Ziar

GRATUIT
Mai, 2011
APARE LUNAR
www.occidentul-romanesc.com

Nr. 3/2011 Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

Prinţul Harry al ­Marii

Literatură în limba
­maternă pentru românii
din Madrid
„Biblioteca a fost înzestrată
cu sute de volume de ­carte

Britanii, în v
­ izorul
în limba română pentru
­românii adulţi şi copii...”
Pagina 05

teroriştilor islamici
Străinii stabiliţi în
­Spania aduc beneficii
mari ­statului
„Imigranţii contribuie mai
mult la bunăstarea statului
spaniol, în comparaţie cu
„Potrivit The Daily Mail, fiul cel mic al lui Charles şi al Dianei a fost luat în vizor de avantajele sociale primite...”
islamicii radicali care vor să răzbune moartea liderului al-Qaeda, Osama bin Laden. Pagina 08
De altfel, montajul video a apărut la scurt timp după uciderea celui mai vânat terorist
din lume, de către trupele speciale ale Statelor Unite ale Americii...” Cititorii întreabă,
Consulatul răspunde:
„Pentru a pleca în ­România,
în cazul în care nici ­cartea de
identitate şi nici ­paşaportul
nu sunt ­valabile, se solicită
un titlu de c­ ălătorie...”

Pagina 11

Entrevista a Marta ­Baralo

Ottonello, Directora del
Master y Doctorado en
Lingüística aplicada
„El Diploma LETRA,
­Lengua española para
­trabajadores inmigrantes es
una ­certificación de nivel de
dominio inicial de lengua
española…”
Pagina 13
Datoria americanilor
în cifre reale cu multe
­zecimale
„Ultima dată când guvernul
american a reuşit să aibă
un surplus bugetar şi a mai
­redus din datoria naţională a
fost în timpul ­administraţiei
lui Bill C
­ linton. ...”
Pagina 23 Pagina 15
Ziua pelinului şi măsurişul oilor
„În tradiţia populară românească, lunii mai i se mai spune
şi Florar, Frunzar sau Luna Ierburilor, întrucât aceasta este
luna în care se manifestă o explozie de vegetaţie, copacii
prind culoare şi viaţă prin frunze şi flori...”

Pagina 19

Curajul de-a răzbate

„Despre românii buni din străinătate, românii din ţară
nu ştiu prea multe. Această lacună nu este altceva decât o
­consecinţă a politicii păguboase dusă de România ultimilor
Pagina 20
50 de ani...”

Occidentul ­Românesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de ­afiliere ­politică sau r­ eligioasă.
 02 Informaţii şi adrese utile
Atenţie! Pentru obţinerea documentelor de călătorie, respectiv titlu de călătorie, paşapoarte elec-
tronice temporare, simple şi CRDS este necesară solicitarea unei programări la datele de contact
ale Secţiilor Consulare aflate pe teritoriul Spaniei sau direct la sediul acestora.
OBŢINEREA TITLULUI DE CĂLĂTORIE
Titlul de călătorie, este documentul care se eliberează de misiu-
nile diplomatice sau oficiile consulare ale ­României cetăţenilor
români aflaţi în străinatate, care nu mai posedă un document de
călătorie valabil, pentru ca titularul să se poată întoarce în ţară.
Titlul de călătorie are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care
încetează de drept la data intrării titularului în România. Noua
procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor
de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la se-
diul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este
necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnatura digita-
lă. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor
actelor necesare eliberării documentelor de călătorie.
Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie sunt:
• Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat;
• În situaţia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţilor
spaniole; • Pentru minori, este necesară prezenţa ambilor părinţi
(sau, după caz, a celui care deţine custodia minorului) cu do-
cumente de identitate valabile (cartea de identitate/buletinul de
identitate/paşaportul), precum şi certificatul de naştere al mino-
rului. În situaţia în care minorul are certificat de naştere emis de
autorităţile spaniole, acesta trebuie să urmeze procedura supra-
legalizării cu Apostila de la Haga. Părinţii vor da o declaraţie
pentru exprimarea acordului în vederea eliberării titlului de călă-
torie). • În cazul în care unul dintre părinţi nu se poate prezenta la
consulat, este necesară prezentarea de către celălalt părinte a unei
imputerniciri autentificate la un notar public din România sau la
sediul secţiei consulare.
Termen de eliberare: în aceeaşi zi.
OBŢINEREA PAŞAPORTULUI SIMPLU rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantu-
Paşaportul simplu, se elibereazã cetăţenilor români cu domiciliul
în România (conform legii, o persoană poate avea un singur do-
miciliu şi mai multe reşedinte temporare) şi cetăţenilor români
cu domiciliul în străinătate.
Noua procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlu-
rilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului
la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că
este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnatura di-
gitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tutu-
ror actelor necesare eliberării documentelor de călătorie.
Documente necesare:
• Cererea tip; • Cartea de identitate, cartea de identitate provi-
zorie sau, după caz, buletinul de identitate, aflate în termen de
valabilitate, în original. Cartea de identitate provizorie poate fi
acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în ori-
ginal; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; • În cazul declarării
furtului/pierderii paşaportului simplu, este necesară prezentarea
dovezii eliberate de organele de poliţie a statului de reşedinţă cu
traducerea efectuată de un traducător autorizat; • În cazul distru-
gerii paşaportului simplu, se va prezenta paşaportul distrus sau
deteriorat sau fragmente din acesta, cu condiţia ca acestea să cu-
prindă elemente care să facă posibilă identificarea documentului;
Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depu-
nerii cererii.
Obţinerea paşaportului pentru minorii sub 14 ani:
• Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru mi-
norul care nu a împlinit vârsta de 14 ani se formulează de către
ambii părinţi, de părintele supravieţuitor, de părintele căruia i-a
fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă de-
finitivă şi irevocabilă sau, după caz, de reprezentantul legal; •
Cererile pot fi formulate doar de către unul dintre părinţi atunci
când este împuternicit de către celălalt părinte prin procură speci-
ală, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de mi-
siunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când
există acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaşi condiţii; •
Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre părinţi nu se
poate prezenta la misiune/oficiu, cererile prevăzute mai sus, pot
fi formulate de o persoană împuternicită de către părinţi prin pro-
cură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străină-
tate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României,
care se prezintă împreună cu minorul; • certificatul românesc de
naştere al minorului, în original; • paşaportul anterior, dacă este
cazul; • cărţile de identitate ale părinţilor sau a reprezentantului
legal, aflate în termen de valabilitate, în original; • certificatul de
deces, hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului ră-
masă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul
în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi.
Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depu-
nerii cererii
Obţinerea paşaportului pentru minorii în vârstă de peste 14
ani:
• Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru mi-
norul în vârsta de peste 14 ani se formulează de către minor, în
prezenţa ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui
căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească
lui legal; • Cererile pot fi formulate doar în prezenţa unui sin-
gur părinte atunci când este împuternicit de către celălalt părinte
prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar
în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României, ori când există acordul scris al acestuia, autentificat în
aceleaşi condiţii; • Atunci când, din motive obiective, nici unul
dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile pre-
văzute mai sus, pot fi formulate în prezenţa unei persoane îm-
puternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată în
ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice
sau oficiile consulare ale României, care se prezintă împreună cu
minorul; • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie,
aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea de identitate
provizorie poate fi acceptată doar dacă este însoţită de certificatul
de naştere, în original; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; •
Declaraţia autentificată a ambilor părinţi, a părintelui supravieţu-
itor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a
reprezentantului legal, care să ateste acordul cu privire la elibe-
rarea unui paşaport simplu pentru minor; • Certificatul de deces,
hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului rămasă de-
finitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul în care
se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi; • Cărtile de iden-
titate valabile ale părinţilor, în original.
Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depu-
nerii cererii.
REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ
A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României
•Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pen-
tru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436,
913454553, 914137412, 914137425.
Consulatul General al României la Madrid
•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program:
luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 elibe-
rarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182
şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@
consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/
•Consul General: Petre Constantin.
Consulatul General al României la Barcelona
•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare pu-
blic: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-
934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net.
Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu I­ onescu.
•Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona,
­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­
Consulatul General al României la Sevilla
•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-
954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947,
954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@
cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Con-
sul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele pro-
vincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén,
­Granada, Almería), M ­ urcia, Ceuta, Melilla.
Consulatul General al României la Bilbao
•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@­
telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-
punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri:
solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare
prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă
sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul
General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome
Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.
Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana
•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172,
964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-
964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net.
Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00
depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vi-
neri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii
şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circum-
scripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia,
­Castellón şi Alicante).
Consulatul României la Zaragoza
•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii,
fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@
crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779.
•Program: luni-­vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-
17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza
are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile
­Zaragoza, H ­ uesca şi Teruel)
Consulatul României la Ciudad Real
•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751.
E-mail: cruciudadreal@telefonica.net. •Viceconsul: Eliza
­Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La
Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara),
­Extremadura (Caceres şi Badajoz).
Viceconsulatul României la Almeria
•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-
950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail:
almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-
14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documente-
lor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare,
oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programa-
re. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-
culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.
Consulatul onorific al României la Murcia
•Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879
567. Fax: 968 879 568. •E-mail: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.
com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.
Consulatul onorific al României la Pamplona
•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea
Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onori-
fic: dl. Javier Taberna.

FONDATORI:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Florin Valentin Barbu
COORDONATOR PROIECT:
Michael Harrison Cronkite
(CA-USA)
REDACTOR ŞEF:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
EDITORI:
Ana-Maria Marinescu (Spania)
Dan Caragea (Portugalia)
Irina Georgescu Şova (România)
Lucian Oprea (Colorado)
Marian Petruţa (Illinois)
Tudor Petruţ (CA)
REDACTOR INVESTIGAŢII:
Cristian Guitars Ioanoviciu (Spania)
REDACTORI:
Alexandru Stancu (Asturias)
Anastasia Criste (Barcelona)
Gabriela Căluţiu Sonnenberg
(Alicante)
Mircea Fluieraş (Málaga)
Sebastian Rus (Boston)
Vasile Mureşan (Illinois)
Tiberiu Grădiştean (Timişoara)
Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)
Zoe Stoleru (Valencia)
SPECIALIŞTI:
Ionuţ Niţu - Avocat
Jeni Chiriac - Psiholog
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
publicitate@occidentul-romanesc.com
www.occidentul-romanesc.com
Tipărit la: FED Print
ISSN 2069 – 8801

Kasandra Kalmann-Năsăudean
Peste 500 de iarzi de covor
roşu au fost desfăşuraţi în să-
lile de sosire ale pasagerilor
de pe Aeroportul Heathrow
pentru a le ura călătorilor
un bun venit demn de un
viitor rege şi de o viitoare
regină. Căsătoria prinţului
­William al ­Marii Britanii cu
Kate Middleton a avut loc
vineri, 29 aprilie 2011, la
­Westminster Abbey în cadrul
unei ceremonii fastuoase.
Kate Middleton şi William au
avut parte de o ceremonie pli-
nă de strălucire, privită de mi-
lioane de oameni precum un
film de cea mai bună calitate,
de la scenariu la distribuţie
şi producţie, până la detaliile
biografice ale celor doi miri
care ar putea fi oricând su-
Vânare de vânt...
biectul unei ecranizări foarte
interesante şi importante.
Şi totuşi, marele eveniment
britanic a lăsat un gust amar
pentru că am înţeles din nou
ce înseamnă civilizaţia auten-
tică, ce înseamnă clasa unui
fost mare imperiu, ce înseam-
nă educaţia desăvârşită şi deja
ereditară. Mulţi dintre noi am
rămas cu un gust amar şi nu
pentru prima oară, pentru fap-
tul că suntem şi, am teama că
vom mai rămâne încă multă
vreme, codaşii Europei civi-
lizate.
Iată că se întâmplă şi la case
mai mari...
Am urmărit cu ochi de vultur,
am vânat orice greşeală în
imensa desfăşurare de forţe.
Am căutat măcar un pic de
neglijenţă fie printre invitaţi,
fie pe străzile supraîncărcate
ale Londrei. N-am văzut nici
măcar una. Mai că aş fi vrut
să văd un hop organizatoric, o
întârziere, o sincopă de orice
fel pentru a zice cu uşurare
puţin răutăcioasă: iată că se
întâmplă şi la case mai mari.
Dar nu, n-am văzut. Nici vor-
bă de aşa ceva.
Totul a fost extrem de bine
organizat, de la aspectele ma-
jore, până la cele mai mici de-
Înainte de toate
talii. De la grija pentru a nu
afişa opulenţă în plină criză
economică, dar păstrând to-
tuşi rangul, până la discretele
accente pe simbolurile naţio-
nale, prezente mai peste tot,
dar fără ostentaţie. O balan-
sare civilizată. Punctualitatea
respectării fiecarui moment
din program a fost fără fisură,
cu adevărat regală, la fel re-
pectarea codului vestimentar,
ocazia unei superbe unităţi în
diversitate.
Dacă în privinţa invitaţilor,
ţinuta şi eleganţa desăvârşite
nu au fost neapărat o surpri-
ză, cu totul remarcabil a fost
comportamentul mulţimii de
pe străzile Londrei. Turişti
şi britanici s-au purtat exem-
plar. N-am văzut îmbulzeală,
oameni care să se împingă
unii pe alţii pentru a vedea
mai bine, pentru a ajunge în
faţă. Nimeni nu s-a gândit să
arunce cu nimic către con-
voaiele oficiale, nimeni n-a
încercat să ia cu asalt gar-
durile de protecţie. Celebrul
bulevard şi piaţa din faţa Pa-
latul Buckingham au fost in-
vadate de mulţime în ordine,
cu calm, fără ca politiştii care
deschideau drumul şi marcau
limitele să fi făcut cel mai mic
efort de disciplinare a mulţi-
mii adunate.
Cu toate că porţile palatului
au fost deschise, nimeni nu a
încercat să năvălească înăun-
tru, deşi toţi voiau să vadă cât
mai bine, să fie cât mai aproa-
pe. Fără leşinuri, fără înjură-
turi, fără ţipete. Doar chipuri
liniştite, luminoase şi binevo-
itoare. Ovaţii civilizate şi de
bun simţ. O autentică sărbă-
toare. Nu vreau să mă gân-
desc la scenele pe care le-am
fi văzut în România într-o ast-
fel de situaţie. Adevărat, mă-
surile de securitate au fost cu
totul speciale. Numai cele la
vedere au costat 18 milioane
03
de euro susţine presa londo-
neză şi nici nu ne imaginăm
la ce intensitate au funcţionat
serviciile secrete britanice.
Dar nimic din această tensi-
une nu s-a simţit pe stradă.
N-am văzut niciun semn de
încrâncenare a autorităţilor.
Dimpotrivă. Politiştii, aşezaţi
din cinci în cinci metri pe tra-
seul oficial, făceau zâmbitori
poze turiştilor dornici de su-
veniruri într-o complicitate
relaxată.
Exemplară a fost şi atitudi-
nea miresei, care s-a ridicat
la înălţimea momentului în
pofida emoţiilor strivitoare pe
care trebuie să le fi simţit. Du-
cesa de Cambridge a reuşit să
se comporte pe parcursul ce-
remoniei cu atât de mult calm
şi naturaleţe de parcă ar fi fost
crescută din prima zi ca Alte-
ţă Regală. Ceea ce dovedeşte
că într-o societate aşezată şi
civilizată, educaţia unei tine-
re inteligente din clasa mijlo-
cie poate compensa cu succes Iată că, Marea Britianie, nu noi, nu ne rămâne altceva
sângele albastru. doar Casa Regală, au realizat după toată această poveste
Kate Middleton şi-a lăsat bu- o nouă demonstraţie străluci- cu prinţi şi regine, decât acel
chetul de nuntă la Mormântul toare de eleganţă, civilizaţie gust amar şi visul de-a deveni
Soldatului Necunoscut de la şi înaltă clasă. O demonstra- cândva o naţiune nemaneliza-
Westminster Abbey, continu- ţie care, cu siguranţă nu va fi tă, o naţiune civilizată, edu-
ând astfel o tradiţie începută niciodată la îndemâna unei cată. Când?! Poate într-o altă
de către Regina Elisabeta şi republici. Indiferent care ar lume...
continuată de alte mirese re- fi aceasta. Iar multora dintre
gale, inclusiv de mama ­Prinţul
William, Diana, ­Prinţesă de
Ţara Galilor. Clopotele de la
Westminster Abbey au bătut
timp de trei ore după nun-
ta regală, de cinci mii de ori
pentru prima dată din 2007.
Presa britanică sublinia-
ză faptul că, Ducesa de
Cornwall va planta un Cornus
­Controversa (Wedding Cake
Tree) pentru a marca mariajul
Prinţului William şi a lui Kate
Middleton. Evenimentul se va
desfăşura pe 3 mai la Biserica
St Mary’s din Tetbury, aproa-
pe de casa ei din Highgrove,
Gloucestershire.
 04 Comunitate
a făcut numeroase progrese
participând la diferite eveni-
mente culturale, atât în cadrul
centrului, cât şi în afara aces-
tuia, evenimente printre care
amintim Integra Madrid, Ziua
Copilului ­(Coslada) sau Con-­
cierto Sentido (San Fernando
de Henares).
CONDIŢII DE PARTICI-
PARE:
Bărbaţi şi femei de naţionali-
tate română, cu vârsta cuprin-
să între 18 şi 40 de ani;
Disponibilitate pentru a veni
Centrul Hispano-Român a
organizat, în preajma Sărbă-
Tradiţii fără frontiere la
torilor Pascale, o serie de ac-
tivităţi pentru adulţi şi copii,
Centrul Hispano-Român din
al căror scop a fost integrarea
românilor şi spaniolilor prin
Coslada
intermediul tradiţiilor legate
de această dată importantă,
având în vedere că, în acest
an, Paştele catolic şi cel or-
todox s-au celebrat la aceeaşi
dată.
Ciclul de activităţi legate de
sărbătorirea Paştelui a fost
deschis sâmbătă, 9 aprilie,
cu o expoziţie de costume
populare româneşti. Zece

Se caută
la repetiţii în zilele de sâmbă-
costume naţionale, din zonele teca deschisă” (“Biblioteca lui „Sărbătorim Paştele în
tă; abierta”), coordonat de moni- Spania!”, care a avut loc la
­Munteniei şi Olteniei, au fost
Înscriere în prealabil, la cen- puse la dispoziţia Centrului torul cultural Violeta Boboc, 18 aprilie, şi au vopsit ouă în
tru, prin e-mail sau telefonic, a avut loc o expoziţie de ouă timpul celui de-al doilea, in-

