CapitolulI

LOCUL I ROLUL PARADISURILOR

FISCALE ^I AL CENTRELOR FINANCIARE
OFFSHORE IN ECONOMIA MONDIAL

Acolo unde existun impozit pe venit, omul corect

va pläti mai mult _i cel necinstit mai
puin'".
Platon,,Republica
Globalizarea a produs o multitudine de legåturi _i interconexiuni pentru a
incuraja mobilitatea bunurilor _i servicilor, a personalului calificat _i a
factorilor de productie. Astfel, cu ajutorul tehnologiilor informaionale,
numeroaselor retele, mijloacelor de transport moderne _i al politicilor de stat,
capitalul poate fi direcionat în lume în cutarea de profituri _i conditii de
tranzactionare favorabile". Odat cu eliminarea barierelor comerciale _i a
controalelor de schimb valutar?, paradisurile fiscale au devenit extrem de
atractive pentru investitorii din toate colturile lumii.
Pentru a reduce obligatile fiscale sau chiar pentru a le evita in totalitate,
companiile au posibilitatea s i_i deschid filiale în paradisuri fiscale _i sä
directioneze veniturile ctre acestea. Multe dintre firmele inregistrate in astfel
de jurisdictii sunt de tip ,mailbox" _i figureaz doar scriptic ca avánd sediul in
locaile respective, îns, în realitate, nu sunt prezente fizic _i nu desfä_oar
propriu-zis nicio activitate acolo, De regulä, societile offshore se inma-
sarcinile fiscale din trile de
de a se evita
ticuleaza doar pentru posibilitatea
origine. Dintr-un alt punct de vedere, principala misiune a paradisurilor fiscale
este de a atrage o parte semnificativ din fluxul financiar la nivel global din
tranzactii efectuate de nerezideni".

P. Sikka, Globalization and its discontents: Accounting buy limited liability

firms

partnership legislation in Jersey, Accounting, Auditing& Accountability Journal,

vol. 21, nr. 3/2008, p. 398-399.
conversiei
Lipsa controalelor de schimb valutar permite companilor manipularea
neexistând
de asemenea, restrictii
aferent tranzacilor efectuate în moned strin; rezultate în urma
privind moneda de schimb, se pot reduce semnificativ pierderile
diferentelor de curs valutar. secret life of the FTSE 100, 2011,
ActionAid, Addicted to tax havens: The
disponibil la (http:/www.actionaid.org.uk/sites/defaultiles/doc_lib/addicted_to_tax

havens.pd), accesat la 17.01.2014. centres in elite money

O.J. Otusanya, S. Lauwo, The role of offshore financial
evidence from Nigeria, Journal of Money Laundering Control,
nenng practices:
vol. 15, nr. 3/2012, p. 337.
 2 Contabilitatea _i fiscalitatea societtilor offshore
Pornind de la aceste considerente generale, in cele ce
urmeaz vn
defini _i vom caracteriza paradisurile fiscale, respectiv centrele vom
offshore, prin raportarea la literatura de specialitate.
financiar
are

Sectiunea 1. Definirea, apariia _i evoluia

paradisurilor fiscale
Pentru a evidenia problematica paradisurilor fiscale
_i a centrelor finan
ciare offshore într-o abordare coerentä,
primul pas îl reprezint delimitarea
conceptului ,offshore" _i a originii sale.
De_i, în aparent, este un subiect aflat în centrul ateniei doar în ultima
vreme, ingeniozitatea care st la baza funcionärii paradisurilor fiscale este
una str veche. György, László _i Neacsu indic faptul c, înc din perioada
Greciei Antice, comercianii care importau _i
exportau mrfuri
pe mare evitau
plata impozitului aferent prin depozitarea acestora pe micile insule din
apropierea Atenei. De asemenea, in perioada Imperiului Roman, insula
Delos servea drept refugiu pentru scutirea de la plata impozitelor a romanilor
cu averi considerabile.
Paradisurile fiscale moderne î_i au originea la sfâr_itul secolului al XIX-
lea. Ronen Palan apreciaz cã în Statele Unite ale Americi au aprut
probabil primele modele de paradisuri fiscale, fäcând referire la statele New
Jersey _i Delaware. In schimb, Alain Deneault consider cã .prototipul
paradisului fiscal modern" a fost creat de Regele Leopold al l1-lea al Belgiei.
In urma Conferintei de la Berlin din anul 1885, regele Leopold al l-lea a
cucerit regiunea Congo, din care a creat un stat separat cu legi proprii al
crui suveran era el insu_i, dar fär a fi subordonat Belgiei3.
O
analiz a literaturii
a centrelor offshore ne
care abordeaz problematica paradisurilor fiscales
permite s apreciem c atât definirea acestora, cât i
stabilirea originii lor sunt destul de dificil de realizat. Termenul,offshore" nu
are o definiie exactä. Traducerea mot-à-mot din limba englez este ,departe
de tärm" (away from the shoreline) _i sugereaz un teritoriu sau un tinut
indep rtat. De reinut este faptul c ,departe de trm" (offshore) nu poate
exista decât în relaie direct cu o alt zon (elsewhere). Totu_i, in
acceptiunea lui Arnold Cornez, termenul ,offshore" nu trebuie asimilt

K.György, V. László, C. Neac_u, Companiile offshore _i metode legale de

reducerea impozitelor, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999, p. 12.
R. Palan, The history of tax havens, History and Policy, 2009, disponibil
(www.historyandpolicy.org/papers/policy-paper-92.htm/),
A.
accesat la 14.01.2015.
Deneault, trad. G. Holoch, Offshore: tax havens and the rule me
of global cin
The New Press, New York, 2011, p. 15.
N. Shaxson, Treasure islands: uncovering the
of offshore banking
and
tax havens, Palgrave Macmillan, New York, 2012, damage
p. 132.
 Locul i rolul paradisurilor fiscale 3

neaprat
anärat cu o alt
altà fará, ci se poate referi doar la ,a f" in afara razei de
actiune a impozitårii din aceea_i tar de rezident
PotrivitDictionary of Business", termenul ,offshore" este un adjectiv
eall un adverb care poate avea douá semnificai: fie se referá la un cámp
otrolier sau la o platformå petrolierå situatä pe o insulá sau pe mare in
petrol
apropik tärmului, fie se refer la un paradis fiscal situat in afara jári,
Termenulofgor
Termenul,of_or" (de la offshore) a fost preluat _i de Marele Dicionar de
Neologisme din limba român, dar se refer numai la petrolul submarin.
Este important de subliniat ca, intrucât termenul ,offshore" nu are o definitje
exact, el poate avea sensuri diferite pentru oameni diferi.
Tot cu refeire la originea termenului ,offshore", Ronen Palan considerá ca
a fost probabil folosit pentru prima dat în relaie cu posturile de radio care,
fär fi liceniate, emiteau din afara granielor
a trilor crora li se adresau. In
acest sens, autorul indic staile de radio ,Caroline" din Marea Britanie _i ,The
Voice of Peace" din Israel care emiteau de pe vase aflate dincolo de zona
teritorial a trilor respective.
In prima perioadà a dezvoltärii radioului, guvernul din Marea Britanie a
in mas i a
con_tientizat cát de puternic este acest mijloc de comunicare
încât ascultätorii nu primeau
preluat controlul asupra transmisiunilor, astfel
ceea ce ar fi vrut s asculte, ci doar ceea ce dorea guvernul. In consecin,
cetäfenii britanici au descoperit posibilitatea receptäri unor posturi de radiop

care emiteau din alte teritorii, precum

,Radio Lyon", ,Radio Athlone" sau
mult mai atractive. Mergând pe
Radio Luxembourg, _i aveau programe din
principiu _i pentru a fi în afara razei de actiune autoritilor
a
acela_i a infinat Radio
Marea Britanie, in anul 1964, un anume Ronan O'Rahilly
extrem de popular pentru muzica
Caroline", un post de radio pirat devenit de
modern difuza, dar care transmitea (pân în
care o
1990)anul pe
pe unde erau
vase situate in apele internaionale
din preajma Regatului Unit,

ferite de controlul autoritäilor britanices.

