat indice DAS:
1. Sony Ericsson X10 Mini Pro 1,61 W/kg
2. Sony Ericsson Satio 1,58 W/kg
3. BlackBerry Curve 9300 1,45 W/kg
4. BlackBerry Bold 9780 1,11 W/kg
5. Sony Ericsson Yendo 1,07 W/kg
6. Nokia C6 1,05 W/kg
7. Sony-Ericsson Vivaz 1,04 W/kg
8. Nokia N8 1,02 W/kg
9. BlackBerry Curve 8520 1,02 W/kg
10.Nokia 7230 0,97 W/kg
Telefoanele mobile cu cel mai scăzut indice DAS:
1. Samsung Galaxy S 0,23 W/kg
2. Samsung Galaxy S 2 0,33 W/kg
3. HTC Desire S 0,35 W/kg
4. Sony Ericsson Xperia Play 0,36 W/kg
5. Samsung Nexus S 0,5 W/kg
6. HTC 7 Mozart 0,53 W/kg
7. LG Optimus 2X P990 0,54 W/kg
8. iPhone 4 0,59 W/kg
9. Samsung Wave 2 0,62 W/kg
10. Samsung Player 5 0,63 W/kg
10 bis. HTC HD2 0,63 W/kg
contaminării ar fi fost castra-
veţi provenind din Spania.
Epidemia de gastroenterită
Adrian ­Rădulescu. cauzată de bacteria E.coli,
El a adăugat că vânzările pe care a provocat deja moartea
piaţa internă au scăzut cu 70% a 16 persoane şi a afectat alte
în ultima perioadă, iar cererea 1.400, se propagă în nordul
din partea magazinelor pentru Germaniei.
aprovizionarea cu castraveţi Douăsprezece ţări au anunţat
este în continuă scădere. cazuri de contaminare cu bac-
Această situaţie a apărut în teria E.coli enterohemoragică.
urma anunţului autorităţilor Comisia Europeană a anun-
germane privind o epidemie ţat miercuri seara că a anulat
de gastroenterită cauzată de avertizarea lansată împotriva
castraveţi contaminaţi cu castraveţilor bio spanioli.
bacteria E.coli enterohemo-
ragică. Autorităţile germa- Sursa:
ne au declarat că la originea MEDIAFAX

Pakistanul încearcă să
confirme uciderea unui
­important lider al-Qaida
într-un atac american
Armata pakistaneză încearcă
să confirme informaţii privind
uciderea lui Ilyas Kashmiri,
unul dintre principalii lideri
militari ai reţelei al-Qaida, în
urma unui atac lansat de un
avion american fără pilot în
nordul Pakistanului.
Nouă membri ai grupului lui
Ilyas Kashmiri au fost ucişi
vineri seară, în urma unui atac
lansat de un avion american
fără pilot în zonele tribale din
nord-vestul Pakistanului. Mai
multe surse militare şi mem-
bri ai administraţiei locale
declaraseră anterior că Ilyas
Kashmiri a fost văzut în zonă
în ultimele zile.
Kashmiri este considerat
drept unul dintre cei mai ac-
tivi lideri al-Qaida, fiind im-
plicat în mai multe atentate
sau tentative de atacuri în
Pakistan, India şi în ţările oc-
cidentale. În vârstă de 47 de
ani şi originar din Kashmir, el
este căutat de Statele Unite,
care oferă o recompensă de
5 milioane de dolari pentru
Ştiri externe 15
orice informaţie care duce la
localizarea sa.
„Există bănuieli puternice
potrivit cărora a fost ucis în
atac, dar este imposibil de
confirmat oficial, deoarece
nu putem ajunge la trupurile
neînsufleţite şi chiar şi săte-
nii afirmă că acestea sunt de
nerecunoscut”, a afirmat un
înalt oficial militar pakista-
nez.
„Încă încercăm să confir-
măm”, a adăugat el.

Justiţia sârbă cere autorizaţia de

Compania de securitate in-
formatică Trend Micro a
avertizat vineri că grupuri
de hackeri au încercat să ac-
a-l interoga pe Ratko Mladici, aflat
în custodia TPI
Parchetul sârb pentru crime de
război a solicitat sâmbătă Tri-
bunalului Penal Internaţional
pentru fosta Iugoslavie autori-
zaţia de a-l interoga pe Ratko
Mladici în legătură cu crimele
comise de forţele bosniace îm-
potriva sârbilor.
„Parchetul pentru crime de
război a cerut autorizaţia de
a-l interoga pe Ratko Mladici
în legătură cu crimele comise
de forţele musulmane contro-
late de Naser Oric împotriva
Mai multe ­s ervicii civililor şi prizonierilor sârbi
în estul Bosniei în perioada
de mesagerie aprilie 1992 - iunie 1995”, se
arată într-un comunicat oficial
al Parchetului sârb.
Justiţia sârbă precizează că
este intresată de evenimente
care nu au fost incluse în ac-
tul de acuzare al TPI împotriva
lui Naser Oric, fost coman-
dant al forţelor bosniace de la
­Srebreniţa. „Este vorba despre
evenimente care s-au produs
între Zvornik şi Skelani, în
apropiere de ­Srebreniţa şi în
localităţile Fakovici, Hajvaz,
Zalazje, Ilino Brdo, Crni Vrh,
Sekovici, Bratunac, Kravica,
Kragljivade, Konjevic Polje,
Glogovo Polje”, precizează
comunicatul citat.
Naser Oric, condamnat în pri-
mă instanţă în 2006 la doi ani
de închisoare pentru că nu a
împiedicat crimele comise îm-
potriva sârbilor, a fost achitat
de TPI în apel, la 3 iulie 2008.
Ratko Mladici, arestat la 26
mai în Serbia, după ce a fost
urmărit timp de 16 ani, şi
transferat marţi la Haga, este
acuzat pentru rolul jucat în
masacrul de la Srebreniţa, din
iulie 1995, în urma căruia au
fost executaţi aproape 8.000
de musulmani, şi pentru ase-
diul de la Sarajevo.

ceseze ilegal şi serviciile de
mesagerie electronică de la
­Microsoft şi Yahoo, în afara
celor de la Google.
Agenţii federali anchetează
deja o campanie de spionaj
care a vizat serviciul de me-
sagerie Gmail de la ­Google,
însă Trend Micro susţine că şi
serviciile Hotmail (­Microsoft)
şi Yahoo! sunt vizate în egală
măsură.
„Deşi atacurile par să fi fost
lansate separat, ele prezintă
similitudini importante”, a
afirmat Nart Villeneuve, ex-
pert la Trend Micro.
Google a anunţat miercuri că
mai multe conturi Gmail ale
unor oficiali americani, disi-
denţi chinezi, comandanţi mi-
litari şi ziarişti au fost atacate,
cel mai probabil din China.
În afara supravegherii contu-
rilor de email, autorii atacuri-
lor par să încerce să verifice
şi computerele vizate, pentru
a stabili ce tipuri de programe
folosesc. „Odată ce hackerii
ştiu ce programe sunt insta-
late pe computer, inclusiv ce
protecţie antivirus foloseş-
­e lectronică, vizate de
atacuri similare celor
lansate asupra Gmail
te acesta, pot declanşa un
atac precis asupra oricărui
software vulnerabil”, a adă-
ugat ­Villeneuve, apreciind că
„astfel de atacuri au şanse
reale de succes”.
Conform Wall Street ­Journal,
adresele personale ale mai
multor membri ai adminis-
traţiei americane, inclusiv ale
unor membri ai personalului
Casei Albe, au fost vizate de
atacuri.
Secretarul de Stat american,
Hillary Clinton, a avertizat joi
că guvernul de la ­Washington
tratează cu seriozitate acuza-
ţiile formulate de Google, pe
care le consideră „foarte gra-
ve”, însă autorităţile chineze
au negat orice responsabilitate
pentru atacurile i­nformatice.
Germania nu are în v ­ edere
­despăgubiri ­pentru ­producătorii
de legume e ­ uropeni
Germania nu intenţionează
să-i despăgubească pe pro-
ducătorii de legume europeni
afectaţi de declaraţiile privind
originea spaniolă a epidemi-
ei de E.coli care a provocat
moartea a 19 persoane în
­Europa, a declarat, sâmbătă,
ambasadorul german la Paris.
„Priviţi dimensiunile catas-
trofei. Mi se pare că este mai
gravă decât pierderile a câţi-
va producători, de altfel nu
numai din ţara dumneavoas-
tră, ci şi de la noi”, a spus
­Reinhard Schafers, într-o
intervenţie la postul de radio
privat Europe 1.
„Nu îmi pot imagina o com-
pensaţie financiară, deoarece
catastrofa este acolo. Trebu-
ia să avertizăm populaţia. În
momentul în care a fost făcut
acest lucru, fusese găsit ceva
la unii castraveţi spanioli. pentru astfel de situaţii”, a
Când ai o informaţie la un adăugat ambasadorul german
moment dat, trebuie să aver- la Paris.
tizezi populaţia”, a afirmat el.
Cel puţin 19 persoane au mu-
rit în Europa în urma contami-
nării cu E.coli, însă autorităţi-
le germane au recunoscut că
îmbolnăvirile nu au fost pro-
vocate de castraveţii importaţi
din Spania. Cu toate acestea,
producătorii de legume din
ţările europene, şi în special
din Spania, au suferit pierderi
financiare considerabile.
Originea bacteriei rămâne ne-
cunoscută sâmbătă, iar produ-
cătorii de legume speră că vor
putea obţine compensaţii.
„Nu Germaniei îi revine
această sarcină. Suntem vic-
time ale unei epidemii şi asta
ne preocupă acum. Există
mecanisme la nivel european
 16
Jeni Chiriac - Psiholog
• Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie
clinică şi psihologia muncii
• Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului
Psihologilor din România, comisia de deontologie
• Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România
Abuzul ­sexual,
între tabu şi
­realitatea crudă
Mulţi dintre noi, odată
ajunşi adulţi, îngropăm în
minţile, sufletele noastre,
crampee de amintiri parcă
voit uitate sau înfăşurate
într-un con de ceaţă, adesea
renegate despre ceva care
adesea ne urmăreşte conşti-
ent sau inconştient, trezind
temeri, reţineri, blocaje,
anxietaţie sau depresii. Abu-
zul, indiferent de forma lui –
fie că vorbim despre un abuz
fizic, emoţional sau sexual,
lasă urme adânci în sufletul
nostru, viciindu-ne perspec-
tiva asupra intimităţii în doi,
increderii în noi sau în cei-
lalţi, etc.
Abuzul sexual începe cu
prima atingere, cu primul
cuvânt care vă pune copilul
într-o situaţie inconfortabilă
din punct de vedere emoţi-
onal-afectiv. Fireşte că, el
poate reacţiona, fireşte că,
el poate lua atitudine, dar
adesea această atitudine este
în inversa proporţionalitate
Sfatul psihologului
cu ascendentul persoanei
iniţiatoare a acestei forme
de abuz. Adesea primul pas
este cel al abuzului emoţio-
nal, când din poziţia avută,
adultul sau copilul mai mare
ca vârstă, se impune sau în-
cepe să “lucreze” în direcţia
slăbirii rezistenţelor sau re-
surselor de opoziţie ale co-
pilului.
