1) Formarea Egiptului antic Egiptul, stat in N Africii, ocupa Valea Nilului de la prima cataract pna la varsarea in Marea Mediterana.

Fsia de teritoriu locuit, lunga de circa 1 000 m si lata de numai 10! "# m, era dependenta de revarsarea periodica a apelor marelui fluviu, care, odata retrasa lasa in urma un ml roditor datorita caruia $erodot a si numit %giptul ,, &n dar al Nilului'.' 1 (rin po)itia sa geografica, %giptul a ramas, comparativ cu alte state ale *rientului antic, un univers inc+is, mai ferit de inva)ii si influente straine, legaturile cu restul oicumenei, facandu!se in partea de , cu Nu-ia, iar in N% prin (eninsula ,inai cu Asia. &n teritoriu atat de intins, pre)enta particularitati locale, care degenerau frecvent in mileneniul . .e.n. in conflicte armate. * data reali)ata unitatea statala, in perioada in care autoritatea centrala era puternica, particularitatile locale se estompau/ in momentul sla-irii acesteia, autonomia provinciei renastea. 0storia %giptului, a cuprins o alternanta a perioadelor de centrali)are, de inflorire economica si culturala pe plan intern si e1pansiune teritoriala pe plan e1tern si a perioadelor de faramitare a unitatii statale, caracteri)ate prin declin economic, frmntari sociale si inva)ii straine. 2ontrolul maselor de apa, necesare irigantiilor si al functionarii sistemului de canale, a fost impus de timpuriu in Valea Nilului, asemenea Mesopotamiei, prin constituirea unor autoritati puternice, capa-ile sa diri3e)e eforturile colective. Aceste centre de putere locala incep, in a doua 3umatate a mileniului . .e.n., sa gravite)e in 3urul a doua nuclee politice4 cel dintai in , %giptului de ,us cu centrul la $ieraconpolis, iar al doilea in N %giptului de 5os, in regatul 6eltei, cu centrul la 7uto. 6upa o apriga lupta pentru +egemonie", intreaga vale a Nilului este unificata su- egida8 %giptului de ,us, victorie atri-uita
1 "

Fragment din caretea4 Mic dictionar al lumii anice,$.2.Matei/%ditura Al-atross. suprematie 8 ocrotire

de traditia faraonului Menes. si datata in 3urul anului 8100 .e.n. 0n timpul 9egatului :impuriu, care inglo-ea)a dinastiile 1 si " ;8100! "<=< .e.n.>, se cristali)ea)a structurile social!politice, administrative si religioase si se conturea)a de3a rolul atotputernic al despotului#. Aceasta perioada formativa poarta numele de ,,%poca :init', dupa orasul!capitala :inis, situat in %giptul de ,us, loc de origine al faraonilor acestor doua dinastii. 0n decursul 9egatului Vec+i, dinastiile 8!< ;"<=<! "1=1 .e.n.>, %giptul cunoaste prima epoca de prosperitate si inflorire culturala. 2apitala regatului este sta-ilita in N, la Memfis, in apropierea 6eltei Nilului. 6in timpul domniei faraonului 63oser ;dinastia a treia> datea)a piramida in trepte de la ,a??ara, prima constructie din piatra taiata din istoria tarii, sim-ol al puterii si maretiei faraonului. (iramidele repre)entantilor dinastiei a .!a !2+eops, 2+efren si M@ erinos! au fost ridicate la Ai)a, asemenea Marelui ,fin1. 0n timpul dinastiilor # si <, fastul si marimea sporita a constructiilor funerare ale aristocratilor ilustrea)a fara ec+ivoc< continua intarire a puterii acestora si accentuarea tendintelor centrifugeB ale no-ilimii locale. ,porirea importantei provinciale, precum si inmultirea framantarilor sociale duc la destramarea autoritatii centrale si a statelor. (rima perioada ;"1<0! "0.0 .e.n.>, este o epoca de recesiune generala si +aos, insotita de foamete, violente, ciocniri sociale, care au dus la decaderea artelor si ar+itecturii. Mentu+otep 00 ;"0<0!"00C .e.n.>, no-il din :e-a, apartinnd dinastiei a 11!a, reuseste sa reunifice statul, inaugurind epoca 9egatului Mi3lociu. 6inastia a 1"!a ;1CC1!1B=< .e.n.> asigura una dintre cele mai prospere si stralucite epoci ale %giptului Antic. 2apitala statului este sta-ilita aproape de oa)a = Faium, la %l D
. #

(rimul fraon al %giptului Faraonului < Fara indoiala B 2are tinde sa se indeparte)e de centru = Eoc cu i)voare de apa si vegetatie intr!un desert nisipos

