Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat la disciplina
Sisteme fiscale internaionale
Chiinu 2016
Cuprins:
1.
2.
3.
4.
Introducere.................................................................................................3
Caracteristicile paradisurilor fiscale......................................................4
Clasificarea paradisurilor fiscale...........................................................5
Factorii care determina alegerea paradisurilor fiscale...........................6
Introducere
Evaziunea fiscala internationala, stimulata de existenta unor mici entitati juridice cu statut
special sau de tip statal, numite n literatura secolului XX paradisuri sau oaze fiscale, nu este
un fenomen caracteristic lumii contemporane. Acestea au existat din vechime.
Astfel, n Grecia antica, insulele din vecinatatea Atenei erau utilizate de catre
comercianti pentru stocarea marfurilor, n felul acesta evitndu-se un impozit de 2% perceput
de cetate asupra importurilor si exporturilor.
n secolele XVI-XVII, Flandra a devenit un paradis fiscal, ntruct comertul
efectuat prin porturile sale era supus la obligatii fiscale si restrictii minore. n anul 1889, The
Bank of Nova Scotia din Canada, a doua ca marime din tara, a deschis un birou n Jamaica,
prin intermediul caruia clientii bancii beneficiau de avantajele fiscale si financiare acordate
de aceasta tara pentru operatiunile de comert international.
Momentul care a marcat cresterea importantei paradisurilor fiscale l-a reprezentat
sfrsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, cnd a crescut numarul filialelor unei societati societate mama.
Initial, aceste filiale au servit extinderii societatilor mama n strainatate, n tari care
le acordau facilitati fiscale, si ca loc de refugiu pentru capitalurile destinate a fi reinvestite sau
repatriate. Ulterior, filialele straine au nceput sa fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscala.
Pentru a servi acestui scop, filialele au nceput sa fie implantate n tari cu moneda
stabila, care nu exercitau un control asupra schimburilor, aveau un sistem bancar fiabil si un
guvern care ncuraja investitiile straine pe teritoriile lor, dar impuneau slab profiturile
investitorilor straini sau beneficiile societatilor rezidente, precum si dividendele varsate de
filiale societatii mama.
Statele-paradis fiscal (Tax Haven) capata, astazi, o rezonanta din ce n ce mai
profunda, att n lumea marilor giganti ai mapamondului, ct si n tari cu niveluri de trai mult
sub cel al subzistentei, ele multiplicndu-si simultan numarul si complexul de avantaje oferite
investitorilor straini, n speta corporatiilor multinationale. Pentru sustinerea celor de mai sus
se pot prezenta o serie de date relevante.
Astfel, daca n 1978, corporatiile americane transferau catre paradisurile fiscale, sub
forma investitiilor straine directe, capitaluri cifrate la 23 miliarde dolari USD, iar corporatiile
Europei Occidentale avansau resurse financiare estimate la 160 miliarde dolari USD, la
nceputul secolului al XXI-lea, volumul operatiunilor de capital derulate n state - paradis
fiscal sunt evaluate la 1600 miliarde dolari USD, asa cum afirma reprezentanti ai Organizatiei
Natiunilor Unite.
n prezent, n lume exista mai mult de 50 de regiuni considerate paradisuri fiscale.
Acestea sunt situate pe arhipelaguri (ex.Insulele Britanice Virgine), n republici
insulare ( ex.Republica Nauru) sau tari mici (ex. Panama).
Unele tari, precum Elvetia, au o lunga istorie n pastarea secretului bancar, pe cnd
altele (Bahamas, Liechtenstein, Delaware) au dorit sa le imite pe cele mai dezvoltate.
Legislatia independenta a acestor tari sau teritorii ncurajeaza investitorii straini n
nfiintarea companiilor pe teritoriul respectiv.
n majoritatea zonelor respective, functionarea companiilor, securitatea investitiilor
straine si protectia secretului informatiilor sunt garantate prin lege. (de exemplu, Adunarea
Legislativa din Insulele Britanice Virgine a votat un astfel de cod de legi n 1984 sub numele
de Ordonanta Companiilor de Afaceri Internationale).
Daca obligatiile fiscale ale contribuabililor sunt stabilite prin legislatia elaborata la
nivelul fiecarei tari sau entitati juridico-administrative independente si daca nimeni nu este
obligat sa plateasca ceea ce legea nu-l obliga, rezulta ca oricine poate sa caute solutii pentru a
se apara mpotriva unei impuneri pe care o considera excesiv.