Abuzul sexual începe cu
atragerea şi implicarea unui
copil de către o altă persoa-
nă (adult sau minor de o vâr-
stă mai mare şi care are dis-
cernământ) într-o activitate
sexuală împotriva voinţei
copilului. Se consideră abuz
sexual nu doar actul sexual
propriu-zis (indiferent de
modul şi locul în care s-a
produs penetrarea) ci şi po-
vestirea actelor pornografi-
ce, atingerile cu tentă sexu-
ală, exhibiţionismul precum
şi obligarea copilului la vi-
zionarea de materiale cu ca-
racter pornografic.
­ ericolele
P
primei i­ubiri
­pentru
­părinţii cu
adolescenţi
Aminteste-ţi prima dragoste
!? De regulă, în cazul fete-
lor, prima dată când fac sex
este pentru că s-au îndrăgos-
tit.
Revenind la prima dragoste:
poate e un pic peste mână,
dar trebuie să recunoşti că
prima dată când te-ai în-
drăgostit, ai crezut că va fi
pentru totdeauna, mai mult,
te-ai grăbit să încerci să de-
monstrezi tuturor dragostea
ta.
Între 8 şi 18 ani copilul tău
se va îndrăgosti, asemenea
celor mai mulţi părinţi, te vei
grăbi să categoriseşti această
dragoste drept ceva trecător.
Aminteşte-ţi că adolescenţa
este perioada în care se în-
vaţă ce este iubirea! Copi-
lul tău nu îşi imaginează că
prima dată când se va simţi
atras de cineva, nu va fi ne-
apărat marea iubire. Adesea
vor învăţa pe propria piele,
trecând printr-o succesiune
de încercări şi eşecuri până
vor experimenta “o stare de
îndrăgosteală” de mai lungă
Compatibilitatea
­s exuală
Compatibilitatea presupune
şi complicitate, cei doi par-
teneri “muncesc” împreună
pentru “construirea” intimi-
tăţii în doi.
Ce înseamnă a fi complici?
A putea împărtăşi cu celă-
lalt, fără jenă, fanteziile se-
xuale, a ne dezvolta sexuali-
tatea prin celalalt, a ne simţi
împliniţi prin celălalt, a ne
explora şi rafina simţurile,
a ne afişa nudititatea fără re-
ţineri. A te simţi confortabil
unul în apropierea celuilalt,
a te abandona mângâierilor
şi sărutărilor celuilalt.
Respectarea dorinţelor se-
xuale ale partenerului. Ce
înseamnă asta? Supunere,
acceptare fără drept de veto?
Respectarea dorinţelor ce-
luilalt nu este una unidirec-
ţională ci presupune recipro-
durată. Este foarte important va determina pe adolescenţi ricire, ci şi a celuilalt şi vor
ca acest lucru să îi fie suge- să nu facă sex, ci tocmai da- învăţa să dăruiasca, nu doar
rat şi nu impus ca o realitate torită faptului că vor deveni să consume (actul sexual).
inevitabilă. mai selectivi, mai exigenţi O astfel de atitudine se poa-
Copilul tău se va încăpăţâna în alegerea partenerilor şi te regăsi în deciziile luate de
să-ţi dovedească că dragos- mai responsabili în asuma- adolescent când va pune mai
tea lui este cât se poate de rea hotărârilor; fiecare va mult accent pe calitate.
reală. Părinţii ar trebui să încerca nu numai propria fe-
respecte capacitatea copilu-
lui de a iubi. Dacă nu o fac,
pe de o parte vor îndemna
copilul să caute noi modali-
tăţi de a demonstra dragos-
tea sa, iar pe de altă parte
să-l descurajeze şi să-l facă
să-şi pună sub semnul între-
bării capacitatea de a iubi.
Dacă copilul tău îţi spune
“M-am îndrăgostit!”, iar tu
îi raspunzi cu “Nu, nu te-ai
îndrăgostit!”, de fapt îi spui
că nu ar trebui să se îndra-
gostească. Copiii trebuie să
ştie că sentimentele lor sunt
reale şi importante.
Reţine!
Pornind de la această realita-
te a vieţii, nu frica de bolile
cu transmitere sexuală (pen-
tru băiat) sau riscul unei sar-
cini nedorite (pentru fete) îi
citate. Anumite lucruri vin simţim şi pe care ne-o asu-
de la sine, însă este impor- măm fără orgolii şi contabi-
tant să avem delicateţea ne- lităţi. Cine dă mai mult, cine
cesară de a spune lucrurilor dă mai puţin? Care face mai
pe nume şi de a ne împărtăţi multe pentru celălat şi care
şi cele mai ascunse fantezii. mai puţin?
Orgasmul nu este un merit Deci putem spune că, într-o
personal, ci este strict legat relaţie care se doreşte de du-
de dinamica jocului erotic. rată, veşnică, se începe de la
Acest joc este unul care se suflet către trup. Nu se nea-
creează şi recreează între cei gă însă realismul atracţiei
doi, fiecare asumându-şi do- chimice între doi parteneri! fundă bazată pe compatibili-
rinţa şi plăcerea celuilalt. Această atracţie există şi în- tate; întâlnirile de o noapte
Când orgasmul propriu este totdeauna va exista! fiind urmarea unei atracţii
ceva asumat, atunci nu mai Dacă oferi partenerului chimice, nevoii de consu-
este vorba de dăruire ci de a sau partenerei ceea ce îşi mare a energiei sexuale, de
lua ce ne interesează. Orgas- doreşte, vei fi, inevitabil, satisfacere a unui impuls, de
mul devine scop în sine. satisfacut/-ă pentru ca şi ce- trăire a unei placeri de mo-
Crearea unei intimităţi nu lălalt va fi, la rândul lui, dis- ment.
este un lucru usor, presupu- pus să-ţi gratifice interesul Compatilitatea există, de-
ne efort şi dăruire de sine. pentru plăcerea lui. Acest tip pinde doar de noi dacă sun-
Ceea ce ne face “munca” de comunicare şi dăruire se- tem suficienţi de deschişi şi
mai uşoară este dragostea xuală reciprocă sunt cele ce motivaţi ca să o găsim şi în
care ne uneşte şi pe care o fundamentează o relaţie pro- viaţa noastră!

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania
Conform cap.4, secţiunea a
VII-a din „Dreptul Diplo-
matic şi Consular” al repu-
tatului profesor universitar
dr. Ion M. Anghel :
„Activitatea consulară în
rândul cetăţenilor care se
află în respectiva circum-
scripţie consulară reprezin-
tă o manifestare cu multiple
valenţe: administrative, ju-
ridice, de asistenţă (în sen-
sul cel mai larg al cuvântu-
lui), social-politică, etc.
De aceea, consulul trebuie
să cunoască bine colectivul
de cetăţeni; la nevoie, el
trebuie să studieze istoricul
formării acelei colonii, in-
teresându-se de situaţia fie-
cărei persoane în parte, de
condiţiile venirii şi motivele
rămânerii în străinătate, de
pregătirea şi preocupările
profesionale pe care le are,
precum şi de categoria so-
cială din care face parte,
aspiraţiile şi preocupările
profesionale pe care le are.
Consulul trebuie să-i cu-
noască personal, să menţină
raporturi frecvente şi siste-
matice cu fiecare membru,
interesându-se de activita-
tea lui.”
Acest fapt, incontestabil de
altfel şi din anumite punc-
te de vedere total în con-
Stimaţi cititori, aşteptăm să ne scrieţi despre problemele juridice cu care
vă confruntaţi şi pentru care aveţi nevoie de consilierea noastră de spe-
cialitate, pe adresa de e-mail:
redactia@occidentul-romanesc.com
şi vă vom răspunde în cel mai scurt scurt timp. Redacţia
Din drepturile şi obligaţiile c
­ etăţenilor
români într-un stat de reşedinţă
cordanţă atât cu normele
consulare cât şi cu nevoile
conaţionalilor noştrii, tre-
buie să se înscrie totuşi în
contextul general legal insti-
tuţionalizat atât de normele
şi legile naţionale, cât şi de
cele internaţionale, comu-
nitar europene, la care cu
mândrie ne place deseori să
o spunem, că România este
în sfârşit parte.
De fapt, însăşi Constituţia
României stipulează de o
manieră extrem de eloc-
ventă şi fără echivoc faptul
că „dispoziţiile constituţi-
onale privind drepturile şi
libertăţile cetăţenilor vor
fi interpretate şi aplicate
în concordanţă cu Decla-
raţia Universală a Dreptu-
rilor Omului, cu pactele şi
cu celelalte tratate la care
­România este parte. Dacă
există neconcordanţe între
pactele ş tratatele privitoare
la drepturile fundamentale
ale omului, la care România
este parte şi legile interne,
au prioritate reglementările
internaţionale, cu excepţia
cazului în care Constituţia
sau legile interne conţin dis-
poziţii mai favorabile.”
Astfel că, în ciuda exerci-
tării poate în mare măsură
pertinentă, bine venită, bine
intenţionată, necesară sau
suficientă a funcţionarilor
consulari, aceasta trebuie
sa se desfăşoare fără ştirbi-
rea sau lezarea drepturilor
şi libertăţilor individuale ale
cetăţeanului român, cetăţean
care trebuie să se simtă pro-
tejat, asistat şi bine consiliat
la nevoie de către această
autoritate, departe fiind de
teritoriul său naţional, ştiut
fiind faptul că, relaţia consu-
Avocatul răspunde
lară de colaborare cu cetăţe-
nii săi trebuie să ţină seama
de cele două coordonate fun-
damentale:
• atragerea atenţiei cetăţeni-
lor români asupra obligaţiei
pe care o au de a respecta le-
gislaţia statului de reşedinţă,
iar pe de altă parte, să
menţină simţul apartenenţei
la marea colectivitate, păs-
trarea sentimentului naţional
– istorie, tradiţii, aspiraţii
etc. – în calitate de cetăţean
român.
Cam acesta ar putea fi me-
canismul care ar trebui să
regleze relaţiile interactive
dintre instituţia consula-
ră şi publicul său ţintă, în
speţă cetăţeanul român aflat
temporar pe teritoriul unui
alt stat şi în nici un caz ca
acesta din urmă să se simtă
„vânat”, monitorizat, lăsat
în voia hazardului, „vădu-
vit” de orice drepturi sau
libertăţi.
Nicio clipă nu trebuie pier-
dute din vedere drepturile
esenţiale prevăzute în Con-
stituţia României, respectiv
cele statuate de articolele :
• 23 - ce se referă la faptul
că libertatea individuală şi
siguranţa persoanei sunt in-
violabile;
• 25 – în ceea ce priveşte li-
bera circulaţie, care de ase-
menea este un drept garantat
constituţional;
• 26 – referitor la viaţa inti-
mă, familială şi privată, care
consacră dreptul potrivit că-
ruia, persoana fizică poate
dispune de ea însăşi, atâta
timp cât nu încalcă drep-
turile şi libertăţile altora,
ordinea publică sau bunele
moravuri;
• 30 – ce garantează dreptul
la liberă exprimare a gându-
rilor sau opiniilor, prin viu
grai sau prin scris, imagini,
sau alte mijloace de comuni-
care în public.
De altfel, ele sunt în deplină
concordanţă cu cele prevă-
zute şi de către înaltele foruri
europene şi facem referire
aici la Convenţia ­Europeană
a Drepturilor Omului, care
statuează încă de la articolul
1 că „părţile contractante
recunosc oricărei persoa-
ne aflate sub jurisdicţia lor
drepturile şi libertăţile defi-
nite în prezenta convenţie”.