Eis+t. $otarele tarii sunt impinse in Nu-ia, pana la cataracta a doua a Nilului, iar campaniile lui ,esostris 000 ;1=B=!1=." .e.n.>, cel mai de seama faraon al dinastiei, in (alestina si Fenicia, e1tind autoritatea egipteana in Asia anterioara. Ea inceputul dinastiei a 18!a care inaugurea)a cea de!a doua perioada intermediara ;1B=<! 1#<B .e.n.>, unitatea statala se destrama din nou, iar +icsosii, popor normand originar din Asia, isi e1tind dominatia in secolele 1B!1< .e.n.asupra celei mai mari parti din %gipt/ in ,, Nu-ia isi redo-andeste independenta. 6inastiile locale din :e-a polari)ea)a fortele nationale, care se organi)ea)a, pornind din %giptul de ,us, ducand la i)gonirea +icsosiilor din tara. A+mosis 0 ;1#B0!1#.< .e.n.>, fondatorul dinastiei a 1=!a si totodata faraon al 9egatului Nou ;1#B0!10=# .e.n>, inc+eie victorios ofensa ocupand orasul Avaris ; capitala +icsosilor>. %li-erat de puterea dusmanilor, %giptul cunoaste intre dinastiile 1=!"0 epoca sa de putere si de prosperitate. :ut+mes 000 ;1#0.!1.#0 .e.n.> cel mai vestit faraon al dinastiei a 1=!a, a ramas faimos pentru initierea a 1B campanii in Asia, la capatul carora Asiria, 7a-ilonia si 9egatul $itit sunt nevoite sa plateasca tri-ute. Amenofis 0V ;18BC!18<" .e.n.>, sotul printesei Nefertiti, ramane important in istoria %giptului prin impunerea unei noi religii care il venera pe )eul Aton, suspendand cultul lui Amon. Amenofis paraseste :e-a si construieste la :ell!el!Amarna o noua capital, pe nume A +enaton. 6upa scurt, timp un succesor al sau pe nume :utan +amon ;18<1!18#" .e.n.> revine la cultul lui Amon si la vec+ea resedinta regala de la :e-a. 9amses 00 ;180.!1"8B .e.n>, vestit prin cei <B de ani pe care i!a domnit, a dus %giptul la o mare prosperitate. Ea inceputul sec. 1" .e.n. %giptul se confrunta cu atacuri ale tri-urilor li-iene si a popoarelor marii. Mernepta+ ;1"8B!1""8 .e.n.> si 9amses 000 ;11C=!11<< .e.n.> reusesc prin victorii grele sa salve)e civili)atia egipteana de la distrugere.

&ltima perioada a %giptului este 9egatul :ar)iu ;10=#!#"# .e.n.>. 0n timpul 9egatului :ar)iu, %giptul sufera lovituri puternice4 o inva)ie asiriana reuseste in anul <B1 sa ocupe Memfisul, iar in <<8 armata asiriana distruge :e-a. (sametic 0 ;<<8!<0C .e.n.> i)goneste ultimele garni)oane egiptene si isi e1tinde puterea pana la cataracta. 0ncercarea succesorului Nec+ao 00 de a readuce %giptul pe esic+ierul politic a esuat, iar acesta a fost ucis. 6upa multele lovituri puternice si o suferinta drastica, in anul 88", %giptul a fost ocupat de Ale1andru cel Mare fara lupta. %giptul a devenit provincie romana dupa -atalia dintre Marc Antonius si iu-ita lui 2leopatra ;care nu a stiut sa!si salve)e tronul si nici %giptul> si 2e)ar, rege a 9omei. Mai tar)iu, %giptul a fost ocupat de catre ara-i, devenind parte a lumii islamice.

Nil Me mfis

Marile piramide de la

Gizeh

Nefertiti si Amenofis IV

Amenofis IV

Nefertiti Aton Cezar

Ramses II Cel din mi!loc) ") #iramidele

Cleopatra

(iramidele au fost construite ca morminte funerare pentru faraoni. Nimeni nu mai va)use asa ceva pana atunci si Marea (iramida de la Ai)e+ a devenit una dintre cele sapte minuni ale lumii antice.

Marea #iramida de la Gizeh

$fin%ul de la Gizeh

(iramidele si mumiile ne pot spune multe lucruri interesante despre viata egipteniilor. ,tudierea unei mumii ne a3uta sa intelegem ce fel de -oli si ce fel de alimentatie aveau egiptenii. ,i piramidele ne pot oferi multe informatii interesante, de pilda ce fel de religie aveau egiptenii sau cu privire la arta constructiei. (rimii egipteni isi ingropau morti in gropi facute in desert, iar oamenii saraci au fost ingropati astfel de!a lungul intregii civili)atii egiptene. (rimele morminte regale se numeau Masta&e. Acestea erau 3oase, dreptung+iulare, construite din carami)i, iar camera funerara se afla su- ele. 6ar un arc+itect inteligent pe nume Imhotep a construit un nou tip de mormant pentru un faraon pe nume Djoser. %l a pus mai multe masta-e una peste alta fiecare mai mica decat cea precedenta dand nastere la o forma piramidala in trepte. 6upa aceasta prima piramida toti faraoni au cerut sa fie ingropati in astfel de morminte.