3
Evaziunea fiscala internationala este, deci, o forma a evaziunii fiscale licite, iar
paradisul fiscal o solutie de realizare a acesteia.
Ceea ce este nsa cu adevarat grav, n legatura cu existenta paradisurilor fiscale, este faptul ca,
profitnd de avantajele oferite de acestea, companiile off-shore" recurg la spalarea banilor
proveniti din frauda fiscala nationala, de foarte multe ori evaziunea fiscala, derulata prin
intermediul companiilor off-shore" mpletindu-se, armonios, cu bancruta frauduloasa,
contrabanda si spalarea banilor. Si n Romnia, speriati" de marimea exagerata a unor
impozite si taxe, oamenii de afaceri, n special importatorii si exportatorii, si-au nregistrat,
ntr-un ritm ametitor, n ultimii 15 ani, companii off-shore", prin intermediul carora statul
romn este prejudiciat de importante fonduri banesti.
Factorii generali
1. Garantiile guvernamentale n privinta protectiei mpotriva expropierii si nationalizarii.
Fluxul de bani se aseamana ciclului hidrologic n care apele se ndreapta inevitabil
catre mare. Apa este folosita, refolosita si n final ajunge n rezervoarele oceanelor. Pe de alta
parte, exista aproximativ 250 de tari si teritorii n lume si numai o singura tara (cea de
rezidenta fiscala) nu poate fi considerata un potential refugiu offshore. Numai un guvern care
a ajuns cu spatele la zid (fortat de mprejurari) va confisca investitiile straine; o astfel de
actiune va duce la ncetarea investitiilor straine pentru o lunga perioada de timp.
n 1959, americanii au pierdut aproximativ 7 mld. De USD prin neasigurarea
investitiilor americane n Ciba (condusa de Fidel Castro la acel moment), Cuba fiind totodata
un paradis fiscal n acei ani. Paradisurile fiscale care au constientizat din timp importanta
acestui element au avut numai de cstigat. Cayman Islands si Antilele Olandeze au introdus n
legislatiile lor garantarea mpotriva riscului de expropriere sau nationalizare, ele numarnduse la ora actuala printre cele mai renumite paradisuri fiscale.
2. Tratament nediscriminatoriu al investitiilor straine
La ora actuala, n zonele offshore, cu ct restrictiile investitional, sunt mai
nensemnate, cu att paradisul fiscal este mai flexibil si mai atragator. Prin acest tratament
6
8. Secretul bancar
Prevederile legale ale Common Law-ului dispun uneori amenzi mari si ani grei de
nchisoare pentru angajatii din domeniul bancar ce ncalca principiul confidentialitatii
ultimii ani datorita faptului ca a actionat pentru a pune la dispozitia companiilor straine
fonduri pentru sustinerea operatiunilor lor internationale. Prin legislatia bancara adoptata de
aceasta tara, au fost atrase filiale a sute de banci importante ale lumii.
Elvetia a fost cunoscuta initial ca un paradis bancar datorita imenselor resurse
financiare disponibile n bancile sale. Secretul operatiunilor bancare derulate prin Panama,
Bahamas, Luxemburg si Elvetia a reprezentat si reprezinta un argument important pentru
transferul fondurilor n aceste state.
15. Resursele umane disponibile
O companie care doreste sa-si stabileasca sediul ntr-un paradis fiscal solicita
informatii cu privire la structura juridica, bancara, hoteliera si calitatea vietii din zona
respectiva. Exista un pronuntat interes, pentru existenta unui nivel de educatie ridicat al
personalului angajat autohton si pentru asigurarea unor conditii de viata si de instruire a
copiilor angajatilor din tara de origine, la un cost care sa nu fie exagerat de ridicat.
16. Pozitia geografica, sistemul de comunicatii si de transport
Existenta unui sistem de comunicatii prin telefon, fax este esentiala n desfasurarea
unei afeceri. Deplasarea si stocajul bunurilor comerciale sunt influentate de existenta unui
transport comod si rapid, aerian, terestru si maritim. Urmatorul factor este proximitatea
resurselor naturale, asezarea geografica, retelele de telecomunicatii, utilitatile si sistemele de
transport disponibile.
Un amplasament favorabil pentru transbordarea marfurilor sau bunurilor este
absolut necesar pentru un centru offshore unde se depoziteaza, manufactureaza, eticheteaza si
pentru astfel de operatiuni. Elvetia nu ofera posibilitatea transportului naval, dar totusi detine
o pozitie importanta, pe cnd Vanuatu este taxat de insuficienta facilitatilor de transport naval.