Şi aici drepturile funda-
mentale ale persoanei sunt
extrem de bine conturate şi
punctual considerate, aşa
cum rezultă din textul arti-
colelor următoare:
Art. 8 – ce consacră dreptul
fiecărei persoane la respec-
tarea vieţii sale private, a
domiciliului si a corespon-
denţei personale, mergând
mult mai în concret şi stipu-
lând faptul că, nu este admis
amestecul unei autorităţi pu-
blice în exercitarea acestui
drept decât în măsura în care
acest amestec este prevă-
zut de lege sau este necesar
pentru securitatea naţională,
siguranţa publică, apărarea
ordinii şi prevenirea unor
fapte penale.
Art. 10 – ce relevă foarte
clar faptul că orice persoană
are dreptul la liberă expri-
mare, drept care cuprinde
libertatea de opinie şi li-
bertatea de a comunica sau
primi informaţii ori idei,
fără amestecul autorităţilor
publice şi fără a ţine seamă
de frontiere. Nu în ultimul
rând însă, exercitarea aces-
tor libertăţi poate fi supusă
unor formalităţi sau condiţii
prevăzute de lege, ce consti-
tuie măsuri de securitate na-
ţională, integritate teritorială
sau siguranţă publică, pentru
împiedicarea divulgării de
informaţii confidenţiale sau
pentru garantarea autorităţii
sau imparţialităţii puterii ju-
decătoreşti.
De altfel şi legislaţia spa-
niolă stabileşte o serie de
drepturi şi libertăţi pentru
cetăţenii străini aflaţi pe teri-
toriul Spaniei, aşa cum sunt
ele consacrate în articolele
din Legea Străinilor şi legis-
laţia complementară (Ley de
Extranjeria y la legislacion
complementaria), drepturi,
libertăţi şi obligaţii din care
putem spicui ca fiind de im-
portanţă majoră:
- Dreptul la documente, atât
cele ce provin din ţara de
origine, cât şi cele dobândite
în statul de reşedinţă (docu-
mente de şedere sau cu drept
de muncă );
- Dreptul la libera circu-
laţie pe teritoriul spaniol,
exceptând anumite restric-
ţii prevăzute pentru cazuri
excepţionale de către legea
spaniolă;
- Dreptul la participare pu-
blică, în sensul dreptului de
a vota şi de a fi ales în cadrul
alegerilor municipale;
- Libertatatea de reunire şi
manifestare, după obţinerea
autorizaţiilor din partea or-
ganismelor competente;
- Libertatea de asociere;
- Dreptul la muncă şi asigu-
rări sociale;
- Libertatea de a se afilia la
un sindicat şi dreptul la gre-
vă;
- Dreptul la educaţie şi şco-
larizare gratuită, acces liber
17
la sistemul de învăţământ şi
burse, la fel ca şi populaţia
autohtonă;
- Dreptul la asistenţă sanita-
ră gratuită;
- Dreptul la ajutoare în ma-
terie locativă-locuinţă;
- Dreptul la asigurări şi ser-
vicii sociale pentru cei aflaţi
în dificultate medicală sau
economică;
- Obligaţia cetăţenilor stră-
ini de a fi plătitori de taxe şi
impozite în egală măsură ca
şi cetăţenii statului respec-
tiv;
- Obligaţia tuturor cetăţeni-
lor străini aflaţi pe teritoriul
spaniol de a cunoaşte şi res-
pecta legislaţia în vigoare în
egală măsură ca şi cetăţenii
statului respectiv (principiu
potrivit căruia necunoaş-
terea legii nu exonerează
de răspundere, funcţionând
în egală măsură ca şi în
­România).
Concluzionând, putem spu-
ne că pentru o bună integra-
re, socializare şi beneficiu al
acestui ansamblu de norme
naţionale şi internaţionale ce
statuează şi garantează drep-
turile, libertăţile şi obligaţi-
ile cetăţenilor români peste
hotarele naţionale, acestora
le stau la dispoziţie orga-
nismele diplomatice române
(Consulate, Ambasade), aso-
ciaţii româneşti, birouri de
consultanţă juridice menite
să lămurească sau să solu-
ţioneze o serie de probleme
relaţionate cu dreptul naţi-
onal sau internaţional, mij-
loace de informare în masă
(publicaţii, posturi de radio
sau televiziune cu exprimare
preponderentă în limba ro-
mână).
 18
Dan Luca - Doctor în Relaţii
Internaţionale şi Studii Euro-
pene - Bruxelles
Îmi amintesc, şi acum, despre
apariţia în România a primei
Facultăţi de Studii Europene.
Atunci, în jurul anului 1994,
dacă nu mă înşel, Universita-
tea „Babeş-Bolyai” din Cluj
punea bazele unei structuri
academice, profitând şi de
buna implementare a două
granturi Tempus. Şi, aşa cum
stă bine oricărei inovaţii, în-
trebările au început să apară:
„La ce bun aşa ceva?”, „Ce
diplomă vor lua absolven-
ţii?”, „Cine îi angajează
după absolvire?”.
Timpul a confirmat că pro-
dusul „facultate de studii eu-
ropene” a prins în România,
iar, acum, la mai bine de 15
ani de la momentul Cluj 1994,
avem facultăţi sau mastere în
studii europene aproape în fi-
ecare judeţ din România. Nu
este momentul să analizăm
calitatea acestor instituţii, ci
să lăsăm piaţa să cearnă bunul
de rău.
Există, însă, momente critice
în istoria unei naţii, când anu-
mite decizii trebuie luate pen-
tru a ajuta o corectare a defici-
enţelor. România trăieşte anul
cinci de membru UE cu puţin
entuziasm. Iar, dacă speranţa
moare ultima, permiteţi-mi să
zic că prea puţini mai cred că
UE are puterea de a face feri-
cit românul de rând.
Absolvent român, derută
maximă
Există un paradox greu de
depăşit însă. Avem nevoie de
specialişti pentru a beneficia
de statutul de membru UE şi,
în acelaşi timp, avem mii de
absolvenţi „de studii europe-
ne” în fiecare an.
Absolventul român de studii
europene intră pe o piaţă a
muncii insuficient dezvoltată.
La nivel local există câteva
locuri pe la Primărie sau Pre-
fectură, şi pe la ceva agenţii
descentralizate. La nivel naţi-
onal, câteva locuri pe la Exe-
cutiv şi pe la Parlament. Dacă
ar fi să comparăm cu alte ţări
europene, nu cred că stăm rău
la oferta instituţională pen-
tru experţii comunitari, chiar
dacă mai e loc de îmbunătăţit,
în special la capitolul remu-
nerare. Alte sectoare însă sunt
deficitare în ofertă. Integrarea
României în UE nu este doar
treaba exclusivă a instituţiilor
româneşti, priveşte în egală
măsură sectorul privat, orga-
nizaţiile guvernamentale, pre-
Produsul „facultate
de studii e
­ uropene”,
în România
sa şi alţi jucători într-o piesă
complexă, în care România
are nevoie de resurse.
Piaţa expertului european
din Bruxelles
Aproximativ 100.000 de oa-
meni îşi desfăşoară activita-
tea în Bruxelles-ul european
şi, dintre aceştia, doar 50%
lucrează în instituţiile europe-
ne. Regiunile şi marile oraşe
europeane se regăsesc şi la
Bruxelles - o „aglomeraţie”
de peste 400 de entităţi juridi-
ce, în care lucrează permanent
cel puţin 2.000 de persoane.
Centrele de gândire („think
tank-urile”) au şi ele un rol
deosebit în lumea afacerilor
europene. O statistică recentă
ne arată că avem un număr de
46 de centre de gândire inse-
rate în capitala Europei.
Consultanţii sunt masiv repre-
zentaţi în Bruxelles. Câteva
sute de companii îşi prezin-
tă serviciile celor interesaţi,
oferta fiind diferită ca preţ
sau calitate de la o marcă la
alta. E greu de clasificat fir-
mele de consultanţă. În opinia
mea acestea se grupează în 4
categorii mari: specializate
pe relaţiile cu presa (PR), pe
lobby-ul legislativ (PA), pe
managementul proiectelor
europene şi pe managemen-
tul asociativ. Unele firme din
Bruxelles se pot încadra în
fiecare din cele 4 categorii, al-
tele doar în una sau două.
Într-o lume atât de dinamică e
normal ca şi presa să îşi trimi-
tă reprezentanţii. Bruxelles-ul
este, în opinia experţilor, cel
mai mare pol de presă din
lume, dacă luăm în considera-
re numărul de ziarişti care îşi
desfăşoară activitatea în acest
oraş. În jur de 1.500 sunt acre-
ditaţi la Comisia Europeană,
plus încă pe atâţia care scriu
corespondenţe de presă de la
Bruxelles.
Asociaţiile profesionale (gru-
purile de interese) sunt cheia
în implicarea stakeholderi-
lor din România. Trebuie să
existe un proces de coagu-
lare şi consolidare a acesto-
ra. Dacă la nivel comunitar,
doar în Bruxelles, avem în
jur de 3.000 de federaţii, fie-
care încadrând în staff-ul lor
în medie cinci persoane, în
­România e altă poveste. Sun-
tem o ţară mare, a şaptea pu-
tere politică a UE, nu? În mod
normal, fiecare dintre aceste
federaţii europene au, sau tre-
buie să aibă, un corespondent
în România. Doar dacă 1.000
dintre ele ar activa normal în
România, aşa cum se aşteaptă
Opinii
de la mecanismul comunitar,
cu echipe mici, de 2-3 per-
soane, şi am ajunge la câteva
mii de absolvenţi de studii eu-
ropene care ar găsi un loc de
muncă calibrat pe pregătirea
lor. Şi putem continua extra-
polarea la nivel de sector ne-
guvernamental, unde, hai să
fim serioşi, există câteva zeci
de mărci de calitate şi mii care
se joacă cu aplicaţii europe-
ne fără a înţelege nici măcar
diferenţa dintre Consiliu şi
­Comisia Europeană.
Cine face politica europea-
nă a României?
Integrarea europeană a manent contact cu instituţiile
­României nu se poate face
doar cu 100 de oameni care
formează echipa Reprezen-
tanţei Permanente a ­României
pe lângă UE şi încă vreo sută
în România, frustraţi de sala-
rizările instituţionale româ-
neşti şi suprasolicitaţi în res-
ponsabilităţi.
Cine şi cum face politică eu-
ropeană în România? Este o
întrebare fundamentală a anu-
lui 2011. Dacă nu înţelegem
realitatea, ne vom mărgini
în a propune doar iniţiative
geo-politice la nivel european
(Dunăre, Moldova, Delta
­Dunării), fără a juca pe dosa-
rele tehnice. Şi sunt mii de do-
sare tehnice în care ­România
poate câştiga sau pierde.
Tactica unui Guvern res-
ponsabil
Merg chiar mai departe cu o
sugestie Guvernului actual
sau, dacă nu, celui care va
urma şi va avea timp să as-
culte. Nu neglijaţi Europa
şi transformaţi totul într-un
populism neînţeles! Aveţi un
plan, o strategie, o tactică, dar
stimulaţi – chiar şi printr-un
program guvernamental – ab-
sorbţia absolvenţilor de stu-
dii europene în mecanismul
„României complete”. Clădiţi
armata de specialişti de la pri-
mul om şi nu defilaţi cu pro-
misiuni efemere. Efectul se va
vedea mai repede decât cre-
deţi, transformând România
într-un jucător european, cu
absorbţie imediată a fonduri-
lor comunitare spre beneficiul
întregii populaţii.