Masta&a #iramida lunii) din 'eotihuac(n

#iramida in trepde din $a))ara

6in cau)a 3efuitorilor de comori un faraon istet care nu voia sa i se fure comorile la moartea sa, a gasit o solutie, acest faraon se numea Tuthmosis I. Mormantul sau a fost construit in piatra, intr! o vale care acum este cunoscuta su- numele de Valea Regilor. Aceasta idee a avut succes, putin timp mai tar)iu toti faraoni si sotiile lor au fost ingropati in aceasta Vale. Valea 9egilor era prote3ata de )eita sarpe Meretseger de aceea nu se mai fura din aceste morminte, din cau)a acestei )eite care a -agat +otii in sperieti. 0nsa reginele nu erau ingropate in Valea 9egilor ci in Valea 9eginelor

Mormantul lui 'utan*hamon

+ inscriptie dintr,un mormant din Valea Reginelor

6esi faraonii nu mai erau ingropati in piramide, forma piramidala a ramas importanta pentru ei. &nii oameni aveau construite piramide in miniatura deasupra mormantului. 6ar piramidele au reaparut in regatul FuG, Nu-ia, o parte a %giptului care a devenit independenta cu circa " B00 de ani in urma. *ameni din FuG au copiat modul de viata al egiptenilor, iar regii au construit piramide care au dainuit pana in )ilele noastre. (iramidele sunt un mister al ar+itecturii. Va puteti imagina ca acele piramide au fost facute fara a3utorul unor masinariiH Atunci cand egiptenii au incercat sa construiasca prima oara o piramida cu fete drepte si nu in trepte, au facut fetele prea a-rupte. Au incercat sa corecte)e aceasta greseala facandu!le putin mai a-rupte la varf, dar asta dadea o forma ciudata. Acest fel de piramida a primit

numele de #iramida inclinata. 6ar pana la urma egipteni au devenit maiestri in construirea unei piramide.

#iramida Inclinata din $nofru-.ahshur) :imp de =00 de ani, aceste piramide s!au inaltat in tot %giptul. (entru a construi o piramida era o munca imensa, dar cu a3utorul fortei umane si a pasiunii umane, egiptenii au reusit sa construiasca piramide in tot %giptul. ,tiati ca egiptenii au construit circa C0 de piramide si aproape toate sunt inca in picioareI (entru construirea unei piramide in primul rand aveai nevoie de foarte multi muncitori. 2onstruirea unei piramide era o trea-a foarte complicata si era nevoie de multa gri3a si atentie in toate etapele constructiei. 2ateodata timpul pentru constructia unei piramide era de "0 de ani sau c+iar mai mult; in unele ca)uri>. ,tiati ca Marea (iramida de la Ai)e+ contine mai mult de " milioane de -locuri de piatraI

Multi oameni credeau din filme sau din desene ca sclavi erau aspru tratati atunci cand construiau piramide sau altceva, acest lucru era si este total gresit, sclavi lucrau de -unavoie si erau c+iar -ine tratati si c+iar erau rasplatiti. (e langa muncitori mai erau multi oameni care le dadea de mancare muncitoriilor si le aduceau piatra de la cariere. Acest efort imens de organi)are a facut %giptul o tara puternica, faimoasa si eficienta.

/n oras din Egiptul antic muncitori care lucrau-femei care a0eau gri!a de casa- copii care se !ucau- toti erau fericiti si lucrau in armonie )

(iramidele nu erau doar niste cladiri minunate, ele erau puternic influientate de religia egipteniilor si erau construite pentru a a3uta regii sa se alature )eiilor. (iramidele aveau mai multe intelesuri, primii regi credeau ca odata trecuti in lumea de dincolo ei se puteau alatura constelatiilor de pe cer. :e1tele scrise pe peretii piramidelor arata cum treptele piramidelor sunt ca niste trepte catre cer , in interiorul camerei funerare din Marea (iramida de la Ai)e+, e1ista doua canale inguste care se indreaptau spre e1terior, cercetatori spun ca aceste

canale indica directia spre constelatiile care sunt importante in religia egipteana. Acum circa . #00 de ani, )eul soare, 9a, a devenit un )eu foarte important. (iramidele repre)entau in aceasta perioada niste rampe uriase sau niste ra)e solare din piatra. ,ufletul regelui urca dupa moarte pe aceste rampe si il intalneau pe 9a pe cer. 2and ne gandim la piramide, ni le imaginam ca niste cladiri in mi3locul desertului, dar lucrurile erau diferite in timpurile stravec+i, langa fiecare piramida se afla un templu unde preoti se rugau pentru mort si aduceau ofrande )eilor. 9eginele sau mem-rii curtii regale erau ingropati in piramide mai mici sau masta-e, in apropiere se aflau preoti si mem-rii din familie care aveau gri3a de mort. ,tiati ca templele erau construite in partea estica a piramidelor, deoarece aceasta era directia rasaritului soarelui si a renastriiI

1) Mumiile (iramidele au fost una dintre lucrurile care au adus faima in %giptul Antic. Al doilea lucru sunt mumiile, care sunt la fel de faimoase si de importante ca piramidele. * mumie este un corp mort care s!a pastrat in timp. 0n mod normal corpurile umane sau animalice se descompun dupa moarte, dar mumiile nu urmau acelasi proces. Mumiile erau importante pentru egipteni deoarece, ei credeau intr!o viata dupa moarte, adica oamenii isi continuau viata intr!o alta lume si aveau nevoie de corp pentru aceasta. 2uvantul ,,mumie' provine din cuvantul ara- pentru -itum ;o su-stanta neagra si lipiceoasa pentru pastrarea mortiilor> care este ,,mumm@a' de aici provine cuvantul ,,mumie.