Peace" a fost fondat în anul
1973 de ctre Abie Nathan
,The Voice of
John Lennon, despre care se zvone_te
activist pentru pace) cu ajutorul lui
in anul 1993. Acest post de radio
ca a finanat proiectul, _i a funcionat pån

move assets offshore for privacy,

book: how to
A. Comez, The offshore money
ed. 2, Contemporary Publishing Group, Chicago, 2000,
protection and tax advantage,
p. 1. 2001, p. 270.
ed. 3, Peter Collin Publishing, Londra,
Dictionary of Business, Ed. Saeculum Vizual, Bucure_ti,
Marele Dictionar de Neologisme,
F. Marcu,
2008, p. 658. Cake and Eating It: How and Why the State
to Have Your vol. 42, nr. 4/1998,
R. Palan, Trying International Studies Quarterly,
ystem Has Created Offshore,
p. 626.
5lbidem. Peter Moore, disponibil la
Caroline's History by
Radio Caroline Website, accesat la
10.06.2015.

www.radiocaroline.co.uk#history.htm),
 offshore
Contabiltatea _i fiscalitatea societjilor
4
de conflict din Orientul Miülat
offshore transmitea mesaje
de pace în zona

Peace, situat în estul M

Måri
lociu
denumit ,MV
de pe o nav de marf olandez,
Mediterane".
analogie, putem presupune c
Prin
înaintea posturilor de radio ,Caroline
fost probabil prototipul unei
siTheVoice of Peace", Radio ,Europa Liber" a
statji de radio offshore. Radio ,Europa Liber" a fost înfiintat de Congresu
Statelor Unite în 1949 cu scopul de a transmite în trile din Europa de Est si
din Orientul Mijlociu?. Asocierea acestor posturide radio cu practicile offshore
este u_or de remarcat: de_i sediul Europa Liber" a fost stabilit la Munchen,
el se adresa exclusiv trilor din ,lagrul socialist" (Bulgaria, Cehoslovacia,
Ungaria, Polonia _i România)".
De-a lungul timpului, termenul ,offshore" a fost utilizat în asociere cu diverse
activität, precum finante offshore" (offshore finance), investii offshore"
offshore investment.servici bancare offshore" (offshore banking) sau foraj
de
petrol offshore" (offshore oil drilling).
In literatura de specialitate mai este intålnit termenul
folosit in asociere cu externalizarea serviciilor
,offshoring" care este
offshorea servicilor (offshore outsourcing) a cunoscut o
(outsourcing). Externalizarea
cativ de la sfâr_itul anilor 1980 pân la
evoluie semnif-
începutul
transferul unor functii ale întreprinderii ctre un furnizor
anilor 1990 _i presupune
infintarea unei filiale proprii în sträintate, fie cu scopul de a specializat
sau
se beneficia
personal cu un grad înalt de calificare, fie doar pentru a se reduce de
costuris. Laura D'Andrea Tyson consider c din
de distrugere creativa*", întrucât ,offshoring-ul este un proces
economia are de ca_tigat de
acestuia prin cre_terea pe urma
competitivitii
confrunt cu dezavantajul pierderii locurilor
de pia _i reducerea preurilor, dar se
de munc.
A_adar, exist mai multe abordäri diferite ale
toate se refer la termenului ,offshore", îns
activiti
mut, conform dicionarului online desfä_urate în afara
granielor unui teritoriu. Mai
Thesaurus.com, acest termen este asociat

The Voice of Peace, VOP History,

supportus.php), accesat la 10.06.2015. disponibil la
M. (http://thevoiceofpeace.co.il/about&
Bumbe_, Un simbol: Europa
disponibil la (http:/Iwww.evz.ro/un-simbol-europa-libera-431033.htm,
Liber, Evenimentul zilei nr.
10.06.2015.
3
4989/2007,
accesatla
Europa Liber, Istorie,
istorie.htm),
R. Palan,accesat la 10.06.2015.
disponibil la
A. loc. cit.,
p. 631.
Aman, N. Hamzah,
(http://europalibera.ro/ro/pagini/5
R.
accounting offshore Amiruddin, R.Maelah, Transaction costs in
outsourcing
International Journal, vol. a case
of finance and
L.D. Tyson, 5, nr. 1/2012, Malaysia, Strategic Outsourcing An
Week, 6 DecembrieOffshoring: the pros p.and74.
2004, disponibil la cons for Europe,
12-05/of shoring-the-pros-and-cons-for-e(hturotpe)p:/,www.businessweek.
accesat la
Bloomberg
3loomberg Business
com/storne
8.12.2014.
Busn4 004
 Locul i rolul paradisurilor fiscale 5

cu alti termeni precum: ,sträin", ,distant", extern", ,departe", nerezident", in

afarà, peste mri", ,indepärtat", izolat" sau ,exilat".
De-a lungul timpului, numero_i autori au incercat s defineasc
conceptele de paradis fiscal" sau ,centru financiar offshore", fará a ajunge la
un numitor comun. In ciuda faptului c nu existá o definiie general acceptatá
a acestor concepte, abordärile pot fi privite din douá perspective: una
practic a organizajilor _i organismelor internationale, respectiv una teoreticá
apartinand unor autori consacrai În domeniu.
De_i adesea notjiunile se confund, trebuie fåcut distincie intre ,centru
financiar offshore" _i .paradis fiscal" sau ,regim fiscal privilegiat, Un centru
financiar offshore este o comunitate comercial, stabilit de regulá intr-un
paradis fiscal, format din contabili, avocai _i bancheri care exploateaza
legislaia favorabil din punct de vedere fiscal in beneficiul nerezident ilor. In
plus, Ahmed Zoromé define_te un centru financiar offshore drept o jarà sau
o jurisdicie care furnizeaz servici financiare pentru nerezideni la o scara
care este disproportionat in raport cu dimensiunea _i finantarea economiei
sale interne"5. Andrew Rose _i Mark Spiegel fi impärt_esc opinia _i
consider centrele financiare offshore drept jurisdici care prezint un ,nivel
disproportionat al activitäii financiare a nerezidenilor".
in ceea ce prive_te identificarea centrelor financiare offshore existente în
lume, un indiciu principal il constituie prezena celor patru mari firme de
contabilitate din grupul ,Big 4", respectiv Deloitte Touche Tohmatsu
Emst&Young, KPMG _i PricewaterhouseCoopers, deoarece se consider ca
aceste firme de contabilitate, consultan _i audit sunt prezente în locurile în
care exist o activitate financiar intens'.
Avand în vedere c nu exist o definiiestandard a ceea ce reprezint un
paradis fiscal, am c,
constatat preponderent, în literatura de specialitate se
folose_te delimitarea realizat de Organizaia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economicä. În cadrul initjativei privind concurenta fiscal

Thesaurus.com, disponibil la (http://thesaurus.com/browse/offshore), accesat la

1.12.2013.
2 A. Zoromé, Concept of Offshore Financial Centers: In Search Of An Operational
Definition, IMF Working Paper WP/07/87, 2007, p. 4.
3 R. Palan, R. Murphy, C. Chavagneux, Tax havens: how globalization really
works, Cornell University, New York, 2010, p. 21-25.
4 Tax Justice Network UK, Tax Havens Creating Turmoil, 2008, p. 3-4, disponibil
la (http://www.taxresearch.org.uk /Documents/ CreatingTurmoil.pdt), accesat la
9.11.2014.
5A. Zoromé, loc. cit., p. 7.
6 A.K. Rose, M.M. Spiegel, Offshore financial centres: parasites or simbionts?, în
The Economic Journal nr. 117/2007, p. 1310.
Tax Justice Network UK, Tax Havens Creating Turmoil, 2008, p. 25, disponibil
la (http:/Iwww.taxresearch.org.uk/Documents/ Creating Turmoil.pdD, accesat la
25.04.2015.
8 S. Killian, Where's the harm in tax competition? Lessons from US multinationals
in Ireland, Critical Perspectives on Accounting, vol. 17, nr. 8/2006, p. 1071;
 Contabilitatea i iscallnaleu

Tax
C o m p e t i t i o n )
a

fiscale organizaiei pentpertty

ot fi
6
(HTC
-
Harmful

E c o n o m i c ,
p a r a d i s u r i l e

(a)
sunt jurisdicii
jurisdic identificate
care nu percee
daunatoare D e z v o l t a r e respectiv:

(b) este puin pro

alte tari,probabi
(c) lsuns4
nominal ;
Cooperare _i principale,
taxa
alin
criterii
doar o fiscale din
patru
baza a percep autoritä ile

impozit
sau
cu

_i (d) duiesc societt

gåzduiesc
niciun
de
informa tii
transparenja care nu
lipsa de
schimb respectiva1

facà jurisdic ia
c a r a c t e r i z a t e
prin efectiv în Larudee fine_te un paradis
defineste
activitate
adis
desfasoaraà
o
abordare
similar ,
Mehrene

drept o jurisdictie care ofer

ctie care ofer fisca dou
Oua luc
sau
Printr-o

centru
financiar

zero sau
offshore

aproape
zero
aferente
itäjilor economice
activitätilo

impozite
esentiale: financiare.

activele
paradisurile urile fiscale ofer
secretul privind

Lutz
Preuss
subliniaz faptul c
provenite
afara jurisdic
din afara jurisdictiei si facilitatile
fiscale doar pentru acele câ_tiguri
fisca så impun
fiscalîn nu feinteriorul adisului
paradisului
desf _urate
obligaia ca activitile c
afirma ca majoritatea
majoritatea Dar
par
fiscale sunt folosite
substanjiale'. In concluzie, se poate
doar ca paravan disurilorde
în elaborarea unorstrategii complexe
suril
optimizare fiscal internaional.
lui Robert Champpell,
un
räinë paradis fiscal este orice fara
innuopinia
care impune niciun impozit sau percepe un impozit foarte mic oe anie
numte
categorii de venituri. Prin urmare, orice fara poate fi un paradis fiscal pentr
locuitorii din alte farn.
Nicholas Shaxson consider c paradisurile fiscale sunt locuri care ofer
facilti stabile politic pentru a ajuta companiile sau persoanele fizice sá
ocoleasc reglementärile, legislatia _i normele din ate jurisdicii, cu scopul de
a atrage capital financiar. Practic, acestea încearc s submineze alte tänf.
Tax Justice Network
define_te paradisurile fiscale drept locaii jurisdicio
nale, de multe ori temporare, pentru
persoanelefizice _i companii, construc
Junidice gestioneaz _i controleaz bogia
care
privat intotdeauna"
interesul lor _i al
proprietarilor, profitând de
unele paradisuri fiscale indiferenta
ale altor state, iar sau legile incompe

furnzeazaclienilor, pe lâng impozitarea precum Singapore sau E

redus, diverse avanta
J.G. Gravelle, Tax havens:
Research Service, Washington,International tax avoidance and evasion, Congre
Draining Development? 2015, p. 3; A. Cobham, Tax Illicit Flows
edited by P.
Reuter, WorldControlling flows of illicit funds Havens
from
a
eveloping countries

OECD, Harmful tax Bank, 2012, deveiop.