dansatori!
de Valentina Petre, preşedinta
până la data de 18 mai: Asociaţiei de români “Pro Vita încondeiate şi un atelier de titulat „Încondeiază un ou
CENTRO HISPANO Lex” din Torrejón de Ardoz. pictat ouă, acţiune realizată de Paşte!”, desfăşurat la 20
RUMANO DEL CORREDOR În aceeaşi zi, un grup format graţie colaborării celor două aprilie. De data aceasta, acti-
Îţi plac dansurile populare ro- Român din Coslada. Candida- DEL H ­ ENARES din copii din asociaţie şi copii instituţii, acţiune al cărei slo- vitatea a fost una cu caracter
mâneşti? Ce-ai zice de o horă, ţii care vor trece de preselec- GESTIONADO POR LA de la Centrul Hispano-Român, gan – “Există mult mai multe ludic-educativ, pentru încon-
FUNDACIÓN a participat la un atelier de în- lucruri prin care ne asemănăm deierea ouălor nemaifolosin-
de Ariciul sau de Braşovean- ţie, vor face parte din grupul
condeiat ouă de Paşte. Sub decât prin care ne deosebim” du-se motive religioase sau
ca? Dacă ai între 18 şi 40 de Alunelul, al cărui coordonator ­IBEROAMÉRICA EUROPA
îndrumarea Valentinei Petre, -, a demonstrat că tradiţiile tehnici tradiţionale legate de
ani, ureche muzicală şi ştii să este solista Gabriela Tone. Travesía del Curtidor, 1 româneşti pot fi un liant de le- Paşte, copiii dând ouălor o
copiii au pictat ouă cu motive
joci dansuri populare româ- Gabriela se ocupă şi de gru- 28820 Coslada religioase. Pentru a le stimu- gătură între culturile spaniolă notă umoristică, reprezentând
neşti, participă sâmbătă, 21 pul de copii “Ghiocelul”, c e n t r o h i s p a n o r u m a n o @­ la nu numai dragostea pentru şi română. feţe cu o mimică diferită.
mai, la ora 11:30, la castingul înfiinţat la CEPI Coslada în madrid.org tradiţiile româneşti, ci şi pen- Copiii de la CEPI au avut oca-
organizat de Centrul Hispano- octombrie 2009, grup care Tel.: 916 741 263 tru limba română, la sfârşitul zia să cunoască şi obiceiuri ale
activităţii, fiecare participant a spaniolilor pentru sărbătorirea
primit în dar câte o carte scrisă Paştelui. Astfel, în cadrul ce-
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR lor două ateliere realizate şi
de un clasic al literaturii româ-
LUNII MAI LA ne, gest posibil graţie asociaţi- coordonate de psihologul cen-
CENTRUL HISPANO-ROMÂN ei ­colaboratoare. trului, micuţii au confecţionat
DIN COSLADA Respectând politica de cola- mici nazariteni (nazarenos)
borare a Centrului – “CEPI din hârtie, în cadrul atelieru-
în afara porţilor sale” – Cen-
DATA ORA NUMELE ACTIVITĂŢII
trul Hispano-Român din
“Ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Atelier pentru copii, cu ocazia Zilei de
04/05/2011 17:00 – 19:00
1 Mai.
­Coslada a fost prezent luni,
05/05/2011 16:00 – 20:00 “Declaraţia de venit 2010”. Atelier pe teme juridice pentru adulţi.
11 aprilie, la Biblioteca Mu-
Proiectul „Citizens for United Europe”. Atelier pentru adulţi, în colaborare cu
nicipală ­“Rafael Alberti” din
06/05/2011 9:30 – 14:00 San ­Fernando de Henares. În
Comunitatea Madrid.
“El Thyssen sale a la calle”. Vizită organizată la Muzeul Thyssen-Bornemisza, cadrul programului “Biblio-
08/05/2011 16:00
pentru a vedea expoziţia temporară “Heroínas”.
“¡Vuela por Europa!” (“Zboară prin Europa!”). Atelier de lucru manual pentru
copii, în cadrul căruia cei mici vor confecţiona, din hârtie, albinuţe purtătoare
09/05/2011 17:00 – 19:00
ale drapelurilor ţărilor Uniunii Europene. (Activitate organizată cu ocazia
sărbătoririi Zilei Europei).
“¡Cuenta un cuento europeo!” (“Spune o poveste europeană!”). Atelier de po-
11/05/2011 17:00 – 19:00
veşti pentru copii. (Activitate organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei).
“¡Dibuja Europa!” (“Desenează Europa!”). Atelier de desen pentru copii, în
12/05/2011 18:00 – 19:00 cadrul căruia participanţii vor desena Europa în viziunea lor. (Activitate orga-
nizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei).
06,
17:30 – 19:00 “Istoria, prin intermediul cinematografiei”. Ciclu de film istoric.
13/05/2011
A se consulta “Să cunoaştem Europa!”. Sesiune informativă despre UE pentru copii de ciclul
13/05/2011 programul primar. În colaborare cu Serviciul de Informare Europeană. (Activitate organi-
centrului zată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei).
“Turista por Europa” (“Turist în Europa”). Atelier pentru adulţi, în cadrul căru-
A se consulta
De la 9 la ia publicul va avea acces la informaţii turistice din ţări membre UE. Partici-
programul
13/05/2011 panţii vor putea schimba impresii de călătorie. (Activitate organizată cu ocazia
centrului
sărbătoririi Zilei Europei).
A se consulta
“Zboară acasă!”. Extragerea numelui câştigătorului din luna aprilie al unui bi-
18/05/2011 programul
let de avion oferit de Compania Blue Air şi publicaţia “Occidentul Românesc”.
centrului
20/05/2011 17:30 – 19:00 Atelier pe probleme de muncă: “Cum redactăm un CV european”.
Îţi plac dansurile populare?”. Casting pentru grupul de dansuri populare “Alun-
21/05/2011 11:30 elul”. A se consulta condiţiile de participare. Înscrieri şi informaţii suplimen-
tare la CEPI Coslada.
“Ajutorul tău contează!”. Întâlnire-colocviu cu voluntarii centrului. (Activi-
25/05/2011 18:00
tate organizată cu ocazia sărbătoririi Anului Voluntariatului).
25/05/2011 10:00 – 14:00 “Să cunoaştem Madridul!”. Excursie cu ghid la Casa de la Moneda din Madrid.
27/05/2011 17:30 – 19:00 Atelier pe probleme de muncă: “Bursa locurilor de muncă în Internet”.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumnea-
voastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii şi cursuri, cum ar fi: consultanţă juridică,
acces la Internet, oferte de muncă, cursuri de limbile spaniolă şi franceză, cursuri de informatică,
cursuri de desen pentru copii şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:
CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA
Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), Coslada
E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96
Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Literatură în limba maternă pentru
românii din Madrid
Pe data de 13 aprilie 2011, în
cadrul Asociaţiei Românilor
din Comunitatea Madrid, a
avut loc inaugurarea unei bi-
blioteci destinată românilor
stabiliţi în această zonă. Prin
grija Primăriei din Câmpia
Turzii, biblioteca a fost în-
zestrată cu sute de volume de
carte în limba română pentru
românii adulţi şi copii cu sco-
pul de-a menţine o legătură
permanentă cu limba şi lite-
ratura română.
Printre invitaţii prezenţi la
acest eveniment am remar-
cat prezenţa Primarului de la
Câmpia Turzii - Ioan ­Vasinca,
Gabriel Fernández Rojas -
Ministrul Adjunct al Imigra-
ţiei din Comunitatea Madrid,
­Petre ­Constantin - Şeful sec-
ţiei consulare Madrid, ­Daniel
Velázquez - Directorul Cen-
trului Hispano - Român
din Coslada, Ioana ­Anghel
- Director ICR Madrid, Di-
rectorul Centrului Cultural
­Principe de ­Asturias - preotul
Teofil ­Moldovan, directoarea
Fundaţiei ­Prolibertas, repre-
zentanţi ai Consilului Di-
rector ai Camerei de Comerţ
­Româno - Spaniole şi mulţi
alţii.
Gabriel Fernández Rojas,
Petre Constantin, preotul
­ posibilitatea să nu uite să ci-
­Teofil Moldovan şi primarul
din Câmpia Turzii au salutat
şi felicitat în discursurile lor,
Comunitate
membrii şi preşedinta Aso-
ciaţiei Românilor din Co-
munitatea Madrid - ­Paulina
Mircea, pentru iniţiativa pro-
iectului de-a oferi românilor
tească şi să gândească în lim-
ba română, să nu-şi uite ori-
ginile şi cultura r­ omânească.
Într-o atmosferă plăcută, la
finalul evenimentului invi-
taţii au avut posibilitatea să
schimbe păreri, să se cunoas-
că între ei şi să felicite gestul
Primăriei din Câmpia Turzii
de a dona literatură de calita-
te românilor din M ­ adrid.
05
Program Consulatul
­României la Ciudad
Real
În luna mai 2011, echipa Consulatul României la Ciudad Real
va fi la dispoziţia publicului la Asociaţia Româno - Spaniolă
din Castilla-La Mancha, pentru a oferi asistenţă şi servicii con-
sulare cetăţenilor români din Comunitatea Autonomă Castilla-
La Mancha şi Comunitatea Autonomă Extremadura, după cum
urmează:
• Luni, 02 mai 2011, • Luni, 09 mai 2011, • Luni, 16 mai 2011
• Luni, 23 mai 2011, • Luni, 30 mai 2011
Porgramul de lucru cu publicul se va desfăşura între orele 09:00
– 14.00 şi 15.00 - 18.00, la adresa Asociaţiei Româno-Spani-
olă: Plaza de la Constitución no. 6 bajo, 13180 Ciudad Real.
Accesul este pe bază de programare prealabilă obţinută pe mail
(cruciudadreal@telefonica.net) şi prin telefon (926 251 751) la
Consulatul României la Ciudad Real.
Consulat itinerant
în Santa Cruz de
­Tenerife
În zilele de 28 şi 29 mai 2011, o echipă a Secţiei Consulare a
Ambasadei României la Madrid se va deplasa în Santa Cruz
de Tenerife pentru a oferi, în cadrul programului “consulatul
itinerant”, asistenţă şi servicii consulare cetăţenilor români din
zona respectivă.
Vor fi efectuate următoarele servicii consulare :
• eliberarea de titluri de călătorie
• autentificări procuri/declaraţii
• inscripţii consulare/adeverinţe
• preluarea de cereri verificări permise auto
• preluare dosare cereri înscrieri certificate de naştere/certifica-
te de căsătorie
• preluare programări paşapoarte simple electronice şi CRDS
(primirea dosarelor pentru paşapoarte are loc numai la sediul
consulatului).
Echipa se va afla la dispoziţia cetăţenilor români la Hotelul
SILKEN ATLANTIDA situat în Avenida Tres de Mayo nr.69
esquina Aurea Díaz Flores, Santa Cruz de Tenerife cod postal
38005, după următorul program :
• Sâmbata 28 mai, între orele 09.00-18.00
• Duminică 29 mai, între orele 09.00-14.00
Accesul este pe bază de programare prealabilă obţinută pe mail:
secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net) sau fax (nr.
914165025) la Secţia Consulară a Ambasadei R ­ omâniei la Madrid.
Având în vedere apropierea sezonului vacanţelor, recomandăm
cetăţenilor români care locuiesc în insulele Canare şi care au
nevoie de titluri de călătorie pentru deplasarea în ţară să pro-
fite de prezenţa echipei Consulatului Itinerant pentru a solicita
aceste documente. Titlurile de călătorie au o valabilitate de 30
de zile şi pot fi solicitate cu 5 luni înainte de data efectuării
călătoriei spre România.
 06
În perioada 10-17 aprilie a
avut loc, în municipiul San
Fernando de Henares, „Pri-
ma Întâlnire Internaţională
a Cetăţeniei Europene”, un
proiect realizat de Depar-
tamentul de Bunăstare So-
cială din cadrul Primăriei
San Fernando de Henares
şi finanţat de Comisia Eu-
ropeană prin intermediul
Programului „Europa pentru
cetăţeni”.
Menţionăm că această în-
tâlnire, la care au participat
delegaţii oficiale din oraşele
Vaslui, Câmpia Turzii şi San
Fernando de Henrares, lo-
calităţi înfrăţite la 24 martie
2010, este doar una dintre
activităţile întregului proiect,
desfăşurat între 1 februarie şi
1 iulie a.c. Un alt obiectiv al
proiectului este crearea unei
reţele şi a unui spaţiu virtual
(www.wix.com/europaenred.
ue), prin intermediul căruia,
sfidând distanţa, cetăţenii ce-
lor trei municipii înfrăţite să
fie în permanentă legătură,
schimbând opinii şi experien-
ţe despre politica europeană şi
activităţile realizate în cadrul
proiectului.
Occidentul Românesc a stat
Schimb de experienţă româno-­spaniol în
San Fernando de Henares
de vorbă cu reprezentaţi ai
celor trei delegaţii, dorind să
afle, nu atât detalii despre nu-
meroasele activităţi desfăşu-
rate pe parcursul săptămânii
acestei întâlniri, cât despre
felul în care sunt percepuţi ro-
mânii, având în vedere că în
San Fernando de Henares nu-
mărul acestora este semnifi-
cativ, prin urmare autorităţile
locale au contact cu conaţio-
nalii noştri.
Spanioli, despre români
Mayte Naranjo Iglesias, Di-
rectoarea Departamentului
de Bunăstare Socială din ca-
drul Primăriei San Fernando
de Henares, ne-a declarat:
“Avem o bună părere despre
românii care locuiesc în San
Fernando de Henares – sunt
muncitori, politicoşi, şi foar-
te mulţi dintre ei au studii
superioare, de multe ori de
invidiat. Problemele vin din
partea celor care nu respectă
colectivitatea, dar asta nu are
nimic de-a face cu naţionali-
tatea sau ţara de provenienţă
a cetăţenilor, persoane needu-
cate sunt peste tot în lume”.
În ceea ce-i priveşte pe ro-
mânii din delegaţiile venite
în vizita de lucru, Mayte ne-a
mărturisit că cel mai mult a
Comunitate
surprins-o uimirea cu care
aceştia au întâmpinat “vita-
litatea bătrânilor participanţi
la întâlnire; emoţia români-
lor în faţa persoanelor de 80
de ani făcând cinematografie
şi povestindu-şi viaţa”. De
asemenea, i-au atras atenţia
remarcile românilor cu privi-
re la “posibilitatea de a face
diverse lucruri cu copiii, cu
minimum de mijloace materi-
ale. M-a surprins mirarea lor
în faţa copiilor care desenau
şi se jucau pe jos”.
Români printre români
Adina Butnaru, mediator in-
tercultural în cadrul Departa-
mentului de Bunăstare Soci-
ală din cadrul Primăriei San
Fernando de Henares, este
o româncă ce poate fi con-
siderată de succes, o tânără ­ ernando, nu ne-a vorbit prea
F dacă Occidentul se mai vede muncii există.”
cu care ne putem mândri în frumos de români”, ne-a măr- de acasă ca fiind acel para- Concluzii
Spania. Am întrebat-o cum a turisit Vasile Pavăl, primarul dis la care visam cu toţii în Ce a însemnat „Prima În-
petrecut săptămâna în care a oraşului Vaslui. Interesaţi de perioada comunistă. Plus că tâlnire Internaţională a Ce-
fost atât de aproape de con- comportamentul românilor ni s-a părut interesant să cu- tăţeniei Europene”? După
cetăţenii săi, fiind mereu ală- care locuiesc în San F
­ ernando noaştem punctul de vedere al cum ne-a mărturisit Mayte
turi de delegaţiile venite din de Henares, la întâlnirea cu oficialităţilor române, diferit ­Naranjo Iglesias, “posibilita-
România. “Această întâlnire a oficialităţile locale, printre de al persoanelor care vin în tea de a se întâlni cetăţeni din
fost pentru mine o mare bucu-
rie, pentru că sunt româncă”,
ne-a spus Adina. “Dar mă
consider, cel puţin cu sufletul,
spaniolă, pentru că, după cum
se ştie, inima nu ţine cont de
paşaport sau naţionalitate. La
aceasta se adaugă faptul că
anii pe care i-am petrecut în
Spania au fost cei mai fericiţi
din viaţa mea”, ne-a mărturi-
sit în final Adina.
Români despre români
Cu părere de rău am aflat de
la unii din reprezentanţii ce-
lor două delegaţii din Vaslui
şi Câmpia Turzii că imagi-
nea românilor din Spania
este umbrită tot de românii
din ­Spania, deşi acest lucru
nu este confirmat de ofici-
alităţile locale. „Patroana
de la un bar de aici, din San

care şi reprezentanţi ai Poli- ­ pania, nicidecum în vizită, ci

ţiei, delegaţia română a adus
în discuţie această temă, pri-
mind răspunsul că „etnia de
români nu creează probleme
de competenţa poliţiei loca-
le. Deci tot un român a vorbit
urât de români, însă cred că
părerea oficialităţilor locale
este cea adevărată”, a mai
spus Vasile Pavăl. Tot de la
primarul din Vaslui am aflat
că, din nefericire, în ­România,
românii din Spania încă mai
sunt percepuţi precum căp-
şunari “pentru că aceasta
este meseria care îi face să
ia drumul Spaniei. Românii
din Spania, care lucrează în
domenii mai intelectuale, nu
s-au făcut cunoscuţi, nu sunt
văzuţi în România”. Din feri-
cire, a adăugat Vasile Pavăl,
“am cunoscut aici români
de care autorităţile locale au
vorbit la superlativ”.
Cum se vede Occidentul
Am fost curioşi să aflăm
S diferite ţări europene şi de a
în căutarea unui trai mai bun.
Acesta a fost şi obiectivul ce-
lor două delegaţii: “Am vrut
să percepem la acest nivel re-
laţiile, nu am coborât la stra-
dă, ci doar ne-am întâlnit cu
cei din stradă”, ne-a spus pri-
marul Vasile Pavăl, trăgând
concluzia că “există domenii
în care mai avem de învăţat”.
Mihai Carp, Comisar şef de
poliţie şi Inspector şef - IPJ
Vaslui, a remarcat că “doar la
capitolul infrastructură spa-
niolii stau mai bine decât noi,
în ceea ce priveşte restul, în
special profesioniştii, suntem
la fel”, de aceeaşi părere fiind
şi viceprimarul municipiului
Vaslui, Valeriu Caragaţă, care
a afirmat că “România nu e
departe în ceea ce priveşte
profesioniştii şi responsabili-
tatea oamenilor”, precizând
că, în România, “trebuie să
schimbăm mentalitatea soci-
ală, pentru că mentalitatea
schimba experienţe legate
de teme ca: resursele pentru
bătrâni; situaţia persoanelor
cu dizabilităţi într-o Europă
diversificată, din perspectiva
politicii pe care o abordează
Uniunea Europeană în acest
sens, prin Strategia 2010; şi
situaţia copiilor şi tinerilor
în oraşele noastre.” Adina
Butnaru a ţinut că sublinieze
că “acest tip de întâlniri scot
la iveală o nouă realitate eu-
ropeană plină de provocări şi
oportunităţi”.
Concluzia noastră? Fondurile
europene există, pot fi accesate
şi folosite pentru proiecte de
acest gen, şi sperăm ca românii
să ia aminte şi să facă demer-
surile necesare pentru a bene-
ficia de ele, pentru că am fost
mereu în Europa, acum suntem
în Uniunea ­Europeană şi trebu-
ie să ne comportăm ca atare.
A consemnat,
Ana-Maria Marinescu

Ana-Maria Marinescu
Spania
În curând va avea loc cea
de-a doua ediţie a exame-
nului de limba spaniolă
pentru imigranţi, convocat
de Universitatea Nebrija
şi ­Viceconsejería de Inmi-
gración de la Comunidad de
Madrid, examen care se va
numi LETRA. Prima ediţie,
susţinută cu numele de DILE,
la 27 şi 28 noiembrie 2010, a
avut succesul scontat, dacă ţi-
nem cont de numărul persoa-
nelor înscrise (295 din 300
de locuri) şi prezentate (281),
precum şi de interesul pe care
l-a trezit în rândul publicului-
target. La examen s-au pre-
zentat candidaţi din 45 de ţări
de pe patru continente: Africa
- 19; Europa - 14; Asia - 11
şi America - 1. Marta Baralo
Ottonello, Directoarea Mas-
teratului şi Doctoratului în
Lingvistică aplicată predării
limbii spaniole pentru străini,
şi Directoarea Departamen-
tului de Limbi aplicate, din
cadrul Universităţii Antonio
de Nebrija, ne-a acordat un
interviu în care i-am cerut
mai multe informaţii despre
acest examen, precum şi des-
pre modul în care se poate
intra în posesia unei diplome
­LETRA.
Întrebare: Explicaţi-ne, vă
rog, ce este Diploma ­LETRA,
cui i se adresează şi care este
utilitatea acesteia!
Răspuns: Diploma ­LETRA,
Limba spaniolă pentru angaja-
ţii imigranţi (Lengua española
para trabajadores inmigran-
tes), eliberată de Universita-
tea Nebrija şi ­Viceconsejería
de Inmigración de la Comuni-
dad de Madrid, este un certi-
ficat care atestă un nivel ele-
mentar de cunoaştere a limbii
spaniole, adresat tuturor per-
soanelor care învaţă această
limbă pentru a putea comu-
nica în domeniile muncii şi
administraţiei publice. Acest
examen constituie o uneal-
tă utilă atât pentru imigranţi,
cât şi pentru responsabilii de
Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi
­Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole
pentru străini, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija:
“Românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi
­c unoştinţele de limba spaniolă, a­ jungând la
un nivel foarte bun”
cursuri de limba spaniolă, în
special centre, coordonatori
şi profesori. Diploma nu are
o utilitate concretă, dar con-
tribuie la dezvoltarea perso-
nală a candidatului, având în
vedere că evaluarea şi atesta-
rea nivelului de cunoaştere a
limbii spaniole pot avea un
aport semnificativ la formarea
şi experienţa persoanei exa-
minate, stimulând încrederea
în sine şi oferind satisfacţii
personale.
Întrebare: Cum s-a născut
ideea Diplomei LETRA? Cât
timp v-a luat punerea proiec-
tului în practică?
Răspuns: Ideea răspunde do-
rinţei de colaborare cu toţi cei
care învaţă şi predau spaniola
într-un mediu non-instituţio-
nal, care fac eforturi în timpul
liber, atât pentru a învăţa şi a
folosi limba în diferite centre,
cât şi pentru a o preda. Avem
în spate o experienţă de 20 de
ani în formarea profesorilor
de limba spaniolă pentru stră-
ini, care poate veni în spriji-
nul celor ce predau această
limbă benevol şi fără să aibă
o pregătire în domeniu. Aces-
ta este modul prin care punem
munca noastră de cercetare
din cadrul Doctoratului în
serviciul societăţii.
Întrebare: Cine se poate pre-
zenta la examenul LETRA?
Răspuns: Se pot prezenta la
acest examen toate persoanele
imigrante adulte, a căror lim-
bă maternă nu este spaniola,
indiferent de naţionalitate,
vârstă, studii sau profesie.
Întrebare: Cât costă exame-
nul LETRA?
Răspuns: Am făcut toate de-
mersurile necesare pentru ca
susţinerea examenului şi ob-
ţinerea diplomei să fie în to-
talitate gratuite, şi am reuşit.
Însă, pentru a fi siguri că per-
soanele care se înscriu se vor
prezenta la examen, e nevoie
să depună, timp de o săptămâ-
nă, o garanţie de 20 de euro,
sumă care li se restituie inte-
gral după susţinerea exame-
nului. Cu acest depozit vrem
să fim siguri că nu se ­pierd
locurile disponibile.
Pagina mea
Întrebare: Cât de greu este
examenul?
Răspuns: Examenul este
structurat pe teme de comu-
nicare la un nivel elementar
care corespunde nivelului A2
stipulat de Programa europea-
nă pentru limbile străine. Atât
exerciţiile de competenţă de
înţelegere a unui text scris şi
a unui dialog oral, precum şi
exerciţiile de exprimare orală
şi scrisă, se încadrează în con-
texte de comunicare uzuale,
cum ar fi formele de salut,
prezentarea datelor personale,
dialogurile în instituţiile pu-
blice etc.
Întrebare: Există cursuri
gratuite pentru persoanele
care doresc să se pregăteas-
că înainte de a se prezenta la
examen?
Răspuns: În cadrul aceluiaşi
proiect am elaborat şi un ghid
didactic foarte folositor per-
soanelor care lucrează în dife-
rite instituţii, ONG-uri, centre
hispano etc., în care se predau
cursuri de spaniolă pentru
imigranţi. Acest ghid este dis-
ponibil pe site-ul Universită-
ţii, unde se pot găsi şi infor-
maţii precise despre examen,
despre criteriile de evaluare,
precum şi exerciţii cu ajutorul
cărora aspiranţii se pot pregă-
ti singuri sau îndrumaţi de un
profesor.
Întrebare: Ce rol joacă cen-
trele hispano în acest exa-
men?
Răspuns: Colaborarea aces-
tor centre este foarte impor-
tantă deoarece lucrează cu
persoane imigrante, astfel
încât îi pot informa în mod
direct pe toţi potenţialii candi-
daţi, pot înfiinţa reţele infor-
mative, pot organiza cursuri
în vederea pregătirii exame-
nului şi au posibilitatea de
a colabora cu Universitatea
­Nebrija în procesul de înscri-
ere şi de comunicare a rezul-
tatelor. Mulţumim pe această
cale directorilor şi profeso-
rilor de spaniolă din aceste
centre, al căror ajutor ne-a
înlesnit enorm munca.
Întrebare: De ce aţi schimbat
numele acestui examen?
Răspuns: Iniţial, examenul
s-a numit DILE (Diploma
Inicial de Lengua Española),
fiind vorba de o siglă haioasă,
pentru că vorbim de o invita-
ţie în limba spaniolă (“dile”
este imperativul verbului “de-
cir” – a spune). Însă Institutul
Cervantes a cerut schimbarea
acestui nume din cauza ase-
mănării cu examenul DELE
pe care acesta îl coordonea-
ză. Într-adevăr, numele era
asemănător şi ar fi putut crea
confuzii, de aceea ne-am de-
cis să îl înlocuim cu Diploma
LETRA, Lengua Española
para Trabajadores inmigran-
tes.
Întrebare: Majoritatea citito-
rilor noştri sunt români, de
aceea am vrea să ştim ce pă-
rere aveţi dvs. legat de nivelul
de spaniolă al românilor, în
general, şi al celor care s-au
prezentat la examenul DILE,
în special. Conform surselor
noastre, românii au apro-
bat examenul cu calificative
foarte bune, iar câţiva chiar
ne-au spus că examenul li
s-a părut destul de uşor.
Răspuns: Aveţi dreptate. În
general, românii au un nivel
ridicat în ceea ce priveşte
competenţa de exprimare ora-
lă. Faptul că cele două limbi
fac parte din aceeaşi familie,
uşurează capacitatea de înţe-
legere şi de interacţiune dintre
români şi vorbitorii de limba
spaniolă. În acelaşi timp cred
că românii muncesc mult pen-
tru a-şi îmbunătăţi cunoştin-
ţele de limba spaniolă, ajun-
gând la un nivel foarte bun.
Întrebare: Referitor la gra-
dul de dificultate al exame-
nului, aţi luat în calcul po-
sibilitatea de a elabora unul
şi pentru persoanele care au
un nivel superior de limba
spaniolă?
Răspuns: Da, ne-am gândit
la acest lucru şi suntem si-
guri că ar fi interesant şi util,
având în vedere că procentul
celor care au luat examenul
cu notă mare reprezintă ma-
joritatea (54,33%). De aceea,
este indicat să elaborăm un
certificat pentru nivelul B al
07
competenţelor lingvistice. Ar
trebui să vedem variantele B1
şi B2, ceea ce implică un nou
proiect de cercetare, dar nu
sunt tocmai sigură că există
fonduri pentru dezvoltarea şi
implementarea acestuia.
Întrebare: Un examen im-
plică nu doar persoanele
examinate, ci şi pe cele care
examinează. Cred că ar fi
bine să-i informăm pe cei
care doresc să joace rolul ce-
lor din urmă, că Universita-
tea Nebrija oferă un curs de
pregătire a evaluatorilor din
comisia examenului LETRA,
curs care se numeşte “Pre-
gătirea evaluatorilor pentru
atestarea competenţei ling-
vistice de comunicare în lim-
ba spaniolă, nivel A2, pentru
imigranţi”. Vorbiţi-ne puţin ceva anume, când avem un
despre acest curs! scop clar şi precis pe termen
Răspuns: Acest curs se scurt, ceea ce ne oferă mult
adresează în mod deosebit mai multe satisfacţii. Cine ia
­specialiştilor de la Universita- un examen cu o notă mare
tea Nebrija, dar şi profesorilor se simte mult mai bine cu el
care pregătesc elevi pentru a însuşi, e mulţumit şi bucuros,
se prezenta la examen. Este ceea ce-l impulsionează să se
un curs primordial pentru a autodepăşeaşcă permanent,
se familiariza cu criteriile de să-şi îmbunătăţească conti-
evaluare a diferitelor probe nuu competenţele lingvisti-
ale examenului. ce în limba ţării de adopţie.
Întrebare: În încheiere, un Sunt sigură că toţi cei care
mesaj pentru a trezi intere- se vor prezenta la examenul
sul cititorilor şi a-i convinge LETRA se vor simţi în largul
să se prezinte la examenul lor atunci când vor comunica
­LETRA. în spaniolă. Iar dumneavoas-
Răspuns: Evaluarea este par- tră şi ziarului dvs. aş dori să
te din procesul de învăţare a vă mulţumesc din suflet în
unei limbi străine. Având un numele întregii echipe de la
obiectiv concret, ca de pildă Universitatea Nebrija, pentru
aprobarea unui examen, sun- colaborarea şi sprijinul con-
tem mai disciplinaţi atunci stante de care aţi dat dovadă.
când ne pregătim pentru
Rezultatele de la prima ediţie a Examenului DILE.
Procentul mic al persoanelor care nu au luat examenul (8,33%)
atestă gradul scăzut de dificultate.
Sursa: Universitatea Nebrija.