2um spuneam egiptenii credeau intr!o viata de dupa moarte, sa fi transormat intr!o mumie si sa fi ingropat intr!o piramida nu este sfarsitul vietii, ci inceputul unei mari aventuri. %giptenii isi imaginau un rai condus de catre un )eu pe nume *siris. 9egatul lui *siris era un taram plin cu grau copt si cu mirodeni, acest taram se numea 2ampul de :restie unde oamenii se simteau -ine, mancau, -eau si toti erau fericiti.

+siris si Anu&is 2udecand un faraon + mumie

6ar ca sa a3ungi in acel taram tre-uia mai intai sa treci de niste teste. :re-uia mai intai sa supravietuitsti unei calatorii periculoase prin pasa3ele lumii de dincolo. &n luntras te a3uta sa traverse)i 9aul Morti; apa din acest rau era clocotita >, iar pasa3ele erau pa)ite de niste dragoni iar tu tre-uia s!a ii invigi.

.ragon

6ar cel mai mare test este la sfarsitul calatoriei,inima era pusa pe un cantar cu (ana lui Maat, viata fiecaruia era 3udecata de catre *siris.2ei ale caror inimi sunt mai grele decat pana adevarului ; pana lui Maat> din cau)a pacatelor pe care le!a facut in lumea celor vii erau mancate de catre Ammit; devoratorul de inimi, manca inimile celor rai>, dar cei care erau -uni la suflet puteau sa intre in 2ampul de :restie. 0n timpul vieti egiptenii inventau multe formule magice, aceste formule erau folosite de catre egipteni ca sa se apere in lumea de dincolo. Acum 8 #00 de ani aceste incantatii au fost adunate intr!o carte numita Cartea Mortilor. %giptenii -ogati erau inmormantati cu o -ucata scrisa din aceasta carte pe peretele piramidei ca sa poata trece cu -ine de marele test si de celelalte pericole. 0n dinastia a V!a si a V0!a in 9egatul antic, aceste scrieri din 2artea Mortilor se mai numeau si --'este ale piramidelor34 Viata de apoi al faraoniilor era cu totul alta poveste. Faraonii puternici care erau siguri ca aveau o alta soarta, in loc sa mearga in 2ampul de :restie, ei se transformau in )ei si se inaltau la cer pentru a se alatura celorlalti )ei. ,tiati ca egiptenii aveau sute de mii de )ei si )eite care erau stapani tuturor lucrurilor, de la coptul painii pana la ra)-oaieI

+ &ucata din Cartea Mortilor

Va intre-a!ti cum erau facute mumiile, am sa va spun. %giptenii erau niste maestri in producatia de mumiilor. Acest lucru era foarte important in religia lor. Numarul )ilelor in care egiptenii efectuau mumificarea era timp de 56 de )ile. %i tre-uiau sa re)iste mirosurilor de putrefactie. Ea inceput introduceau prin nas un carlig acesta a3ungea pana in creier, faramitandul si era e1tras pe nas. %tapele pe care le parcurgeau egiptenii in munca lor sunt urmatoarele4 a> ,e facea o gaura in corp prin care se e1trageau toate organele cu e1ceptia inimii. -> Aaura era apoi umpluta cu pan)a si mirodenii, corpul era acoperit cu sare si lasat sa se usuce. c> 6upa 76 de )ile corpul era infasurat cu gri3a in -anda3e de in. (reotii recitau niste vra3i in timp ce corpul era infasurat. d> 6upa ce mumia era terminata se punea o masca desupra fetei -anda3ate, ca sa poata fii recunoscuta persoana moarta. &nele masti erau aproape copii fidele ale trasaturilor celor morti. 0n spatele acestor lucrari erau multi oameni cu domeni diferite,de pilda cei care faceau sicriele, cei care construiau mormintele, iar unii erau anga3ati ca ,, -ocitori', ei tre-uiau sa planga si sa strige la inmormantari pentru a arata cat de mult insemna acea persoana.

Masca funerara a lui 'utan*hamon

Va intre-ati unde era pusa mumia dupa ce era terminataI Am sa va spunH Mumia era pusa in mai multe sicrie iar sicriele erau puse intr!un sarcofag. (rimele sarcofage si sicrie erau facute din lemn dupa aceea s!au descoperit cele din piatra si sarcofagele celor -ogati deseori erau facute din aur masiv. (rimele sicrie aveau o forma dreptung+iulara dar mai tar)iu au luat forma umana.,icriele erau -ogat decorate in interior cat si in e1terior. Mumiile faraonilor, no-ililor, regilor, reginelor erau pastrate in mai multe sicrie care puteau fii confectionate di aur sau argint masiv. ,icriul in care erau amplasate celelalte sicriie se numea sarcofag si era din piatra. Acum .000 de ani aceste sicrie nu erau -ogat decorate ci erau scluptate numai cu o simpla imagine a palatului regal, mai tar)iu au fost descoperite cele -ogat scluptate,de e1emplu cu imagini a . )eite sau imagini din viata persoanei. Acum circa "#00 de ani au devenit la moda sarcofagele in forma de om. 0naintea punerii mumiei in sarcofag se faceau cateva ritualuri importante. Mumia era ingropata si cu propriul te)aur funerar. a> .rumul spre mormant4 sicriul era pus intr!o -arca de lemn cu picioare de sanie care era trasa de -oi. (reotii spuneau niste rugaciuni magice ar)and tamaia. 0ar -arca era urmata de servitorii care duceau te)aurul funerar si de -ocitori. -> #regatirea mortului pentru 0iata de apoi4 cum am spus egiptenii isi continuau viata in 9egatul lui *siris familia il ingropa pe mort cu o multime de lucruri pentru amu)area si divertismentul lor, de e1emplu paturi,+aine, instrumente musicale, 3ocuri etc. c> $er0itorii si mesele festi0e4 Eanga cei morti familia mai ingropa cu ei si figurine infatisand servitori care tre-uiau