Economic Competition: 341 ion f
M. Co-operation and An Emerging Global
Global Issue,
Issue, Organisation
Centers, Larudee,
Centers, In Sourced ofof
e ,Sourced Development,
elopment.Paring Paris, 1998, p. 21.
in
LL. Preuss.
Review of
Preuss, ORadical Polarization 'of Income
Political Economics, ome and Wealth: Offshorer
domiciled Responsibility in
a R C h a m p p e l l , In Journalof

R. in tax havens, în JournalParadise? The ado

vol. 41, nr. 3/2009, h e adoption of CSR Toolsp.
by344.
cO
panies

Champpell, of
California,
$N. 1985, p. 37.
Secrets of
offshoreBusiness Ethics 110, nr. 012, p. 2.Inglev o o d

tax havens,
D. Shaxson, op. cit., p. 11. ns, ABM Publishing Co.,
Lesage,
way to go, D. McNaird,
In Global
Intermatnr. ional cooperation
Social Policy
' al o r

Still a
o

1/2011, ation against tax

havens:

p. 10.
 Locul _i rolul paradisurilor fiscale
private scumpe, spitale, 7
colecii de arta, aur, staiuni de relaxare, facilitti de
bijuterii, depozitare
arme ma_ini de epoc,
yachturi, avioane saupentru
chiar
Nicholas Shaxson utilizeazå
transferul artificial de bani pestetermenul offshore" pentru a face referire la
sunt considerate jurisdiciile care granite", în timp ce paradisurile fiscale"
In faciliteaz _i gzduiesc aceste
acceptiunea lui Arnold Goldstein, activiti-.
haven) poate fi orice alt un
refugiu offshore" (offshore
investi, cu precizarea c tar în afara celei de
doar acele rezident în care se poate
considerabile reu_esc s jurisdicji care ofer beneficii fiscale
Dintr-un atrag
alt
flux mare de
un
capital sträin3.
punct de vedere, Ronen Palan, Richard
Chavagneux consider c paradisurile fiscale sunt Murphy _i Christian
folosesc de autonomie tri sau teritorii care se
pentru a
concepe o
legislaie favorabil
pentrua evita plata nerezidenilor
Prin urmare, în impozitelor
în trile de origine4
ceea ce
poate remarca
prive_te problematica paradisurilor fiscale se
o
zentat grafic in figura 1.1.
diferen de terminologieîntre autori, dup cum am
repre-
www0900008 wwwww wwww.wwww

oaz fiscal
nancia ww.w

Tefugiu fiscal sdiche

ISCala
permsiva
Paradis
fiscal

Figura 1.1. Terminologia utilizat de cercetätori

pentru a face referire la paradisuri fiscale
Sursa: prelucrare proprie

In timp ce autorii anglo-saxoni utilizeaz preponderent termenul de

paradis fiscal" (tax haven), unii autori din România sau Franta prefer ter-
menul de ,refugiu fiscal" sau ,oazå fiscala". Spre
exemplu, in opinia lui

J.S. Henry, The Price Of Offshore Revisited, Tax Justice Network, 2012, p. 9,
disponibil la
(http:www.taxjustice.net/cms/upload/pdf/Price_of Offshore_Revisited
120722.pd), accesat la 07.03.2015.
2
N. Shaxson, op. cit., p. 12.
3
A.S. Goldstein, Offshore Havens, Garrett Publishing, Florida, 1995, p. 17.
R. Palan, R. Murphy, C. Chavagneux, op. cit., p. 8.
 8 Contabilitatea _i fiscalitatea societilor offshore
Costic Voicu, termenul corect ce trebuie folosit este
financiar"1 ,jurisdictie a se

ecretdhu
Sectiunea a 2-a. Caracteristicile paradisurilor fiscale
centrelor financiare offshore si ala

Paradisurile fiscale sunt ri sau teritori care au

speciala" pentru a atrage fluxuri de capital de la
conceput o legislatio
sarcin fiscal ridicat, oferindu-le posibilitatea de a companii din trile cu
baz legal. Astfel, în timp ce guvernele unor evita impozitarea
fiscale, altele fac eforturi extraordinare täri ofer _i promoveaz pe n
refuaji
Totu_i, ar fi gre_it s credem c pentru în
a li se
opune2.
beneficiaz de ratele de impozitare extrem paradisurile fiscale toat lumea
acestora. Totodat, ,ar de mici sau de scutire de
putea considerat un oximoron ca
fi la plata
s perceap
in ceea ce
impozite"s. Paradisurile fiscale practic un paradisurile fiscale
prive_te tratament fiscal diferit
practica fiind cunoscut impozitarea
în literaturanerezidenilor _i impozitarea rezidenilor,
de specialitate sub
fencing. De altfel, ,the
ring-fencing denumirea de ,ring-
of fiscal schemes" este
caracteristic fundamental a considerat o
ficiaz de un refugiu fiscal doarparadisurilor fiscales. Dac nerezidenii bene
în
schimbul pläi unor taxe de
reinnoire anual, înregistrare _i
rezidenii nu au
Spre exemplu, guvernul insuleiacelea_i privilegii _i sunt impozitai integral.
cetäteni nu caut condiii fiscale maiJersey, pentru a se asigura c proprill
favorabile în alte paradisuri
implementat în anul 2005 ,cele mai draconice fiscale, a
impozitärii din lume", dup cum remarc Tax msuri fiscale împotriva evitrii
Un alt Justice Network.
exemplu îl constituie cazul Irlandei, care a
grupul de investigatii Offshore Assets infinat în anul 2001
scurgerile de fonduri spre paradisuriGroup"
,
(OAG), cu misiunea de a stopa
fiscale de a _i
neimpozitat de la proprii ceteni. Irlanda
repatria capitalul
ciuda a recurs la aceast
faptului c, la rândul ei, atrage numeroase compani din msur în
avantajele de ordin fiscal pe care le ofer.
Infinarea
lume prin
acestui organism a fost
C. Voicu, Splarea banilor
murdari, Ed. Sylvy, Bucure_ti,
Frauda Fiscal, Ed. Teora,
Bucure_ti, 2005, p. 58. 1999 apud V. Birle,
2Tax Justice Network, Tax us if you can, p. 41, disponibil la
cms/upload/pdftulyc-_eng_-_web_file.pdr),
3R. Keats, A Canadian's best
(http://www.taxjustice.net
accesat la 06.03.2015.
tax haven: the US, Self-Counsel Press,
2012, p. 4. Vancouver,
4
R.T. Kudrle, The OECD's Harmful
Tax Competition Initiative and
Havens: From Bombshell to
Damp Squib, Global Economy Journal, vol. 8, nr. the Tax
.4.
M.P. Hampton, J. Christensen, Offshore
1/2008,
Havens, and the Re-configuration of Global Pariahs? Small Island Economies, Tax
nr. 9/2002, p. 1658. Finance, World Development, vol. 30,
Tax Justice Network, doc. cit., p. 41.
 Locul _i rolul paradisurilor fiscale 9

un real succes dac inem cont de rezultatele pe care le-a avut. In prim
instant, Offshore Assets Group a obtinut hotråri judectore_ti pentru a
investiga câteva cazuri pentru care existau suspiciuni de sustragere de la
plata impozitelor a unor cetteni irlandezi prin intermediul unor bnci _i
instituii financiare cu filiale in paradisuri fiscale. Având în vedere dificultatea
investig ri unor transferuri de fonduri in paradisuri fiscale, OAG a avut o
abordare ingenioas _i a solicitat instituilor controlate så i_i avertizeze
clientii c, pentru a nu fi pu_i sub urmrire _i a suporta consecintele ulte-
rioare, trebuie s calculeze _i s vireze la buget impozitele cuvenite pâná la o
dat limit stabilit. Astfel, in anii 2003 _i 2004 s-au colectat la buget
aproximativ 700 milioane euro de la 13.000 de contribuabili". Legat de acest
aspect, Nicholas Shaxson este de prere c impunerea unor msuri speciale
de ctre paradisurile fiscale pentru protejarea împotriva sustragerii de la plata
impozitelor a proprilor contribuabili, ,folosind propile trucuri"', este o dovadá
a recunoa_terii tacite c ceea ce fac este nociv
Figura urmtoare ilustreaz principalele caracteristici ale paradisurilor
fiscale _i centrelor financiare offshore identificate pe baza studiului literatur+i
de specialitate.

ncorporar3
onenafiared
secret panc

Dimensiuni reduse Infrasinucturd

ee prveste
dezvoltat
de locto

caracteristici ale paradisurilor fiscale

Figura 1.2. Principalele
Sursa: prelucrare proprie

succint caracteristicile sintetizate prin inter-

In continuare, vom prezenta
mediul figurii nr. 1.2.