• Dan Luca, directorul şi fon-
datorul EurActiv, îşi desfă-
şoară activitatea în Bruxelles
încă din 1997. Este în per-
Copii şi copilărie în
pictura universală
europene, grupurile indus-
triale sectoriale, corporaţii,
sindicate, companii de con- 1 iunie, Ziua Internaţională a fantezia copiilor găsea pre-
sultanţă, organizaţii neguver- Ocrotirii Copilului, poate fi tutindeni obiecte pe care să
namentale, reprezentanţele un bun prilej de a rememora le transforme în subiect sau
regiunilor de dezvoltare şi o temă, e adevărat, nu foarte accesoriu al jocului. Aceasta
think tank-uri. frecventată în istoria picturii, ar fi, poate, intenţia pictoru-
Doctor în Relaţii Internaţi- în comparaţie cu altele: por- lui flamand care imaginează
onale şi Studii Europene, cu tretul care are ca subiect chi- această complexă scenă cu o
specializarea comunicare, pul copilului şi scena de gen risipă de mişcare. Jocuri de
Dan Luca combină activita- legată de obicei de jocurile copii explorează, în epocă, un
tea de afaceri cu cea acade- de copii. În dreptul ultimei se domeniu tematic deloc famili-
mică - predă cursul de „Teh- află înscrisă o capodoperă: Jo- ar picturii, rămânând de altfel
nici de comunicare în UE” în curi de copii de Pieter ­Bruegel printre puţinele tablouri pe
cadrul a două universităţi, din cel Bătrân, ulei pe lemn de această temă.
Bruxelles şi Gorizia (Italia), stejar. Tabloul, pictat în 1560, Mult mai bine reprezentat
şi este autorul a trei cărţi, în se află la ­Kunsthistorisches este portretul, de la imaginea
cadrul cărora vorbeşte despre Museum din Viena. Pentru canonică a Fecioarei cu prun-
România în contextul afaceri- amatorii se statistici, scena cul la adorabilele chipuri de
lor europene şi despre dile- compusă de pictorul flamand, prinţi şi prinţese (infantele,
mele comunicării comunitare. care are drept decor o stradă, meninele lui Velázquez) sau
„România acordă, anual, cuprinde peste 250 de copii la pictura modernă. Repro-
mii de diplome academice în care se joacă cu butoaie, cer- ducem câteva dintre aceste
studii europene şi, totuşi, nu curi de butoaie şi alte obiecte portrete şi scene de gen, unele
avem experţi care să relaţi- devenite jucării în imagina- celebre, altele mai puţin cu-
oneze structurile româneşti ţia celor mici. „Industria” noscute.
cu cele comunitare. Sectorul jucăriilor era mai mult decât Puşa Roth - Radio România
privat românesc deţine chei- precară în epocile vechi, dar Actualităţi
le unei mobilizãri româneşti,
atât de aşteptată de popula-
ţie”, consideră Dan Luca.
Redacţia

Marian Petruţa - Chicago, USA
www.RoUSA.blogspot.com
După 8 ani la Casa Albă timp
în care s-a aflat nu doar în
centru atenţiei naţionale ci şi
în a cele mondiale, mai ales
pentru cele două războaie în
care America a fost implica-
tă, fostul preşedinte american
George W. Bush pare să cam
fi dispărut din viaţa publică.
Foştii preşedinţi
­americani fac
­milioane de dolari
din discursuri
Nu prea mai apare pe la te-
levizor, prin presă, imediat
după uciderea lui Osama bin
Laden a refuzat invitaţia lui
Barack Obama de a îl însoţi în
New York, dând impresia că
s-ar fi pensionat complet. Nu
chiar. Conform purtătorului
sau de cuvânt, David Sherzer,
fostul preşedinte George W.
Bush se pare că ar fi căştigat
de când nu mai este în funcţie
America 19
nu mai puţin de 15 milioane
de dolari. Aceşti bani i-a făcut
din cele aproximativ 140 de
prelegeri şi cuvântări pe care
le-a ţinut cu diferite ocazii, la
evenimente unde a fost invitat
să vorbească. Un calcul sim-
plu arată faptul că în medie un
discurs pe care îl ţine fostul
preşedinte Bush costă peste
100 mii de dolari.
Un alt fost preşedinte ame-
rican care a câştigat sume
substanţiale din discursuri
este Bill Clinton. Conform
Washington Post doar în pri-
mii şase ani după ce a părăsit
Biroul Oval, Clinton a adunat talizat aproximativ 12 milioa- urma a două discursuri ţinute Jimmy Carter, Ronald Regan
aproape 40 de milioane de ne de dolari. Acestea au fost în Canada acesta a câştigat sau George Bush Sr. se numă-
dolari din discursuri. De men- plătite însa rapid în următorii aproape o jumătate de milli- ră printre ceilalţi foşti preşe-
ţionat însă faptul Bill Clinton ani, Clinton ţinând în 2006 în on de dolari. O altă sursă de dintii americani care după ter-
a părăsit Casa Albă plin de medie câte un discurs pe zi. venit a fost cartea sa autobi- minarea mandatului au făcut
datorii. Scandalul Monica Nu toate discursurile sale au ografică “ My life” pe care a milioane de dolari din discur-
­Lewinsky în care a fost impli- fost plătite, unele din ele fiind promovat-o intens peste tot în surile pe care le-au ţinut, în
cat, cât şi alte cheltuieli acu- facute în mod voluntar pentru lume, Bill Clinton fiind pre- special în afara Statelor Unite.
mulate în timpul mandatului fundaţia care îi poarta nume- zent acum câţiva ani chiar şi
de preşedinte, adunate, au to- le. Doar într-o singură zi. în în România.

Scurt istoric al ­relaţiilor

­diplomatice americano
­române până după cel de-al
II-lea Război Mondial
Primul document diploma-
tic
Prima înţelegere diplomatică
între România şi SUA a fost o
convenţie privind drepturile,
privilegiile şi imunităţile con-
sulare ale diplomaţilor ameri-
cani prezenţi în ţara noastră.
Aceasta a fost semnată pe 17
iunie, 1881 la Bucureşti şi-a
intrat în vigoare pe 13 iunie,
1883.
Primul consul american la
Bucureşti, un ungur
Arhivele Departamentului de
Stat al SUA atestă faptul că
primul consul american, de-
legat în ţara noastră datează
din perioada când noi eram
încă sub dominiaţia otomană.
În 1858, Statele Unite au tri-
mis primul lor consul, Henry
Romertze, în oraşul Galaţi
pentru a asista transporturile
navale.
Louis J. Czapkay, maghiar de
origine şi resident în Califor-
nia, a fost primul diplomat
american delegat să reprezinte
interesele SUA la Bucureşti,
pe 20 iunie, 1867. Acesta a
servit în acestă funcţie până
în februarie 1869. Succeso-
rul său Benjamin Franklin
Peixotto, a fost numit pe 29
iunie, 1870 ca şi o îngrijorare
a Statelor Unite cu privire la
situaţia evreilor din România.
Acestora le era refuzată cetă-
ţenia si erau supuşi la diferite
persecuţii. Peixotto era avo-
cat de profesie în oraşul ca-
lifornian San Francisco, fiind
susţinut de către o grupare a
oamenilor de afaceri evrei din
America, Franţa şi Anglia.
Rolul consulului american a
fost nu doar să pledeze în fa-
voarea evreilor din ­România
ci şi să pună bazele unor şcoli
şi societăţi culturale. Manda-
tul sau a durat din 20 februarie
1871, până pe 18 iunie 1876.
SUA recunoaşte indepen-
denţa Regatului României
Pe 11 iunie, 1880 Eugene
Schuyler a fost numit agent
diplomatic şi consul general
SUA la Bucureşti. Acesta
şi-a prezentat acreditarea pe
14 decembrie, 1880. Pe 21
decembrie 1880, a fost avan-
sat şi promovat la statutul de
însărcinat cu afaceri, prezen-
tându-şi acreditarea pe 25
ianuarie 1881. Pe 7 aprilie
1881 Statele Unite recunoş-
teau independenţa României.
Reprezentantul official SUA
la acea vreme, fiind primit
în audienţă la regele Carol,
căruia i-a făcut cunoscut fap-
tul că America recunoştea
regatul românesc. Secretarul
de Stat american de la acea
vreme, James Blaine, dăduse
undă verde acestei recunoaş-
teri şi-a trims pe Schuyler la
Bucureşti, după ce în preala-
bil şi celelalte mari puteri ale
europei recunoscuseră inde-
pendenţa ţării noastre. Pe 16
mai 1881, Schuyler a fost re-
acreditat în funcţie. Schuyler
a fost avansat în grad de
ministru rezident şi consul
general pe 7 iulie 1882, iar
pe 8 septembrie acelaşi an
şi-a prezentat acreditarea.
Totodată el a fost acreditat
şi pentru Grecia şi Serbia,
ulterior mutându-şi rezidenţa
la Atena. A fost rechemat din
funcţie însă, pe 7 septembrie
1884. Din 1885 până la 1905
miniştri americani care răs-
pundeau de ­România, erau
acreditaţi şi pentru Grecia
şi Serbia. Începând cu 1905
aceştia erau staţionaţi pe te-
ritoriul României dar răspun-
deau diplomatic şi de ţările
vecine Bulgaria sau Serbia.
Diplomaţii americani de la
acea vreme aflaţi la noi în
ţară erau John B. Jackson
sau John R. Carter. Peter
­Augustus Jay a fost primul
ministru American desemnat
pe 18 aprilie 1921 să serveas-
că exclusiv România. Acesta
şi-a prezentat acreditarea pe
30 iunie acelaşi an, şi-a ser-
vit în această funcţie până pe
9 mai 1925.
Prima misiune diplomatică
românească în SUA
România şi-a stabilit pri-
ma misiune diplomatică în
­America pe 15 ianuarie 1918
când ministru Constantin
­Angelescu şi-a prezentat acre-
ditarea la Washington DC.
România declară război
Statelor Unite
Relaţiile româno america-
ne s-au deteliorat în 1941
când România alăturându-se
­Germaniei a declarat răz-
boi Statelor Unite pe 14 de-
cembrie 1941. Ambasadorul
Franklin Mott Gunther moare
în ­Bucureşti pe 22 decem-
brie înainte să poată părăsi
ţara. SUA au declarat război
­României şase luni mai tar-
ziu, pe 5 iunie 1942.
Restabilirea relaţiilor diplo-
matice americano-române
Relaţiile dintre cele două
ţări au fost restabilite pe 1
octombrie 1946 când Mihai
Ralea şi-a prezentat acredita-
rea la Washington fiind pri-
mul ministru român acreditat
după cel de-al II-lea Război
­Mondial. Un an mai târziu pe
25 septembrie 1947, Rudolph
E. Schoenfeld şi-a prezen-
tat acreditarea la Bucureşti.
Delegaţia Americană în ţara
noastră a fost ridicată la sta-
tutul de ambasadă pe 1 iunie
1964. Însărcinatul interimar
cu afaceri al SUA în ţara
noastră era John P. Shaw. Pe
4 decembrie 1964 William A.
Crawford, aflat în România în
funcţia de ministru încă din
1962, a fost avansat la gra-
dul de ambasador. Acesta şi-a
prezentat acreditarea pe 24
decembrie 1964.