d>

sa ai-a gri3a de ei ca in viata pe care a dus!o inainte. 0n perioada 9egatului :ar)iu ei erau ingropati cu 8<# de servitori pentru fiecare )i al anului.,e mai ingropa si mancare. 9udele tre-uiau sa lase in fiecare )i mancare proaspata, dar acest lucru nu se intampla doar cu oca)ia unor sar-atori. .eschiderea gurii4 0nainte ca mumia sa fie inc+isa in camera funerara, un preot oficia un ritual cunoscut sunumele de .eschiderea Gurii. %l atingea oc+ii, urec+iile si gura cu niste amulete sacre, pentru a permite mortului sa vada, sa auda si sa vor-easca in lumea de apoi. %giptenii nu au mumificat numai oameni ci si animale care erau importante in religie. %giptenii au ingropat mii de pisici, -a-uini, crocodile etc. ei credeau ca )eii puteau sa se intrupe)e pe (amant su- forma unor anumite animale. Amon , )eul )eilor, putea sa se intrupe)e intr!un -er-ec, in timp ce un vulture in )-or ar putea fi $orus, )eul cerului,lumii si al -unatatii.

8orus- zeul cerului- lumii si al &unatatii

Animalele erau atat de -ine ingri3ite incat atunci cand mureau ele erau ingropate cu mare alai, iar sicriele lor erau la fel de -ogat decorate ca ale oamenilor. 6ar cel mai faimos si mai important dintre toate animalele era 'aurul Apis. 2ele-rul taur il repre)enta pe )eul (ta+ si uneori si pe *siris, )eul mortii. :aurul Apis era repre)entat intotdeauna in negru cu dungi al-e. :aurul era slu3it de supusi lui (ta+ si ai lui *siris, se credea ca avea puterea de a pre)ice viitorul. Atunci cand murea un taur Apis era ingropat intr!un enorm sicriu din piatra, apoi era ales un nou taur Apis. Acum "#00 de ani egiptenii credeau ca in animale este o parte din )eii de aceea multe animale erau mumificate si duse in cimitire de animale ca sa le faca pe plac )eilor.Astfel milioane de animale au fost mumificate. ,tiati ca in secolul J0J, mii de mumii de pisici au fost gasite si au fost transportate din %gipt in Anglia si in alte tari unde erau macinate si folosite ca si ingrasamantI ,tiati ca in %gipt se faceau fraude si falsuri deoarece mumiile sunt o afacere -una si pot fi vandute pe -ani multiI Acest lucru a e1istat de!a lunul secolelor si oamenii au profitat de pe urma lor. Nici c+iar vec+ile mumii egiptene nu erau intotdeauna ceea ce par. 2and erau cri)e de pasari egiptenii puneau o parte din corpul unei pasari in fiecare mumie restul era umplut cu pene, material, sau ceramica. Acest lucru a devenit atat de comun incat guvernul a tre-uit sa!l inter)ica. 0n %vul Mediu, a inceput un comert cu mumii, incat oamenii credeau ca pul-erea de mumie putea sa vindece tot felul de -oli. :imp de sute de ani oameni credeau ca pul-erea o-tinuta din macinarea mumiilor vindeca tot felul de -oli, incat oameni ing+iteau tot felul de prafuri de)gustatoare pentru a evita dureri de cap sau c+iar oase rupte. 2+iar regele Frantei, Francisc 0 isi punea cate putina pul-ere in vin ca sa!si pastre)e sanatatea. *ameni a3ungeau c+iar sa ucida ca sa poata usca cadavre si sa le macine.