Ibidem.
2N. Shaxson, op. cit., p. 12.
 societilor ofíshore
10 Contabiltatea i fiscalitatea

redus sau z e r o
Fiscalitate
a paradisurilor fiscale este,
fr îndoial, imn
Caracteristica principal str ine _i nerezidenti Cu
de zero pentru companiile
zitarea zero sau aproape suficient pentru a fi un
nu este o conditie
toate acestea, lipsa impozitâii
Ronen Palan apreciazá c doar acele paradisuri
paradis fiscal de succes. fluxuri de numerar considerabile care
fiscale inteligente" reu_esc så atragà
så le poat asigura funcionarea
in bune condiii. Atractivitatea paradisurilor
sunt tratai diferit
fiscale este asiguratà prin faptul c, de regula, nerezidenii
din punct de vedere fiscal fat de rezideni. In timp ce companiile locale si
cetäjenii sunt supu_i unor taxe _i impozite considerabile, investitorii strini _i
companile ai cror acionari sunt nerezideni sunt scutii de la plata acestor
impozite. De_i, aparent, se poate crea impresia c paradisurile fiscale nu au
un beneficiu considerabil din gåzduirea companilor offshore (deoarece nu
percep impozite), este important de _tiut cfunctionarea sistemului fiscal din
aceste jurisdicii se bazeaz pe plata unor taxe anuale de înfin are sau de
prelungire a licentei".
Confiden ialitatea _i secretul bancar
Pentru o perioad lung de timp stricta confidenialitate a fost trästura
definitorie a paradisurilor fiscale, fapt ce a condus la denumirea acestora
drept jurisdictii ale secretului financiar". Confiden ialitatea în paradisurile
fiscale poate imbrca mai multe forme:
- secretul bancar;

-anonimatul, prin infintarea de companii ai cror proprietari sunt aproape

imposibil de identificat;
înfinarea de companii
-

care nu desf_oar activiti economice efective.

O mare parte dintre paradisurile fiscale asigur prin legislaie secretul
privind operaiunile comerciale _i financiare
desfä_urate de companiile
inregistrate in jurisdicile respective. De asemenea, gradul secretului
garantat difer in functie de tipul licentei de functionare care este
achiziionat. Mai mult decát atât, tranzaciile efectuate de ctre nereziden
in moned strin (in raport cu cea a paradisului fiscal), de regul, nu sunt
supuse niciunui control de schimb valutar2.
Incorporarea u_oar a
companiilor _i flexibilitatea
Infintarea unei
societäi offshore într-un paradis fiscal este un
foarte simplu _i necesit costuri ridicate, acestea variind de
nu procedeu
de euro paná la câteva
mii (in funcie de
la câteva sute
intermediari
care jurisdictie).
vánd societji offshore
In plus, exist numero
dorit, inclusiv cu un istoric de
,la cheie" în oricare paradis TIS
mai multi ani de
flexibilitate,
Cu
societile offshore sunt foarte mobile _i
funcionare. Referitor
u_urintä dintr-un paradis fiscal In altul. pot oricând s se
mu
R. Palan, R.
D. Murphy, C. Chavagneux, op.
ziune Påtroi, F.
Cuciureanu, Preturile
cit., p. 31.
transfrontalier, Ed. C.H. Beck, de transfer. Intre optimizare fiscala
l _i eva*

Bucure_ti, 2010, p. 69-70.

 Locul _i rolul paradisurilor fiscale 11
Dimensiuni reduse in ceea ce prive_te suprafata _i numrul
locuitori de
Desi fiecare autor are o viziune relativ diferit
definirii
fiscale, în privina unei caracteristici se pare c asupra s-au paradisurilor
ace_tia de acord.
Astfel, o trstur important a paradisurilor fiscale este aceeapusc sunt tri
sau teritorii de dimensiuni reduse (microstate),
de sub un milion de locuitori. Un studiu realizat de
majoritatea avánd o populaie
Slemrod Wilson pe un
esantion de 35 de täri _i teritorii, denumite ,paradisuri fiscale _i
de ctre OECD în anul 2000, arat c media necooperante""
populaiei este de 284.000 de
locuitori. Dar, dac se exclud din calcul Liberia _i Panama, care au o
populaie de peste un milion de locuitori, media scade la mai puin de
jumätate, respectiv 116.000 locuitori. Donato Masciandaro a dezvoltat un
model testat empiric pe un e_antion de 222 de tri prin care a demonstrat c
jurisdicile care au un sistem juridic bazat pe common law, un sistem politic
stabil, un grad de influen redus în cadrul organismelor internaionale _i nu
au probleme cu infracionalitatea sau corupia, au o probabilitate mai mare de
afi centrefinanciare offshore decât celelaltes.
A_adar, cele mai multe dintre centrele financiare offshore din lume sunt
tri foarte mici sau microstate, lipsite de resurse naturale, umane sau
diplomatice pentru a crea economii de succes, iar din punct de vedere istoric
acestea s-au bazat pe agricultur _i turism pentru a genera locuri de munc
_i venituriP. Dharmapala i Hines sustin c 15% dintre tri sunt paradisuri
fiscale, ele tinzând s fie mici, de regul cu o populaie sub un milion de
locuitori _i, in general, mai bogate decât alte fri. De asemenea, autorii
prezint un model statistic prin care demonstreaz c tärile mai bine
guvernate au _anse mai mari de a deveni paradisuri fiscale decât cele slab
guvernate. Calitatea guvermri este considerat un factor foarte important,
avånd o asociere semnificativ statistic i cantitativ cu probabilitatea de a
deveni paradis fiscal. De asemenea, Hines sustine c paradisurile fiscale
sunt t i care ,ofer investitorilor sträini rate reduse de impozitare _i alte
facilitai fiscale cu scopul de a atrage investiti _i a stimula activitatea
economic"".

1Paradisurile fiscale necooperante sunt acele jurisdicii care nu _i-au luat

angajamentul pentru implementarea standardelor privind transparena _i schimbul de
informatii impuse de OECD.
2 J. Slemrod, J.D. Wilson, Tax competition with parasitic tax havens, in Journal of
11-12/2009, p. 1261-1270.
Public Economics, vol 93, nr.
In cadrul sistemului juridic bazat pe common law nu se utilizeaz
termenul
ci termenul,domiciliu".
cetjenie" pentru determinarea legilor aplicabile,
4D. Masciandaro, Offshore financial centres: the political economy, în European
307-340.
Journal of Law and Economics, vol. 26, 2008, p.
$P. Sikka, loc. cit., p. 401.
în Journal of
D. Dhamapala, J.R. Hines, Which countries become tax havens?,
Public Economics, vol. 93, nr. 9-10/2009, p. 1058.
7 J.R. Hines Jr., Do tax havens flourish?, în Tax Policy and the Economy,
vol. 19/2005, p. 65.
 Contabilitatea i fiscalitatea societilor offshore
12
Infrastructur dezvoltat
Paradisurile fiscale au reu_it in timp s creeze o infrastructur extrem de
dezvoltat care faciliteaz legturile cu celelalte färi într-un timp foarte scut
in principal, aceasta se refer (dar nu se limiteaz) la mijloace de
telecomunicai, transport rutier, transport aerian, transport maritim etc.

Seciunea a 3-a. Delimitarea t rilor i a teritoriilor ce pot f

considerate paradisuri fiscale

Ca _i in cazul definirii conceptului de ,paradis fiscal", nici în cazul delimitrii

acestora nu exist o list standard de jurisdicii care sfie
In literatura de specialitate exist mai multe liste ale
general acceptat.
care le-am sistematizat în tabelul 1.1.
paradisurilor fiscale, dintre
pe cele întocmite de Hines Rice _i
(1990), OECD (2000), Tax Justice Network (2005) _i U.S. Government
Accountability Office (2008).
In anul 1994, James Hines _i Eric Rice au realizat o sintez de para-
disuri fiscale prin compilarea _i
selectia dup propriile criterii a jurisdiciilor
gsite in alte 3 surse, respectiv IRS (Internal Revenue Service),
Beauchamp3 _i Doggart. Astfel, a rezultat o list de 41 de paradisuri fiscale
rmases.
In anul 2000, Organizaia pentru Cooperare _i Dezvoltare Economic a
publicat un raport intitulat ,Towards Global Tax Co-operation"
incercat identificarea prin care s-a
paradisurilor fiscale dup criteriile din
Tax Competition",
menionat anterior. Au fost identificateraportul,Harmful
atunci 41 de
paradisuri fiscale, cu meniunea c 6 dintre ele _i-au luat
i politic la cel mai înalt nivel (inainte de data angajamentul public
elimina practicile fiscale raportului OECD din 2000) c vor
duntoare". Acestea erau: Insulele
Insulele Cayman, Cipru, Malta, Mauritius _i San Marinos. Bemude,
In anul 2005,
organizaia Tax Justice Network, care militeaz
echitatea fiscal, a
publicat o list elaborat de Richard pentru
Murphy care