Tot în 1964 delegaţia româ-
nească din Washington DC
a fost avansată la statutul
de ambasadă, pe 14 august
1964. Ambasadorul român
de la acea vreme era Petre
­Bălăceanu.
 20
IE
N
IU
Rusaliile (din latină rosalia),
cunoscute şi drept Pogorâ-
rea (coborârea) Sfântului
Duh (Sfântului Spirit), sunt
o sărbătoare creştină impor-
tantă, prăznuită întotdeauna
duminica, la 50 de zile după
Paşti. De Rusalii este come-
morată coborârea Sfântului
Duh asupra ucenicilor lui Isus
din ­Nazaret. Potrivit scrieri-
lor Noului Testament (Fapte-
le Apostolilor 2, 1-11) acest
eveniment a avut loc în ziua
rusaliilor evreieşti (Şavuot),
la 50 de zile de la învierea lui
Isus din Nazaret. De aceea
sărbătoarea creştină mai poar-
tă denumirea de ­Cinzecime
(în latină Pentecostes, în
franceză Pentecôte, în ger-
mană Pfingsten, în maghiară
Pünkösd etc.).
Alături de marele eveniment
creştin al naşterii Sfântului
Ioan Botezătorul, românii
mai sărbătoresc şi ­Sânzienele
sau Drăgaica. Se spune că
noaptea de 24 iunie este una
magică. Toate ierburile capă-
tă puteri de leac, neobişnuite.
Ziua este aproape de solstiţiul
de vară, când soarele stă cel
mai mult pe cer. Rusaliile de-
rivă din sărbătoarea romană
­Rosalia, când se puneau tran-
dafiri pe morminte. Dacii au
preluat sărbătoarea şi au con-
tinuat să o celebreze ca pe o
sărbătoare a morţilor, de unde
mai târziu s-a ajuns la pome-
nirea morţilor: Moşii de vară.
Se spune că sufletele celor
morţi se întorc printre cei vii
în Joia Mare şi se întorc îna-
poi de Rusalii, iar atunci tre-
buie să se facă pomeni pentru
Rusaliile şi Sânzienele - între tradiţii
populare şi sărbători religioase
ca sufletele adormiţilor să se
întoarcă în tihnă în locurile
de unde vin. De asemenea,
se face legătura şi cu super-
stiţiile legate de rusalce, zâne
ale apelor, care luau minţile
bărbaţilor. Pentru a se feri de
rusalce, oamenii purtau frun-
ze de pelin. Se mai credea de
asemenea că dacă te speli în
ziua de Rusalii există peri-
colul să mori înecat. Aceste
superstiţii ajunse la rangul de
tradiţii populare se păstrea-
ză în Oltenia şi Muntenia. În
schimb, obiceiurile nopţii de
Sânziene este specific între-
gii ţări şi este încă respectat
la sate.
Apărarea gospodăriei
Sânzienele sunt plante cu flori
galbene-aurii şi plăcut mi-
rositoare. Cresc prin livezi,
păşuni, margini de păduri şi
poieniţe. Însoţite de muzică
şi chiuiturile flăcăilor, fetele
adună „florile de sânziene”
în buchete, fac colane şi îm-
pletesc cununi circulare şi
cruciforme sau le strâng în
bucheţele. Aceste coroniţe
şi buchete sunt aduse în sat,
unde sunt aşezate pe porţi,
uşi, ferestre, pe şuri, pe stu-
pi şi chiar în straturile de le-
gume, în credinţa că ele vor
ocroti casa şi gospodăria de
puterea forţelor malefice,
Tradiţii româneşti
Denumirile populare ale lunii Iunie:
• cireşar, • cireşel, • luna cireşelor
Sfaturi generale:
„Când e zăduf, scuteşte vite-
le, adăpostindu-le la umbră.
Seamănă ridichi de toamnă.
Când iarba e mai în floare, co-
seşte-o. De pătimesc porcii de
grumazi, din cauza căldurii,
dă-le leacuri pentru stomac.
Astfel, este în apotecă pulbe-
rea de Helleborus albus. La
cei mari le dai cât ţine vârful
cuţitului, la cei mici pe jumă-
tate. Sapă viile a doua oară
înainte ori după înflorire. De
umblă furnicile la coşniţe,
aducând totodată noroc, sănă-
tate şi belşug oamenilor, ani-
malelor şi semănăturilor (vor
înflori ca Sânzienele).
Interzis la cusut, spălat şi
măturat
Noaptea, Sânzienele, nişte
fete frumoase care trăiesc ne-
ştiute în păduri şi câmpii, se
prind în horă şi împart rod
bogat holdelor. Ele cântă mi-
nunat şi dau puteri deosebite
florilor şi buruienilor care de-
vin plante de leac pentru toate
bolile. Femeile au cele mai
multe şanse să rămână însăr-
cinate, iar păsările cerului şi
animalele se înmulţesc. Tot
Sânzienele apără semănături-
le de grindină. La ţară, aceas-
închide-le calea, ungând cu
petroleu scândura pe unde se
urcă. Uscă cireşe, vişine şi
strugurei pentru iarnă. Sea-
mănă rapiţă.”
Prevestiri de timp:
• Când fulgeră şi tună mult în
luna iunie, atunci vara are să
fie nouroasă.
• Iunie mai uscat decât umed
umple buţile cu vin.
• Iunie umed şi rece strică în-
treg anul.
• Călătoria furnicilor vesteşte
an bun.
tă zi este respectată cu sfinţe-
nie pentru că, în caz contrar,
zânele se fac surate bune cu
înrăitele Rusalii sau Iele. Se
zice că femeilor care nu ţin
tradiţia li se poceşte gura, însă
nici bărbaţii nu sunt scutiţi de
pedepse îngrozitoare. Dacă
mint, jură strâmb ori fac rău
semenilor la această dată, ei
pot rămâne fără vlagă în oase
sau, după caz, fără vedere.
Sânzienele sunt zâne justiţia-
re, îi apără pe cei slabi şi umi-
liţi, în faţa celor care-i bat-
jocoresc. Oamenii de la ţară
cred că, în această noapte, fe-
tele dansează goale în pădure.
Cel care le vede rămâne mut
pentru totdeauna sau dam-
blageşte. De ­Sânziene sunt
interzise: spălatul, cusutul ori
măturatul. Cine nu respectă
aceste „legi” este în pericol
de a fi fulgerat.
Căsătoria făcută de Sânziene
este cea mai fericită
Noaptea de Sânziene e un
prilej minunat pentru cei care
vor să-şi unească destinele.
Încă din zori, tinerele fete tre-
buie să-şi spele feţele cu rouă,
dar mai ales să fie cuminţi.
Secretul unei căsnicii ferici-
te pentru tot restul vieţii este
tocmai alegerea acestei zile
pentru nuntă. Fetele bune de
măritat culeg flori de sânziene
de pe câmpuri şi apoi împle-
tesc din ele cununiţe pe care
le aruncă peste case. Dacă
acestea se lovesc sau se agaţă
de horn, e semn că nunta se
apropie.
„Du-te, Soare, vino, Lună
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea - floare,
Galbenă, mirositoare,
Fetele să o adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie,
Floare pentru cununie,
Babele să le rostească,
Până-n toamnă să nuntească.”
A doua zi, în zori, cetele de
feciori străbat satele cu flori-
• Omidele multe sunt semn de
vin şi grâu mult.
•Săritul peştilor vesteşte fur-
tună.
• De sunt mulţi bureţi iuţi, iar-
na viitoare are să fie uşoară.
• Prea multă ploaie în iunie
este stricăcioasă viţeilor şi
stupilor.
• Vânt de roadă, vânt de poame.
• Dacă bate în iunie vântul de
miazănoapte, atunci rodeşte
grâu mult.
• Dacă plouă în iunie, va fi
grâu, dar nu va fi mălai.
această zi, se duc la biserică,
cu credinţa că vor fi sfinţite
şi prin aceasta vor fi curăţi-
te de influenţele negative ale
­Rusaliilor, un fel de zâne rele
le de Sânziene la pălărie, în
semn că au văzut cununile de
flori pe hornuri la casele fete-
lor care-i interesează. Ei cân-
tă, chiuie şi strigă:
„Du-te, Lună, vino, Soare,
Că tragem la-nsurătoare,
Cununile neursite,
Zac sub hornuri azvârlite.”
Cea mai cuminte şi frumoasă
fată este aleasă Drăgaică în
cadrul unei ceremonii la care
participă întreaga comunitate.
Ea este împodobită cu spice
de grâu. Alaiul pleacă pe la
casele oamenilor şi fiecare
gospodar primeşte câte un pai
de grâu. Sătenii aşează aceste
mici talismane cât mai sus, pe
grindă sau în şură sperând ca
până acolo să se înalţe grânele
până la toamnă.
Leac de boli
În noaptea de Sânziene, fe-
meile pornesc în plină noapte
spre locuri ştiute numai de ele
pentru a aduna ierburi de leac
şi descântece. Multe din flori-
le şi ierburile care se culeg în
ale pădurilor. Numai astfel, se
zice, vor fi bune de leac.
Sărbătoarea de Sânziene are şi
un caractet funerar.
Tot acum sunt Moşii de
­Sânziene, din ciclul Moşilor
de vară, când se dau de poma-
nă, pentru sufletele celor dis-
păruţi, fructe şi legume. Copiii
sunt stropiţi cu apă pentru a fi
feriţi de boli, iar oamenii sufe-
rinzi de reumatism trebuie să
intre de dimineaţă în râu până
la brău şi aşa să aştepte răsări-
tul. Ei vor privi soarele în apă,
nu pe cer, şi doar aşa, cică, se
vor vindeca. Întreaga natură
este implicată în sărbătoarea
de Sânziene, iar ciocârlia, ca-
re-şi începe cântatul la echi-
nocţiul de primăvară, încetea-
ză să mai cânte după această
dată. Tradiţia spune că verbina
culeasă în noaptea de Sânziene
are efect în farmecele de dra-
goste. De asemenea, florile de
sânziene nu trebuie smulse sau
rupte, ci tăiate dintr-o singură
lovitură cu cuţitul, timp în care
se rostesc versuri speciale.
A consemnat,
Tiberiu ­Grădiştean
Timişoara, Redactor

Pui la cuptor cu tăiţei şi leurdă
O reţetă de pui la cuptor cu
tăiţei şi leurdă din: fileuri de
pui, sare, piper, ulei, ceapă
verde, smântână, vin alb, spa-
ghettini şi leurdă.
Ingrediente:
• 4 fileuri de piept de pui (a
cca 150 g)
• sare
• piper
• 5 linguri ulei
• 2 cepe verzi
• 100 ml vin alb
• 200 g smântână
• 400 g spaghettini
• 1 mână leurdă, tocată
Mod de preparare:
Se încălzeşte cuptorul la
­120°C. Se sărează şi se pipe-
rează carnea; se prăjeşte de
jur-împrejur în 2 linguri de
ulei cca 6 min. Se scoate din
tavă şi se mai coace la cuptor
cca 25 min.
Se taie ceapa rondele şi se că-
Îngheţată de căpşune cu ananas
O reţetă gustoasă de îngheaţa-
tă de căpşune cu ananas din:
zahăr, compot de ananas, friş-
că, căpşune, sos de căpşuni şi
lămâie.
Bucătăria de acasă
leşte într-o lingură de ulei; se
stinge cu vin şi se dă în clocot.