,tiati ca in anul "000, s!a facut o descoperire in (a istan. ,!a descoperit o mumie perfect conservata a unei printese persane. ,e credea ca are "#00 de ani vec+ime si ca era confectionata de faimosii egipteni. ,e credea, pentru ca adevarul era altul, e1pertii si!au dat seama ca mumia era de fapt un fals facut cu doi ani in urma. Mai mult s!a dovedit ca femeia mumificata a fost omorata . Va intre-a!ti cum se facea de)velirea mumiilor si cum erau scanate. Aparatele folosite de specilisti pentru a scana o mumie sunt fotografiile cu ra)e J. Atunci cand e1pertii de)velesc o mumie o fac cu mare gri3a. %c+ipe intregi lucrea)a la o astfel de actiune. ,pecialisti in materiale studia)a -anda3ele, iar altii cauta seminte sau insecte care erau conservate odata cu mumia. 6entistii studia)a dantura care ne dau informatii despre dieta persoanei respective. %1pertii folosesc si un aparat numit Endoscop pentru studierea mumiei. Acesta este compus dintr!un tu- lung si fle1i-il si are la capat o camera foarte mica, el poate fi introdus in corp printr!o desc+i)atura, ca nasul de pilda. %ndoscopul face po)e in interiorul mumiei si poate de asemenea sa ia si mici corpuri din interior pentru a fi studiate. ,unt si alte mi3loace de a afla date despre mumie, de pilda cu a3utorul anali)ari A6N!lui, care se gaseste in fiecare corp c+iar daca este mort. &neori, fragmente din piese de +aine gasite in mormant ne a3uta sa aflam cu ce se im-racau oamenii. (utem afla infatisarea unei personae doar folosind craniul, un sculptor poate sa reconstituie fata. (rima data se foloseste un ac pentru a afla grosimea fetei, apoi se adauga straturi de lut si pornind de la craniu se poate construi forma fetei. &nele mumii au fost ingropate cu portrete astfel reconstituind fata putem vedea cat de e1act erau portretele. ,tudiul mumiilor ne poate a3uta sa aflam -olile de care sufereau egiptenii si tratamentele pe care le urmau.:oate acestea ii a3uta pe cercetatori sa redea modul lor de viata cat mai e1ct.

%1ista si mumii in afara %giptului si c+iar mumii naturale. 2ele mai multe mumii au fost gasite in America de ,ud acum B000 de ani adica cu "000 de ani inaintea egiptenilor.2+iar si in poporul 0nca au fost gasite mumii si in 2+ina antica au fost gasite mumii facute din pietre pretioase si c+iar din aur. Multe mumii au fost gasite in mlastini sau su- g+iata, acestea se numesc mumii naturale. %le se numesc asa fiindca nu erau facute de oameni ci erau ingropate de avalanse sau erau provenite din ra)-oaie. 0n 1C=B ar+eologii au gasit intrarea unui mormant in Valea 9egilor. Acesta fusese descoperit inainte dar a fost umplut de pietris din cau)a inundatiilor si s!a cre)ut ca nu era un mormant important. :otusi ar+eologii au aflat ca era mult mai mare decat se credea. 2unoscut su- numele de 9V:, el adaposteste mormintele fiilor lui 9amses al 00!lea. %l are peste o suta de camere si este cel mai mare mormant in piatra descoperit in %gipt. 0n 1CC8 ar+eologii din %gipt au facut o descoperire uimitoare, atunci cand un magar si!a prins piciorul din greseala in acoperisul unei camere mortuare. ,u- nisip s!a gasit un cimitir imens care continea 10 000 de mumii, unele dintre ele purtand masti acoperite cu fasii de aur. Va tre-ui ani de )ile ca toate mumiile sa fie e1aminate si poate multe dintre ele vor arunca o noua lumina asupra vec+iului %gipt. ,tiati ca desi s!au descoperit multe morminte multe din ele au ramas nedescoperiteI 7) Mormantul Faraonului 'utan*hamon 2el mai cele-ru mormant a fost si este al unui copil care a devenit faraon la numai C ani, si a murit la varsta de 1= ani. (ot sa )ic ca a murit la o varsta frageda, nuI :uan +amon a devenit rege acum 8 8B0 de ani mai e1act la C ani dar din nefericire domnia lui a durat numai 10 ani. Nimeni nu stie e1act cau)ele care au provocat moartea faraonului,

dar unii )ic ca pro-a-il a fost ucis. :anarul faraon a fost mumificat si apoi a fost inmormantat in Valea 9egilor. 8000 de ani au trecut,iar mormantul lui :utan +amon nu a fost pradat de nici un +ot. Alte morminte erau predate c+iar in unele nu s!au mai gasit nici o comoara pentru ca au fost furate. 0n anul 1C"" un ar+eolog -ritanic pe nume $oKard 2arter a facut sapaturi in Valea 9egilor, nu spera sa mai gaseasca nimic nou dar su- pietrisul unui mormant a gasit niste scari care duceau la un -loc de piatra.2o-orand a a3uns la un )id de g+ips care avea sigiliul faraonilor egipteni. %ra mormantul lui :utan +amon. 0mpreuna cu sponsorul sau Eordul 2arnarvon, $oKard 2arter a inlaturat piatra ce -loca intrarea in mormant. A intrat luminandu!si calea cu o lumanare, iar la intre-area daca vede ceva el a raspuns -- .a- lucruri minunate;3 2amera era plina de statui, 3ucarii, care, casete si vase. Aproape toate lucrurile erau din aur. %ra una din comorile cele mai uimitoare care au fost descoperite. ,tiati ca mormantul lui :utan +amon era foarte mic/ ne putem da seama astfel de -ogatiile care se aflau in mormintele mai mari din Valea 9egilorI Va intre-ati cine este $oKard 2arter si Eord 2arnarvon. %i -ine $oKard 2arter era un ar+eolog -ritanic, dar se acupa si cu egiptologia. %l a fost nascut in Eondra, 1=B8!1C8C. 0n anul 1=C" impreuna cu ar+eologul -ritanic Flinders (etrie a facut mai multe descoperiri in :ell et!Amarna. $oKard a cola-orat si cu departamentul de antic+itate al guvernului egiptean. %l a facut mai multe descoperiri care sunt destul de faimoase, de pilda mormantul faraonului :utmosi 0V, mormantul faraonului Amenofis 0 si al reginei $ats+epsut. 6ar cea mai fa-uloasa descoperire a lui $oKard 2arter, a fost in anul 1C"" impreuna cu Eord 2arnarvon, in Valea 9egilor, mormantul faraonului :utan +amon. Eord 2arnarvon sau mai -ine )is Aeorge $er-ert 2arnarvon, a fost un ar+eolog -ritanic, nascut in anul 1=<<!1C"8. :erminandu!si studile in anul 1C08, el si!a indreptat privirea catre