Pregăteşte-te pentru examenul LETRA
(DILE) şi obţine o diplomă oficială!
Centrul Hispano-Român din Coslada informează că, în curând, va
avea loc cea de-a doua ediţie a examenului DILE, care se va numi
LETRA, convocat de Universitatea Nebrija. În urma acestui exa-
men, puteţi obţine o diplomă oficială de limba spaniolă, eliberată
de Universitatea Nebrija şi Comunitatea Madrid.
Pentru a veni în întâmpinarea persoanelor care doresc să obţină
această diplomă, Centrul Hispano-Român din Coslada organizea-
ză un curs de limba spaniolă, în cadrul căruia elevii vor putea să se
pregătească pentru pentru a participa la examenul LETRA.
Precizăm că examenul se adresează persoanelor de orice naţiona-
litate, cu un nivel nu foarte ridicat de cunoaştere a limbii spaniole.
Cursul are loc lunea, de la ora 11:00, la Centrul Hispano-Român
din Coslada, situat în Travesia del Curtidor, nr. 1 (staţia de metrou
Barrio del Puerto – linia 7). Persoanele interesate trebuie să se
înscrie personal, telefonic sau via e-mail. Cursul este gratuit, iar
locurile sunt limitate.
Mai multe informaţii la:
CENTRUL HISPANO-ROMÂN CORREDOR DEL HENARES
Travesía del Curtidor, 1 28820 Coslada
E-mail: centrohispanorumano@madrid.org
Tlf.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96
 08
200 de kilograme de şuruburi, furate de
un ­român de pe un circuit de F
­ ormula 1 mai mari statului decât
Poliţia din Valencia a arestat
un român care a fost prins în
timp ce fura 200 de kilograme
de şuruburi. Românul, care
şi-a recunoscut fapta, a fost
condamnat la patru luni de
închisoare.
Bărbatul a intrat într-o zonă a
circuitului interzisă publicu-
Filme româneşti, prezentate în luna
mai la festivaluri din Spania
Filmul românesc documentar
participă, prin intermediul
ICR Madrid, la cel mai impor-
tant festival de film documen-
tar din Spania, “Documenta
Madrid 2011”, desfăşurat în
perioada 6 - 15 mai. “Docu-
menta Madrid” este la a opta
ediţie şi are în program 1.100
de documentare din 98 de ţări.
La Madrid
Din România participă la
eveniment Monica Lazurean-
Gorgan şi Andrei Gorgan,
Străinii stabiliţi în
­Spania aduc beneficii
lui, unde administratorii pis-
tei depozitează materialele de
construcţii. El a luat şuruburi-
le, le-a pus într-un cărucior de
cumpărături şi a fost prins de
poliţişti în timp ce împingea
căruţul în cartierul Nazaret.
Iniţial, procurorul ceruse o
pedeapsă de şase luni de în-
cei doi regizori ai filmului
„Votul meu”. Filmul a fost
selecţionat de organizatorii
festivalului, ICR Madrid spri-
jinind participarea filmului şi
prezenţa celor doi autori la
­Madrid. Documentarul, de
42 de minute, surprinde lupta
pentru putere într-o mică loca-
litate din ­România, materialul
filmat de Radu Ionescu fiind,
după cum declară realizatorii,
o raritate, iar povestea, una
plină de sugestii privind fasci-
Ştiri din Spania
chisoare, dar aceasta a fost
redusă la patru luni, pentru
că inculpatul şi-a recunoscut
fapta.
Şuruburile, care sunt folosite
la asamblarea standurilor, au
fost furate cu doar câteva zile
înainte de începerea lucrări-
lor de instalare a tribunelor,
naţia şi mecanismele puterii,
votului, democraţiei la scară
mică.
În Barcelona
Alte două filme româneşti,
lungmetraje de ficţiune, parti-
cipă tot în această perioadă la
Festivalului Internaţional de
Film de Autor din ­Barcelona
(Festival Internacional de
­Cinema d’Autor de ­Barcelona
- D’A), cu sprijinul ICR
­Madrid. Festivalul se desfă-
şoară între 29 aprilie şi 8 mai
pentru cursa de Formula 1
care va avea loc pe 26 iunie,
la ­Valencia. Poliţiştii cred că
bărbatul urma să vândă şuru-
burile la fier vechi, dar spun
că n-ar fi luat mai mult de 600
de euro pe ele.
Sursa: levante-emv.com
şi este cea mai nouă propune-
re culturală din Barcelona în
domeniul filmului de autor.
Festivalul urmăreşte să pre-
zinte o panoramă internaţi-
onală a celor mai bune filme
contemporane de gen şi, în
acelaşi timp, să descopere
noi talente sau să prezinte
regizori consacraţi la nivel
internaţional, ale căror filme
nu sunt însă distribuite în ci-
nematografele din Spania. În
cadrul festivalului vor fi pro-
iectate peste 60 de filme în di-
versele secţiuni. Din ­România
participă filmele „Aurora” de
Cristi Puiu şi „Morgen” de
Marian Crişan.
La Santiago de Compostela
Între 6 şi 15 mai, la Santiago
de Compostela, se desfăşoa-
ră Festivalul Internaţional de
Scurtmetraje (Festival Inter-
nacional de Cortometrajes
Curtocircuito de Santiago de
Compostela). Din ­România
participă Adrian ­Sitaru cu
scurtmetrajul „Lord”. ­Adrian
Sitaru este unul dintre cei
mai premiaţi regizori de
scurtmetraje din acest mo-
ment, în Spania fiind premi-
at anul trecut la Festivalul
de la ­Valladolid şi Alcalá de
­Henares.
avantajele sociale pe
care le primesc
Imigranţii contribuie mai
mult la bunăstarea statului
spaniol, în comparaţie cu
avantajele sociale primite,
arată un studiu al fundaţiei
“La Caixa”. Analiza desfiin-
ţează şi preconcepţia conform
căreia spaniolii sunt nevoiţi să
concureze cu străinii pe piaţa
locurilor de muncă.
Studiul “Imigraţia şi Statul
Bunăstării în Spania”, efectu-
at de fundaţia “La Caixa”, de-
monstrează că străinii stabiliţi
în Spania aduc beneficii mai
mari statului decât avantajele
sociale pe care le primesc.
În pofida părerii generale a
populaţiei, imigranţii acoperă
o mică parte din serviciile şi
prestaţiile sociale la care ar
avea, de fapt, dreptul.
Din cei 5,7 milioane de străini
rezidenţi în Spania (12,17%
din populaţie), doar o treime
trăiesc în sărăcie, comparativ
cu 18% din spanioli. Toto-
dată, doar 6% din ajutoarele
şi prestaţiile sociale ajung la
imigranţi.
Potrivit studiului citat de
publicaţia “Qué”, mai puţin
Pentru a-l captura pe cel mai
căutat bandit spaniol, Garda
Civilă a mobilizat 70 de gar-
dieni, un elicopter şi 10 câi-
ni poliţişti. Antonio ­Manuel
Sanchez a fost prins după
cinci ani de căutări.
Sanchez a fost închis în 1999
pentru mai multe furturi, în
Asturias, o localitate din nor-
dul Spaniei. În 2004, bărba-
tul a reuşit să evadeze şi s-a
retras în satul natal, unde s-a
angajat ca grădinar. După doi
ani, Sanchez a aflat că justiţia
se află pe urmele sale şi a fu-
git în pădure, unde a stat as-
cuns până de curând. Bărba-
tul şi-a vânat singur hrana şi
a trăit prin peşteri sau într-un
de 1% din cei care primesc
pensii de la stat sunt de altă
naţionalitate decât spaniolă.
În ceea ce priveşte serviciile
medicale, numărul imigran-
ţilor care apelează la medicii
specialişti este cu 16,5% mai
mic faţă de cel al autohtonilor.
Astfel, potrivit informaţiilor
obţinute şi analizate de fun-
daţia “La Caixa”, contribuţia
străinilor la bunăstarea statu-
lui nu poate fi pusă la îndoia-
lă, scrie publicaţia “Qué”.
Imigranţii au contribuit la
integrarea femeilor pe piaţa
muncii datorită creşterii ac-
tivităţilor casnice. Totodată,
ei au pus în mişcare piaţa
muncii care este, astăzi, mult
mai flexibilă şi mai tânără,
din punct de vedere al vârstei
angajaţilor. Potrivit Oficiului
Economic al Guvernului spa-
niol, creşterea de 30% a pro-
dusului intern brut din ultimii
zece ani a fost generată de
aportul străinilor, care astfel a
amânat cu cinci ani intrarea în
deficit a sistemului spaniol al
pensiilor.
Sursa: Qué
Cum a fost
prins cel mai
căutat bandit
din Spania
cort din pânză impermeabi-
lă. Din când în când, o rudă
de-a lui „Lute Cadiz” îi ducea
mâncare, iar atunci când nu
avea cu ce să supravieţuiască,
jefuia mici magazine din oraş,
dar fără să devină violent.
Sanchez ar mai fi putut hai-
duci o vreme dacă nu l-ar fi
rănit pe paznicul unei ben-
zinării pe care a prădat-o la
începutul anului. De atunci,
poliţia spaniolă s-a mobilizat
pentru a-l prinde. Cel mai că-
utat bandit al Spaniei a fost
capturat în pădure, la cortul
său, unde avea drept compa-
nioni trei câini.
Sursa: La Voz de Asturias

FMI insistă pe privatizări şi cere o
fundamentare mai bună a reducerii
CAS. Negocierile continuă
Delegaţia FMI şi Guvernul
nu au ajuns încă la o înţelege-
re privind societăţile de stat
care urmează să fie privatiza-
te sau restructurate, dar nici
asupra momentului şi nive-
lului de reducere a contribu-
ţiilor de asigurări sociale, au
declarat pentru MEDIAFAX
surse apropiate discuţiilor.
„Negocierile s-au blocat şi
de aceea nu s-a finalizat nici
scrisoarea de intenţie, care
trebuia formulată astăzi (vi-
neri - n.r.). Guvernul nu vrea
să privatizeze aproape nimic
din ce a cerut FMI. Autorită-
ţile vor şi ca decizia privind
reducerea CAS să fie adop-
tată mai repede, pe fondul
Într-un an contractele de m
­ uncă
vor fi cu durată determinată
Pachetul de legi care refor-
mează relaţiile de muncă, re-
spectiv Codul Muncii, ­Codul
de Dialog Social şi legea
zilierilor, vor duce la „pre-
carizarea” pieţei muncii din
­România, iar în maximum
un an cei care vor dori să se
angajeze nu vor mai avea la
încasărilor bune din primul
trimestru, deşi iniţial se vor-
bise ca măsura să fie anunţa-
tă după mijlocul anului. Din
aceste motive s-a amânat şi
întâlnirea cu preşedintele
Băsescu”, au declarat sursele
citate.
Prin scrisoarea de intenţie
precedentă, autorităţile ro-
mâne s-au angajat să ela-
boreze până la finele lunii
aprilie lista cu societăţile de
stat care vor fi privatizate, re-
organizate sau lichidate.
Ulterior, însă, premierul Emil
Boc a anunţat că această listă
va fi întocmită până la sfârşi-
tul lunii iunie.
„Reorganizarea compani-
dispoziţie decât contracte pe
durată determinată, este de
părere avocatul specializat în
legislaţia muncii Costel ­Gilcă.
Avocatul a spus că modificări-
le aduse la Codul Muncii sunt
semnificative şi în defavoarea
angajatului, iar acestea vor
avea efecte pe termen lung.
România 09
ilor de stat se va face prin
restructurarea unor compa-
nii de stat, vânzarea unor
pachete minimale de acţiuni
ale unor companii de stat
Transgaz, Transelectrica şi
Romgaz, acolo unde pro-
cedeele au început deja”, a
spus Boc.
Surse apropiate negocierilor
au declarat vineri dimineaţă
că întâlnirea dintre preşedin-
Băsescu a promulgat legea prin
tele Traian Băsescu şi dele-
gaţia FMI, programată iniţial
pentru vineri, la ora 15:00, a
fost amânată pentru sâmbă-
tă, când concluziile evaluării care angajaţii Departamentului
vor fi aproape definitivate,
informaţie transmisă ulterior
chiar de Preşedinţie.
de Luptă Antifraudă au acces în
sedii, maşini, terenuri
Conform Administraţiei pre- te să permită reprezentanţilor de constatare, în sensul ar-
zidenţiale, şeful statului a Departamentului accesul în ticolului 214 din Codul de
semnat, vineri, decretul pen- sedii, pe terenuri, în mijloace procedură penală, valabilă
tru promulgarea Legii privind de transport sau în alte spaţii doar în privinţa aspectelor de
organizarea şi funcţionarea folosite în scopuri economi- natură infracţională care aduc
Departamentului pentru lupta ce”. atingere intereselor financi-
antifraudă. DLAF va avea dreptul să so- are ale Uniunii Europene în
Proiectul de lege a fost pro- licite acestora documentele şi ­România.
movat de Guvern în decem- informaţiile necesare întoc- În cazul în care o persoană
brie 2010 şi a fost respins mirii actului de control, iar în sau o firmă refuză să pună la
de Senat în februarie 2011. cazul în care există o imposi- dispoziţie documentele ceru-
Legea a fost trimisă apoi la bilitate „temporară motivată” te de către inspectorii DLAF,
Camera Deputaţilor, în cali- în furnizarea acestora, cei vi- aceştia pot aplica amenzi cu-
tate de for decizional, care a zaţi au obligaţia să răspundă prinse între 500 lei şi 5.000 de
dezbătut-o în procedură de solicitării în cel mult zece zile lei, amendă ce poate fi contes-
urgenţă. Legea a fost adoptată de la formularea cererii. tată în instanţă.
de Camera Deputaţilor în 12 Reprezentanţii Departamen- Funcţionarilor cu statut speci-
aprilie, cu 284 de voturi „pen- tului vor lua declaraţii de la al din cadrul DLAF le este in-
tru”, 6 voturi „împotrivă” şi 3 orice persoană care poate fur- terzis să facă parte din partide
abţineri. niza date şi informaţii cu pri- politice, să îşi exprime public
Legea stabileşte că „toate vire la posibile nereguli, frau- opinia cu privire la acţiunile
instituţiile şi autorităţile pu- de sau alte activităţi care aduc de control în curs de desfăşu-
blice, operatorii economici atingere intereselor financiare rare, precum şi în probleme
cu capital de stat sau privat, ale Uniunii Europene. naţionale şi europene în re-
orice altă entitate, precum şi Prin această lege, DLAF îşi laţiile cu reprezentanţii altor
persoanele fizice sunt obliga- consacră calitatea de organ state, să ofere consultanţă.
Potrivit acestuia, în maximum
un an de zile, majoritatea con-
tractelor de muncă încheiate
de angajatori vor fi cu durată
determinată.
El a precizat că, în timp, se
va crea o discrepanţă între an-
gajaţii cu contracte cu durată
nedeterminată şi cele pe peri-
oadă limitată.
„Efectele modificării Codului
Muncii în piaţă vor fi cu sigu-
ranţă negative. Nu vor face
decât să precarizeze locurile
de muncă şi vor crea discre-
panţe între cei care au avut
norocul să prindă un contract
pe perioadă nedeterminată,
în care angajatorul investeş-
te în formare profesională, şi
ceilalţi, care vor avea parte
doar de contracte tempora-
re”, a explicat avocatul.
Sursa: MediaFax
 10 Ştiri externe
Centrul Statelor Unite,
afectat de ­i nundaţii
Locuitorii din centrul State-
lor Unite încercau vineri să-şi
protejeze casele şi magazine-
le, în contextul creşterii nive-
lului apelor, în urma ploilor
abundente din ultimele zile.
Sute de persoane au fost eva-
cuate, în momentul în care
Garda naţională şi voluntarii
construiau diguri cu ajutorul
sacilor de nisip.
„Am depăşit recordul (pri-
vind nivelul apelor) care data
din 1927”, a explicat Pat Slat-
tery, un purtător de cuvânt
al serviciilor meteorologice
americane.
Precipitaţiile puternice care
au afectat centrul ţării au dus
la creşterea nivelului râurilor
Mississippi şi Ohio şi au pro-
vocat inundaţii în Tennessee,
Arkansas şi Missouri.
Aceste ploi sunt cauzate de
acelaşi sistem depresionar
care a provocat formarea
tornadelor în sud-estul SUA
săptămâna trecută, soldate cu
aproximativ 350 de morţi.
Sursa: MediaFax

Libia: Alegeri prezidenţiale la şase

luni după plecarea lui Kadhafi

Al-Qaida confirmă
Unul dintre liderii Consiliului
moartea lui Osama Naţional de Tranziţie (CNT)
libian a detaliat în faţa Grupu-
„Scopul nostru este să dăm
mai multă credibilitate ori-
entărilor noastre pentru o
tru a aproba Constituţia, apoi
alegeri parlamentare vor fi
organizate, în termen de patru
bat dacă este luată în consi-
derare revenirea la monarhie,
înlăturată de Kadhafi în 1969.

Bin Laden
Al-Qaida a confirmat moar-
tea liderului său, Osama Bin
­Laden dar a promis răzbuna-
re, arată un comunicat postat
pe site-urile extremiştilor mu-
sulmani.
În ceea ce este, aparent, o
reacţie oficială a faimosului
grup islamist, Bin Laden a
fost împuşcat de către trupele
speciale ale forţelor SUA în
ascunzătoarea sa din oraşul
pakistanez Abbottabad.
Mesajul semnat de către „con-
ducerea generală a Al-Qaida”
cuprindea, pe lângă declaraţia
oficială a morţii liderului şi o
serie de ameninţări la adresa
SUA. „Sângele lui Osama
Bin Laden, războinic sfânt,
este preţios pentru noi şi pen-
tru toţi musulmanii. Vom ară-
ta că acesta nu a fost vărsat
în zadar. Dumnezeu sa-l odih-
nească”.
„Vom rămâne un blestem
pentru americani, atât în in-
teriorul cât şi în exteriorul
ţării lor. În curând, cu voia
lui Dumnezeu, fericirea lor se
va transforma în tristeţe iar
sângele lor va fi amestecat cu
lacrimi”.
„Chemăm musulmanii din
Pakistan, pe pământul cărora
Şeicul Osama a fost ucis, să
se ridice şi să se revolte. Îna-
inte ca şeicul să părăsească
această lume şi înainte ca el
să poată împărţi cu poporul
islamic bucuria revoluţiilor
sale în faţa opresorilor, el a
făcut o înregistrare de felici-
tare şi îndem, pe care o vom
publica în curând”.
Declaraţia a venit după ce
oficiali ai serviciilor secrete
americane au declarat că Bin
Laden păstra strânse legături
cu ceilalţi membrii ai reţelei,
din casa acestuia punându-se
la cale alte potenţiale atacuri
teroriste, printre şi care şi
unul împotriva sistemului fe-
roviar din SUA.
Aceste informaţii vin pe urma
analizării dovezilor capturate
din locuinţa unde a fost ucis
Bin Laden. Grupul declară că
va elibera în curând un mesaj
audio a lui Bin Laden înregis-
trat cu o săptămână înainte de
moartea sa.
Nu există încă nici o confir-
mare oficială care să susţină
autenticitatea mesajului, dar
postarea acestuia pe site-urile
prin care Al-Qaida transmi-
teau de obicei mesaje tinde să
sugereze veridiciteatea decla-
raţiei.
Sursa: MediaFax
lui de Contact privind Libia, democraţie autentică”, a pre- luni. Două luni mai târziu, vor Guvernul care va supraveghea
joi, „foaia de parcurs” politică cizat acesta. fi alegeri prezidenţiale, potri- întregul proces democratic va
respectată de rebelii libieni, Potrivit lui Jibril, prima etapă vit lui Jibril. fi format din membri ai Con-
care prevede alegeri prezi- va fi înfiinţarea unui congres Întrebat despre forma pe care siliului Naţional de Tranziţie,
denţiale la şase luni după ple- naţional pentru a stabili o ar putea să o ia viitorul regim, dar şi din tehnocraţi ai regi-
carea colonelului Muammar nouă Constituţie pentru Libia. Jibril a observat că „asta nu mului Kadhafi, militari de
Kadhafi. Aceasta va interveni la numai trebuie să decidă” el. „Dacă rang înalt, ofiţeri ai serviciilor
Mahmoud Jibril, „premierul” 45 de zile după ce Kadhafi poporul libian vrea să resta- de informaţii şi un judecător.
CNT, a explicat în faţa presei va părăsi puterea. Apoi va fi ureze monarhia, aceasta va fi Sursa: Reuters
străine că „foaia de parcurs” organizat un referendum pen- alegerea”, a răspuns el, între-
este un răspuns al Consiliului
„la întrebările venite din di-
ferite capitale privind soarta
Libiei dacă regimul Kadhafi
ar cădea mâine”.
„Este o preocupare legitimă:
Libia este o ţară mare, stra-
tegică din punct de vedere ge-
ografic, o poartă între Africa
şi Europa, o legătură între
est şi vest, dar şi din punct de
vedere economic, din cauza
rezervelor sale petroliere im-
portante pentru Occident în
general”, a precizat el.
Jibril a subliniat că „există un
risc mare de divizare” a ţării.
În acest context, procesul pen-
tru a obţine deblocarea averi-
lor clanului Kadhafi „ar tre-
bui realizat în mod accelerat,
pentru că aceşti bani ne-ar
ajuta să punem în practică”
foaia de parcurs, a insistat el.
„Am menţionat astăzi alege-
rile. Vom contacta în termen
scurt ONU, pentru a organiza
alegeri în oraşele eliberate”,
a adăugat el.