Se adaugă smântână, se ames-
tecă şi se mai dă într-un clo-
cot; se sărează şi se piperează.
Ingrediente:
• 300 g zahăr
• 1 cutie compot (600 g) de
ananas
• 300 ml frişcă lichidă
Borş
­simplu de
legume
O reţetă de borş cu legume
din: cartofi, morcovi, pătrun-
jel, păstârnac, ardei gras, cea-
pă, roşii, bulion, ulei şi borş.
Ingrediente:
• 2 cartofi mari
• 3-4 morcovi
• 1 rădăcină de pătrunjel
• 1 păstârnac
• 1 ardei gras
Se fierb pastele al dente şi
se călesc în 2 linguri ulei; se
adaugă leurda şi se servesc cu
pui şi sos.
• 150 g căpşune
• sos de căpşuni
• 1/2 lămâie
Mod de preparare:
Cu trei ore înainte de prepara-
re, introduci frişca în frigider.
Scurgi ananasul din compot.
Speli şi laşi la scurs căpşune-
le.
Baţi frişca împreună cu 150 g
zahăr, apoi o dai la rece. Tai
ananasul în cubuleţe sau îl pa-
sezi în blender.
Cureţi căpşunele de codiţe şi
le pasezi. Dizolvi zahărul ră-
mas în siropul compotului de
ananas amestecat cu zeama de
lămâie, apoi adaugi piureul de
căpşune şi coaja rasă de lămâ-
ie şi omogenizezi.
Încorporezi în frişcă anana-
sul şi pasta de căpşune. Torni
compoziţia în vase de plastic,
pe care le introduci în conge-
lator, pentru 3 ore.
Asortezi îngheţata cu sos de
căpşuni şi o decorezi cu căp-
şune proaspete.
Reţete trimise de
Mirela Brânduşan,
din Năsăud, Judeţul
Bistriţa Năsăud
21
• 2 cepe
• 2-3 roşii
• 2 linguri cu bulion
• ulei
• borş la pliculeţ
• pătrunjel verde
Mod de preparare
Înăbuşă ceapa şi rădăcinoa-
sele tăiate cubuleţe în două
linguri cu ulei şi puţină apă.
Stinge cu bulion şi lasă un
minut pe foc. Adaugă 2 l de
apă. Lasă la fiert.
Când dă în clocot, adaugă car-
tofii şi ardeiul tăiat cubuleţe.
Spre final, adaugă o lingură
cu ulei şi roşiile decojite şi tă-
iate cubuleţe. Acreşte cu borş
după gust. Mai lasă pe foc ca-
teva minute.
Serveşte cu pătrunjel verde
tocat deasupra.
Timp de preparare: 70 min siropul. Se amestecă siropul
Timp de aşteptare: 24 ore
Ingrediente:
până ce zahărul s-a dizolvat
complet, apoi se toarnă într-o Sirop
• 500 g zmeură sticlă. Se acoperă sticla şi se
• 600 g zahăr
• 2-3 lămâi
pune într-un loc răcoros.
• Când se va consuma, se va ­acidulat de
Preparare: îndepărta mai întâi de la su-
• Se pune zmeura într-o stre-
curătoare şi se spală bine cu
prafaţă dopul format în urma
fermentaţiei. Se poate bea cu zmeură
apă rece. După ce a fost lăsată apă plată sau minerală.
să se scurgă câteva minute,
se pune într-un borcan şi se
zdrobeşte cu mâna. Borcanul
se acoperă cu un tifon şi se
pune la loc rece, pentru a lăsa
sucul să fermenteze circa 48
de ore. După acest interval,
fructele se storc printr-un ti-
fon umed sau printr-o maşină
de stors fructe.
• Peste sucul obţinut, se adau-
gă zahărul şi zeama de la 2-3
lămâi, care va înlesni dizol-
varea zahărului şi va acidula
Calendarul ortodox - iunie 2011
 22
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/­Anglia
Zmeurul în tratamentele na-
turiste
Din experienţele anterioa-
re rezultă că în prevenirea şi
combaterea multor afecţiuni
maladive se folosesc atât fruc-
tele cât şi frunzele, mugurii
şi mlădiţele tinere ale tufelor.
Fructele de zmeur au o com-
poziţie chimică foarte diversă,
ce se corelează cu proprietăţile
terapeutice şi cu acţiunile spe-
cifice în vindecarea diferitelor
boli. De asemenea, aciditatea
totală a fructelor prezintă pro-
prietăţi aperitive, stimulând
secreţia salivei, a sucurilor
gastrice şi intestinale.
Valoarea nutritivă şi terapeu-
tică a fructelor creşte în mod
semnificativ prin ansamblul
vitaminic foarte complex în
care predomină vitamina C,
B1, B2, D, P, PP şi beta-ca-
roten. Pentru păstrarea con-
ţinutului vitaminic trebuie să
se ţină seama de posibilitatea
degradării rapide prin fierbe-
re la temperaturi mai mari de
400°C, în procesul de oxidare
la aer şi la contactul cu vase-
le de cupru utilizate adesea la
transportul, prelucrarea şi de-
pozitarea fructelor. Conţinutul
ridicat de săruri minerale, uşor
asimilabile (K, Ca, P, Mg, Mn,
Fe, Zn, Cu), reprezintă sur-
sa naturală a componentelor
primare, necesare sintezei de
principii active cu acţiuni te-
rapeutice. Aceste săruri mine-
rale (4-5 g la litru suc) consti-
tuie materialul de construcţie
pentru nervi, vase şi sânge şi
au rol de neutralizare a acţiu-
nii dăunătoare a acidului uric,
menţinând alcalinitatea sânge-
lui între limite normale.
Proprietăţile terapeutice ale
fructelor vizează, în primul
rând, afecţiunile interne având
efecte astringente, antibacteri-
ene, antidiareice, antiinflama-
toare, diuretice, depurative,
stomahice, vitaminizante şi
energizante. În afecţiunile ex-
terne acţionează în îngrijirea
pielii prin efecte de regenera-
re, astringente, exfoliante şi de
catifelare.
Siropul de zmeură, remediu
pentru refacerea coardelor
vocale
Zmeurul – Efecte terapeutice
Fructele proaspete sau trans-
formate în sirop se folosesc
în terapia medicală ca remedii
excepţionale în boli ale tubului
digestiv (diaree rebelă, arsuri
gastrice, ulcere gastro-duode-
nale, pancreas), în afecţiunile
pulmonare (tuse, bronşită, sen-
sibilitate la răceală şi răguşea-
lă, febrifug în gripe). Îndulcit
cu miere de albine, siropul are
efecte uimitoare în refacerea
coardelor vocale. La copii se
recomandă în bronşită cronică
şi amigdalite recidivante, iar
la femei în tratamentele pentru
cistită, pielonefrită, dismeno-
ree şi metroragii.
Siropul este un excelent mij-
loc de tratament al bolilor car-
diace cu dureri, în tulburări de
tranzit, afecţiuni oculare (con-
junctivită), astenie şi boli de
piele (eczeme, pustule, răni,
erupţii tegumentare).
Efectele terapeutice de ex-
cepţie ale zmeurului, urmări-
te separat pe organe vegetale
(fructe, frunze, flori, muguri,
lăstari), constituie o motivaţie
de mare perspectivă pentru
înfiinţarea unor plantaţii inten-
sive de zmeur, cu suprafeţe în
creştere an de an.
Moduri de utilizare a fruc-
telor
Fructele sunt foarte mult soli-
citate pentru consum în stare
proaspătă sau prin procesare
industrială şi casnică în diferi-
te forme alimentare, semipre-
parate sau finite, deosebit de
gustoase şi hrănitoare (pastă,
dulceaţă, gem, marmeladă,
peltea, jeleu, şerbet, fructe
congelate şi zaharisite, înghe-
ţată, compoturi, siropuri, vin
aromat, vermut, lichior (zmeu-
rată), sucuri pasteurizate, con-
centrate şi alcoolizate).
Fructele proaspete se consumă
ca desert, cu efect înviorător şi
răcoritor sau ca medicament,
înainte de fiecare masă, câte
200-300 g pe stomacul gol
timp de 12 zile. După ce s-a
consumat porţia de fructe nu
se mănâncă nimic timp de 4
ore, deoarece fructele au efec-
te de încetinire a proceselor
digestive şi de reducere consi-
derabilă a foamei.
Prin prelucrare casnică sau
industrială se prepară siropul,
dulceaţa, jeleul, lichiorul, su-
cul, oţetul aromat şi spuma cu
griş.
Cataplasmele cu frunze de
zmeur vindecă panariţiul
Sub formă de cataplasme se
aplică pe răni, eczeme, pana-
riţiu, abcese, furuncule, sâni
dureroşi înainte de menstre şi
erupţii cutanate datorită pro-
prietăţilor dezinfectante.
Frunzele proaspete se consu-
mă în supe de verdeţuri prin
amestecare cu frunze de mur
şi urzică vie, bănuţei şi patla-
gină.
Florile de zmeur se folosesc
sub formă de infuzii pentru
comprese aplicate pe pleoape
în caz de conjunctivite sau în
tratamente contra tusei şi a ră-
celilor.
Fiind o plantă meliferă, florile
Terapia verde
constituie o importantă sursă
de nectar pentru albine în pre-
pararea mierii şi a altor produ-
se apicole.
Mugurii de zmeur se culeg pri-
măvara devreme, se zdrobesc
şi se conservă în miere de al-
bine. Un alt lot de muguri se
usucă şi se macină fin până la
forma de pulbere din care se
ia câte o linguriţă de 4 ori pe
zi având rol de progesteron
natural şi reglator al activităţii
ovarelor.
Pulberea din muguri, reco-
mandată în timpul menopa-
uzei
Tratamentul cu pulbere din
muguri ţine sub control toate
reacţiile legate de menopauză
(bufeuri şi usturimi în zona
genitală). Femeile care vor să
renunţe la contraversatele an-
ticoncepţionale pot recurge la
tratamentul cu muguri de zme-
ur pentru a preîntâmpina even-
tualele tulburări emoţionale şi
hormonale. După un tratament
de lungă durată se vor încetini
considerabil procesele de îm-
bătrânire, în paralel cu efectele
terapeutice sigure contra chis-
turilor ovariene, fibrom uterin,
noduli mamari şi sindrom pre-
menstrual.
Pe lângă pulberea din muguri
se poate folosi şi tinctura din
muguri, eficientă în trata-
mentele pentru chist ovarian,
fibrom uterin, amenoree, me-
troragii, menoragii, metrite,
iminenţă de avort şi pilozitate
excesivă.
Mlădiţele de zmeur sunt uti-
lizate la prepararea unor me-
dicamente cu o largă aplica-
bilitate în tratarea diferitelor
afecţiuni maladive. Mlădiţele
proaspete se cântăresc şi se in-
troduc într-o sticlă brună pen-
tru macerare timp de 4-5 zile
în alcool de 90 care acoperă
în întregime materialul vege-
tal. Se adaugă un amestec de
apă, glicerină (în raport 1 : 1)
astfel ca solventul (alcool, apă,
glicerină) să fie în cantitate de
20 de ori mai mare decât gre-
utatea mlădiţelor. Se continuă
macerarea încă 3 săptămâni
după care se decantează, cu
stoarcere, se strecoară prin ti-
fon, se lasă în repaus încă 48
de ore şi se strecoară încă o
dată. Tratamentele cu extract
glicero-alcoolic din mlădiţe
au efecte excepţionale contra
bolilor aparatului genital fe-
minin, restabilind echilibrul
ovarian dereglat.