D. Ptroi, F.
H. Cuciureanu,
Gordon, Tax Havens and Prefurile de transfer.., Op. cit., p. 69.
Revenue Service, their Use by U.S. Taxpayers: An
A. Washington, D.C., 1981. Overview, Interna
Beauchamp,
Fasqualle, Paris, 1983. Guide Mondial des Paradis Fiscaux, Éditions &
C. Grasser
1983. Doggan,
Tax Havens and
Their Uses,
J.R. Hines,
Economist Intelligence Unit, LO ndon,
E.M. Rice, Fiscal
Business, în Quarterly Journal Paradise:
OECD, Towards Global of Economics, vol.Foreign Tax Havens and erican

109, nr. 1/1994, p. An

(ht p:/ www.oecd.org/ctp/harmful/2090192.
Tax
pd),
Co-operation, 1/6
2000, p. 17, 29, disponibil
accesat la 17.07.2015.
 Locul _i rolul paradisurilor fiscale 13
rinde 72 de paradisuri fiscale, cu meniunea c o
cuprinde
parte dintre aceste
isdicii ar putea fi considerate mai degrab centre financiare offshore.
i anul an 2008, U.S. Government Accountability Office a
ntezä a paradisurilor fiscale prin compilarea unor alte listerealizat o nouá

AECD. NBER (The National Bureau of Economic Research) _i elaborate de

U.S. District
Court, din care a rezuitat un numár de 50 de asemenea
Court,
jurisdicii2.
Organizatia internaional ActionAid, care militeazä pentru drepturile omului,
cansider c în cuprinsul listei prezentate de U.S. Government Accountability
office ar trebui, de asemenea, Incluse Olanda _i statul american Delawares.
Considerm c opinia este justificat, deoarece statul Delaware este
considerat unul dintre primele paradisuri fiscale din lume, oferind marilor
companii scutiri de la plata impozitelor inc din anii 18805. Aceast jurisdicie
are _i în prezent caracteristicile unui paradis fiscal ,veritabil". De altfel,
conform indicelui secretului financiar calculat de Tax Justice Network în
2009, statul Delaware era pe primul locs. Se spune c, dac îti înregistrezi o
companie în Delaware, nimeni nu va _ti niciodatä7.
Olanda este una dintre cele mai ,nonconformiste" täri, iar pentru atragerea
de capital a recurs la diverse metode, cum ar fi legalizarea prostituiei _i a
drogurilor u_oare. Ca urmare, renumitele ,cartiere ale felinarelor ro_ii" _i
magazinele care vånd droguri asiguranual 0,4% din produsul intern brut circa
Olanda nu
(2,5 miliarde euro)3. Nici când vine vorba despre zona financiar,
din
este mai prejos. Aceasta este tara preferat de companiile multinaionale
strine directe în alte state.
intreaga lume ca punte pentru dirijarea de investiii
In consecin, Tadeusz Galeza o nume_te ,principala conduct a investiilor
directe". De exemplu, doar în anul 2009, companiile multinaionale
au
strine

tax on development?, Tax Justice Network, 2005,

'R. Murphy, Fiscal paradise or
accesat
pdti/Fiscal_paradise.pd),
disponibil la (http://www.taxjustice.net/cms/upload/
la 17.07.2014. International Taxation: Large
Accountability Office,
United States Government Contractors Jurisdictions Listed
with Subsidiaries in
U.S. Corporations and Federal
Jurisdictions, Report to Congressional
Tax Havens or Financial Privacy
as D.C., 2008, p. 12-13.
Requesters, GAO-09-157, Washington,
ActionAid, doc. cit.
R. Palan, op. cit.
A. Deneault, op. cit., p. 26. la
2009, disponibil
Financial Secrecy Index Final Ranking,
accesat la 1.06.2015.
Christian Aid,
Guardian,
of America, The
p : / w w w . c h r i s t i a n a i d . o r g . u k / i m a g e s / F S ! - r a n k i n g s . p d ) ,

heart
Delaware a black hole in the
Mathiason,
N. ( h t t p : / w w w . t h e g u a r d i a n . c o m / b u s i n e s s / 2 0 0 9 / o v / 0 1 /

la
nolembrie 2009, disponibil
accesat la 1.06.2015. 25 iunie
elaware-leading-tax-haven),
boost Dutch economy, Reuters,
prostitution
Escitt, It's official: drugs, 2 0 1 4 / 0 6 / 2 5 / u s - d u t c h - e c o n o m y - d r u g s

2014 ponibil la
(http://uk.reuters.com/article/

il
OUKKBNOF01N820140625), accesat 15.06.2015.
la
International Monetary Fund, Finance &
Investment Goes,
Galeza, Where 5/.
Development, vol. 48, nr. 3/2011, p.
 Contabilitatea i fiscállalo
p
14
aproximativ
1.600
miliarde euro1

sunt: Dermi ipalele aspe

ncipale

directionat prin
Olanda

o tar
atát de
atr g toare

ne
Europene i_i are încheiate
d d e num
ociettile de t
inchCietati

numeroa
Olanda Uniunii
care fac din a Profitând
far membra c u alte färi. aceste
holding,
este o
a dublei
impuneri
semnificati ativ inmpozitel
impozite avanta
divafiidliendates
evitare
tratate de
posibilitatea
de a-_i
reduce

rdate
acordate între
între e divide
companiile au
î m p r u
aferente
m u t u r i l o r
afiat entità
dobánzile
de fiscaläplanificare
cele privind scheme complexe
permieuzion
de a pune in
aplicare
bine
cel mai
conceptului risdictie
de jurisdictie permisiv
Olanda corespunde
cele patru liste ale
paradisurilor
fiscale npe
fiscale
care le-
Tabelul 1.1. prezint
pentru
domeniul studiat. e-art
considerat reprezentative

Tabelul 1.1. Delimitarea paradisurilor

fiscale _i a centrelar

financiare offshore din lume

Hines _i OECDb TJN

Nr.
Rice 2000
GAO
crt Jurisdictie 2005 2008
1994
1. Africa de Sud
2. Andorra
3 Anguilla
4. Antigua _i Barbuda
5. Antilele Olandeze
6. Aruba
7. Bahamas
8 Bahrain
9.Barbados
10 Belgia
11. Belize
12. Bermuda
13. Cipru
14. Costa Rica
15. Curacao
16. Delaware
17.
Dominica
18. Dubai
19. Elveja
20.
21. Germania (Frankfurt)
22 Gibraltar
Grenada
23. Guernsey, Sark_i

24
25.
Alderney
Hong Kong
Insula Maan
W.
InvestmentFrancis,
vol. 20, routed Tax
treaty
E
2013, p. through
910. the shopping.
Netherlands,structurala determinants Direc
International a
of Foreign
and Public Finá
 Locul _i rolul
paradisurilor fiscale 15
Nr.
Hines _i OECD TJN GAO
crt. Jurisdictle Rice 2000 2005 2008
1994
26. InsuleleCayman
27. Insulele Cook
28. InsuleleMarshall
29. Insulele TurkS _i Caicos
30. Insulele Virgine
Britanice
31. Insulele Vrigine N
Americane
32.lordania
33. Irlanda
34. Islanda
35. Israel (Tel Aviv)
36. Italia (Campione _i
Trieste)
37. Jersey
38. Letonia
39. Liban
40. Liberia
41. Liechtenstein
42. Luxemburg_
43. Macao
44. Malaezia (Labuan)
45. Maldive
46. Malta
47. Mauritius
48. Monaco
49 Montserrat
50. Nauru
51. Niue
52. Olanda
53. Panama
54. Portugalia (Madeira)
55. Regatul Unit al Marii
Britani (Londra)
56. Republica Turc aa
Ciprului de Nord
57. Rusia (Ingushetia)
58. Saint Kitts _i Nevis
59. Saint Lucia
60. Saint Vincent _i
Grenadines
61.
Samoa
62. San Marino
63. São Tomé _i Principe
64. Seychelles
 16 Contabilitatea _i fiscalitatea societilor offshore

Nr. Hines _i OECD TJN GAO

Crt. Jurisdictie Rice 2000 2005 2008
1994

65 Singapore
66. Sint Maarten
67. Somalia
68. Spania (Melilla)
69. SUA(New York)
70. Suedia
71. Taiwan (Taipei)
72. Tonga
73. Ungaria
74. Uruguay
75. Vanuatu
Sursa: Hines _i Rice (1994), OECD (2000), TJN (2005),
GAO (2008), ActionAid (2011)

Fat de listele iniiale, au intervenit o serie de modificri, deoarece in

octombrie 2010 Antilele Olandeze au fost dizolvate. Din cadrul lor s-au
desprins Curacao i Sint Maarten, care au devenit tri autonome, în timp ce
Bonaire, St. Eustatius _i Saba au dobândit statutul de ,noi municipalitäi" ale
Olandei. A_adar, Curacao _i Sint Maarten nu mai sunt dependente ale
Olandei _i au posibilitatea de a-_i organiza proprile guverne. în ceea ce
prive_teBonaire, St. Eustatius i Saba, acestea au dorit s pstreze o relaie
foarte stråns cu Olanda _i au preferat sä nu devinä täri independente.
Acum, Regatul Tärilor de Jos este format din Olanda, trile independente
Aruba, Curacao _i Sint Maarten (Caribbean part of the Kingdom) _i
municipalitäile speciale Bonaire, St. Eustatius _i Saba (Caribbean
Netherlands)2.
Prin compilarea rezultatelor din tabelul 1.1., a rezultat un num r total de
75 de paradisuri fiscale _i centre financiare offshore
rspândite în întreaga
lume.