Dan Caragea (Portugalia)
Critic literar
Mugur de fluier
(Phoenix)
Dacă limba noastră este neîn-
doios neolatină, albia este to-
tuşi geto-dacică, limba tribu-
rilor autohtone care coboară,
la rândul lor, din traci şi din
iliri.
Tracii de nord au fost numiţi
geţi, de istoricii greci, şi daci,
de către cei romani. Se pare
că migraţia tracilor a pornit
din Carpaţi (carpii erau un
alt neam tracic) întinzându-se
din Moravia (la vest) până la
Rubrica permanentă
Nipru (la est), pentru ca la sud
să atingă poalele Olimpului
şi insulele egeene. Fireşte, pe
un teritoriu atât de vast, traca
nu putea fi un idiom omogen.
Indigenţa datelor nu permite
însă speculaţii. Tot ce putem
scoate la iveală, ca zăcământ
străbun, sunt elementele co-
mune cu albaneza, limbă tra-
că, dar şi cu aspect ilir.
Despre iliri ştim că erau răs-
pândiţi pe o arie mărginită de
Adriatică, de un hotar ce urcă,
la nord, dinspre Istria până în
Pannonia superioară, şi care
coboară, în peninsulă, până
în Calabria, incluzându-i pe
veneţi.
Sa vedem acum ce şoptiri ne-
au ajuns din gura tracică. Al.
Rosetti, sintetizând, arată că
sufixul adjectival -esc/-eşte ne
vine din adâncuri: omenesc,
bărbăteşte, Bucureşti (deri-
vat din Bucur, întrutotul tra-
cic). În vocabularul geografic,
s-au păstrat unele nume de
râuri traco-ilire: Buzău, Criş,
Mureş, Timiş. O celebră bala-
dă românească începe astfel:
Pe Argeş în jos,
Pe un mal frumos
unde Argeş si mal sunt, desi-
gur, anteromanice.
Marelui fluviu al lumii noas-
03 - Matca limbii române
tre i s-a spus: Istros (trac),
­Danubius (latin) şi apoi
­Dunăre, iar acesta întru-
chipează, metaforic, pentru
mine, curgerea istorică a lim-
bii, cu afluenţi despre care voi
vorbi pe îndelete, dar şi cu
aluviunile încă necunoscute.
Din matca acestui fluviu, s-au
păstrat, în ordinea impor-
tanţei, o serie de cuvinte de
bază: moş, fărâmă, groapă,
copil, murg, brad, gata, cioc,
curma, fluier, fluture, mânz,
ţarc, mugur, văpaie, căciulă,
măgar, raţă, strungă, bucu-
ra, bulz, gălbează, grumaz,
grunz, vatră, zgură, olog,
scrum, traistă, mazăre, pă-
lărie, pârâu, zgardă, baligă,
căpuşă, cioară, copac, hă-
mesi, măgură, mire, năpârcă,
pală, sâmbure, şopârlă, ţap
(etimologie multiplă), bala-
ur, barză, ciut, coacăză, mal,
mărar (etimologie multiplă),
mânzare, păstaie, rânză, sta-
vă, viezure (după Mihai Dinu,
Personalitatea limbii române,
Cartea Românească, 1996, p.
85). Mai trebuie adăugate, fie
şi pentru savoare: brânză (ne-
sigur), brâu, buză, cătun, cea-
fă, ciuf, droaie, gard, ghimpe,
guşă, jumătate, mare (adjec-
tiv, opusul lui mic), noian, pu-
păză, scăpăra, spuză, ţeapă,
urdă etc. Numărul total vari-
ază între 150-175 de cuvinte
de bază, fără a lua în calcul
şi derivatele. Şi pentru că am
pomenit de socotit, se spune
că tiparul de formare a nume-
ralelor cardinale (unsprezece,
doisprezece… nouăsprezece)
ne vine de dedesubt, din sub-
strat.
După cum se vede, multe cu-
vinte sunt puternic ancorate în
limba noastră cea de toate zi-
lele. Am să vă suscit imagina-
ţia căutând expresivităţi care
să dezvăluie duioasele împre-
unări între vechile elemente şi
fondul latinesc.
„Pe copil îl aduce barza,
care îşi face cuib în copacul
din faţa casei. În cătunul în-
depărtat, noaptea vine Moş
Ene pe la gene, iar iarna, prin
noiane de zăpadă, Moş Cră-
ciun, aduce bradul, daruri în
traistă şi bucurii. Pe câmp se
aud ciorile croncănind. Când
11
copilul se face mare, el se
joacă cu mânzul, duce murgul
în grajd, adună raţele în ţarc,
aude pupăza în tei, aleargă
după viezuri, prinde fluturi şi
ademeneşte animale în cursă.
Cântă din fluier şi poartă că-
ciulă sau pălărie. Hămesit de
foame, mănâncă brânză sau
urdă, bulz de te lingi pe buze,
o strachină cu mazăre sau o
ceafă de porc în spuză, cu pâi-
ne scoasă atunci din vatră.”
Să mi se ierte această para-
frază călinesciană, care îmi
stă ca un ghimpe în suflet,
dar nu văd altă cale mai bună
decât aceea de a spune poves-
tea vorbelor, pentru ca să ne
aducem aminte cu bucurie de
gustul înmiresmat al sâmbu-
relui străvechi.
Ovidiu, exilat la Pont, zicea
că ar fi tocmit nişte versuri în
barbarul grai getic. Al. Piru a
văzut în imaginarul poetului
naşterea literaturii române.
Fireşte, o exaltare, azi aproa-
pe hazlie. Dar sonoritatea ar-
haică nu a încetat să străbată
timpurile până la noi. Şi nu se
va curma.

Cititorii întreabă,
Consulatul Român la Madrid răspunde
Geanina Sanda Tudose - Corvera de Asturias
Sunt cetăţean român căsătorită cu un ecuadorian.
Avem împreună o fetiţă de şase luni. Putem obţine
un certificat de naştere pentru ea?
Care sunt condiţiile pentru a-l obţine?
Răspuns:
Certificatul de naştere românesc al minorului se poate obţine de
la consulatul român, prezentând următoarele acte: certificatul
de naştere spaniol legalizat cu Apostila de la Haga la ­Tribunalul
Superior de Justiţie al provinciei în care s-a născut copilul,
certificatele de naştere ale părinţilor, certificatul românesc de
căsătorie/sentinţa românescă de divorţ definitivă şi irevocabila
(dacă este cazul), cărţile de identitate/paşapoartele valabile ale
părinţilor. Dosarul poate fi depus de un singur părinte şi nu este
necesară programarea prealabilă.
Pentru traducerea certificatului de naştere spaniol, puteţi apela
la un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România,
a cărui semnătură şi sigiliu se legalizează la consulat. În acest
sens, vă rugăm să vă adresaţi consulatului (personal sau email/
fax), pentru a solicita lista traducătorilor autorizaţi.
Taxa consulară standard pentru obţinerea certificatului româ-
nesc de naştere este de 110 euro (în regim de urgenţă, dacă
părinţii sunt români, iar minorul nu a împlinit 6 luni) sau 155
de euro (în regim de urgenţă, dacă părinţii sunt români, iar mi-
norul a împlinit 6 luni). Dacă un parinte este cetăţean străin,
în cazul de faţă, cetăţean ecuadorian, se adaugă suma de 60
de euro, iar părintele respectiv trebuie să prezinte certificatul
său de naştere legalizat cu Apostila de la Haga. Certificatul se
traduce în limba română şi se legalizează (de unde rezultă taxa
suplimentară de 60 de euro).
Dacă unul dintre părinţi a mai fost căsătorit, se prezintă şi sen-
tinţa de divorţ/certificatul de deces, iar în cazul celor în limba
spaniolă, acestea trebuie traduse şi legalizate.
Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la
pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).
Pentru a obţine certificatul, vă rugăm să vă adresaţi ­Consulatului
General al României la Bilbao, în a cărui circumpscripţie se
află regiunea Asturias.
Telefon: 944 245 177
Fax : 944 245 405
Email: cgrumaniabilbao@telefonica.net
Adresa : Plaza Circular, nr. 4, 48001 Bilbao, Spania
Nicuşor Pană - Alcalà de Xivert/Valencia
Zilele trecute mi s-au furat in tren toate actele. Am
sesizat poliţia locală şi am primit un proces verbal
în acest sens. Cum pot obţine un paşaport sau o
carte de identitate pe numele meu până pe 15 iunie
când am rezervare la avion pentru Sibiu?
Răspuns:
Pentru a pleca în România, în cazul în care nici cartea de identi-
tate şi nici paşaportul nu sunt valabile, se eliberează un titlu de
călătorie. Documentul are o valabilitate de cel mult 30 de zile,
care încetează de drept la data intrării titularului în România şi
poate fi solicitat cu 5 luni înainte de data efectuării călătoriei.
Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie:
• Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat
• În situatia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţi-
lor spaniole
Taxa consulară este de 65 euro şi se eliberează în aceeaşi zi.
Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la
pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).
Pentru a obţine documentul, vă rugăm să vă adresaţi
­Consulatului României la Castellon, în a cărui circumpscripţie
se află regiunea ­Valencia.
Datele de contact sunt următoarele :
Tel: 0034 / 677 842 467; 964 216 172; 964 216 163
Fax : 0034 / 964 257 053
Email: secretariat@consulatcastellon.e.telefonica.net
Adresa : Calle de la Larra, nr 2, 12006 Castellon de la ­Plana,
Spania
Jenica-Floare Manta - Miranda de Ebro/Burgos
Atât paşaportul cât şi cartea de identitate nu mai
au valabilitate de peste doi ani.
Lucrez ca internă de trei ani şi nu am avut/nu
am posibilitatea să mă prezint la consulat în acest
sens. Cum procedez să obţin un document valabil
având în vedere că în luna iulie doresc să plec în
România?
Răspuns:
Pentru a pleca în România, în cazul în care nici cartea de iden-
titate şi nici paşaportul nu sunt valabile, se solicită un titlu de
călătorie. Documentul are o valabilitate de cel mult 30 de zile,
care încetează de drept la data intrării titularului în România şi
poate fi solicitat cu 5 luni înainte de data efectuării călătoriei.
Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie:
• Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat
• În situaţia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţi-
lor spaniole
Taxa consulară este de 65 euro şi se eliberează în aceeaşi zi.
Informaţii cu privire la toate serviciile consulare se regăsesc la
pagina web: www.madrid.mae.ro (rubrica servicii consulare).
 12
Del 10 al 17 de abril tuvo
lugar en el municipio de
San Fernando de Henares,
el I Encuentro Internacio-
nal de C
­ iudadanía Europea,
proyecto presentado por
la ­
Concejalía de Bienestar
Social del Ayuntamiento de
San Fernando de Henares, y
aprobado y financiado por la
Agencia Ejecutiva en el ám-
bito Educativo, Audiovisual
y Cultural de la Comisión
Europea a través del Progra-
ma “Europa con los Ciuda-
danos”.
Una de las actividades de este
proyecto, que se desarrolla
desde el 1º de febrero hasta el
1º de julio de 2011, ha sido el
encuentro arriba mencionado,
que ha reunido ciudadanos de
los tres municipios socios (las
ciudades rumanas de Vaslui y
Campia Turzii, junto con la
de San Fernando de H ­ enares).
Además, existe también una
serie de actividades que ten-
drán lugar, a lo largo de este
periodo, a nivel local de cada
municipio, de las cuales de-
stacamos la creación de una
red ciudadana entre las tres
Europa con los ciudadanos
I Encuentro Internacional de Ciudadanía
Europea en San Fernando de Henares
ciudades participantes, así
como la creación y manteni-
miento de un espacio virtual
(www.wix.com/­europaenred.
ue), herramienta que per-
mitirá superar la distancia
física, con el fin de debatir
sobre las políticas europeas
y el desarrollo de actividades
relacionadas con el hermana-
miento.
Occidentul Românesc habló
con representantes de las tres
delegaciones participantes en
el proyecto para conseguir in-
formación, no tanto sobre el
gran número de actividades
llevadas a cabo durante el en-
cuentro, sino para averiguar
cuál es la percepción que se
tiene de los vecinos rumanos
de San Fernando de ­Henares,
dado que este colectivo es
bastante significativo en el
municipio.
Españoles sobre rumanos
La Directora de la Concejalía
de Bienestar Social del Ayun-
tamiento de San Fernando
de Henares, Mayte Naranjo
Iglesias, nos comentó que
­ Adina Butnaru, mediadora
„nosotros tenemos muy buena
imagen de los vecinos de ori-
gen rumano que viven en San
Fernando de Henares, son
vecinos trabajadores, respe-
tuosos y muchos de ellos con
una alta formación académi-
ca, a veces envidiables. Quien
da problema en el pueblo son
personas que no respetan lo
colectivo, pero eso no tiene
que ver con la nacionalidad o
la procedencia de las perso-
nas, mal educados los hay en
todo el mundo.” En cuanto a
los representantes de las dos
delegaciones rumanas, las
de Vaslui y Campia ­ Turzii,
Mayte Naranjo tuvo para
­
ellos muy buenas palabras:
“Para mí los compañeros que
han venido de los dos pueblos
son muy parecidos a noso-
tros. Muchos de ellos eran Henares, una joven rumana de algunos de los oficiales de tuvo lugar en San ­Fernando
profesionales de lo social, asentada y plenamente inte- las dos delegaciones rumanas de Henares constituye un
se notaba que son personas grada en España, estuvo con- en cuanto a sus compatriotas testimonio de que los fondos
que les gusta lo que hacen y stantemente acompañando al afincados en España. Vasile europeos existen, son acce-
que están preocupados por grupo de oficialidades, tradu- Paval, alcalde de la ciudad de sibles, y pueden servir para
mejorar constantemente su ciendo y explicándoles el fun- Vaslui, nos aclaró que „quisi- intercambios de experien-
trabajo.” Durante el inter- cionamiento de los distintos mos tener una percepción a cias que ayudan a construir
cambio de experiencia, “de centros, departamentos, etc. nivel institucional, no hemos una Europa mejor y, como
las cosas que me han llamado visitados. Dado que Adina bajado a la calle, pero sí nos subrayó Adina Butnaru, “po-
la atención, es la sorpresa de es originaria de la ciudad de hemos encontrado con algu- nen de manifiesto una nueva
los rumanos con la vitalidad Vaslui, le preguntamos cómo nos compatriotas que viven realidad europea llena de
de las personas mayores que ha vivido ella este encuen- en España”. Interesados por retos y posibilidades”. En la
participaban en el encuen- tro, si ha sentido nostalgia, el comportamiento de sus opinión de Mayte Naranjo,
tro ciudadano. Su emoción morriña al ver no sólo a sus connacionales, los represen- el encuentro ofreció “la po-
al ver a mayores de 80 años compatriotas, sino también tantes rumanos aprovecharon sibilidad de encontrarnos
haciendo cine y contando a gente de su pueblo natal. las reuniones con oficiali- como ciudadanos de distin-
historias de su vida. También “Este Encuentro ha supuesto dades españolas, entre cuales tos países Europeos y poder
sus comentarios sobre poder para mi una gran alegría, ya la Policia local, para pregun- compartir experiencias sobre
hacer cosas con los chicos y que como bien has señalado, tar si los vecinos de naciona- cuestiones como recursos
chicas sin necesidad de tener soy rumana. Pero también lidad rumana crean proble- para las personas mayores,
demasiados recursos a nu- me considero, al menos de mas para la comunidad. No situación de las personas con
estra disposición. Me llamó corazón, española, ya que solamente que la respuesta ha discapacidad en una Europa
la atención su sorpresa con la como sabemos, los corazones sido negativa, pero „hemos muy diversa relacionándolo
posibilidad de tirarse al suelo no entienden de pasaporte ni conocido aquí rumanos sobre con las líneas que quiere se-
para dibujar y jugar”, añadió nacionalidad. Además, a esto cuales las autoridades locales guir Europa con su Estrategia
la Directora. se suma el hecho de que los han hablado en superlativo”, 2020, además de la situación
Rumanos entre rumanos años que he vivido en España añadió Vasile Paval. de la infancia y juventud en
han sido los más felices de mi Dos países, tres ciudades, un nuestros pueblos”.
intercultural de la Concejalía vida”, nos confesó Adina. continente: Europa
de Bienestar Social del Ayun- Rumanos sobre rumanos El I Encuentro Internacional AMM
tamiento de San Fernando de Pedimos también la opinión de Ciudadanía Europea que
La banda se formó en 1994 en la ciudad de Cluj, El proyecto que dio como resultado esta grabación se titu-
­Transilvania, Rumania. laba “The Groove Distillery” y aglutinaba a muchos mú-
La música que tocan es una combinación de ritmos ameri- sicos invitados quienes introdujeron sus exóticos instru-
canos con blues, rock’n roll y elementos de folclore tran- mentos: el címbalo, el taragot (una especie de clarinete),
silvano que han ido bebiendo de fuentes populares ruma- la hoja de árbol o los pájaros de cerámica, haciendo que el
nas, húngaras, gitanas o alemanas. producto se convirtiera en el brillante testimonio del alma
NIGHTLOSERS ha sacado tres álbumes: “Sitting on top de la banda que hoy en día es Nightlosers…
of the World”, “Plum Brandy Blues” y el más reciente Una mezcla deliciosa de blues y folclore procedente de
“Rhythm’n Bulz” (2005). Han ofrecido conciertos y ac- los Balcanes con una exquisita capa de jazz y funky por
tuado en programas de radio y televisión en más de una encima, todo ello sazonado con una gran dosis de humor.
docena de países: Albania, Alemania, Austria, ­Bélgica, La música de NIGHTLOSERS está llena de originalidad y
República Checa, EEUU, Francia, Grecia, Holanda,
­ de giros sorprendentes.
­Hungría, Noruega, Polonia, Portugal, Reino Unido.
Los componentes del grupo son:
JIMI LACO - guitarra, violín, mandolina
HANNO HOFER - guitarra, armónica, vocal
OCTAVIAN ANDRIESCU - bajo
GEZA GRUNZO - teclado
CLAUDIU PURCARIN - batería, vocal
NUCU PANDREA - hoja
Su repertorio de blues tradicional creció de manera orgáni-
ca en el escenario.
Maduró al calor de las primeras jam sessions. En su pri-
mera grabación “Sitting on top of the world” de 1994 se
entrevén las raíces del folclore tradicional. Esta influen-
cia continúa emergiendo en su primer CD “Plum Brandy
­Blues”.