%gipt. 6upa . ani ca si $oKard 2arter a participat la o organi)atie care se ocupa cu sclavii din :e-a antica. 6upa o lunga durata de sedere in %gipt, in acea perioada el anali)a inca %giptul sa!l cunoasca mai -ine. 0n . noiem-rie 1C"" cola-orand cu $oKard 2arter a descoperit mormantul lui :utan +amon. 6escoperirea mormantului lui :utan +amon a )guduit lumea. * data ce 2arter si 2arnarvon care au descoperit comorile mormantului, in 1B fe-ruarie 1C"8 comorile au fost e1puse pu-licului la Mu)eul din 2airo. ,ute de 3urnalisti si fotografi si vi)itatori s!au gra-it sa a3unga in %gipt sperand sa poata vedea colectia de comorii. (rintre comorile care umpleau mormantul se gaseau statui ale )eilor, cufere pictate, 3ocuri, lampi si -i3uterii. ,!au gasit si multe feluri de mancare lasate pentru faraon. (entru ca e1ista atatea comori au tre-uit ani ca sa le poata transporta pe toate. 6upa mai multe investigatii, 2arter si!a dat seama ca mormantul a fost si el pradat, dar nu se stie daca acea camera a fost gasita de catre +oti. 6upa 8 ani 2arter a aflat raspunsul. 0nautrul camerei funerare se afla un sarcofag din piatra rosie. Aici erau trei sicrie unul in altul, ultimul facut din aur masiv.6upa ce 2arter a desfacut ultimul sarcofag a va)ut mumia, 2arter a fost prima persoana care a va)ut mumia dupa 8000 de ani. (este fata faraonului se afla o masca impresionanta din aur si mai mult de 100 de amulete si -i3uterii ii impodo-eau corpul mumificat. 6ar, din pacate materialul din care era -anda3at corpul, care tre-uiau sa!l conserve l!au deteriorat.

Mormantul lui :utan +amon, Valea 9egilor

$oKard 2arter, Eord 2arnarvon si a3utatoare scotand comorile din mormant

$caun regal al lui 'utan*hamon

Medalion in forma de soim

Masca funerara a lui tutan +amon $tatuia zeitei $er*et- gasita in mormant

Masca funerara a lui 'uti Masca funerara a lui 'uti

(entru pu-licitate unii oameni profita de naivitatea oamenilor si incepeau sa invente)e tot felul de legende si -lesteme. 2ea mai cele-ra legenda este faimosul -lestem a lui :utan +amon, despre care se spune ca i!a atins pe cei care au deran3at linistea faraonului :utan +amon. Eordul 2arnarvon, organi)atorul e1peditiei a murit la cel putin un an de la intrarea in mormant. 0n momentul mortii sale la 2airo, toate luminile din oras s!au intrerupt. 0n acelasi moment in Anglia, cainele sau a murit. Alti oameni care au vi)itat mormantul au murit si ei.

6e fapt toate aceste povesti inspaimantatoarea sunt toate inventate. Nu e1ista nici un -luestem scris pe )idul mormantului si Eordul 2arnarvon a murit din cau)a unei muscaturi de tantar infectat. $oKard 2arter conducatorul e1peditiei si cel care a intrat primul in mormant a trait multi ani dupa aceea. V!am de)velit aproape toate informatiile despre acest mormant. :utan +amon a fost cel mai tanar faraon pe care la avut %giptul, de aceea este asa de faimos, pentru ca a fost cel mai tanar faraon din toate timpurile. 0ar mormantul sau este la fel de vestit ca si el. Merita sa va duceti sa!i vi)itati comorile la Mu)eul din 2airo, cel mai vestit mu)eu deoarece detine toate comorile gasite in mormant. :) Cei mai importanti zei din lumea Egiptului Antic Ea origine in conceptia egiptenilor e1ista numai oceanul, insa 9a; zeul $oarelui si $oarele in acelasi timp>, nascut dintr!un ou aparut pe ape a dat nastere la patru fii, doi dintre acestia A+esi Nut au dat nastere la doi fii, ,et+ si *siris si la doua fice 0sis si Nefti. *siris l!a indepartat pe 9a de la domnia asupra 2osmosului, insa a fost ucis si taiat in -ucati de catre ,et+. 0sis sotia si sora lui a recompus corpul si l!a im-alsamat a3utat de )eul Anu-is restituindu!i viata cu puteri vra3itoresti, astfel *siris a devenit )eul mortilor, iar $orus fiul lui *siris si al lui 0sis l!a infruntat pe ,et+ in -atalie devenind )eul (amantului.