Sectiunea a 4-a. Criterii de clasificare ale paradisurilor fiscale

In literatura de specialitate care trateaz
se
problematica
paradisurilor fiscae
pot identifica mai multe criterii de clasificare ale acestora. De exemplu

Aceste tåri au un statut aparte" in cadrul Regatului Trilor de Jos, fiind

considerate
2 regiuni administrative speciale.
Government of the
Netherlands, New constitutional order, 2010,
(http://www.government.nlissues/caribbean-parts-of-the-kingdom/new-consiu nibil.a
orde), accesat la 25.04.2015.
dispont
 ongressional Research Service ofer o clasificare in functie de zona
Congressiona

eOgrafic
2ografic în care sunt situate, dup cum urmeaz
a) Caraibe/indiile Occidentale: Anguilla, Antigua _i Barbuda, Aruba,
Insulele Bahamas, Barbados, Insulele Virgine Britanice, Insulele
Cayman,
Dominica, Grenada, Montserrat, Antilele Olandeze, St. Kitts _i Nevis, St.
IUcia, St. Vincent _i Grenadines, Turks _i Caicos, Insulele Virgine
Americane;
b) America Central: Belize, Costa Rica _i Panamna;
c) Coasta de Est a Asiei: Hong Kong, Macau _i Singapore
d) Europa/Mediterana: Andora, Guernsey, Jersey, Cipru, Gibraltar,
Insula Man, Ilanda, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Monaco, San Marino,
Elvetia
e) Oceanul Indian: Maldive, Mauritius _i Seychelles;
Orientul Mijlociu: Bahrain, Iordania _i Liban;
g) Atlanticul de Nord: Insulele Bermude;
h) Pacific/ Pacificul de Sud: Insulele Cook, Insulele Marshall, Samoa,
Nauru, Niue, Tonga _i Vanuatu;
i) Africa Occidental: Liberia.
Anthony Ginsberg? prezint o clasifcare in functie de avantajele de ordin
fiscal oferite, perspectiv din care identific urmtoarele tipuri de paradisuri
fiscale:
- paradisuri fiscale care au o cot de impozitare zero;
- paradisuri fiscale care percep impozite foarte sczute;
paradisuri fiscale care ofer scutiri de la plata impozitelor pentru
veniturile obinute în strintate;
- paradisuri fiscale care ofer regimuri fiscale privilegiate pentru companii
offshore _i holding-uri;
fiscale care ofer scutiri de impozite pentru activitäile de
-

paradisuri
productie _i prelucrare pentru export; interna-
reduceri fiscale pentru companii
-

paradisuri fiscale care ofer

business companies).
tionale de afaceri (international clasificare a centrelor financiare
realizeaz o
Tax Justice Network UK contabilitate
offshore _i a paradisurilor fiscale dup
prezenfa marilor firme de
astfel:
_i audit din grupul Big 4, Frankfurt, Hong
majore: Belgia, Londra,
c e n t r e financiare offshore
de Sud, Eveia, Tel Aviv;
Kong, Olanda, New York, Africa Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman,
fiscale majore:
paradisuri Liechtenstein,
Insula Man, Jersey,
Cipru, Dubai, Guernsey, Irlanda,
Luxemburg, Singapore, Bahamas;

and evasion, Congressional

havens: Intermational tax avoidance
Gravelle, Tax
J.G.
p. 3. York, 1991,
Research Service, Washington, 2010,New
New
York Institute of Finance,
Ginsberg, Tax Havens,
.A.S. doc. cit., p. 29-34.
p. 15. Creating
Turmoil..,
Tax Havens
Network UK,
ax Justice
 jet ilor offshor
o ft
societa

fiscaliatea

Contablitalea_/
Aruba,
Bahrain, Barbad s, Insule
Bahrain

semnificative: Gibraltar, Unga a, 1slant,

Git Panamaaria,
18 Dominican ,

paradisuri
fiscale

R e p u b l i c a

Antilele
Antilele
Olandeze,
O l a n d e z e ,
anama,
Taipei, Turk,
Taipei
Rica,
Costa M a u r i t i u s ,

Bermude,

Macao,
Malta,
Insulele
Virgine
Americane

Andorra,
Anguilla, htigua Barbu
Antin

Vincens
Liban, St.
Caicos,
Uruguay,
fiscale
m i n o r e :

Monaco,
Santa
Lucia,
v8dir
paradisuri
Madeira,
Trieste;

Belize,
Grenada,

Insulele
Cook,
Maldive,

Alderney,
Campione,pione, Inause
Ingu_etia,
St. Kitts _i
Nevis,
fiscale
n o m i n a l e :

Nauru, Niue, Samoa, Sao Tome

Oe
Tonne
paradisuri

Marshall,
Melilla,
Montserat,

Mariane,
Seychelles, Tonga, Repubi
Insulele
Insulele
Somalia,
Principe,
Sark,
Vanuatu.
na potrivit c ruia
Dauphin,
Ciprului
de Nord, lui Claude
de scopul urm rt C
urmrit. C
clasificarei aparine în funcie de scopul
Alt in cinci tipuri, domiciliul fiscal, locul de inetal
locul de nstale
fi imprite stabilirea
fiscale pot
vedere sunt
urm toarele: u n d e se pot câ_tiga baniss
.
avute in se poate
locui, locul
locul unde
a bazeide lucru, obine cetäfenia"'
poate
locul unde se

Sectiunea a 5-a. Statistici privind utilizarea paradisurilor

acestor acfiuni asupra
fiscale _i repercusiunile
economiei mondiale

Fuga de impozite este o practic folositä pe scar larg în întreaga lume

Consecintele cele mai grave se vd, îns , în cazul tärilor in cuis*
dezvoltare. Veniturile colectate la bugetul de stat sunt vitale pentru dezv
tarea acestora?. Totu_i, scopul paradisurilor fiscale este de a atrage co
nnle i persoanele fizice foarte bogate atât din trile în curs de dezvoliare,
taredt
Si din frile dezvoltates. Din cauza diferentelor dintre cotele de impoza
la o jurisdictie fiscal la alta, companile multina ionale Sunt determinate
apeleze la tranzactii offshore din atorat
dorinta
faptce conduce la o pierdere de venituri de a-_i reduce impozitele
globa olobd
Pentru a bugetare foarte mare la nivel
evidenia consecinele negative ale evitrii impozitel
economilor naionale,
ecum Oxfam, Tax sead
o serie de R e s e a r m

LLP, Congressional organizaii,

Research Service, Tax tice Oxtam,Global
precum Finano Financd

Integrity sau UNCTAD, Justice Network,

_i-au dedicat studiile efecturii unor estin ri înin aces
sens.
Rezultatele cercetrilor a
intermediul paradisurilor arat c nivelul efecturii unor ear dirijat iP
ciar dirijat
fiscale este extrem capitalului Tina
de mare.

C.
Dauphin, Ghidul cu
Bucure_ti,
2G. 2000, p. 13.
Brock, Reforms adevrat practic al d
Tribund

of
to
pursuing global justice, global taxation and
3D.
paradisurilor
paradisurilor fiscale
a m e

Lesage, D. axaon
Global Social accounting arrangements
accountina
McNaird, loc. cit., p. 10,
Policv, vol. 11, aro
nr. 1140 1, p. 6.p.6.
 Locul _i rolul
paradisurilor fiscale 19
in anul 2000, organizaia
särciei, semnaleaz
Oxfam', care militeaz pentru
faptul c eradicarea
aproximativ 6.000-7.000 de miliarde
SUA sunt deinute în centre financiare dolari
offshore. Altfel spus, circa o treime din
produsul intern brut la nivel mondial este
dirijat prin paradisuri fiscale?.
Un studiu publicat de Tax Justice
Network in anul 2005 cu un titlu foarte
sugestiv,,The Price of
Offshore",
relevä faptul c
detin in paradisuri fiscale aproximativ 11.500 persoanele foarte bogate
miliarde
timp ce impozitele care au fost evitate prin astfel de dolari SUA in active, în
255 miliarde dolari SUA pe an3. practici se ridic la peste
Ocercetare realizat de Global Financial Integritys estimeaz c
fluxurile inanciare ilicite din rile în curs de dezvoltare în
2010 ating o valoare de 5.860 miliarde dolari perioada 2001-
dolari SUA s-au înregistrat la nivelul anului 2010.
SUA, din care 858,8 miliarde

volum de ie_iri financiare ilicite în Tärile cu cel mai mare

perioada analizat sunt Republica Popular
Chinez (2.740 miliarde dolari SUA), Mexic
(476 miliarde dolari SUA),
Malaezia (285 miliarde dolari SUA), Arabia Saudit
(210 miliarde dolari SUA),
Rusia (152 miliarde dolari SUA), Filipine
(138 miliarde dolari SUA), Nigeria
(129 miliarde dolari SUA), India (123 miliarde dolari SUA) _i Indonezia (109
miliarde dolari SUA). Printre trile analizate se afl
_i Romånia, situatä pe
poziia a 55-a în aceast ierarhie (8,84 miliarde dolari SUA), în timp ce tärile
vecine Ungaria _i Bulgaria ocup locurile 42 (14,42 miliarde dolari
SUA),
respectiv 38 (15,85 miliarde dolari SUA)°
Studiul intitulat ,The Price of Offshore Revisited", elaborat de ctre
cercettorul James Henry pentru Tax Justice Network _i concentrat pe un
subgrup de 139 de fri, estimeaz c investitile virtuale prin centre financiare
offshore in anul 2010 se situeaz intre 21.000 _i 32.000 de miliarde dolari
SUA. Aceste valori se refer la activele financiare i includ atât tranzacile
efectuate de persoane juridice, cât _i cele efectuate de persoane fizices.