Próximamente tendrá lugar
la segunda convocatoria del
examen de español para tra-
bajadores inmigrantes por
la Universidad de Nebrija y
la Viceconsejería de Inmi-
gración de la Comunidad de
Madrid, que pasará a llamar-
se LETRA.
La primera convocatoria - el
Examen DILE -, tuvo lugar
los días 27 y 28 de noviembre
de 2010 y fue todo un éxito,
teniendo en cuenta la tasa de
candidatos inscritos (295) y
presentados (281), así como
el interés despertado de
manera generalizada en el
público al que iba dirigido.
Participaron candidatos de
45 países de procedencia, de
distintos continentes: África,
19; Europa, 14; Asia, 11 y
América, 1.
Marta Baralo Ottonello, Di-
rectora del Máster y Docto-
rado en Lingüística aplicada
a la enseñanza del español
como lengua extranjera y Di-
rectora del Departamento de
Lenguas aplicadas de la Uni-
versidad Antonio de ­Nebrija,
nos ha ofrecido más infor-
mación sobre este examen
y la manera de conseguir el
Diploma LETRA.
Pregunta: Explíquenos, por
favor, qué es el Diploma
­LETRA, a quién va dirigido
y para qué sirve.
Respuesta: El Diploma
LETRA, Lengua española
­ durante una semana, que se
para trabajadores inmigran-
tes, de la Universidad Nebrija
y la Viceconsejería de Inmi-
gración de la Comunidad de
Madrid, es una certificación
de nivel de dominio inicial
de lengua española, dirigido
a todas aquellas personas que
aprenden español para comu-
nicarse en ámbitos laborales
y administrativos. Este exa-
men constituye una herrami-
enta útil de ayuda para los
propios inmigrantes y para
los responsables de progra-
mas formativos para el apren-
dizaje de la lengua española,
especialmente, para centros,
coordinadores y profesores.
El Diploma no tiene una uti-
lidad específica, pero sí reúne
valores formativos para el
candidato, ya que la evalu-
ación y certificación de su
dominio del español pueden
contribuir a su formación, a
su curriculum vitae y, espe-
cialmente, a su autoestima y
satisfacción personal.
P: ¿Cómo surgió la idea del
Diploma LETRA? ¿Cuánto
tiempo han tardado en mate-
rializar el proyecto?
R: La idea responde al deseo
de colaborar con todos los
que aprenden y enseñan
español en los ámbitos no
institucionales, que hacen
esfuerzos en su tiempo libre,
tanto para adquirir y practicar
la lengua en los diferentes
centros como para enseñarla.
Nuestra experiencia de veinte
años formando profesores de
español para extranjeros pue-
de ayudar a quienes trabajan
Entrevista a Marta Baralo Ottonello,
Directora del Master y Doctorado en Lingüística aplicada
a la enseñanza del español como lengua extranjera
de la Universidad Antonio de Nebrija:
“Los rumanos se esfuerzan por mejo-
rar su dominio del español y alcanzan
un nivel alto en la lengua”
de forma voluntaria, sin una
formación específica. Es una
manera de poner la investi-
gación y la docencia univer-
sitaria de postgrado al servi-
cio de la sociedad.
P: ¿Quién puede hacer el exa-
men del Diploma LETRA?
R: Pueden hacer el examen
todos los inmigrantes adul-
tos que no tengan el español
como lengua materna, sin im-
portar su origen, ni su edad,
ni su formación.
P: ¿Cuánto cuesta para el
candidato hacer el examen
del Diploma LETRA?
R: Hemos trabajado para que
el examen y la obtención del
examen sean totalmente gra-
tuitos y realmente lo son. Sin
embargo, para asegurarnos
la participación de todos los
candidatos matriculados, so-
licitamos un depósito de 20€
devuelve íntegramente des-
pués de haber realizado el
examen. Este depósito nos
sirve de garantía para asegu-
rar que no se pierden plazas
en la convocatoria del exa-
men.
P: ¿Cuál es el grado de difi-
cultad del Diploma LETRA?
R: El examen está diseñado
por tareas de comunicación
de nivel inicial, que cor-
responden a un nivel A2
del Marco europeo para las
lenguas. Tanto las tareas de
comprensión oral y escrita
como las tareas de expresión
e interacción oral y escrita se
enmarcan en contextos de co-
municación muy conocidos
por los trabajadores, y con
funciones comunicativas que
realizan diariamente, como
saludar, hablar de sí mismos,
de sus trabajos, de los trámi-
tes que deben realizar en las
diferentes ventanillas públi-
cas.
P: ¿Los candidatos que
quieren participar tienen al-
guna posibilidad de preparar
el examen de forma gratuita,
en alguna institución públi-
ca?
R: En nuestro proyecto no
sólo hemos diseñado el exa-
men, sino que también hemos
preparado una Guía didáctica
que puede ser útil para los
profesores que trabajan en
los diferentes centros, ONGs,
CEPIs, Aulas de acogida,
etc. La Guía está disponible
en la página web del Diplo-
ma L ­ ETRA. En esta página
también se explica con toda
De tu interés
claridad en qué consiste el
examen, qué tareas comu-
nicativas deben realizar en
cada prueba, cuáles son los
criterios para la evaluación,
qué ejercicios y actividades
pueden realizar los candida-
tos para prepararse ellos mis-
mos, o con ayuda de algún
profesor y amigo.
P: ¿Cuál es el papel de los
CEPIs en el examen para el
Diploma LETRA?
R: La colaboración de los
CEPIs es muy importante
porque ellos están cerca de
los trabajadores inmigrantes,
por lo que pueden informar a
todos los posibles candidatos,
constituir redes informativas,
organizar cursos de español
específicos para preparar las
tareas del examen, colaborar
con la Universidad Nebrija
en el proceso de matricu-
lación y de comunicación de
resultados. Todos nosotros
estamos sumamente agrade-
cidos a los coordinadores y
profesores de español de los
CEPIs, ya que sin su apoyo
y colaboración hubiera sido
muy difícil realizar nuestra
tarea.
P: ¿Por qué ha cambiado el
nombre inicial del examen?
R: En la primera convocato-
ria el Examen se ha llamado
DILE (Diploma Inicial de
Lengua Española), con una
sigla simpática, ya que con-
stituye una invitación para
“decir” en español. Pero el
Instituto Cervantes solicitó
que se cambiara el nombre
del examen para que no se
confundiera con el examen
DELE, que ellos administran.
Realmente el nombre resulta-
ba parecido y podía llevar a
confusión, por lo que decidi-
mos realizar el cambio para
las futuras convocatorias a
Diploma LETRA, Lengua
Española para Trabajadores
inmigrantes.
P: La mayoría de nuestros
lectores son rumanos, por lo
tanto nos gustaría saber qué
opina Usted sobre el nivel de
¡Prepárate para el Examen LETRA (DILE) y obtén tu diploma de español!
El Centro Hispano-Rumano de Coslada informa a todas las
personas interesadas en obtener un diploma oficial de lengua
española de la Universidad de Nebrija que el centro cuenta con
un curso de preparación para el examen en cuestión que tendrá
lugar próximamente.
El plazo de inscripción sigue abierto. El curso es gratuito y se
imparte los lunes, a partir de las 11:00 horas.
13
español de los rumanos en
general, y de los candidatos
al Diploma LETRA, en par-
ticular. Según nuestro cono-
cimiento, los rumanos han
aprobado con calificativos
muy altos y muchos nos han
comentado que el examen
ha sido fácil.
R: Efectivamente es como
Ud. dice. En general, los tra-
bajadores rumanos tienen un
buen dominio comunicativo
de la lengua. El hecho de que
sean lenguas de la misma fa-
milia facilita la capacidad de
comprensión y de interacción
entre los rumanos y los hispa-
nohablantes. Pero al mismo res inmigrantes”. ¡Háblenos a corto plazo, lo que resulta
tiempo creo que muchos ru- un poco sobre este curso, por más satisfactorio y realista.
manos se esfuerzan por me- favor! Obtener una buena califi-
jorar su dominio del español R: Este curso tiene un gran cación en un examen también
y alcanzan un nivel alto en la interés para los especialistas es muy positivo, hace que la
lengua. de la Universidad Nebrija, persona se sienta contenta y
P: Hablando del grado de di- pero también para los pro- satisfecha con ella misma y
ficultad del examen, ¿tienen fesores que se encargan de constituye un estímulo para
en cuenta la posibilidad de preparar a los candidatos al seguir mejorando en la ca-
sacar un nuevo examen para examen. Es un curso esenci- pacidad comunicativa y en
obtener un diploma de otros al para familiarizarse con los el dominio de la lengua de la
niveles (superiores)? criterios de evaluación de las comunidad de acogida.
R: Sí, lo hemos pensado y diferentes pruebas del exa- Estoy segura de que todos los
estamos seguros de que sería men. que se acerquen al examen
interesante y útil, ya que P: En final, un mensaje para para el Diploma LETRA se
el porcentaje de aprobados animar y convencer a todas van a sentir muy a gusto co-
con nota alta es mayoritario las personas no hispanoha- municando en español.
(54,33%). Por ello, sería muy blantes de que se presenten al Y a Ud. y a su periódico quisi-
recomendable diseñar un cer- examen del Diploma L ­ ETRA. era agradecerles muy especi-
tificado de nivel B de domi- R: La evaluación forma par- almente y muy sinceramente,
nio lingüístico. Habría que te del proceso de aprendizaje en nombre de todo el equipo
estudiar las posibilidades de de una lengua. Si se tiene una Nebrija que trabaja para este
un B1 y de un B2, pero esto meta concreta, como es apro- examen, por su colaboración
sería otro proyecto de inves- bar un examen, se estudia estupenda y generosa en todo
tigación y no estoy segura de de manera más sistemática, momento.
que haya financiación para su con un objetivo muy claro y Ana-Maria Marinescu
desarrollo e implantación.
P: Un examen implica no so-
lamente a las personas exa-
minadas, sino también a los
evaluadores. Sería conveni-
ente informar a las personas
interesadas en jugar el pa-
pel de los últimos de que la
Universidad Nebrija imparte
un curso específico para for-
mar a los examinadores del
Diploma LETRA, denomin-
ado “Formación de Evalu-
Resultados obtenidos en la primera convocatoria pública del
adores para la certificación
Examen DILE (facilitados por la Universidad de Nebrija). ­
lingüística comunicativa de El bajo porcentaje de suspensos (8,33%) demuestra que se
español A2 para trabajado- trata de un examen de dificultad baja.
Para más información:
CENTRO HISPANO RUMANO DEL CORREDOR DEL HENARES
GESTIONADO POR LA FUNDACIÓN IBEROAMÉRICA EUROPA
Consejería de Empleo, Mujer e Inmigración-Comunidad de Madrid
Dirección: Travesía del Curtidor, 1 28820 Coslada
E-mail: centrohispanorumano@madrid.org
Tlf.: 916 741 263, Fax: 912 471 196
 14
Jurnalistul Cristian Guitars
Ioanoviciu este acel tip de
român aflat într-o ţară străi-
nă care atunci când Jorge sau
Miguel îl apostrofează cu
„Ai văzut aseară la ştiri cine
era şeful bandei care a jefuit
camioanele cu marfă parcate
în... ?! Un român de-al tău!”,
îşi doreşte pentru o clipă să se
fi născut în Congo sau să-l în-
ghită pământul. De ruşine. De
ciudă că iarăşi românii lui au
fost vedete...
Reporter: Ai fost vreodată
cenzurat, ameninţat în pe-
rioada cât ai fost redactor
de investigaţii în România?
Ce compromisuri ai făcut în
această meserie?
Cristian Guitars Ioanoviciu:
Compromisurile sunt cele pe
care le fac 99% din ziariştii
români din ziua de azi: mi-
am asumat statutul de salari-
at într-o societate privată, eu
beneficiind totuşi din partea
patronilor mei de explicaţii şi
argumente care să mă deter-
mine să acţionez jurnalistic.
Rep.: Până unde poate mer-
ge libertatea de expresie?
C.G.I.: Dacă ne referim la
jurnalist, deci la cel care face
intermedierea între realitate
şi receptorul demersului său,
consider că în acest moment
în România se apropie verti-
ginos de zero.
Rep.: În relaţia cu politicul,
presa românească a simţit
pumnul în gură în ultimii ani
sau mai degrabă a fost doar
o relaţie de subordonare di-
rectă având în vedere că mai
mulţi politicieni au devenit şi
patroni de presă? Libertatea
de astăzi îngrădeşte cumva
calitatea presei?
C.G.I.: Mai degrabă a fost
vorba de subordonare directă,
pumnul pus în gura presei cel
puţin, fiind doar referitor la
selecţia care se face în infor-
marea publicului, alegându-
se doar anumite canale media
sau în altă selecţie, mai dură,
care se realizează în privinţa
susţinerii economice a unor
demersuri jurnalistice.
Rep.: Cel mai neplacut gen
de jurnalist care nu ne face
cinste este jurnalistul şanta-
jist. Ai întâlnit astfel de oa-
meni? Ai scris la comandă?
Ai fost cumpărat?
C.G.I.: Din păcate, jurnalişti
şantajişti sunt nenumaraţi.
Am scris la comandă, că doar
eram un simplu angajat, dar
nu, nu am fost cumpărat. Ni-
ciodată.
Rep.: Care au fost, în opinia
ta, principalele schimbări în
relaţia cu puterea, cu politi-
cul, apărute în mass-media
românească?
C.G.I.: Presa regională este
finanţată din ce în ce mai
greu, ceea ce o aruncă în bra-
ţele diferiţilor politicieni sau
potentaţi economic.
Rep.: Vreau să ştiu dacă sim-
ţi că munca depusă de tine
şi-a atins scopul sau a rămas
doar un articol de presă, la
fel ca majoritatea cazurilor
descoperite de jurnalişti în
ultimii 20 de ani? Care sunt
riscurile jurnalismului de
investigaţie? Procesele în in-
stanţă?
C.G.I.: Munca depusă de
mine i-a ajutat pe unii oameni
amărâţi, în cazuri concrete.
Atât în ţară cât şi în străină-
tate. Prin ceea ce realizez în
străinătate sper să contribui
şi eu la proiectele de inte-
grare şi educare a românilor
imigranţi. În România este
evidentă încercarea de anihi-
lare a jurnalismului de inves-
tigaţii, prin târârea în procese
costisitoare şi obositoare. În
străinătate sunt apreciate şi au
succes. Iar rezultatele finale,
cele dorite.
Rep.: De ce jurnaliştii fug de
anchete? Unde sunt exclusi-
vităţile de altă dată?
C.G.I.: Jurnaliştii români fug
de anchete pentru că nu ştii
peste cine dai la capătul firu-
lui. S-ar putea să fie prietenul
sau partenerul patronului tău.
Rep.: Jurnalistul de investi-
gaţii este puţin diferit. El nu
lucrează cu biroul de presă,
cu buletinul de ştiri de la
Alertă
Ziaristul de serviciu
Poliţie. Mi-aduc aminte că
în urmă cu 11 ani când am
intrat într-o redacţie, - cred
că erai şi tu pe acolo -, cei
care lucrau pe domeniile de
eveniment - gen Poliţie, Ar-
mată, Justiţie erau conside-
raţi jurnalişti de investigaţii.
După ceva timp am înţeles
că lucrurile nu stăteau chiar
aşa. Voi lucraţi cu surse, cu
reţele de surse. Zic bine? Ce
înseamnă, din punctul tău de
vedere, a fi jurnalist de inves-
tigaţii?
C.G.I.: În România este din
ce în ce mai greu să faci jur-
nalism de investigaţie şi din
cauză că s-a instaurat o frică
generală faţă de consecinţele
pe care le-ar avea o sursă care
şi-ar spune of-ul în faţa unui
jurnalist. Lumea este speria-
tă, timorată, iar secretomania
este regula de bază, începând
cu instituţiile statului sau ale
administraţiei locale.
Rep.: Ai avut vreo investi-
gaţie care a eşuat? Subiecte
care au picat? Care ţi s-a pă-
rut cea mai interesantă sau
din care ai avut cel mai mult
de învăţat?
C.G.I.: Nenumărate. Din ce
în ce mai multe. Au fost exact
atâtea câte îmi trebuiau ca să
mă convingă să continui.
Rep.: Ţi s-a propus vreoda-
tă de către o persoană „mai
sus pusă” să investighezi un
anumit subiect? În caz afir-
mativ, cum ai reacţionat şi de
ce? Ce nu ai face niciodată
ca jurnalist?
C.G.I.: În zeci de cazuri, fie
că mi-au fost sugerate, fie ca
mi s-au oferit bani sau avanta-
je, am reacţionat întotdeauna
prin a spune şefilor mei ceea
ce mi s-a întâmplat. Nu aş lua
bani pentru a scrie un subiect.
Exclus.
Rep.: Eşti reporter de investi-
gaţii la Occidentul ­Românesc
- Ediţia de ­Spania. Cum
ai ajuns să lucrezi pentru
această publicaţie?
C.G.I.: Familia mea trăieşte
în Barcelona de peste 16 ani.
Când compania la care lucrez
a avut nevoie de un cores-
pondent în Spania, am ales.
De curând m-am căsătorit.
Soţia mea este cetăţean spa-
niol şi lucrează în mass-me-
dia. La Occidentul Românesc
am ajuns graţie unor prieteni
americani de origine româ-
nă care fac parte din trupa
­Occidentului. Am fost onorat
să mă alătur lor.
Rep.: “Ziariştii sunt toţi ne-
buni sau cel puţin nesănă-
toşi. Aleargă mereu în căuta-
rea ştirilor. Dar vreau să vă
asigur că nu m-am plictisit
nicio singură oră din viaţă
făcând această meserie”. Te
recunoşti? Ai un sfat pentru
cei care vor să devină jurna-
lişti?
C.G.I.: Nu, nu am niciun sfat
pentru cei care vor să devină
jurnalişti, pentru că după 11
de ani de presă, am eu încă
mai multe întrebări decât răs-
punsuri.
Rep.: Care este opinia ta des-
pre subiectul mult discutat -
Wikileaks? Julian Assange e
un model pozitiv sau negativ
pentru un jurnalist?
C.G.I.: Este un exemplu per-
fect pentru un jurnalist, dar
nefiind în posesia tuturor in-
formaţiilor legate de personaj
şi de proiectul său, nu pot să
ştiu dacă este şi un reper mo-
ral.
Rep.: E o regulă deontologi-
că şi bun-simţ să îl întrebi şi
pe celălalt. Ce te deranjează
cel mai mult la un PR-ist,
purtător de cuvânt?
C.G.I.: Cel mai mult mă de-
ranjează faptul că suntem tri-
mişi la el de către conducerea
instituţiei respective, ceea ce
îţi omoară ancheta din start.
Rep.: Dacă nu ai fi ales să te
faci jurnalist, pentru ce altă
profesie ai fi optat?
C.G.I.: Dacă nu eram jurna-
list, probabil că m-aş fi fa-
cut... ziarist! (Sâc!)
Rep.: Care este părerea ta
în legătură cu românii din
Spania? Sunt aşa de răi cum
sunt prezentaţi de presa spa-
niolă?
C.G.I.: În primul rând, româ-
nii din Spania, într-un număr
destul de însemnat sunt total
dezbinaţi. Mulţi sunt răi, invi-
dioşi şi răzbunători. Se vânea-
ză unii pe alţii şi se reclamă.
Multe dintre aceste denunţii
Occidentul Românesc doreşte să reamintească cititorilor săi, fap-
tul că, toate cazurile care ne sunt semnalate sunt verificate până în
cele mai mici amănunte. Cele care se dovedesc a fi reale şi în aten-
ţia instituţiilor care le urmăresc şi le investighează, sunt publicate
asumându-ne toată responsabilitatea. Vă aşteptăm în continuare
mesajele. Împreună putem contribui la integrarea şi educarea celor
care ignoră şi sfidează legea! Împreună putem schimba câte ceva
din imaginea şifonată pe care românii o au în Spania!
sunt reale, dar majoritatea le
fac din dorinţa de a-şi face
rău unii altora. Se fură între
ei, se escrochează, se bârfesc,
etc. Există însă şi un număr
împortant de români care îşi
văd de treabă. În faţa acestora
îmi scot pălăria, sunt mândru
şi caut să-i evidenţiez prin tot
ce fac.
Rep.: Care sunt cele mai des
întâlnite situaţii la care sun-
teţi solicitaţi să faceţi inves-
tigaţii?
C.G.I.: În Barcelona se fură
tot ce se poate şi unde se poa-
te. Pe stradă, în mijloacele de
transport, în locuri aglomera-
te. Dar şi în Madrid. În mo-
mentul de faţă lucrez împre-
ună cu alţi colegi spanioli de
la cele două publicaţii cu care
colaborăm, la o investigaţie în
care sunt implicaţi români în
tot felul de escrocherii, fur-
turi şi multe altele... Spaniolii
sunt speriaţi de toate acestea
şi de modul în care românii
îi operează în plină stradă
pe turiştii străini aflaţi în va-
canţă pe Costa Blanca sau
cerşesc şi fură în plin centrul
­Madridului.
Rep.: Cum te privesc colegii
spanioli?
C.G.I.: Am o relaţie extra-
ordinară cu ei, dar când apar
situaţii în care sunt implicaţi
români mă fericesc cu: „Ro-
mânii tăi, uite ce-au fost în
stare să facă…”
Pe moment mă enervez. Îmi
este ciudă şi de cele mai multe
ori îmi este ruşine, dar cole-
gii mă înţeleg şi le răspund că
acei români nu ne reprezintă
şi le dau exemple de români
minunaţi care muncesc în
Spania de ani de zile şi ne fac
cinste. Profesori la universita-
te, medici, muzicieni, oameni
de afaceri, români care au gri-
jă de familiile lor, care îşi tri-
mit copiii la şcoli de renume
în Spania, etc.
Rep.: Pentru Occidentul
Românesc realizezi investi-
­ tre colegii mei din România
gaţii în toată Spania sau nu-
mai în zona Madridului?
C.G.I.: Mă implic acolo unde
sunt trimis dar în mod special
în Provincia Madrid de unde
ne sunt semnalate foarte mul-
te cazuri de escrocherie, fur-
turi, etc…
Rep.: Mai concret?
C.G.I.: Din ce pot dezvălui în
momentul de faţă, pot spune
că cele mai dese cazuri sunt
cele provocate de români cu
profesii false, precum avocaţi,
medici, traducători, reprezen-
tanţi ai unor instituţii de stat
în Spania, şefi de organizaţii
caritabile, care îi escrochează
pe români luându-le nu numai
banii pentru diverse cazuri
ci şi deposedându-i de actele
originale pe care apoi le falsi-
fică pentru diverse infracţiuni.
Rep.: Ce le recomanzi ro-
mânilor din Spania în acest
sens?
C.G.I.: Să ţină legătura în
permanenţă cu noi, cu autori-
tăţile care reprezintă ­România
în Spania, să nu avansese
sume importante de bani sau
să-şi lase actele originale unor
indivizi necunoscuţi pentru
diverse cazuri. În orice situ-
aţie să prezinte doar în copie
actele personale iar cele ori-
ginale doar în cazurile în care
solicită diverse servicii direct
de la instituţiile abilitate. Să
fie mai uniţi, să înveţe de la
spanioli şi alte naţionalităţi cu
care convieţuiesc tot ce-i bun,
să ofere respect şi corectitudi-
ne ca să primească la fel, să
contribuie cât pot la imaginea
pozitivă a ţării din care pro-
vin.
Rep.: Ai fost tentant vreodată
să te implici în viaţa politică?
C.G.I.: Niciodată nu m-au
tentat funcţiile politice sau
cele obţinute datorită impli-
cării politice dar rămân un
iremediabil naiv şi cred că de-
mocraţia presupune şi se face
doar prin partide. Acestea tre-
buie curăţate în profunzime,
chiar reinventate. I-am refu-
zat pe toţi şi nu regret.
Rep.: În afară de ale tale, ce
titluri mai citeşti?
C.G.I.: Mă interesează presa
din România dar în special
cea internaţională şi normal
şi în mod foarte sincer, fără
să vreau să fiu un oaspete bun
pentru gazdele mele de astăzi,
apreciez munca şi rezultatele
jurnaliştilor de la Occidentul
Românesc. Urmăresc cu mult
interes şi presa scrisă spanio-
lă. Îmi pare rău că mulţi din-
pe care-i ştiu talentaţi, mun-
citori şi încă entuziaşti, nu
sunt ajutaţi să facă mai multă
presă de investigaţie pentru că
cetăţeanul de rând are mare
nevoie de aşa ceva. Aşa cum
îi cunosc, mulţi colegi, din
toate redacţiile din ţară dar şi
din ţările unde există comuni-
tăţi mari de români, ar putea
să facă lucruri foarte bune în
acest sens. Pe această cale ţin
să le urez tuturor mult noroc!
A consemnat,
Anastasia Criste - Barcelona
Reporter, Occidentul Românesc
!