Consumând câte 30-50 pică-
turi, dimineaţa şi seara, luate
cu 7 zile înainte de ciclu şi
în timpul ciclului, extractul
din mlădiţe are bune efecte în
combaterea tulburărilor pre-
menstruale, cu dureri de sâni şi
de abdomen şi cu tensiune ner-
voasă, precum şi în dereglările
de ciclu menstrual (metroragie
funcţională, manoragie, ame-
noree, dismenoree şi pierderi
abundente de sânge).
Extractul din mlădiţe de
zmeur previne îmbătrânirea
precoce la femei
Efecte deosebit de bune se
constată şi în combaterea fi-
bromului uterin, a chisturilor
ovariene, tulburări de meno-
pauză, tulburări de libidou,
frigiditate, iminenţă de avort,
metrite şi vaginite, hipogona-
dism şi tulburări endocrine la
pubertatea fetelor cu pilozitate
excesivă. De asemenea, acţio-
nează în prevenirea îmbătrâni-
rii precoce a femeilor.
Pentru mărirea eficacităţii tra-
tamentului, se recomandă une-
le asocieri ale extractului din
mlădiţe de zmeur cu:
- coacăz negru pentru chist
ovarian;
- coacăz negru, mure şi alun
pentru fibrom uterin;
- rozmarin şi merişor pentru
menopauză cu tulburări şi pen-
tru evitarea îmbătrânirii preco-
ce a femeilor.
Cure lungi cu zmeură stabi-
lizează glicemia la diabetici
Proprietăţile terapeutice sunt
multiple: astringente, anti-
diareice, dezinfectante, ci-
catrizante, antihemoragice,
depurative, uşor diuretice,
sudorifice, neutralizante în
aciditatea gastrică, reglatoare
hormonal şi tonic-răcoritoare.
Efectele medicinale sunt lega-
te de unele afecţiuni digestive
ca: diaree, dizenterie, entero-
colite, pancreatite, congestii
hepatice, spasme gastro-in-
testinale, dereglări ale tranzi-
tului intestinal, hiperaciditate
gastrică, infecţii bucale şi sto-
matite. În plus, favorizează
eliminarea toxinelor şi a coles-
terolului din sânge, intensifică
sudoraţia, îndepărtează senza-
ţia de arşiţă internă, dureri de
cap, răceli, bronşite. În diabe-
tul zaharat sunt indicate cure
de lungă durată pentru stabili-
zarea glicemiei, în amestec cu
frunze de afin şi mur.
Frunzele proaspete sau uscate,
cu gust plăcut şi uşor acrişor,
servesc la prepararea unor
ceaiuri consumate, primăvara
şi toamna, ca aliment zilnic
pentru copii, bătrâni şi persoa-
ne bolnave, mai ales în zilele
reci, când sunt mai frecvente
virozele şi gripele.
Ceaiurile băute seara sub for-
mă de decocturi acţionează în
afecţiuni renale şi genitale, în
reglarea ciclului menstrual du-
reros sau în hemoragii uterine
abundente.
În uz extern se foloseşte sub
formă de gargară ca infuzie
concentrată sau decoct contra
afecţiunilor faringiene, stoma-
tite, laringite, faringite, infla-
maţii ale gâtului, tuse, răceli şi
nevralgii dentare datorită cali-
tăţilor calmante şi emoliente.
Reţete de dulceţuri prepara-
te în casă
Siropul de zmeură se prepa-
ră dintr-un kg de fructe bine
spălate, puse într-un borcan,
unde se zdrobesc cu o lingură
de lemn. Se leagă borcanul la
gură cu un tifon şi se ţine 2-3
zile, amestecându-se zilnic
pentru a nu prinde mucegai.
Sucul lăsat în borcan se tre-
ce prin tifon dublu sau triplu,
udat în prealabil cu apă şi se
stoarce. Se lasă acoperit 24 ore
pentru limpezire şi se trece în
alt vas. La fiecare litru de suc
se adaugă câte 1,25 kg zahăr
şi zeama unei lămâi pentru
conservare şi păstrarea culorii
(sau o aspirină zdrobită la un
litru suc). Totul se trece într-un
vas smălţuit, cu volum dublu
faţă de cantitatea de sirop. Se
amestecă până la dizolvarea
totală a zahărului, se fierbe la
foc mic timp de 30 minute şi
se amestecă continuu până dis-
pare spuma. Siropul fierbinte
se toarnă în sticle sterilizate şi
bine încălzite. După astupare
ermetică, sticlele se acoperă
cu pături până a doua zi şi apoi
se păstrează la loc răcoros.
Dulceaţa de zmeură – fructele
proaspete (1 kg) se spală sub
jet de apă şi se trec într-un vas
de 3-4 litri, în straturi alterna-
tive cu 1 kg zahăr, se adaugă
zeama unei lămâi şi se lasă să
macereze 2-3 ore, după care se
stropeşte cu o lingură de rom.
Se pune la foc mic şi se fier-
be 20-30 minute, îndepărtând
spuma cu o lingură de lemn.
După răcire se trece dulceaţa
în borcane care se închid er-
metic.
Jeleu de zmeură – fructele
coapte se trec prin sită şi se
decantează sucul limpede; se
adaugă o cantitate egală de
zahăr şi se fierbe la foc mic,
amestecând continuu cu o lin-
gură de lemn. Se încearcă dacă
jeleul este bine legat, înmuind
coada unei linguri de lemn în
pastă şi apoi introducând-o
într-un vas cu apă rece; dacă
pe coada lingurii rămâne o
pastă gelatinoasă, jeleul este
fiert suficient, dar dacă se
scurge total în apă înseamnă
că mai trebuie fiert.
Lichiorul de zmeură (zmeu-
rata) – se alege un kg fructe
proaspete, care se torn într-o
damigeană cu 500 g zahăr,
unde se ţin la macerat 5-6 zile
la soare, cu agitare zilnică. Se
adaugă un litru alcool, se în-
chide ermetic şi se lasă la ma-
cerat încă 2-3 săptămâni la loc
răcoros. Apoi se strecoară prin
tifon dublu şi un strat subţire
de vată. În lichiorul strecurat
se adaugă 100 ml rom şi se
toarnă în sticle care se închid
imediat cu dopuri sigure.
Sucul de zmeură se prepară
din 200 g fructe amestecate cu
fragi, afine şi căpşuni, spălate
şi stoarse prin tifon; se îndul-
ceşte cu zahăr după preferinţă
şi se consumă imediat.
Oţetul aromat de zmeură se
obţine din 1,5 kg fructe zdro-
bite şi un litru oţet alb, care se
macerează timp de 10 zile; se
strecoară şi se trece în sticle
bine închise.
Spuma de zmeură cu griş
– se prepară din 75 g fructe
(eventual în amestec cu afine,
căpşuni şi vişine), din care se
stoarce sucul; pulpa stoarsă
se amestecă cu alte 75 g fruc-
te întregi, se fierbe uşor şi se
strecoară. În sucul rezultat se
adaugă treptat 20 g griş şi 15
g zahăr, continuând fierberea
încă 4 minute. Se amestecă
spuma încă 5 minute la rece
şi se adaugă sucul extras din
primul lot de fructe. Spuma
are efecte benefice în gastrite
hiperacide, ulcere, dispepsii
de putrefacţie, hepatită, recto-
colită hemoragică, insuficienţă
cardiacă, hipertensiune, ate-
roscleroză, afecţiuni renale şi
diferite boli infecţioase.
Xilitolul ajută la prevenirea
cariilor
Din fructe coapte se prepară
xilitolul, un îndulcitor natural
folosit în prevenirea şi tratarea
cariilor. Fructele intens colora-
te servesc drept coloranţi natu-
rali, corectiv de culoare şi gust
în diferite produse farmaceuti-
ce, iar în amestec cu strugurii
roşii de viţă-de-vie servesc la
obţinerea unui colorant vio-
let-deschis pentru lână albă şi
borangic.

OFERTE - COLABORARE
< Tânăr de 32 ani din
­Madrid, absolvent de Con-
servator, canto clasic caut un
cor profesional sau să activez
ca solist. De asemenea doresc
să cunosc alţi muzicieni pen-
tru schimb de experienţă sau
pentru a înfiinţă o formaţie în
care să abordăm atât muzică
tradiţională românească cât
şi muzică uşoară şi clasică.
Am experienţă, am cântat la
diverse ocazii şi aştept oferte.
­bogdanpavaroty@yahoo.com
OFERTE ŞI CERERI
DE MUNCĂ
INTERNAŢIONAL MASS
MEDIA, este interesat de per-
soane cu experienţă în urmă-
toarele domenii: IT Software,
IT&C Marketing/ Cercetare
de piaţă, Mass - media, Pu-
blicitate/PR, Vânzări
< Eşti de profesie jurna-
• INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT • INFO SPORT •
S-au întors campionii! Clasamentul ­grupelor
După ce au sărbătorit la
­Londra printre schelete dedin p
dinozauri, catalanii au pe-
­ reliminariile
trecut cu 100.000 de fani pe
­Campionatului
Camp Nou şi apoi la concertul
­Şakirei.
­European - 2012
Noii regi ai Europei au revenit
acasă cu al doilea trofeu sta-
gional, poate cel mai preţios.
După ce au supus „diavolii”
lui Ferguson, „pepitele” lui
Guardiola au sărbătorit cupa
la Muzeul de Istorie a Naturii
din Londra, printre schelete de
dinozaur, admirând un sequo-
ia de 1.300 de ani şi plătind
35.000 de euro pentru inedi-
tul party. În capitala ­Angliei
s-au produs însă şi incidente,
cu peste 130 de răniţi şi 100
de reţinuţi, iar 50.000 de fani
list?
Ai experienţă? Eşti la curent
cu toate evenimentele socio-
politice. Eşti interesat de ce
se întâmplă în jurul tău. Îţi
place să aduni informaţii din
diverse surse, să le verifici şi
să prezinţi subiectele. Îţi place
să fii cu un pas înaintea celor-
lalţi? Îţi place să fii recunos-
cut? Vrei să faci parte dintr-o
echipă dinamică? Vrei ceva
nou şi original? Atunci, locul
tău este alături de noi. CV-ul
însoţit obligatoriu de o foto-
grafie îl poţi trimite la adre-
sa: internationaltrustmedia­­@
rocketmail.com
< Eşti Web Content Writer
/ Editor?
Dacă cunoşti activitatea în
domeniul IT, dacă foloseşti
cele mai noi tehnologii în
crearea de siteuri şi aplicaţii
web, dacă eşti la curent cu
noile tendinţe în web de-
sign, programare web şi seo,
nu ezita şi trimite CV-ul tău
însoţit obligatoriu de o foto-
catalani au petrecut noaptea pe
străzile Barcelonei.
Partea a doua a fiestei s-a de-
rulat în Catalunya. Eroii de
pe Wembley au făcut iar turul
oraşului în două autocare cu
etaj descoperite. Traseul a în-
ceput la World Trade ­Center
şi s-a oprit, după trei ceasuri
şi un sfert, spre ora locală
21:00, pe Camp Nou. Acolo
s-au dezlănţuit Messi, Xavi,
Iniesta, Pique şi ceilalţi cam-
pioni, ce s-au bucurat alături
de suporterii blaugrana. După
încălzirea făcută, s-au mutat în
grup pe Stadionul Olimpic, la
invitaţia lui Pique, pentru cloul
nopţii, concertul Shakirei!