1Oxfam este o confederaie internaional format din 17 organizaii care luptä

pentru eradicarea srciei, oferirea de servicii medicale _i educaie în trile slab
dezvoltate, respectiv combaterea injustiiei fiscale. A fost înfintat în 1995, iar în
prezenteste liderul mondial în asigurarea de ajutoare de urgen.
2
Oxfam International, Tax Havens: Releasing the hidden billions for poverty
eradication, Oxfam GB Policy Paper, 2000, p. 3, disponibil la (htp:/oxfamilibrary.
openrepository.com/oxfam/bitstream/10546/114611/1/bp-tax-havens-010600-en.pd)
accesat la 20.06.2015.
Tax Justice Network, The Price of Offshore, 2005, disponibil lala
http://www.taxjustice.net/cms/upload/pdt/Price_of Offshore.pd accesat la
07.03.2015.
Global Financial Integrity este o organiza ie non-profit stabilit în Washington,
D.C., care realizeaz cercetäri privind fluxurile financiare ilicite _i ofer consultan
guvernelor din trile în curs de dezvoltare.
D. Kar, S. Freitas, llicit Financial Flows from Developing Countries: 2001-2010,

Global Financial Integrity, 2012, p. 6-64.

J.S. Henry, doc. cit., p. 5.
 societ ilor offshore
fiscalitatea
Contabilitatea i
20
iunie 2010 al Servicit.
Unite ale Americii,
un raport din ui
in cazul Statelor indic faptul ca nivelul anual al fraudei
Cercetare al
Congresului SUA multinati
de companii
transfrontaliere în care sunt implicate 0
evaziunii fiscale
este între 10 _i 60 miliarde dolari SUA1
nale americane c pierderile da
Britanie, Richard Murphy apreciaz
Pentru Marea anual de 185
operaiunile offshore se ridic la valoarea
venituri fiscale din din practicile de
îns doar 7 miliarde se constituie strict
miliarde lire sterline,
Din suma råmas , 8,5 millarde reprezinta pierderile rezu.
evaziune fiscal .
la persoanele fizice, iar 3 miliarde lire sterline reprezint pierderile
Itate de
ambele situaii fiind considerate drept practici
rezultate de la marile companii,
de evitare a impozitrii legale2.
Rezultatele unei alte cercetri efectuate de Dev Kar _i Sarah Freitas
arat Rusia, în perioada 1994-2011,
c în
pentru Global Financial Integrity
miliarde dolari SUA, dintre care 211,5
ie_irile de capital au fost de 782,5
miliarde dolari SUA reprezint doar capitalul ilicit provenit din evaziune
controversat descoperit este
fiscal, criminalitate sau corupie. Un alt aspect
mii de locuitori _i cu un produs
acela ca Cipru, o tar cu aproximativ 800 de
efectuat investiii directe in
intern brut de doar 23 miliarde dolari SUA, a
Rusia în anul 2011 în valoare de 128,8 miliarde
dolari UA, fapt ce pune
între cele
mari semne de întrebare asupra legalitäi operaiunilor desfä_urate
dou täri3
Studii recente arat c, în tärile in curs de dezvoltare, contribuile prilor
afiliate ale companiilor multinaionale la buget se ridic la 730 de miliarde
dolari SUA pe an, dintre care 220 de miliarde dolari SUA provin din impo
zitele pe profitul companilor. Se estimeaz c se pierd impozite în valoare de
100 de miliarde dolari UA pe an doar din investii directe efectuate prin
intermediul paradisurilor fiscale.

Sectiunea a 6-a. Factorii care motiveaz utilizarea

paradisurilor fiscale

Får indoial, cauza principal pentru ,fuga în offshore" o constituie

presiunea fiscal ridicat din tärile de origine, în special în cazul jaro
dezvoltate sau al
celor care au la baz sistem de
un impozitare progresivd
veniturilor obtinute.

1
J.G.
Gravelle, op. cit., p. 1.
R. Murphy, The Direct Tax Cost of Tax Havens to the UK, Tax Researcn P
2009, p. 1.
3D. Kar, S. Freitas, op.
cit., 40.
UNCTAD, The fiscal rolep.of multinational for

Coherent Intemational Tax and Investment Policies, enterprises: towards guiot n a n d

Enterprise Division, Working Paper UNCTAD Investme

A.S. Ginsberg, op. 26.03.2015.
cit., p. 9.
 Locul _i rolul paradisurilor fiscale 21

Hilizarea paradisurilor fiscale este determinat de o serie de factori, care

Util caz la în
difer de la caz, funcie
de scopul urmrit. Fie c ne referim la
ersoane juridice
rsoane juridice sau la persoane fizice, motivaiile privind utilizarea para-
Hisurilor fiscale sau centrelor tinanciare offshore variaz de la cele perfect
legale pân la cele llegale. In principiu, acestea pot fi privite din dou
perspective:

motivaii de ordin fiscal, întâlnite în rândul contribuabililor care

exoloateaz în mod legal lacunele legislative cu scopul de a-_i diminua baza
impozabil, prin recurgerea la diverse inginerii financiare (preturi de transfer,
societi de tip holding, optimizare fiscal internaional etc.
motivatii de ordin nefiscal, cum ar fi flexibilitatea, confidenialitatea sau
anonimitatea in ceea ce prive_te proprietarii societ ilor, conturile bancare,
tranzacile fincheiate, proveniena veniturilor etc. De aceste avantaje profit,
in general, cei care nu pot tace dovada ob inerii veniturilor într-un mod legal
_i doresc s aib o acoperire pentru capitalul deinut. In astfel de cazuri nu
primeaz fiscalitatea redusa, paradisurile fiscale find considerate
refugiul ideal pentru ascunderea unor fonduri ilicite de ctre
drept
infractori finan-
ciari, traficanti de droguri, contrabandi_ti, politicieni corupti, escroci financiari
etc.
Potrivit lui Richard Murphy, apelarea la paradisuri fiscale are la baz trei
motive principale: evitarea impozitrii, confidenjalitatea activitilor desfä-
_urate _i evitarea reglementärilor. Clemens Fuest _i Nadine Riedel consi-
der c, pe lâng reducerea cheltuielilor cu impozitele, un alt motiv care
determin investitorii s i_i transfere profiturile în alte jurisdicii ar putea fi
la cu exproprierea din frile instabile politic _i cu
predispunerea
un nivel ridicat
ameninärile
al corupiei
Anthony Ginsberg pune in eviden principalele beneficii care sunt
oferite de paradisurile fiscale, cu meniunea c acestea nu sunt general
valabile pentru toate cazurile
* aragerea _i direc ionarea capitalului financiar fär perceperea de impozite;

asigurarea secretului bancar pentru conturile deschise de ctre nerezi-

ent, precum _i anonimatul deintorilor,
existenta de reglementäri legislative minime _i control aproapeinexistent
asigurarea proteciei activelor
din punct de vedere al infrastructurii,
Ocalizare geografic favorabil
ransportului, servicilor oferite _i telecomunicailor
adaptabilitate în functie de necesitile
utilizatorilor sau potenialilor ,client
cu alte fri;
existenta unor acorduri de evitare a dublei impuneri intr-un timp
ormaliti minime de înregistrare a societäilor offshore _i
foarte scurt.