Dacă este să o luam din punct
de vedere cronologic conform
Trezoreriei SUA după răz-
boiul de independenţă, pe la
începutul anului 1791 datoria
Statelor Unite era de 74 de
milioane de dolari. În ianua-
rie 1835 sub preşedinţia lui
­Andrew Jackson datoria pu-
Marian Petruţa - Chicago, USA
www.RoUSA.blogspot.com
Este mare şi încă totuşi mai
creşte cu rapiditate, în fieca-
re secundă mai ceva ca Făt
Frumos din basmele noastre
româneşti. Ce să fie oare?! Nu
este nimeni alta decât datoria
publică pe care o au SUA în
prezent.
Chiar şi agenţia de evaluare
a creditului de ţară, Standard
& Poor, a dat în luna aprilie o
notă negativă Statelor ­Unite,
lucru care a făcut valuri pe
Wall Street.
Numerele sunt destul de ame-
ţitoare şi cu multe zecimale,
paisprezece ca să fim mai
precişi.
Săptămâna trecută datoria pu-
blică americană conform tre-
zoreriei Statelor Unite ajunse-
se la 14.309.497.666.808,30
dolari. Dacă este să o trans-
punem din cifre în cuvinte ar
suna cam aşa: patrusprezece
trilioane, treisute nouă miliar-
de, patrusute nouăzeci şi şapte
de milioane, şase sute şaizeci
şi şase de mii, opt sute opt do-
lari şi treizeci de cenţi. Destul
de confuză cifra şi doar să o
citeşti, dar să o mai şi conta-
bilizezi.
Se spune că întotdeauna este
greu până aduni primul mili-
on. Când vine vorba însă de
datoria unei ţări precum cea
a Statelor Unite cifrele sunt în
trilioane.
blică era redusă la zero.
I-a luat guvernului american
până în 1863, ca să acumu-
leze primul miliard de dolari.
Cel de-al doilea şi al treilea
miliard au fost acumulate în
următorii patru ani. În peri-
oada primului război mondial
datoria era de 22 de miliarde,
ca în 1940 să fie de 51 de mi-
liarde. La sfârşitul războiului
ajunsese la 260 de miliarde,
iar în următorii 30 de ani da-
toria a ţinut doar pasul cu im-
flaţia, ca între 1980 -1990 ea
să se tripleze.
Când preşedintele George W.
Bush şi-a început mandatul în
2001, datoria naţională era de
5,7 trilioane. În timpul man-
datului sau, cu două războa-
ie la activ, acesta aproape că
a dublat datoria, sau cu alte
cuvine a reuşit de unul singur
ce au reuşit toţi ceilalţi preşe-
dinţi de dinaintea lui la un loc.
La sfârşitul mandatului său
datoria publică era de peste
Din America
Datoria americanilor în cifre
­reale cu multe zecimale
10 trilioane de dolari. Actuala
criză economică şi financiară
mondială a dus la datoria ami-
nitită la început.
Un alt lucru care se adânceşte
şi el cu rapiditate este defici-
tul bugetar, adică dinferenţa
dintre sumele încasate de stat
din taxe şi cele care acesta le
cheltuieşte de fapt în realitate.
Dacă este să împărţim actuala
datorie publică pe care o are
15
America raportată la numărul
populaţiei, rezultă o sumă de
peste 45.000 de dolari pen-
tru fiecare bărbat, femeie şi
copil american, sau de peste
100.000 de dolari pentru fie-
care muncitor care este plăti-
tor de taxe.
Pentru cetăţeanul de rând
aceasta se traduce în mai mul-
te taxe pe care trebuie să le
plătească în fiecare zi de salar,
sau când face cumpărături.
Ultima dată când guvernul
american a reuşit să aibă un
surplus bugetar şi a mai redus
din datoria naţionala a fost în
timpul administraţiei lui Bill
Clinton. Dacă crearea de da-
torii se face prin împrumuturi
sub forma emiterii de titluri
de trezorerie sau alte instru-
mente financiare, reducerea
ei se face prin răscumpărarea
acestor titluri.
În anul 2000, datoria ­Americii
a fost redusă cu 223 de miliar-
de de dolari. Aceasta era cea
mai mare reducere de deficit
din istorie făcută într-un sin-
gur an. Din păcate însă pre-
dicţia lui Clinton, că America
va realiza un surplus bugetar
de 1 trilion de dolari în urmă-
torii 10 ani, avea să fie spul-
berată de către predecesorii
săi.
Pentru că se apropie din
nou alegerile prezidenţiale Certificatul de
­n aştere al
şi pentru a elimina complet
speculaţiile şi aberaţiile ce-
lor care continuau să perpe-
tueze mitul că preşedintele
Barack Obama nu s-ar fi
­p reşedintelui ­
născut în America, adminis-
traţia de la Casa Albă a făcut Barack Obama
publică copia completă după
certificatul de naştere al pre-
şedintelui.
Locul de naştere este spitalul
de ginecologie ­Kapiolani de
la adresa 6085 ­Kalanianaole
Bulevard, insula Oahu din
Honolulu, Hawai pe data de
04 august, 1961. Tatăl pre-
şedintelui, Barack ­Hussein
Obama, avea 25 de ani,
era student la Universitate
iar mama lui, Stanley Ann
Dunham, avea 18 ani, fiind
originară din Kansas. Cei
doi părinţi au semnat certifi- Atât administraţia de la viitorul naţiunii, cum să re-
catul băiatului pe data de 07 ­Washington D.C., cât şi ducem deficitul bugetar, pre-
respectiv 08 august 1961. preşedintele, s-au arătat ne- ţul mărit al carburantului,
Certificatul a fost eliberat mulţumiţi de faptul că luna sau cum să aducem stabili-
acum două zile de depar- aceasta când au anunţat de- tatea în Orientul ­Mijlociu,
tamentul de sănătate din ficitul bugetar pe care-l are Washington D.C.-ul a fost
Hawai. Statele Unite, mass media a preocupat de probleme fal-
Discuţia despre locul naşte- discutat în respectiva săptă- se. Preşedintele speră că
rii preşedintelui a fost adusă mână mai mult despre mitul acesta este un pas înainte şi
în discuţie de curând în mass legat de certificatul său de că vom putea dezbate ade-
media americană de către naştere, decât despre viito- văratele probleme de interes
miliardarul Donald Trump, rul economic al Americii. pentru poporul american şi
un posibil candidat în cam- “Într-o perioadă cu conse- viitorul ţării” a concluzio-
pania pentru prezidenţiale cinţe imense pentru ţară, nat administraţia preziden-
din partea Republicanilor. când ar trebui să dezbatem ţială.
 16
Jeni Chiriac - Psiholog
• Competenţă în consiliere psihologică şi psihoterapie, în psihologie
clinică şi psihologia muncii
• Membru a Comitetului Filialei Teritoriale Bucureşti a Colegiului
Psihologilor din România, comisia de deontologie
• Consilier de specialitate al Asociaţiei Naţionale a Taţilor din România
• Dacă partenerii nu mai re-
uşesc să îşi facă timp unul
pentru celălalt, înseamnă
ca sentimentele dintre ei
dispar?
Da, se poate întâmpla ca doi
parteneri să nu mai reuşeas-
că să îşi facă timp unul pen-
tru celalalt. Acest lucru însă
se poate întâmpla din diver-
se motive.
Nu, nu este obligatoriu ca
acest lucru să atragă inter-
pretări de genul „dacă se
întâmplă asta, înseamnă că
sentimentele dispar”.
Se poate spune că acest lu-
cru poate apare într-o ultimă
instanţă ca efect secundar
al sentimentului de înstră-
inare, ca urmare a pierderii
intimităţii în cadrul relaţiilor
de cuplu. Însă este rezultatul
unui îndelungat proces, nu
răspunsul imediat al anumi-
tor frustrări, aşteptări neîm-
părtăşite şi nesatisfăcute etc.
care pot declanşa un com-
portament evitant.
• Când începe job-ul sa de-
vină mai important decât
partenerul de viaţă?
Job-ul poate ajunge mai im-
portant decât partenerul de
viaţă atunci când persoana
în cauză nu se mai regăseş-
te în relaţia de cuplu, când
satisfacţiile personale intra
Refugierea în ­muncă
Ştiinţific vorbind, putem
spune că prin activism înţe-
legem gestionarea conflic-
telor psihice sau a situ-
aţiilor traumatice externe
prin recurgerea la acţiune,
în locul reflecţiei sau al
trăirii emoţiilor şi impli-
cit, a sentimentelor noastre.
Cu alte cuvinte, prin acti-
vism înţelegem refugierea
în muncă, sarcini, activităţi
diverse pentru a ne umple
mintea de alte lucruri sau
alte griji decât problemele
Sfatul psihologului
într-un con de umbră şi are
nevoie de mai mult.
Unii dintre noi simţim nevo-
ia de a fi admiraţi, apreciaţi,
valorizaţi!
Se poate întâmpla ca aceş-
tia să resimtă o acută nevo-
ie de recunoaştere socială,
profesională ca rezultat al
unei imagini de sine nesatis-
făcătoare şi o stimă de sine
scăzută. În astfel de cazuri
se poate întâmpla ca atenţia
şi recunoaşterea ce vine din
partea celuilalt (partenerului
de cuplu) să nu fie suficien-
tă, să resimtă nevoia de mai
mult: „Tu spui aşa pentru
că mă iubeşti!”. O astfel de
persoană va avea nevoie de
realizări şi de recunoaşterea
colegilor, şefilor săi.
Se poate întâmpla ca acest
lucru (job-ul devine mai im-
portant decât partenerul de
viaţă) să fie doar o impresie,
o supoziţie nefondată, năs-
cută din resimţirea unei lip-
se de atenţie din partea ce-
luilalt. Astfel în timp ce unul
dintre parteneri are viaţa atât
intimă cât şi una socio-pro-
fesională, celalalt (pentru
care viaţa socio-profesio-
nală nu îi aduce satisfacţii
sau nu există) se poate simţi
dezavantajat, lăsat deoparte,
neglijat. El ajunge să-i re-
care cu adevărat ne supăra.
Atunci când activismul
maschează o pasivita-
te subiacentă sau chiar o
stare depresivă, el poate
fi considerat ca o reacţie
apărare ce se manifestă prin
refuzul unui segment de
realitate care la momentul
acum şi aici este intolerabil
pentru tine. În faţa refuzului
pierderii, reacţia de apăra-
re poate căpăta o nuanţă
activă (agitaţie chiar), opu-
nându-se astfel reparaţiei.
În război cu „rutina” în
­relaţia de cuplu de lungă
­durată
proşeze celuilalt acest lucru
născând conflicte, neînţele-
geri etc.
• Metode prin care îi poţi
sugera partenerului că îţi
doreşti să aveţi din nou re-
laţia pe care o aveaţi înain-
te de a lăsa monotonia sa
intervină intre voi.
Ideal şi de dorit este să vă
canalizaţi forţele astfel încât
monotonia să nu se instaleze
comod între voi. Cu cât in-
terveniţi din timp, cu atât vă
creşteţi şansele şi vă uşuraţi
„eforturile” de a vă menţine
relaţia vie.
Soluţii:
1. faceţi dragoste ori de cate
ori aveţi ocazia, nu staţi pe
gânduri. Fiţi pasionali!
2. nu folosiţi sexul ca mijloc
de şantaj sau negociere în
relaţia de cuplu (poate doar
în jocurile erotice, unde to-
tul este permis şi regulile le
faceţi voi). Jucaţi-vă!
3. fiţi creativi, surprindeţi-
vă partenerul într-o manieră
plăcută cât mai des, faceţi-vă
un obicei din asta. Iubiţi-vă!
4. fiţi voi înşivă, încercând
să faceţi exact ceea ce vă
place şi nu numai. Experi-
mentaţi!
5. nu vă grăbiţi să ajungeţi la
final. Orgasmul este impor-
tant, însă opreşte-te pentru o
clipa şi simte, gustă plăcerea
de a fi cu celalalt, de a-i face
plăcere. Trăieşte intens!
6. cu cât eşti mai romantic,
mai lent, mai profund, cu
atât dragostea va prinde con-
tur din nou. Descoperiţi-vă
unul pe celălalt!
7. lăsaţi-vă purtaţi de ceea
ce simţiţi, fără false preju-
decăţi, fără reţineri. Fiţi voi
inşivă!
Apare astfel blocajul. Apa-
rent tu eşti OK, dar de fapt
nu faci decât să fugi, să fugi
de sentimentele tale, găsin-
du-ţi preocupări, refugii,
compensări neconstructive
pe termen lung, dar de mare
ajutor pe termen scurt pen-
tru a face faţă unei stări de
şoc sau unei depresii neasu-
mate.
Altruismul se îmbină dese-
ori cu activismul. De exem-
plu, o persoană căreia îi pla-
ce la nebunie să pună la
8. prea obosit pentru a mai
face ceva? Prea supărată
pentru a mai avea chef? Vor-
biţi despre ce a fost odinioa-
ră: primul sărut, prima atin-
gere, prima fantezie pusă în
practică. Pe măsură ce veţi
discuta, apetitul vă va reveni
şi vă veţi trezi unul în bra-
ţele celuilalt. Rămâneţi des-
chişi tuturor posibilităţilor!
9. dacă există prichindei
care v-au acaparat viaţa şi
nu mai găsiţi timp pentru
nimic, destindeţi-vă după
ce cei mici au adormit, re-
laxaţi-vă şi îmbrăţişaţi-vă
mult. Fiţi tandri unul cu ce-
lălalt!
10. ţineţi la intimitatea voas-
tră!
11. nu luaţi lucrurile în mod
gratuit de parcă vi s-ar cuve-
ni, apreciaţi-l pe cel de lângă
voi!
12. odată cucerit, nu înseam-
nă că vă aparţine. Seduceţi-
vă unul pe celălalt, la fel ca
la început!
cale căsătoria altora şi care
primeşte o sumedenie de
confidenţe amoroase, ade-
sea va avea propria viata în
standby, însă nu va resimţi
lipsa vreunei vieţi personale
prea mult datorită implicării
totale în viaţa celorlalţi. Pu-
tem observa că acest al-
truism activ (sau activism
altruist) se sprijină pe alte
două modalităţi defensive:
proiecţia şi identificarea,
ştiut fiind că identificarea
cu salvatorul participă la
construirea identităţii unui
individ care se dedică în-
grijirii celorlalţi, însă un
salvator în aşteptarea incon-
ştientă a propriului salvator.
Însă ce se întâmpla când
• Se poate preveni cumva
această stare de criză a re-
laţiei?
Dacă ne dorim cu adevărat
acest lucru, TOTUL ESTE
POSIBIL!
• Se mai poate salva o rela-
ţie atunci când a dispărut
comunicarea?
Comunicarea într-un cuplu
nu dispare cu adevărat, îşi
schimbă doar registrul, iar
cei doi ajung la concluzia
că vorbesc limbi străine, că
nu mai reuşesc să fie înţeleşi
sau să înţeleagă ce se întâm-
plă sau ceea ce vrea celălalt
să comunice.
Una dintre condiţiile unei
bune comunicări este ascul-
tarea.
Prin urmare, înainte de a ne
întreba dacă ştim să comuni-
căm, este indicat să ne între-
băm dacă ştim cu adevărat
să îl ascultam pe cel din faţa
noastră.
Tema de meditaţie:
Câţi dintre voi chiar îl as-
foloseşti o acţiune pentru a
compensa o emoţie negati-
vă?
Simplu!
Pot apărea tot felul de de-
pendenţe de genul: a nu pu-
tea să nu bei, a nu putea
să nu te droghezi, a nu
putea să nu mănânci etc.
Un alt fenomen răspândit
poate fi uneori resimţit la de-
cesul unei fiinţe sau pier-
derea unui obiect şi anume
o semnificativă creştere a
libidoului cu dorinţa impe-
rioasă de descărcare a tensi-
unii sexuale acumulate. Tot
acest întreg mecanism poate
fi adesea întreţinut de puter-
nice sentimente de culpabi-
litate şi ruşine. Se manifes-
cultaţi cu atenţie şi activ pe
celălalt?!
• Care sunt paşii pe care cei
doi parteneri ar trebui să
îi urmeze pentru a-şi salva
relaţia?
Există soluţii, însă acestea
sunt departe de a se regăsi
într-o schemă general va-
labilă. De câte ori nu vi s-a
întâmplat să găsiţi anumite
metode sau recomandări ca
fiind nepotrivite pentru voi
sau fără rezultate?!
Fiecare relaţie de cuplu are
specificul ei, fiecare relaţie
este unică prin felul ei şi asta
pentru că vă stimulează, in-
cită într-o manieră particu-
lară. Astfel consider că ar fi
greşit să spunem că ar exista
o reţetă general valabilă.
Când răspunsurile se lasă
aşteptate…
Există consiliere de cuplu,
există specialişti care într-
un efort comun, pot creiona
aceşti paşi împreună cu tine,
împreună cu voi!
tă astfel funcţia defensivă a
acţiunii ca luptă împotriva
angoasei şi modalitate de
scurtcircuitare a gândirii.
Ce îţi rămâne de făcut? Este
bine să îţi acorzi timp însă
nu la nesfârşit, astfel că după
ce ne refugiem în acţiune
este de preferat să ne trezim
la realitate şi să reîncepem
să trăim în prezent, făcând
faţă emoţiilor, angoaselor
sau durerii întrucât ce a fost
mai greu a trecut. Amânarea
la nesfârşit nu face decat să
îngreuneze situaţia şi mai
mult. Pune piciorul în prag
dezvoltând comportamente
alternative conduitelor ne-
constructive şi schimbarea
va putea avea loc.

Ionuţ Niţu - Avocat/Spania
Laurenţiu P./ Alcalá de
­Henares
Care sunt modalităţile lega-
le pentru a vinde jumătate
dintr-o casă cu două apar-
tamente distincte şi jumăta-
te din afacerea proprie, în
condiţiile în care partene-
rul meu de afaceri spaniol
nu doreşte să vândă?
Răspuns: Vă voi răspunde
la modul general. Având în
vedere faptul că sunteţi într-
un parteneriat de afaceri în
care capitalul societăţii se
divide în părţi sociale, fieca-
re persoană poate dispune de
părţile sociale pe care le de-
ţine în societatea respectivă,
însă, prima opţiune este a
partenerului dumneavoastră
de afaceri (dreptul de pre-
emtiune). În caz contrar, vă
puteti găsi de forma liberă,
cumpărătorul cotei dumnea-
voastră.
(Datorită faptului că nu cu-
noaştem toate elementele
esenţiale, cum ar fi: parte-
neriatul în afaceri, partene-
Sfaturi juridice pentru cititori
riatul matrimonial, sau dacă
aceste bunuri sunt aport la
capitalul social al societă-
ţii, vă rugăm să ne contac-
taţi pe e-mail: av_nitu@
hotmail.com, sau telefonic
la: 0034/666 313 448, sau
0040/345 407 451, pentru a
vă putea răspunde punctat,
detaliat şi complet la între-
bările dumneavoastră.)
Ana Maria R.F./­Madrid
Am împrumutat unei cu-
noştinţe o sumă de bani
pentru o perioadă scurtă
de timp şi am făcut o chi-
tanţă de mână, semnată
de mine şi de persoana în
cauză. De la data când tre-
buia să îmi returneze banii
au trecut patru luni. Când
i-am reamintit aceasta mi-a
spus că nu are de unde să
îmi returneze împrumutul.
Menţionez că nu i-am cerut
niciun cent în plus, doar
exact banii împrumutaţi. Ce
pot face în această situaţie
neplăcută? Ce valoare are
chitanţa de mână în faţa
legii? Dacă era vorba de o
sumă mică poate că renun-
ţam, dar este vorba de mun-
ca mea pe câteva luni bune
şi nu pot renunţa aşa de
uşor. Faptul că mă ignoră,
că se ascunde de mine, că
refuză să comunicăm, mă
deranjează foarte mult. Vă
rog, sfătuiţi-mă ce să fac?
Răspuns: Chitanţele de
mână au valoare juridică în
Avocatul răspunde
situaţia în care sunt semnate
de ambele părţi, în deplină
cunoştinţă de cauză, şi de
asemenea, dacă sunt semna-
te şi de către un martor (în
cazul în care nu există acest
martor care să fi semnat, este
necesară prezenţa unui mar-
tor care să cunoască situaţia
dumneavoasteă şi care să
poată fi audiat în cazul unui
proces). Pentru a trimite în
judecată persoana care nu a
respectat clauza de restituire
a împrumutului există două
căi judiciare: somaţia de
plată sau acţiune în pretenţii
(aceasta din urmă necesitând
plata unei taxe judiciare de
timbru în valoare aproxi-
mativă de 7% din valoarea
sumei pretinse). Pentru mai
multe informaţii, scrieţi-ne
pe adresa: av_nitu@hotmail.
com, sau sunaţi la telefon:
0034/666 313 448.
Nicolae A./Santa Faz-
Alicante
Am cumpărat cu credit ipo-
tecar un apartament în Ali-
cante în octombrie 2008. În
momentul de faţă sunt în
divorţ cu soţia. Nu avem co-
pii. În această situaţie, ce se
întâmplă cu apartamentul?
Răspuns: În cazul divorţu-
lui dintre doi soţi situaţia
juridică a apartamentului
cumpărat împreună cu cre-
dit ipotecar este următoarea:
în lipsa unei înţelegeri între
părţi, legea distinge partaja-
rea apartamentului la jumă- Răspuns: În situaţia în care
tate pentru fiecare dintre soţi avocatul nu-şi achită contri-
urmând ca, fie apartamentul buţia la asigurările sociale
să fie vândut şi suma rezul- de stat, va primi o sancţiune
tată după achitarea integrală pecuniară din partea orga-
a ipotecii bancare să fie îm- nismului în faţa căruia nu
părţită între cei doi, fie ca şi-a onorat obligaţiile fisca-
una dintre părţi să rămână le, iar în cazul în care dato-
în apartament, achitându- riile ajung la un nivel care
i celuilalt contravaloarea a depăşeste plafonul impus
jumătate din imobil, valoare de acest organism, se poate
calculată de către un expert ajunge la suspendarea aces-
tehnic (tasador). tuia din activitate.
Liliana Elena M./ Florentina C./Alcalá de
­Tarazona de la ­Mancha Henares
Sunt o tânără mămică, am
-Albacete
o fetiţă de şase luni. Acum
Care este sancţiunea dacă
sunt în concediu de creştere
un avocat nu s-a înscris şi
a copilului, dar aş vrea să
nu a plătit contribuţia la
mă întorc la muncă. Bene-
asigurările de sănătate obli-
ficiez de acea îndemnizaţie
gatorii ?
Stimaţi cititori, aşteptăm să ne scrieţi despre problemele juridice cu care
vă confruntaţi şi pentru care aveţi nevoie de consilierea noastră de spe-
cialitate, pe adresa de e-mail:
redactia@occidentul-romanesc.com
şi vă vom răspunde în cel mai scurt scurt timp. Redacţia
17
de 500 Ron şi alocaţia co-
pilului de 200 Ron? Sau
cele două sunt cumulate şi
e vorba doar de 500 Ron pe
lună? Şi asta pentru câte
luni? Vă rog să mă lămu-
riţi. Am auzit atât de multe
variante.
Răspuns: Întrebarea dum-
neavoastră nu este foarte
clară. Nu există o sumă în
cuantum fix pentru mamele
rămase în creşterea copi-
lului, ci raportat la salariul
anterior, iar alocaţia pentru
copii din România este de 42
Ron. Vă rog să-mi trimiteţi
mai multe detalii la adresa:
av_nitu@hotmail.com, sau
sunaţi la telefon: 0034/666
313 448, sau 0040/345 407
451.
 18
Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Benissa - Costa Blanca
Aprilie pe malul Mediteranei.
La 25 de grade, soarele in-
undă lumea din toate părţile,
invitându-ne să ieşim din hi-
bernare. Încep să curgă vile-
giaturişti din toate colţurile.
Şoferii pasionaţi scot de prin
garaje maşinile decapotabile,
le lustruiesc şi le primenesc,
ca pe ouăle de Paşte. Greu
de crezut că prin Ardeal încă
mai fulguieşte sporadic şi că
nopţile pe acolo tot nu trec de
zero grade. Dar, în fond, de
aceea ne aflăm pe litoralul lă-
udat: ca să fim primii din faţă
la apel, în rând cu vestitorii
primăverii.
Într-una din aceste binecu-
vântatele zile, cu elan ples-
nind din bice, am ieşit la o
plimbare cu maşina prin ur-
bea mediteraneană în care
avem privilegiul să locuim.
Musafira mea, o bună prie-
tenă din România s-a aşezat
pe bancheta din dreapta. Am
desfăcut capota maşinii şi am
pornit la drum de-a lungul li-
toralului, în traficul nu foarte
aglomerat. Zăream din când
în când cu coada ochiului, tre-
când pe lângă noi, alte maşini
decapotate, mult mai luxoase
Celor care îşi serbează ziua numelui de
Sf. Constantin şi Elena, le dorim ca în
­drumul lin al vieţii fiecăruia, să răsară
mereu ­câte-o rază de soare care să le
aducă numai fericire şi bucurie.
Redacţia Occidentul Românesc
decât a noastră, conduse de
vilegiaturişti zâmbitori, cu
batice fluturând în vânt sau cu
şepci în culori aprinse.
Ne-am oprit în staţiunea cea
mai chic din apropiere şi am
parcat într-o parcare cu plată.
Am scos de la automat un ti-
chet de parcare valabil pentru
două ore şi, ca să nu uităm ora
întoarcerii, am rupt marginea
prevăzută special în acest
scop, luând-o cu mine în bu-
zunar. Restul tichetului l-am
plasat la vedere sub parbriz.
Apoi am plecat la plimbare.
Nu mică ne-a fost mirarea la
întoarcere cand am găsit o
agentă de poliţie ocupată să
fotografieze maşina noastră,
cu gând să ne taie chitanţă
de amendă. Din punctul ei de
vedere avea perfectă dreptate,
pentru că biletul nostru de sub
parbriz dispăruse. Contraria-
tă, am întrerupt-o şi i-am ex-
plicat că am plătit deja. Noroc
cu fiţuica din buzunar, cu care
ne-am putut demonstra nevi-
novăţia. Scuza noastră a fost
acceptată imediat.
Eu, mânată de curiozitate, am
început să mă uit prin maşi-
nile învecinate, căutând fără
prea multă tragere de inimă
biletul lipsă. N-a durat mult
până am descoperit biletul-
pereche în maşina parcată
bară la bară cu a noastră. Ti-
chetul avea acelasi număr
de serie iar conturul colţului
rupt se potrivea perfect cu al
nostru. I-am arătat poliţistei
descoperirea şi am întrebat-o
dacă gândeşte să întreprindă
ceva împotriva infractorului.
Ea mi-a replicat că nu e trea-
ba ei, iar în ce mă priveşte pe
Multă sănătate şi
La mulţi ani!
Costa Blanca
Tichetul de parcare
mine să fiu liniştită că nu mă
va amenda nimeni, câtă vre-
me pot demonstra că am un
bilet de parcare valabil.
Mărturisesc că situaţia asta
insolită, în care nevinovatul e
chemat în fata legii
să-şi demonstreze nevinovă-
ţia, în timp ce altul, vinovatul
evident, rămâne nepedepsit,
m-a cam descumpănit. În
timp ce discutam situaţia, s-a
apropiat cu pas apăsat un tâ-
năr spaniol, dând semne ca ar
vrea să urce în maşina cu bi-
letul furat. Temătoare, agenta
de poliţie s-a retras.
Nu ştiu de unde m-a cuprins
pe mine brusc un elan ire-
zistibil; cert este că nici nu
s-a aşezat bine hoţomanul pe
locul şoferului din maşina
“marcată”, că l-am şi luat în
primire.
I-am spus că nu se face să furi
tichetele altora, chiar dacă ele
sunt prin maşini decapotabile.
Şi că dacă el economiseşte
astfel o monedă, celălalt plă-
teşte scump zgârcenia lui cu o
amendă de o sută, fără să fie
vinovat. Tânărul a încercat
mai întâi să nege furtişagul,
dar silit de proba evidentă
pe care o ţineam eu în mână
a recunoscut şiretlicul, fără
să dea semne de sfială. În loc
de explicaţie a început să ne
ameninţe el pe noi. Cum că el
e şef la el acasă, în ţara lui şi
că noi – străinii - suntem cei
care îi « cotropim » şi le ocu-
păm sistematic spaţiul, drept
La mulţi ani!, de Sf. Constantin şi ­Elena,
lui Constantin şi Cornelia Stelea din
Léganes, multă sănătate, noroc şi sincere
felicitări pentru fericirea de-a fi din nou
bunici. Să vă trăiască nepoţica! Prietenii
din Madrid.
pentru care am face bine să ne
întoarcem de unde am plecat,
în patriile noastre mumă.
Mi-e ruşine acum că nu m-am
stăpânit mai bine, dar recu-
nosc că, provocată aşa, în
plus cu adrenalina pe care o
aveam deja acumulată în sân-
ge, m-am repezit la el uitând
că e mult mai solid decât mine
şi i-am replicat şi eu două vor-
be în limba lui natală, pe care
întâmplător o stăpânesc destul
de bine, de doisprezece ani de
când sunt aici. Am culminat
cu constatarea ca nu s-ar mai
găsi cine să plătească parcări-
le pentru ei, în cazul în care
am da toţi curs invitaţiei sale tic percepţia bunului altuia. “Ia te uită, cineva şi-a uitat
de a părăsi ţara. Am fost aşa, cândva, în alte lucrurile aici. Şi sunt ca noi,
Har Domnului, încleştarea vremuri, în altă lume, cu alte încă bune de purtat!”
noastră s-a menţinut doar în reguli? Un lucru mi-l amin- Noroc că le-am oprit eu, altfel
plan verbal, dar şi asa nu le-a tesc foarte bine de pe vremea îi luau cu ele, fără măcar să
fost uşor agentei şi prietenei când trăiam izolaţi în propria ştie că au greşit cuiva.
mele să ne despartă! noastră ţară: mirarea cu care Am devenit credulă. Cred în
După ce am luat distanţă şi observam cum străinii îşi lă- bune intenţii până la proba
ne-am mai calmat puţin ner- sau lucrurile personale prin contrarie. E încă o metamor-
vii, în timp ce şedeam pe o locuri şi prin situaţii precare, foză care ni se întâmplă în
bancă din parc şi contemplam nesupravegheate, fără să se Occident. Una treptată şi fără
acel du-te-vino de vilegia- gândească măcar o clipă la dureri, o evoluţie la sol. Pro-
turişti înstăriţi, cu zâmbete riscul de a nu le mai găsi la gramul nostru de „naivizare”,
pe buze, prietena mea din locul lor. liber ales.
­România m-a întrebat mirată: Acum nu mă mai miră nimic. Exercitiu de gimnastică înco-
“Nu crezi că eşti şi tu de vină, Eu însămi am devenit la fel lo şi încoace, e bine să nu ui-
când laşi maşina cu capota de neatentă şi de naivă ca şi tăm să rămânem cu picioarele
deschisă, parcă invitând hoţii ei. Nu mai departe alaltăieri, pe pământ. Chiar dacă trăim
să cotrobăie prin ea? Nu eşti când mi-am lăsat saboţii afa- într-o ţară în care se poată
în fond tu aceea care a greşit ră, în faţa uşii de la intrarea la zâmbetul pe buze şi prezum-
mai întâi?” sauna publică, cum văzusem ţia de nevinovăţie, orice pădu-
« Evident că nu!”, am protes- că fac nemţii civilizaţi, ca să re îşi are uscăturile ei.
tat scandalizată. Bineinţeles nu introducă microbi în cabi- M-am obişnuit să arunc din
că nu văd deosebire între o nă. Câteva minute mai târziu când în când o privire în jur,
maşină cu sau fără acope- am auzit prin uşă două fete, ca să mă asigur că…
riş. Oricum, bucata de stofă discutând pe româneşte: nu-mi lipseşte nimic.
care ţine loc de tavan poa-
te fi despicată oricând, cu o
simplă manevrare dibace din
briceag! Unde poftim am gre-
şit eu? Că m-am obişnuit să
respect bunul altuia, aşa de
la sine înţeles, încât nu mai e
nevoie să şi-l inconjoare omul
cu şapte lacăte?! Mi-ajunge să
ştiu că aparţine alcuiva. Ce-i
greşit în asta?
Nu scap de-o bănuială sâcâi-
toare şi, sper eu, nefondată. E
teama că poate în alte condiţii
aş fi putut reacţiona si eu la
fel. În fond, în ochii lui, ho-
ţomanul nu consideră că face
un delict, el crede că e “şme-
cher”. Isteţimi dintr-astea sunt
răspândite cu duiumul peste
tot în lume, mai ales în ţări în
care “proprietatea întregului
popor” ne-a falsificat sistema-
Cele mai sincere urări de bine, multă
sănătate şi noroc familiei Crivăţ – Violeta
şi Ştefan din Benidorm, cu ocazia
împlinirii a 25 de ani de căsătorie.
La mulţi şi fericiţi ani!
Maria şi Grigore Sfăt din Madrid.