A consemnat,
Ionuţ Cristian Niţu
Mica publicitate
grafie, pe adresa de e-mail:
­i nternationaltrustmedia@
rocketmail.com
<Caut de muncă. Ca măcelar,
am o experienţă de 13 ani.
Şofer B, C, D, E, experienţă
- 2 ani, sau motostivuitorist –
experienţă 1 an. Telefon: 617
613 160
ÎNCHIRIERI
< Închiriez cameră în Úrgel
– Madrid, pentru o persoană
sau două, într-un apartament
liniştit, aproape de liniile de
Metro L6, L5. Telefon : 622
166 266
CUMPĂRĂRI
< Doresc să cumpăr un apar-
tament în Madrid, ­eventual
schimb cu apartament în
România plus diferenţa, sau
preiau contract pentru acei
care nu mai au posibilitatea să
îşi achite ratele. Rog seriozi-
tate. Mai multe informaţii la
telefon: 649 488 865
VÂNZĂRI
< Vând teren 485 mp.
suprafaţă, front stradal 25 m,
intravilan, cu toate utilităţile,
zona BOD, Braşov, România.
Preţ 8000 euro negociabil.
Telefon: 0040 785 857101,
E-mail: ­istrate100@yahoo.
com.
< Teren de vânzare, 650 mp.
zona Avantgarden, Braşov,
România, zonă de case, in-
travilan, utilităţi în apropiere.
Preţ 52 euro/mp negociabil.
Telefon: 0040 745 982410,
E-mail: ­brb_liliana@yahoo.
com.
< Vând garsonieră 24 mp.,
gresie, faianţă, parchet, bloc
izolat, zona Bartolomeu,
Braşov, România. Preţ 22500
euro negociabil. Telefon:
0040 745 982410, E-mail:
­brb_liliana@yahoo.com.
după rezultatele înregistrate în
­partidele disputate vineri şi sâmb­ătă
GRUPA A
1. Germania - 18 puncte
2. Belgia - 11 puncte
3. Turcia - 10 puncte
4. Austria - 7 puncte
5. Kazahstan - 3 puncte
6. Azerbaidjan - 3 puncte
GRUPA B
1. Slovacia 13 puncte
2. Rusia 13 puncte
3. Irlanda 13 puncte
4. Armenia 8 puncte
5. Macedonia 4 puncte
6. Andora 0 puncte
GRUPA C
1. Italia - 16 puncte
2. Slovenia - 11 puncte
3. Serbia - 8 puncte
4. Estonia - 7 puncte
5. Irlanda de Nord - 6 puncte
6. Insulele Feroe - un punct
GRUPA D
1. Franţa - 13 puncte
(6 jocuri)
2. Belarus - 9 puncte
(6 jocuri)
3. România - 8 puncte
(6 jocuri)
4. Albania - 8 puncte
(5 jocuri)
5. Bosnia - 7 puncte
(5 jocuri)
6. Luxemburg - 1 punct
(6 jocuri)
MATRIMONIALE
< Bună, mă numesc ­Ovidiu
am 34 ani şi locuiesc în
­Madrid. Locuiesc de 7 ani in
Spania. Am loc de muncă sta-
bil! Sunt brunet, ochi caprui,
178 cm, 70 kg. Caut să cunosc
o fată pentru prietenie etc.
Dacă vrei sa afli mai multe
despre mine, mă poţi contacta
pe mess, sau îmi poţi lăsa un
mesaj prin e-mail la adresa:
ovidiu_34_2011@yahoo.es.
< Bună! Crezi ca viaţa nu
înseamnă doar muncă? Crezi
ca viaţa e mai uşoara şi mai
frumoasă în doi? Crezi că
mai există bărbaţi pe care te
poţi baza? Sinceri, romantici
şi cu simţul umorului? Dacă
răspunsul tău e DA, nu tre-
buie decât să suni la 692 976
709. Sunt un bărbat de 45 de
ani, locuiesc in Barcelona,
sunt singur şi am nevoie de
tine! Nu ezita, curaj!
GRUPA E
1. Olanda - 18 puncte
2. Suedia - 12 puncte
3. Ungaria - 9 puncte
4. Finlanda - 6 puncte
5. Moldova - 6 puncte
6. San Marino - 0 puncte
GRUPA F
1. Grecia 14 puncte
2. Croaţia 13 puncte
3. Israël 13 puncte
4. Georgia 9 puncte
5. Letonia 4 puncte
6. Malte 0 puncte
23
Cauţi de muncă?
Oferi un loc de
muncă?
Te simţi singur(ă)?
Doreşti să închiri-
ezi, să vinzi sau să
cumperi?
Anunţurile de mică
publicitate sunt
GRATUITE!
Contactează-ne!
E-mail:
redactia@
occidentul-
romanesc.com
Telefon:
642 823 497
(luni-vineri, 11:00–
19:00)
Occidentul Românesc nu îşi
asumă responsabilitatea pentru
conţinutul anunţurilor de la mica
publicitate!
GRUPA G
1. Anglia 11 puncte
2. Muntenegru 11 puncte
3. Bulgaria 5 puncte
4. Elveţia 5 puncte
5. Ţara Galilor 0 puncte
GRUPA H
1. Portugalia 10 puncte
2. Norvegia 10 puncte
3. Danemarca 10 puncte
4. Cipru 2 puncte
5. Islanda 1 punct
 24
Los poetas
­rumanos ­Lucian
Blaga e Ion ­Barbu,
­conmemorados
por la U­ niversidad
de Alcalá de
­Henares
Ileana Bucurenciu y Javier Helgueta
Maratón de juegos infantiles con m
­ otivo
del Día Internacional del Niño en el
­C entro Hispano-Rumano de C ­ oslada
La sesión, titulada “¡Somos
niños!”, se realizó fuera de las
instalaciones del CEPI
Con motivo de la celebración
del Día Internacional del
Niño que varios países cele-
bran el 1 de Junio, el Centro
Hispano-Rumano de Coslada,
gestionado por la Fundación
Iberoamérica Europa, orga-
nizó ayer una tarde dedicada
exclusivamente a sus usuarios
más pequeños.
“¡Somos niños!” fue el nom-
bre de la actividad desarrolla-
da bajo la supervisión de la
De tu interés
El viernes 6 de mayo tuvo
lugar en la Universidad de
Alcalá de Henares un acto en
conmemoración de los poe-
tas rumanos Lucian Blaga e
Ion Barbu por el cincuenta
aniversario de su muerte. La
pretensión de los organiza-
dores, la profesora Ileana
­Bucurenciu, en colaboración
con el filólogo hispánico
Javier Helgueta y patrocin-
ados por Centro de Lenguas
Extranjeras de la UAH, era
acercar la poesía al pueblo
y la literatura rumana tanto
a los ciudadanos españoles
como al grupo filológico de
Alcalá de Henares, por ejem-
plo, con explicación, desde
un punto de vista ontológico,
del poema “Autorretrato” de
Lucian Blaga. La parte más
emotiva fue la lectura de los
poemas en varios idiomas, al
contar con la presencia de pe-
riodista y poeta Emilo Surí, o
del fotógrafo y también poeta
José Javier Martínez Palacín,
así como de varios filólogos
y de hombres de diversas
nacionalidades: rumanos,
españoles, franceses, ingle-
ses, además de un belga y un
iraní; dotando al acto de una
interculturalidad y universali-
dad que siempre debe tener la
poesía en su esencia.
psicóloga del Centro. Durante
toda la tarde, los participan-
tes tuvieron la oportunidad
de mostrar sus dotes como
competidores jugando a va-
rios juegos infantiles, como
“El Mate”, “El Escondite”,
“La Gallinita Ciega” y “El
Pañuelo”, o haciendo carreras
con los pies atados.
Utilizamos las actividades
lúdicas como elemento inte-
grador y una vez más com-
probamos que la infancia no
entiende ni de nacionalidad ni
de origen de los juegos.
Caricias de flautillo…
Nicolae (Nicu) Covaci, pin-
tor, diseñador gráfico y mú-
sico rumano, licenciado en
Bellas Artes por la Academia
de Bellas Artes de la ciudad de
Timisoara, es conocido como
fundador y líder del grupo
Phoenix, el mejor grupo de
música rock de Rumania. En
1976, cuando las autoridades
le prohibieron actuar con su
grupo en cualquier escena-
rio de Rumania socialista, se
fue de su país natal. Volvió
clandestinamente para orga-
nizar una fuga espectacular
de sus compañeros de gru-
po. Considerado uno de los
mejores guitarristas roqueros
de su época, vivió durante
dos décadas en la Republica
Federal de Alemania, donde
fue artista, profesor y docen-
te universitario. Igual que en
la leyenda del pájaro Phoenix
que siempre renace de sus
propias cenizas, Nicu Covaci
mantuvo vivo el legendario
grupo rock, teniendo nume-
rosos conciertos tanto en
­Rumania como en el extran-
jero. Un detalle conocido sólo
por sus seguidores es que,
leída en orden cronológico, la
lista de los éxitos de ­Phoenix
contiene más apariciones des-
pués y no antes de la salida
de los chicos del país. Nicu
Covaci compuso más de 300
Abierto el
plazo de
­presentación
de pelícu-
las a con-
curso para
­mujerDOC
- III Festival
­Internacional
de Cine
­Documental
sobre
­Género
canciones originales. Lleva
casi veinte años viviendo en
la localidad de Moraira de la
Costa Blanca.
Reportera: ¡Buenos días,
Nicu Covaci! Agradezco la
amabilidad de concedernos
esta entrevista y me alegra
mucho verte de nuevo lleno
de energía, abierto, con la
vitalidad que te caracteriza y
con la que siempre fascinas a
todos los que te rodean. Eres
uno de los rumanos más fa-
mosos que viven en España.
Para empezar dime, por favor,
¿qué fue lo que te determinó
elegir este país para residir?
Nicu Covaci: Hacen ya más
de treinta años desde cuando
visité España por primera vez.
Pero el deseo de llegar aquí
nació cuando todavía vivía en
Rumania y recibíamos visitas
de grupos de música española,
como Los Paraguayos o Los
Plateados de Méjico. Cuan-
do empecé a tocar la guitarra
imitaba sus canciones. Aún
toco la Malagueña. Más tarde,
cuando me licencié en Bellas
Artes, aprendí más de la cul-
tura española. Me fascinó esta
mezcla arcaica árabe y latina
de la que resultó una cultura
interesantísima.
(Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Benisa)
El plazo límite de presentación
de los trabajos será el día 30 de
septiembre de 2011.
La tercera edición de
­mujerDOC- FESTIVAL DE
CINE DOCUMENTAL SO-
BRE GÉNERO, organizado
por la ONG Mujeres del Mun-
do, se celebrará en el mes de
marzo de 2012 en la ciudad de
Soria (España).
Los premios de mujerDOC
2012 son:
- Premio Mujer: 2.000 euros (a
este premio optarán las obras
en que la directora-realizadora
sea mujer)
- Premio Mediometraje/Largo-
metraje: 2.000 euros (más de
60 minutos)
- Premio Cortometraje: 1.000
euros (hasta 60 minutos)
Más información, consultar:
www.mujerdoc.es
www.mujeresdelmundo.es