Ra< in mitologia egipteana 9a era )eul ,oarelui, fiind

repre)entat cu un corp de om si cap de vulture, era considerat creatorul si conducatorul &niversului, sim-olurile care il repre)inta erau discul solar si o-eliscul. 2ultul lui 9a a fost la inceput local, dar in timpul .omniei Antice s!a raspandit in tot %giptul. :emplul

principal al )eului se gasea in orasul %liopolis care a devenit un centru important in momentul in care cultul a fost adoptat ca si religie de stat. 6rept urmare 9a a fost asociat cu alte divinitati importante, in special Ammon si $orus.

Ra zeul #amantului)

Ammon<Ammon, divinitate al %giptului Antic a fost la

origine )eu te-an; din orasul :e-a> al fortelor de reproducere este repre)entat ca un taur. Ammon ; din egipteanul Am=n insemnand -- ascuns3>, sotia sa Mut; insemnand -- mama3 > si fiul lor )eul lunar F+onsu; insemnand -- a tra0ersa cerul3>, formau 'rialla .i0ina a :e-ei, drept urmare Ammon a fost identificat cu divinitatea solara 9a din %liopolis si era cunoscut drept Ammon Ra ; ,,tatal tuturor )eilor, cel care a creat oamenii si a dat viata animalelor, domnul tuturor lucrurilor'> 2el mai impunator dintre toate templele construite in onoarea sa a fost la Farna . Ammon a fost venerat in colonia greaca si in 2irene si era identificat cu Leus si la 9oma era asociat cu 5upiter.

Ammon zeul tuturor lucrurulor

'emplu lui Ammon din >u%or

'emplu din 9arna*

+siris< una din principalele divinitati din mitologia

egipteana, *siris era la origine un )eu local din orasele A-odor si 7usiris si repre)enta principiul generator masculine al naturii fiind identificat cu soarele care apune. %ra astfel considerat )eul mortilor, era fratele si sotul lui 0sis

)eita (amantului si al Eunei care repre)enta principiul generator feminine al naturii. (otrivit unuia din numeroasele versiuni ale mitului, *siris a fost regele %giptului si a civili)at poporul cu invataturile legii, ale agriculturii si ale religiei.

A&idor
+siris si Anu&is !udecand un faraon

Isis< )eita fertilitatii si a maternitatii in mitologia egipteana

0sis era considerate fiaca )eului F+e-; insemnand ,, Pamant) si a )eitei Nut; insemnand --cer3>, sora si sotia lui *siris )eul mortilor si mama lui $orus ; )eul cerului>. 6upa sfarsitul domniei noi in secolul 0V inainte de $ristos, centru cultului lui 0sis era (+ilae, o insula pe Nil in care i!a dedicat un mare templu, construit in epoca celei de!a 80!a dinastii. ,crierile vec+i ii atri-uia lui 0sis puteri magice si era repre)entata cu trasaturi umane si coarne -ovine, personalitatea sa era asemanata cu cea a lui $ator )eita dragostei si a -ucuriei. 2ultul lui 0sis raspandit din Ale1andria in toata lumea greceasca dupa secolul 0V i.$; inainte de $ristos>,in Arecea a aparut in

asociere cu cultul lui $orus, fiul sau, si a lui ,erapide, o divinitate care deriva dintr!o fu)iune dintre *siris si Apis.

'emplu lui Isis din Memfis

Isis-z eita fertilitatii si a maternitatii

8orus< )eul cerului, al lumii si al -unatatii, era

repre)entat cu cap de vulture si corp omenesc, dar si ca un copil cu un deget pe -u)e; de aceea romanii il considerau )eul tacerii>

8orus- zeul lumii- cerului si al &unatatii

Anu&is< era )eul mortilor, iar egiptenii ii atri-uiau functia de

3udecator al sufletelor mortilor confruntand greutatea inimii mortului cu pana lui Maat sau pana adevarului, in repre)entarile artstice apare cu cap de sacal si cu corp omenesc, iar in mitologia greaca a fost identificat cu $ermes; mesgerul )eilor>.

Anu&is- zeul mortilor si totodata gardianul mortilor

#tah< era )eul arti)anilor celor care lucrau metalele si este

repre)entat cu o mumie care aduce sim-olurile vietii, puterii si sta-ilitatii. 2entrul principal al cultului sau este Memfis.

#tah- zeul artizanilor

8ator< )eita cerului si regina paradisului, fica )eului 9a si

sotiei lui $orus. $ator era )eita fertilitatii si prote3a femeile si casniciile, era totodata )eita dragostei si a frumusetii. %ra repre)entata ca o vaca sau ca o femeie cu cap de vaca, ea era c+emata de egipteni vaca Ath?r- %ra identificata in mitologia greaca cu )eita Afrondita.

'hot< era )eul lunii, el era repre)entat cu

corp uman si cap de i-is. ,i era repre)entat de egipteni fiind )eul intelepciunii si 3udeca faraonii impreuna cu )eul mortilor Anu-is.

'hot- zeul lunii si intelepciunii