Curajul de-a răzbate
Despre românii buni din stră-
inătate, românii din ţară dar
nici cei din ţările de adopţie
nu ştiu prea multe lucruri.
Această lacună nu este alt-
ceva decât o consecinţă a
politicii păguboase dusă de
­România ultimilor 50 de ani.
De la încheierea celui de-
al doilea război mondial, în
ţară, nu numai că a fost inter-
zis să vorbeşti de ­Basarabia
sau Nordul ­Bucovinei, dar şi
despre cei plecaţi prin cele
străinătăţuri. Revoluţia din
decembrie 1989 ar fi fost în-
dreptăţită să readucă lucruri-
le în starea lor firească, însă,
aşa cum au decurs toate în
România post-revoluţionară,
această revenire nu a avut
loc. România a fost şi conti-
nuă să fie una dintre ţările cu
nivel de trai relativ redus din
Europa. În pofida acestei con-
stante economice, emigrările
în străinătate au cunoscut va-
riaţii importante în ultimii 20
de ani. Este vorba nu numai
de variaţii de intensitate a fe-
nomenului, ci şi de variaţii de
‚ şi implicându-se în viaţa fir-
formă. În anii 90, emigrarea
definitivă a fost dominantă.
Un ardelean de frunte în
ţara lui Cervantes
Silvia Bîrsan, originară din
Sebeş-Alba, a emigrat în
1991, convinsă fiind că o
­Românie în mişcare continuă
dar dezordonată, nu-i poate
oferi nicio şansă familiei sale.
‚
În Spania anilor 90, imigran-
ţii români erau într-un număr
restrâns, îşi găseau de lucru
şi erau respectaţi şi apreciaţi
de spanioli. În această ţară a
ales familia Bîrsan să înceapă
o nouă viaţă. Primii paşi au
fost grei şi poate umilitori dar
toate au un început în această
lume. E foarte important, însă,
să poţi şi să ai curajul de a lua
totul de la zero chiar şi atunci
când crezi că şansele sunt re-
duse. În 1998, soţul Silviei
împreună cu fratele său a cre-
eat o firmă de coletărie pentru
românii din Spania, firmă ce
a devenit cunoscută pe plan
internaţional. O activitate
extrem de apreciată şi de un
real folos imigranţilor români
din Regatul Spaniol dar şi fa-
miliilor rămase în ­România.
O activitate de succes bazată
pe multă muncă, seriozitate şi
corectitudine, benefică tuturor
românilor şi astăzi.
Cu dor de liliac şi miros
de lăcrămioare...
Satul, viaţa liniştită de la ţară,
natura, tradiţiile şi obiceiurile
româneşti i-au ramas vii în
minte şi dragi în suflet, ­Silviei
Bîrsan. După câţiva ani de
muncă în ţara lui Cervantes
visul de a construi un labora-
tor de preparate tradiţionele
din carne pentru românii din
Spania, nu i-a dat pace şi li-
nişte. Dorea să pună în practi-
că ceea ce văzuse şi admirase
în diverse supermarket-uri
din ţara de adopţie. Astfel că,
dorul de casă, de tradiţiile şi
obiceiurile româneşti o în-
deamnă pe Silvia să realizeze
pentru românii din Madrid şi
nu numai, ceva nou, ieşind
la lumină ideea unor unităţi
de alimentaţie publică apro-
vizionate cu cele mai bune
produse tradiţionale din carne
fabricate în laboratoarele pro-
prii. Astfel, în 2003 cu foarte
multă încredere în propria
persoană şi în ceea ce dorea să
realizeze, a pornit mica aface-
re. „Aşa am început propria
noastră afacere, eu şi soţul
Români de succes
meu, doi oameni obişnuiţi dar
care muncesc din zori şi până
în noapte, care nu au sâm-
bete, duminici sau sărbători
legale.”
La început, rezultatele au
fost modeste. Noua femeie
de afaceri nu avea prea mul-
te cunoştinte de marketing şi
management şi nici o strate-
gie de viitor bine conturată.
Dar, cu mult sprijin din partea
familiei şi a echipei sale de
lucru, cu entuziasm şi o pu-
ternică dorinţă de a reuşi, suc-
cesele n-au întârziat să apară.
Silvia este mândră de rezulta-
tele muncii sale. Dacă, la în-
fiinţare, firma avea un singur
punct de desfacere, cel din
laboratoarele proprii, în pre-
zent, deţine două puncte de
lucru. Unul în Plaza España
11-­Posterior 8 din Torrejón de
Ardóz şi altul situat în Calle
Juan de Cardona 4, din Alcalá
de Henares. Amândouă având
ca obiect de activitate comer-
ţul cu amănuntul al produse-
lor tradiţionale româneşti rea-
lizate în laboratoarele proprii.
Cui datorează succesul
său în afaceri?
Pentru Silvia Bîrsan, spiritul
de învingător şi-a spus cuvân-
tul, ajutând-o să treacă peste
momentele de cumpănă şi în-
văţând-o să privească mereu,
numai înainte.
Este o persoană modestă dar
într-o permanentă autodepă-
şire. Acceptă provocarea şi
este într-o căutare continuă de
soluţii. Cui datorează succe-
sul său în afaceri? În primul
rând familiei, care i-a înţeles
toate frământările, căutările,
priorităţile şi a sprijinit-o în
toate acţiunile mai mult sau
mai puţin încărcate de risc,
într-o lume tulbure, nedecan-
tată încă, în care existau pre-
judecăţi şi neînţelegeri faţă de
acţiunile sale. I-au suportat
pierderile şi deznadejdile şi
au îmbărbătat-o continuu în
intreprinderile sale. O femeie
de afaceri care posedă calităţi
legate de inovaţie, disciplină
proprie, echilibru, dedicare
pentru lucruri bine făcute,
care nu se teme de nou şi că-
reia îi place provocarea auto-
depăşirii.
Muncă, abnegaţie, voinţă
Ca pentru orice activitate de
succes, toate realizările au în-
semnat muncă, abnegaţie, vo-
inţă şi multe renunţări. Silvia
se consideră „un om realizat,
o femeie împlinită” care a re-
uşit în viaţă datorită familiei,
minţii şi dăruirii.
Vorbind, în general, despre
oameni, Silvia Bîrsan recu-
noaşte că îşi selectează cu
grijă salariaţii, „nu angajez
niciodată oameni de proas-
tă calitate morală pentru că
urăsc minciuna, prostia şi
lenea iar pentru faptul că
sunt români care ne creea-
ză o imagine foarte proastă
în Spania, sufăr. Nu cred că
merităm palmele usturătoare
pe care le primim din pricina
acestor infractori.”
Silvia ţine mult la salaria-
ţii săi şi încearcă să îi ajute
atunci când se poate, fiind în
permanenţă în mijlocul lor
mei. „Sunt mereu în mijlocul
lor, mă implic atât cât pot în
problemele de management,
19
calitate, pentru că numai aşa
ştii în orice clipă totul des-
pre firma ta, ştii ce gândesc
oamenii, ştii să selectezi idei
bune chiar şi de la muncitorul
necalificat dar care are, poa-
te, altă experienţă de viaţă.”
Dar Silvia nu se va opri aici.
După cum afirmă, mai sunt
multe de făcut în privinţa fir-
mei, a păstrării calităţii pro-
duselor şi serviciilor şi a com-
petitivităţii lor pe piaţă. „Nu
ne plângem de muncă, fără ea
nu am putea trăi iar existenţa
noastră ar fi inutilă. Marele
vis este ca băieţii noştri să
preia mesajul pe care-l trans-
mitem prin tot ceea ce facem
şi să ducă mai departe, prin
tinereţea, puterea de muncă şi
inteligenţa lor, renumele fir-
mei noastre câştigat cu cinste,
corectitudine şi foarte multă
muncă.”
Şi pentru că se doreşte ca to-
tul să fie realizat ca în ţările
capitaliste cu mult mai multă
experienţă în domeniu, firma
Silviei Bîrsan îşi propune să
realizeze în viitor o distribuţie
proprie în toată Spania pentru
ca produsele tradiţionale ro-
mâneşti fabricate în propriile
laboratoare să ajungă pe masa
fiecărui român din Spania, a fi-
ecărui român cu dor de acasă...
Kasandra Kalmann Năsăudean
 20 Tradiţii româneşti
Denumirile populare ale lunii Mai:
I
A
M

• florar • frunzar • luna ierburilor

Sfaturi generale:
„În mai semănaţi in, ca din
două semănături să vă iasă
cel puţin una: cânepa se sea-
mănă după 13, iar hrişca pe
la 19, meiul tot cam pe atunci.
Tăiaţi crengi de salcii; puneţi
pari lângă pomii tineri; semă-
naţi ridichi de lună, cicoria,
puneţi castraveţi şi fasole;
scuturaţi gândacii de pe pomi
şi daţi-i păsărilor din curte;
tăiaţi colţurile de pe pomi.
Udaţi altoii cât mai des, şi la
cei prinşi să le slăbiţi niţel
oc
Ti :
le o
legătura. Semănaţi cânepă şi
in. Pe timp liniştit afumaţi po-
mii bântuiţi de omide cu pu-
cioasă presărată pe jăratic,
că vor pieri toate. Cucuruzul
se sapă când e în patru frun-
ze. Să cosiţi lucerna înainte
de înflorire, dar aveţi grijă să
nu o tăieţi prea jos, că piere
multă din ea. De o daţi verde
la vite, zvântaţi-o mai întâi şi
amestecaţi cu paie mănun-
ţite. Pe la mijlocul lunei se
resădeşte tutunul (tăbacul),
înmuindu-se mai înainte ră-
dăcinile în zamă de gunoi şi
năsip. Ogorâtul trebuie sfâr-
şit. Gândacii de mai se scutu-
ră dimineaţa, se adună şi se
stropşesc cu piciorul, ori se
dau la galiţe. De pe cartofii
ce-i dăm la animale colţul
trebuie îndepărtat, că acela-i
otrăvitor.”
Prevestiri de timp:
•Roua de seară şi răcoarea din
mai aduc fân şi vin mult.
•Ploaia caldă din mai e bine-
cuvântare.
•Rusalii umede, Crăciun gras.
•Gândacii mulţi vestesc un an
mănos.
•Mai ploios, iunie frumos.
•Când sunt greieri mulţi şi di-
naintea locuinţei lor ţin mare
curăţenie, fân are să fie puţin.
•Tunetele dese arată an rodi-
tor.
•Vânt de roadă, vânt de poa-
me.
•Dacă luna lui mai e mai mult
ploioasă, atunci urmează iu-
nie secetos.
•Dacă plouă în mai, să tragi
nădejde de mălai.

Ziua pelinului şi
m
si ot
Va F

măsurişul oilor
Asemeni celorlalte luni ale
anului şi cea de-a cincea lună
din actualul calendar îşi are
valenţele sale în ceea ce în-
seamnă tradiţie şi spirituali-
tate. Chiar dacă această lună
nu pare a fi una tocmai bună şi
aici mă refer doar la două as-
pecte şi anume: “a fi cu buri-
cul prin mai” sau a fi mai plă-
pând din naştere şi “nunţile
din mai nu sunt bune”, există
suficiente motive să pornim
plini de speranţe în a descifra
înţelesul acestei luni. Pornim
descifrarea calendarului de la
baza acestuia, şi anume de la
astronomie.
oc
şi flori, muncile agricole se
intensifică şi, aşa cum spun
ţăranii noştri, e timpul de ieşit
în grădină. Evident e vorba de
grădina de zarzavaturi, prima
care intră în atenţia oame-
nilor. Începutul lunii însă e
unul cu multe emoţii pen-
tru aceştia. Dacă nu a brumat
sau îngheţat în aprilie, atunci
există mari şanse să îngheţe
la începutul lunii mai, lucru
atât de des verificat. Tot luna
mai dă startul strânsului tur-
melor de oi şi vaci, de 1 mai brânză”. Din prima categorie teja recoltele şi animalele. Câte bordeie, atâtea obicei- dar şi de norii care pot aduce
se adunau oile şi se mai adună sunt cei care trebuiau să ofere Acesta se aduce din pădure uri grindină. Constandinul puilor,
şi acum, iar în anumite locuri, proprietarului de animale nu cu o zi înainte, iar de 1 Mai Alte zile importante ale lu- marcat pe 21 mai, coincide cu
mai ales în zona montană, se caşul făcut din lapte ci să ia se pune în faţa casei, unde se nii mai, ar mai fi: Sfântu Sfinţii Împăraţi Constantin şi
lapte la intervale binedeter- va lăsa până la seceriş. Din ­Gherman, marcat pe 12 mai; mama sa, Elena. Se crede că

păsările codrului îşi învaţă în

Ti :

minate şi să îşi prepare singur lemnul Armindenului se face ­Constandinu Puilor sau
le o
m
si ot
Va F

De la zeităţi greceşti la
“măsura oilor”
Ştim că luna mai are 31 de
zile şi pe parcursul acesteia
ziua creşte cu o oră şi patru
minute, timp deloc neglija-
bil, iar numele acestei luni
ar putea deriva de la zeiţa
grecească Maia, identificată
la romani cu Bona Dea,
continuându-se astfel acest
ciclu ar fertilităţii demarat în
lunile anterioare. În tradiţia
populară românească, lunii
mai i se mai spune şi Florar,
Frunzar sau Luna Ierburilor,
întrucât aceasta este luna în
care se manifestă o explozie
de vegetaţie, copacii prind
culoare şi viaţă prin frunze
caşul acasă.
Armindenul sau Ziua peli-
nului
În tradiţia populară, prima zi
a lunii mai, începutul verii,
pe lângă mult trâmbiţata zi
a muncii sau Ziua pelinului
sau a beţivilor este sărbătorit
­Armindenul, denumire care
e utilizată mai ales de către
locuitorii din sudul ţării. Nu-
mele de Armindeni provine
de la Sfântul Ieremia, pe care
ortodocşii îl prăznuiesc în
această zi şi se traduce prin
„ziua lui ­Ieremia”, cuvântul
face şi “măsura oilor”, iar provenind se pare din slavonă.
pe 20 mai, aproape de Sfinţii Armindenul sau „pomul de
Împăraţi Constantin şi mama mai” este de fapt o ramură
sa, Elena, se adună vacile în verde sau un pom curăţat de
cirezi, după ce în prealabil au crengi până aproape de vârf
avut loc tocmirile de baci şi şi împodobit cu flori şi spice
ciobani. În lumea satului nu de grâu, simbolizând un vechi
totul este schimbat în bani. Şi zeu al vegetaţiei, care pro-
acum, ca şi odinioară, cioba-
nii primesc “premânda” o
parte în bani, iar cealaltă “în
bucate” sau “de dulce”. Ceea
ce se traduce prin cantităţi
bine definite de porumb sau
grâu dar şi o bucată de slănină
sau câteva kilograme de caş.
Depinde de la sat la sat şi de
la obicei la obicei. Tot aici
mai trebuie spus că ciobanii
se “bagă pe lapţi” sau „pe
foc pentru a se coace pâine ­Constantin Graur pe 21 mai şi această zi puii să zboare. Tot
din grâul nou. Ramura verde Ioan ­Fierbe Piatră pe 25 mai. în această zi se crede că e ul-
are şi scopul de a îndepărta Ziua de 12 mai se mai numeşte tima zi în care se mai poate
strigoii, dar şi de a aduce şi Hramul viermilor. Este o zi semăna porumbul.
aminte de prigonirea lui Iisus. în care e bine să nu munceşti
Se crede că pe vremea când pentru a-ţi apăra cultura de in- Consemnat de:
Irod omora copiii, la sfârşitul vazia viermilor sau lăcustelor, Timeea Opreanu, Cluj-Napoca
zilei a pus o ramură verde la
o poartă, pentru a şti de unde
să înceapă măcelul a doua zi.
Numai că a doua zi apăruseră
ramuri verzi la toate casele iar
Irod nu l-a mai putut găsi pe
Iisus. Dacă în vremuri apuse
se făceau astfel de lucruri,
în vremurile noastre ziua de
1 Mai este asociată de cele
mai multe ori cu „ieşitul la
verde”, aşa cum este întâlnită
expresia pentru picnic în zona
Bistriţei. E momentul pentru
a frige un miel la grătar şi a
bea vin, însă doar roşu, deo-
arece se spune că, în această
zi, vinul roşu băut ar schimba
sângele şi ar da vigoare. Se
mai crede că fasolea semănată
în această zi creşte mai cu
spor, iar în alte părţi există
credinţa că dacă de Armind-
eni plouă, atunci va mai ploua
alte 40 de zile. Şi tot legat de
ploaie şi fertilitate, în tradiţia
populară mai există o vorbă
care spune: „De nu plouă-n
mai, nu-i mălai!”