R.Murphy, Fiscal paradise ortax on development.., doc. Cit countries: the

Fuest, N. Riedel, Tax evasion and tax avoidance in developing
role Centre for Business Taxation,
WP 104emational profit shifting, Oxford University
3
10/12, 2010, p. 17.
A.S. Ginsberg. op. cit., p. 46.
 Contabiltatea i . ideal
pentru
22 fiscale
c o n s t i t u i e
o
solu ie

jurisdictii protejar
onlin
sc numeroa

co Compani
Aceste
p a r a d i s u r i l e

n e c o r p o r a l e .
listice online,
j u r n a l i s t i c e

general,
In
activelor
i m o b i l i z a t e

de
noroc,
publicafii

instrumente
software,
panii cinem
w e b s i t e - u r i
de jocuri produc tori
de

o importanf
important

comert
electronic,

i de
t e l e v i z i u n e

active
etc.
necorporale
au
c p tat
o

a u t o r i _i-au
dedinadnifica

mnicercetficatie,
cea
sau märf
tografice numero_i

cu ultimii
ani rale sau mrfuri
Tranzactile
iar in
corporale
AIS4,
se com
activele

pe plan
interna ional,

problematici.
Dac
pentru
pe pia
(pentrua

nu
para prep
auP r e
DratiCompars
c o m e r c i a l í z a t e

necorporale

acestei activele
similare dintre
produse
regul,
transfer
stabilite),
multe
imposibilà
aplicarea
principiului

multina ionale
De ie
ile de
ce face
practic xesou
fi drer
companiilor

bilitate2, fapt motiv, în

råndul
hecorporale,
cum ar

orevete, soh
acest active
libere'. Din
tranzac iile
intragrup
cu
licenfe, inventi, brevete, software
semnificativ
intelectual ,
redevenfe,
m e d i c a m e n t e " .
In cazul în cara e ma
de proprietate filme sau
la Tormarea
costului imob
fond comercial,
know-how,
cadrul aceluia i grup contribue dezvoltate, stabilre
parial
multeentitäi din cazul unei
tehnologii
mai dificilá d
sau în companiilor i
z rlor necorporale, favorabila
devine mai
transfer fiscale.
preturilor de c tre autoritä ile
c o n t e s t a t de
controlat sau

fenomenului
offshore în presa
Amploarea
Sectiunea a 7-a.
scris interna ional
offshore esE
_i a societäjilor
paradisurilor fiscale
Intreaga problematic a c ut rilor pe ine
de rezultatele generate în urma Yaho

extensiv reflectat
Google, Bing i ra
motoare de c utare:
intreprinse în principalele
Tabelul 1.2. contine o sintez a acestor rezultate.

tangibles: Commenis

A. Oestreicher, Valuation Issues in Transfer Pricing of Intan 126-1

3/2011, p.
the Scoping of an OECD Project, în Intertax, vol. 39, nr.
91-70

M. Dischingera, N. Riedel, Corporate taxes and the location of int

7-8/2011, p.6
multinational fims, In Journal of Public Economics, vol. 95, nr.
N.B. Johnson, Divisional performance measurement and transfer prie Olanda

assets, In Review of Accounting Studies, vol. 11, nr. nternationa, Asse

M. Markham, The transfer
2005; W.M. Abdallah, A. pricing of intangibles,
Murtuza, Transfer Pricing Kluwer Law
Strateg onational
f Intangible

E-Commerce
vol. 32,
and International Taxation
of Multinationals, In in
2
2006, p. 5-16.
J.G.
Gravelle, op. cit., p. 27.
Potrivit art. 19 alin.
Intre persoane afiliate så(5)nu C.fisc.,
e n t e

acest principiu presupune ca i i n d e p e n d

J.S. Henry, doc. cit., difere de cele Încheiate între

p. 20. e
 Locul_i rolul paradisurilor fiscale 23

Tabelul 1.2. Rezultatele generate de sublectul paradisurilor fiscale in

motoare de cåutare pe lnternet in lunle 2015
principalele
Cuvinte cheie Rezultate Rezultate Bing Rezultate
utilizate Google Yahoo
Paradis fiscal" 405.000 254.000 137.000
37.400 11.700 11.200
paradisuri fiscale
14.100 159 72
centru financiaar
oishore
1.820
centre financiare 7.140 256
ofishore
129.000.000 14.700.000 14.400.000
ofishore
520.000 678.000 664.000
tax haven"
562.000 587.000 571.000
tax havens 31.200
offshore financial 48.700 20.400
center" 45.900
ofishore financial 164 000 45.800
centers 31.300
offshore financial 66.700 29.900
centre" 67.200
offshore financial 76.100 64.300
centres
Sursa: prelucrare proprie

1.2. au fost obtinute pe baza c utärilor cu

Mentionäm c datele din tabelul
exact " (exact match) pentru afi mai concludente. Astfel,
optiuneapotrivire
doar paginile web care conineau informaii relevante despre
au fost afi_ate vedem cât de
Prin aceste cutri am incercat s
cuvintele cheie utilizate. iar
fenomenul paradisurilor fiscale în România _i în lume,
popular este în limba
utilizate au fost atât în limba român, cât _i
expresile de c utare
c ut rile a fost iunie 2015.
englez . Data la care am întreprins observ m c Google a indexat
motoare de cäutare folosite,
Dintre cele 3 a generat cele mai multe rezultate
cele mai pagini. Termenul ,offshore"
multe fenomenului offshore,
având in vedere amploarea
(129.000.000). Desigur, num rul mare de rezultate
nu este surprin-
cuvântului,
dar _i polisemantica sunt
numeroase
rezultatele c ut rilor
_i pe baza
cator. De asemenea, foarte de rezultate
Dintre 32.000
acestea, doar
xpresieiparadis fiscal" (405.000). România, deoarece noiunea .paradis
web din
unt aferente unor pagini francez (nu doar ,paradis fiscaux).
UScal este utilizat _i în limba un lucru este
cert: para-
rezultate, îns
o sa insist m asupra acestor în vizorul publicului
N global _i au intrat
fiscale reprezint o problem _i
Un rol important aujurnalele
il
e intermediul internetului. In
nspecial prin de pe pia.
zilnic cele mai noi informaii
redau publicate de
e l e de afaceri care tabelul 1.3. num rul de articole
în Americii _i
u a r e , am sistematizat Statele Unite ale
online din România, offshore.
Maroncipalele jurnale fiscale _i a societajior
C e a Britanie pe tema paradisurilor
 offshore
Contabiltatea i fiscaltatea soC/elalior
24 cadrul prin
în cadrul princip
Demersul a p r e s u p u s
efectuareade c a u t a r i
trei expresii:
,offshoredlelor
resii: ,offshore" palelor pub
online in luna
iunie 2015 folosind
haven" (pentru
SUA _i UK), resnoaradis paradis fisca
(pentru Románia)
fiscale" (pentru
sau tax

Romania) sau ,tax

havens" (pentru SUA _i -Para UK paradisy
sublectului p a r a d i s u r i l o r .
Tabelul 1.3. Frecventa
apariiel cale n
online in lunie 2015
principalele publicaii

Offshore Paradis
Publicatie/expresie
de cutare Paradisuri
fiscal/tax fiscalefax
haven havens
Revista Capital 93
Ziarul Financiar 1.014 181 23
220
Gandul 222 51
Adevrul 61 39
Jumalul Naional 157
CNBC 960 290 646
Bloomberg 16.321 5.322
New York Times 33.681
5.327
USA Today ww.www.
782 947
Washington Post 532 39
CNN 7.086
www.
321 321
1.253 155
The Economist
218.000
155
Daily Mail 1070 10.500
Daily Mirror 6.996 1.995
wwww. 1.123
869 1.296
Evening Standard 1.360
1.296
This is money 374 374
Financial Times 2.696 725 641
The Guardian 17 280 808 1,467
The Independent 259.000 17.600 50.400
2.824 675 675
wwwwwwwwww

Sursa: prelucrare proprie

Rezultatele din
surilor fiscale este tabelul
abordat 1.3.
cu oscot
intensitate
în deosebit de cauabiltateradk
experi în evident faptul cà
suo iectul
domeniu.
De alis s
nali_i
Universitatea Essex din exemplu, Prem Sikka eosebit de ctre
fiscale) este un Londra _i nume (profesor de contabilitale
ae
Marea colaborator permanent reper In domeniul paradisu
Britanie, precum de
sau.This is money". .The Guardian", al unor publicay publicaii cu reputatie

apårarea drepturilor Profesorul este un T hThe e Independent", The

Independent The T
1
une

oportunitatea de a-_i omului _i a

mediul de afaceri exprima gsit în
militant pentru
ntru justiia fisca _i p
jusud
publicaiie
m e n t i o n a

timp ce In ideile
dura luni publicarea
a
renunta la publicului larg _i de ne prest presiune'

sau chiar unui articol practicile agresive de a

publicrii in revistele ani, Prem Sikka _tiintific
ific într-un
a
impo poi
i t a r e a m p o z i t i

jurnalistice _i
Intr-un jurnal de
alti o deeeneciall
ecialitate
posibiltate

online, care speciali_t pl unul

unui numárm i

ajung n vizo
 LOcu _i rolui paradisurilorfiscale
- 25
ai mare de cititori _i intr-un timp foarte scurt. Revenind la
in tabelul 1.3., observm
situaia
nrezentat
prezentat
faptul c problematica paradisuilor
fscale a fost foarte puin abordat în România, tn comparaie cu Statele
Unite ale Americil _i Marea Britanie. Doar,2iarul Financiar" se remarcá printr-
un numr considerabil de articole dedicate acestui subiect. In Statele Unite
ale Americl, ,The Economist" _i ,Bloomberg" se deta_eaz de celelate
publicatii printr-un numår uria_ de articole, iar in Marea Britanie, The
Guardian" este pe primul loc.
Concluzionând, putem constata c implicaiile pe care le au paradisurile
fiscale asupra societii actuale au atras atenia cuvenit _i un numr tot mai
mare de cercetätori _i jurnali_ti i_i arat preocuparea în tratarea acestui
subiect extrem de,sensibil".