Friptură
de viţel
O reţetă simplă şi gustoasă
de friptură de viţel din: carne
de viţel, slănină, usturoi, roz-
marin, mărar, vin alb, sare şi
piper.
Ingrediente:
• 800 gr carne de viţel
• 100 gr slănină
• 2 căţei de usturoi
• rozmarin
• mărar
• 1 pahar de vin alb
• sare
• piper
Mod de preparare:
Împănăm carnea de viţel cu
bucăţele de slănină, eventual
ciuperci, castraveţi acri, ustu-
Ingrediente:
• 6-7 flori de soc (proaspete /
uscate)
• 10 l apă clocotită
• 2 kg zahăr
• 1 lămâie mare
• 1 pliculeţ sare de lămâie
• drojdie cât o nucă
*** Reţete trimise de cititoarea Aurelia Ionescu - Bucureşti ***
Bucătăria de acasă
­ iorbă
C
de ­lobodă
­roşie şi
­ştevie
Ingrediente:
• 10 legături de lobodă roşie
• 1 legătură de ştevie
• 1 ceapă mijlocie
• 1 mână de orez (circa 100 g)
• 2 morcovi
• 1 cartof mare
• 1 legătură leuştean
• ulei
• condimente
roi, o rulăm şi o legăm cu aţă.
O frigem în vas. Cănd carnea
s-a rumenit, o condimentăm,
turnăm peste ea vinul şi fier-
bem până când fierbe vinul,
acoperim (cu capacul) şi mic-
şorăm focul.
Socată
• 4 linguri oţet
Mod de preparare:
Într-o oală încăpătoare pui
apa să clocotească, adaugi flo-
rile, zahărul, sarea de lămâie,
drojdia, oţetul şi lămâia tăiată
feliuţe. Amesteci bine să se
topească zahărul şi dai oala
21
Mod de preparare:
Dai pe răzătoarea cu găuri
mari zarzavatul (morcov, car-
tof, ceapă). Speli bine loboda
şi ştevia, le toci mărunt. Zar-
zavatul îl pui cu puţin ulei la
înăbuşit într-o oală de 3-4 l.
Îl laşi câteva minute să se
înmoaie, apoi adaugi şi apă.
Când începe să fiarbă zarza-
vatul, pui orezul ales şi spălat.
După ce au fiert toate adaugi
condimentele după gust şi
apoi loboda şi ştevia.
Laşi să mai dea într-un clocot
şi presari leuştean verde. Cine
doreşte să mănânce de dulce
poate drege ciorba la sfârşit
cu 2 ouă bătute cu smântână,
după gust.
Poftă bună!
Prajitură
cu vişine
Ingrediente:
• 1 pachet margarină/200 g unt
• 4 ouă
• 450 g făină
• 1/2 cană lapte
• 300 g zahăr
• 1 kg vişine
• 1 praf de copt
• 3 plicuri zahăr vanilat
• 50 g zahăr pudră treptat laptele. Torni apoi aluatul într-o tavă
Mod de preparare: Separat amesteci făina cu unsă cu margarină şi tapetată
Mai fierbem cca 30 minute.
Speli bine vişinele, le cureţi praful de copt, apoi o adaugi cu făină şi aşezi vişinele date
Dacă doriţi un sos mai gros,
de codiţe şi sâmburi şi le laşi în compoziţia de gălbenuşuri în prealabil prin făină ca să
scoateţi carnea mai devreme,
să se scurgă într-o strecu- împreună cu zahărul vanilat. nu se lase. Dai apoi prăjitura
adăugaţi puţină apă şi făină
rătoare. în acest timp, freci Baţi apoi albuşurile spumă, le la cuptor pentru 30-35 de mi-
şi fierbeţi puţin. Peste carnea
margarina cu zahărul până se adaugi în compoziţia de mai nute. Când e gata, o laşi să se
tăiată felii, turnaţi sosul.
topeşte, apoi adaugi gălbenu- sus şi amesteci cu grijă de sus răcească, apoi o tai bucăţi şi o
Poftă bună!
şurile unul câte unul şi torni în jos. pudrezi cu zahăr.
Calendarul ortodox
într-un loc răcoros.
Laşi să stea 6-7 zile, timp în
care mai amesteci. Apoi tragi
sucul din oală, îl strecori şi-l
pui în sticle, pe care le păs-
trezi în frigider.
Poftă bună!
 22 Muzică şi poezie
Trenul vieţii
Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.
Fericirile sunt halte,
Unde stăm cât un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.
Iar durerile sunt staţii
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerăbdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Şi-nsetaţi după plăceri.
Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte un bătrân coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.
Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?
Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarna VEŞNICIEI:
Am trăit şi n-am ştiut...
Poezie trimisă de
Silvia Cosmîncă din Iaşi

La ceas aniversar

Grupul a luat fiinţă în 1994, în oraşul Cluj, Transilvania,

România.
Muzica lor este o combinaţie de ritmuri americane cu
blues, rock’n roll şi elemente de folclor transilvănean de
sorginte populară românească, maghiară, ţigănească, ori
germană.
NIGHTLOSERS au scos trei albume: “Sitting on top
of the World”, “Plum Brandy Blues” şi mai recentul
“Rhythm’n Bulz” (2005). Au dat concerte şi au fost in-
vitaţi la programe de televiziune şi radio în diferite ţări:
Albania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germa-
nia, Grecia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia,
Portugalia, Statele Unite, Ungaria.
Componenţii trupei sunt:
JIMI LACO - chitară, vioară, mandolină
HANNO HOFER - chitară, armonică, vocal
OCTAVIAN ANDRIESCU - bas
GEZA GRUNZO - clape
CLAUDIU PURCARIN - tobe, vocal
NUCU PANDREA - frunză
Repertoriul lor de blues tradiţional a crescut organic pe
scenă. S-a copt sub căldura primelor jam sessions. În întâ-
ia lor înregistrare “Sitting on top of the world” din 1994,
se intuiesc rădăcinile folclorului tradiţional. Această influ-
enţă continuă să apară şi în următoarele lucrări, de pildă
CDul “Plum Brandy Blues”.
Proiectul soldat cu înregistrarea acestui disc se intitula
“The Groove Distillery” şi cuprindea intervenţiile mul-
tor artişti invitaţi, fiecare aducând instrumente noi: ţambal,
taragot, frunză, păsări din ceramică, transformând astfel
rezultatul final într-o mărturie strălucită a sufletului trupei
Nightlosers…
Un amestec delicios de blues şi folclor de provenienţă bal-
canică cu o savuroasă glazură de jazz şi funky deasupra,
toate acestea condimentate cu o bună doză de umor.
Muzica propusă de Nightlosers este plină de originalitate
şi de viraje surprinzătoare.
În Aula Magna a Universităţii Româno-Americane din
­Bucureşti, a avut loc pe data de 15 aprilie 2011, aniversarea a
20 de ani de la înfiinţarea acesteia.
La ceas aniversar echipa Universităţii Româno-Americane a
omagiat, alături de invitaţi de marcă atât din mediul academic
românesc cât şi din cel american, memoria celui care a fost
profesor universitar doctor Ion Smedescu, Preşedinte-Fonda-
tor şi Rector al Universităţii în perioada 1991 - 2008. Să ne re-
amintim faptul că odată cu începutul anului 2008 Universitatea
Româno-Americană şi-a adaugat în patrimoniul extra-curicular
disponibil pentru studenţii săi încă o iniţiativă de valoare, con-
cretizată prin inspiraţia şi efortul unui grup de studenţi coordo-
naţi de profesorul de limba şi literatura engleză, Ioan Iacob,
„Izvorul tămăduirii...”
Grupul Folk „ATLANTIS”. Nu e nimic întâmplător în lumea veşnică şi mare
„Atlantis” realizează o legatură între Europa şi Statele Unite (chiar dacă soarele şi luna apun mereu în altă mare)
ale Americii. Cu siguranţă nu a mai existat o miză atât de mare Tu, Maică Sfântă Preacurată, ascultă-mi astăzi ruga mea
pentru un grup folk. Acest grup are şansa să depăşeasca visele (eu, care-n inima şi-n gânduri mai port o rană dintr-o stea
cele mai îndrăzneţe deoarece este conceput să aibă ecou şi din- ce-a fost căzut mult prea devreme... şi-o să mă doară mult
colo de Atlantic. prea mult
„Atlantis” promovează printre altele şi imaginea potenţialului
decât puteam spera vreodată...)
Universităţii Româno-Americane, talentul unor generaţii pen-
- Vrei să m-asculţi?
tru care versul lui Bob Dylan rămâne vizionar:
“How many roads must a man walk down
- Da, te ascult ...
Before you call him a man?”
(răspunsul poate că în minte mi-a fost trimis, urechea mea
n-a auzit vreun sunet care despica aerul, de vrea...)
Azi vin la tine cu durere, după atât amar de ani,
nu ca să-ţi cer vreo alinare, nu să mă plâng cumva de bani...
Ci să te rog fierbinte astăzi, îngenuncheat şi singur poate,
să mă ajuţi s-ajut pe alţii şi vieţii să îi fac dreptate...
Eu nu mă bat pentru a cere ceva ce mi s-ar cuveni.
Ci, Maică Bună Preacurată, aş vrea un crez a împlini...
Că pot - cu-a Ta putere sfântă - pe oameni să-i învăţ să fie
mai săritori la suferinţa de boală grea în lumea vie.
Tot ce-am pierdut în astă viaţă în veci nu se va compensa
fiindca nimeni şi nimica nu naşte-o viaţă-n altă stea...

Tămăduieşte-mă de-aceea cu apa sfântului izvor

de lacrimi...
Dă-mi să port lumina-n suflet şi-n mine-un dor,
să pot să duc până la capăt un vis născut din suferinţă,
ce m-a adus spre-a ta icoană şi mă-ntăreşte în credinţă!

În „Săptămâna luminată” eu vin spre tine întristat.

Ajută-mă să duc la capăt un vis.
„Hristos a inviat!”
La Mulţi Ani! ”ATLANTIS” Profesor, Ioan Iacob - 28/29 aprilie, 2011

OFERTE - COLABORARE
< Tânăr de 32 ani din
­Madrid, absolvent de Con-
servator, canto clasic caut un
cor profesional sau să activez
ca solist. De asemenea doresc
să cunosc alţi muzicieni pen-
tru schimb de experienţă sau
pentru a înfiinţă o formaţie în
care să abordăm atât muzică
tradiţională românească cât
şi muzică uşoară şi clasică.
Am experienţă, am cântat la
diverse ocazii şi aştept oferte.
­bogdanpavaroty@yahoo.com
OFERTE ŞI CERERI
DE MUNCĂ
INTERNAŢIONAL MASS
MEDIA, este interesat de per-
soane cu experienţă în urmă-
toarele domenii: IT Software,
IT&C Marketing/ Cercetare
de piaţă, Mass - media, Pu-
blicitate/PR, Vânzări
< Eşti de profesie jurna-
list?
• ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ • ŞTIRI DE ULTIMĂ ORĂ •
Prinţul Harry al Marii Britanii,
în vizorul teroriştilor islamici
O grupare de musulmani
extremişti l-a luat în vizor
pe prinţul Harry al Marii
­Britanii, arată un montaj vi-
deo, postat pe internet. După
lansarea filmuleţului au apă-
rut, de îndată, reacţiile inter-
nauţilor, multe dintre ele fi-
ind tot din partea islamicilor:
„Fie ca Allah să-l distrugă”.
Are 26 de ani şi este al trei-
lea la rând la tronul Marii
­Britanii. Însă acţiunile sale
au generat nemulţumiri prin-
tre musulmanii tradiţionalişti
care au decis să-i transmită
un avertisment. La şase ani
de când tânărul prinţ a îm-
brăcat uniforma nazistă şi a
luptat în armata britanică în
Ai experienţă? Eşti la curent
cu toate evenimentele socio-
politice. Eşti interesat de ce
se întâmplă în jurul tău. Îţi
place să aduni informaţii din
diverse surse, să le verifici şi
să prezinţi subiectele. Îţi place
să fii cu un pas înaintea celor-
lalţi? Îţi place să fii recunos-
cut? Vrei să faci parte dintr-o
echipă dinamică? Vrei ceva
nou şi original? Atunci, locul
tău este alături de noi. CV-ul
însoţit obligatoriu de o foto-
grafie îl poţi trimite la adre-
sa: internationaltrustmedia­­@
rocketmail.com
< Eşti Web Content Writer
/ Editor?
Dacă cunoşti activitatea în
domeniul IT, dacă foloseşti
cele mai noi tehnologii în
crearea de siteuri şi aplicaţii
web, dacă eşti la curent cu
noile tendinţe în web de-
sign, programare web şi seo,
nu ezita şi trimite CV-ul tău
însoţit obligatoriu de o foto-
grafie, pe adresa de e-mail:
teatrul de operaţiuni militare
din Afganistan, grupul „Mu-
sulmani împotriva Crucia-
delor” („Muslims Against
­Crusades”) a postat pe inter-
net un montaj video de trei
minute care-l vizează pe prin-
ţul Harry ca ţinta unui atac
terorist.
Nici prinţul William, recent
căsătorit cu Kate Middleton,
nu se sustrage planurilor de
răzbunare ale musulmanilor.
William a fost avertizat că ar
fi bine dacă „şi-ar păzi spate-
le”.
Potrivit The Daily Mail, fiul
cel mic al lui Charles şi al
Dianei a fost luat în vizor de
islamicii radicali care vor să
Mica publicitate
i­ nternationaltrustmedia@
rocketmail.com
ÎNCHIRIERI
< Închiriez cameră în Úrgel
– Madrid, pentru o persoană
sau două, într-un apartament
liniştit, aproape de liniile de
Metro L6, L5. Telefon : 622
166 266
< Caut spre închiriere, apar-
tament sau spatiu la casă, în
Braşov, Romania. Perioadă
lungă. Ofer seriozitate. De
preferat contra întreţinere
apartament/gospodărie.
­Telefon: 0040 724 016753, E-
mail: v­ alyb_bv@yahoo.com.
CUMPĂRĂRI
< Doresc să cumpăr un apar-
tament în Madrid, ­eventual
schimb cu apartament în
România plus diferenţa, sau
preiau contract pentru acei
care nu mai au posibilitatea să
răzbune moartea liderului al-
Qaeda, Osama bin Laden. De
altfel, montajul video a apărut
la scurt timp după uciderea
celui mai vânat terorist din
lume, de către trupele specia-
le ale Statelor Unite ale Ame-
ricii.
Înregistrarea intitulată „Harry
Nazistul”(„Harry the Nazi”) -
în prezent, scoasă de pe inter-
net - îl arată pe tânărul prinţ
afirmând, în timpul luptelor
împotriva talibanilor din Af-
ganistan: „Mi s-au împlinit
toate dorinţele”.
Totodată, în montajul video,
prinţul Harry se referă la mu-
sulmani folosind termenii pe-
iorativi „Paki” şi „Raghead”
îşi achite ratele. Rog seriozi-
tate. Mai multe informaţii la
telefon: 649 488 865
VÂNZĂRI
< Vând teren 485 mp.
suprafaţă, front stradal 25 m,
intravilan, cu toate utilităţile,
zona BOD, Braşov, România.
Preţ 8000 euro negociabil.
Telefon: 0040 785 857101,
E-mail: ­istrate100@yahoo.
com.
< Teren de vânzare, 650 mp.
zona Avantgarden, Braşov,
România, zonă de case, in-
travilan, utilităţi în apropiere.
Preţ 52 euro/mp negociabil.
Telefon: 0040 745 982410,
E-mail: ­brb_liliana@yahoo.
com.
< Vând garsonieră 24 mp.,
gresie, faianţă, parchet, bloc
izolat, zona Bartolomeu,
Braşov, România. Preţ 22500
euro negociabil. Telefon:
0040 745 982410, E-mail:
­brb_liliana@yahoo.com.
(cap de preş, cu referire la
turbanele purtate de islamici).
Membrii grupării ripostea-
ză şi afirmă despre tânărul
cu sânge albastru că este un
„magnet pentru gloanţe”.
Reacţiile nu au întârziat să
apară, după postarea pe in-
ternet a filmuleţului. „Allah
să-l blesteme şi să-l distru-
gă”, „Să putrezească în Iad”,
„Harry, britanicul nazist re-
gal”, sunt doar câteva dintre
comentariile făcute la mon-
tajul video al grupării radica-
le. Pe de altă parte, gruparea
teroristă, după cum a fost
descrisă de presa britanică,
dezminte informaţiile privind
vizarea prinţului Harry ca ţin-
ta unui atac.
„Având campanii de succes
în Marea Britanie care au de-
mascat crime împotriva mu-
sulmanilor, se pare că presa
britanică îşi roade degetele
23
Cauţi de muncă?
MATRIMONIALE
Oferi un loc de
< Bună, mă numesc ­Ovidiu muncă?
am 34 ani şi locuiesc în Te simţi singur(ă)?
­Madrid. Locuiesc de 7 ani in
Doreşti să închiri-
Spania. Am loc de muncă sta-
bil! Sunt brunet, ochi caprui, ezi, să vinzi sau să
178 cm, 70 kg. Caut să cunosc cumperi?
o fată pentru prietenie etc.
Anunţurile de mică
Dacă vrei sa afli mai multe
despre mine, mă poţi contacta publicitate sunt
pe mess, sau îmi poţi lăsa un GRATUITE!
mesaj prin e-mail la adresa:
Contactează-ne!
ovidiu_34_2011@yahoo.es.
< Bună! Crezi ca viaţa nu
E-mail:
redactia@
înseamnă doar muncă? Crezi
ca viaţa e mai uşoara şi mai occidentul-
frumoasă în doi? Crezi că
romanesc.com
mai există bărbaţi pe care te
poţi baza? Sinceri, romantici
Telefon:
şi cu simţul umorului? Dacă 642 823 497
răspunsul tău e DA, nu tre- (luni-vineri, 11:00–
buie decât să suni la 692 976 19:00)
709. Sunt un bărbat de 45 de Occidentul Românesc nu îşi
ani, locuiesc in Barcelona, asumă responsabilitatea pentru
conţinutul anunţurilor de la mica
sunt singur şi am nevoie de
publicitate!
tine! Nu ezita, curaj!
de furie din cauza importan- Gruparea „Musulmani împo-
ţei tot mai mari a Islamului în triva Cruciadelor” consideră
Occident şi va face tot posibi- mass-media din ­Occident o
lul, chiar să mintă şi să falsi- ameninţare pentru credinţa
fice dovezi, pentru a batjocori islamică.
credinţa arabă”, transmite Sursa:
duminică gruparea islamică The Daily Mail, ­MediaFax,
pe site-ul său. Adevarul.ro
 24 Informaţii sportive
Mircea Lucescu a câştigat al
cincilea titlu de campion în
Ucraina, cu Şahtior Doneţk
Antrenorul Mircea Lucescu şi
fundaşul Răzvan Raţ au câş-
tigat cel de-al cincilea titlu în
Ucraina, cu formaţia Şahtior
Doneţk, după victoria obţinu-
tă, sâmbătă, cu scorul de 2-0,

Nadal l-a învins

în faţa echipei Metalurg, în
etapa a 28-a a campionatului.
Şahtior a acumulat 70 de
puncte în clasament, cu două

pe Federer şi s-a etape înainte de final, şi nu

mai poate fi depăşită în clasa-
ment, deoarece are opt puncte

­calificat în finală
avans faţă de următoarea cla-
sată, Dinamo Kiev, informea-
ză site-ul uefa.com.
În meciul de sâmbătă, golu-

la ­Madrid rile au fost înscrise de Luiz

Tenismanul spaniol Rafael
Nadal, numărul unu mondial,
s-a calificat în finala turneului
de la Madrid, învingându-l
sâmbătă în semifinale, cu sco-
rul de 5-7, 6-1, 6-3, pe elve-
ţianul Roger Federer, cap de
serie numărul 3, informează
site-ul oficial al competiţiei.
Cei doi tenismani s-au întâlnit
pentru a 24-a oară în carieră,
­Adriano 45 şi Dario Srna
jucătorul spaniol adjudecân-
du-şi a 16-a victorie.
În finala turneului de la
­Madrid, dotat cu premii în va-
loare de 3,7 milioane de euro,
Nadal îl va întâlni pe învingă-
torul semifinalei dintre bra-
zilianul Thomaz Bellucci şi
sârbul Novak Djokovici, cap
de serie numărul 2.
‚
‚
86. Răzvan Raţ nu a fost
folosit în acest meci, el fiind
rezervă.
Mircea Lucescu antrenează
echipa Şahtior din 2004 şi a
câştigat titlul în 2005, 2006,
2008, 2010 şi 2011. Şahtior
mai are un titlu câştigat în
2002.
Echipa Şahtior este calificată
şi în finala Cupei Ucrainei, ur-
mând să întâlnească, pe data
de 11 mai, formaţia Dnepr

Real Madrid a
Dnepropetrovsk.

­spulberat-o pe Liga Campionilor:

FC Sevilla FC Barcelona - Real
1-1. Catalanii merg în
finala de la Londra.
Realul lui Jose Mourinho nu
a reuşit surpriza în returul
cu Barcelona, iar oamenii
lui ­Josep Guardiola merg
din nou în finala competiţi-
ei, după doi ani de pauză. Pe
Nou Camp, catalanii au des-
chis scorul prin Pedro (mi-
nutul 65), însă Real a egalat,
câteva minute mai târziu,
prin Marcelo. Nu a fost de
ajuns însă pentru echipa din
Capitală, care a fost elimina-
tă cu scorul general de 3-1.
A fost cea de-a cincea con-
fruntare dintre cele două
rivale în sezonul 2010-
2011, după cele două din
campionat (unde catalanii
au câştigat acasă cu 5-0 şi
au remizat, 1-1, pe terenul
madrilenilor), cea din fina-
la Cupei Regelui (câştigată
de trupa lui ­Mourinho, scor
1-0) şi cea de săptămâna tre-
cută, din prima manşă a se-
mifinalelor Ligii. ­Barcelona
a învins atunci cu 2-0 şi
şi-a asigurat, în mare par-
te, prezenţa în finala Ligii
­Campionilor de la Londra.

Real Madrid a arătat în seara ­ ivision în acest sezon şi se

zilei de 7 mai că ştie să joa-
ce şi ofensiv. După cele pa-
tru confruntări recente cu FC
­Barcelona, din care a câştigat
una, a remizat în două şi a fost
învinsă o dată, elevii lui Jose
Mourinho fuseseră criticaţi
pentru lipsa de strălucire a jo-
cului. Pe stadionul „Ramon
Sanchez Pizjuan”, echipa din
Capitală a demolat-o pe FC
Sevilla cu 6-2, într-un meci
din etapa a 35-a din Primera
­Division.
Vedeta meciului a fost por-
tughezul Cristiano Ronaldo,
care a marcat de patru ori în
poarta dublei câştigătoare a
Cupei UEFA. Ronaldo a ajuns
la cota 33 de goluri în ­Primera
D menilor lui ­Josep Guardiola îi
luptă cu argentinianul Lionel
Messi, superstarul rivalei FC
Barcelona, pentru titlul de gol-
gheter în Spania, cât şi pentru
Gheata de Aur. În cele două se-
zoane petrecute până acum pe
„Santiago Bernabeu”, atacan-
tul în vârstă de 26 de ani are o
medie excelentă de aproape un
gol pe meci (59 de reuşite în 60
de partide). Celelalte reuşite ale
madrilenilor în meciul de asea-
ră au fost reuşite de Kaka şi
Sergio Ramos, în timp ce pen-
tru FC Sevilla a punctat Alvaro
Negredo, de două ori.
FC Barcelona joacă pe 8
mai, de la ora 20.00, pe te-
ren propriu, derby-ul local cu
­Espanyol, iar un succes al oa-
poate distanţa pe aceştia la opt
puncte de Real Madrid cu trei
etape înainte de finalul sezo-
nului. Catalanii, care au 20 de
succese naţionale în palmares,
au cucerit ultimele două titluri
în Spania, în timp ce Real nu
a mai câştigat trofeul Primerei
Division din 2008. Real ­Madrid
are 31 de titluri în Spania.
Tot pe 7 mai, bascii de la
­Athletic Bilbao au făcut un pas
important către o clasare pe un
loc de Liga Europa, învingând
cu 3-2 pe Levante, în timp ce
Atletico Madrid a cedat, sur-
prinzător, cu 0-3, pe arena
„Vicente Calderon” în faţa lui
Malaga - echipă aflată în lupta
pentru evitarea retrogradării.
AC Milan
este noua
campioană
a Italiei
Echipa AC Milan este noua
campioană a Italiei, după
ce formaţia pregătită de
­Massimiliano Allegri a ter-
minat la egalitate, scor 0-0,
meciul disputat sâmbătă, în
deplasare, în compania for- 18-lea titlu din istorie. toarele clasate, ­Internazionale
maţiei AS Roma, în etapa a Formaţia pregătită de ­Allegri Milano (69 de puncte, 35 de
36-a din Serie A. a acumulat 78 de puncte în jocuri) şi SSC Napoli (68
AC Milan avea nevoie de un clasament, cu două etape îna- puncte, 35 de jocuri).
punct înaintea acestei partide, inte de finalul sezonului, şi nu AC Milan nu a mai câştigat
pentru a-şi adjudeca cel de-al mai poate fi depăşită de urmă- titlul în Italia din 2004.