17. Obligatiile managementului
Multe companii au renuntat la stabilirea de baze n strainatate pentru ca legislatiile
tarii vizate nu permiteau un managemenr adecvat si eficace. Putine paradisuri fiscale sunt nsa
caracterizate de diferebnte majore ntre obligatiile managementului local si cele ale
managementului strain. n acelasi timp, e imperativ pentru o societate-mama sa permita
companiilor nfiintate n strainatate suficienta autonomie pentru a ndeplini conditiile de
calificare ca entitate juridica distincta din punct de vedere juridic, fiscal si contabil.
18. Respectarea cu sfintenie a ntelegerilor contractuale
Normalitatea operatiunilor ntr-un paradis fiscal tine de hotarrea guvernului-gazda
de a consfinti si respecta ntelegerile contractuale ce se realizeaza pe teritoriul sau. Cu toate ca
dreptul international nu poate ataca suveranitatea si autonomia fiecarui stat, majoritatea
companiilor multinationale si investesc banii acolo unde contractul are valoare de lege si
unde, n cazul violarii lui de catre guvern, se acorda compensatii corecte, acceptabile de catre
partea vatamata.
19. Respectarea dreptului de proprietate
Corelata cu resaectarea contratelor, respectarea proprietatii este dorinta oricarui
agent economic, oriunde s-ar afla acesta. Dupa Panama, Elvetia are cel mai mare numar de
companii offshore nregistrate, ca urmare a importantei acordate de acest stat drepturilor
nerezidentilor n tratarea redeventelor, licentelor, si, n general, a tuturor drepturilor
intelectuale. Orice centru offshore care se respecta ar trebui sa aiba o astfel de legislatie de
ocrotire a proprietatii (intelectuale sau materiale).
Factorii particulari care influenteaza alegerea unui paradis fiscal sunt determinati de
motivatia si situatia individuala a persoanelor fizice si juridice implicate n proiect. Acestia
privesc:
1.Domiciliul sau rezidenta persoanelor fizice si influenta schimbarii acestora
n principiu, statele stabilesc impunerea veniturilor persoanelor fizice n functue de domiciliu
sau de rezidenta (Marea Britanie, Franta) sau n functie de nationalitate. Avantajele fiscale pe
care contribuabilii urmaresc sa le obtina vor fi influentate de prevederile legale si vor
influenta deciziile investitorilor.
Un cetatean american care traieste un timp ndelungat n afara SUA si are rezidenta
fiscala n Australia, Anglia, Franta sau oricare alta tara va datora n continuare impozite pentru
toate veniturile sale, mai putin cele exceptate - deoarece exista o exceptie asupra veniturilor
mai mici de 80.000 USD obtinute din afara SUA, n situatia n care persoana respectiva nu sta
pe teritoriul SUA cel putin 330 zile n ultimele 12 luni consecutive. Prin urmare, cnd se
doreste ascunderea profiturilor n offshore, paradisurile fiscale nu sunt refugii fiscale legale
pentru cetatenii americani. SUA este una din putinele state care taxeaza pe criteriul rezidentei
sau cetateniei. Exista alte trei state care au adoptat aceeasi practica: Romnia, Filipine si
Eritreea (estul Africii).
2. Sediul societatii si transferul acestuia
Din punct de vedere comercial, o companie nmatriculata ntr-o insula mica, necunoscuta
creeaza o cu totul alta impresie daca aceasta poate da o adresa din Zurich sau New York.
10
11
Utilizatorul unei astfel de societati trebuie sa gaseasca tara n care sa o implanteze si sa evite
riscul de a fi contestata existenta societatii. Se considera ca este necesara existenta unei
activitati de conducere si control stabile si nu stabilirea sediului ntr-un biroz al unui jurist
local.
7. Restrictii de organizare
De regula, sunt instituite doua tipuri de restrictii:
* numarul minim de directori si actionari (n Panama o companie trebuie sa aiba
cel putin trei directori);
* nationalitatea directorilor - cel putin unul sau toti directorii trebuie sa fie
cetatean/cetateni ai statului de nmatriculare - are ca scop principal crearea de
locuri de munca pentru cetatenii jurisdictiei offshore.
8. Costuri de operare
Costurile de operare ce caracterizeaza activitatea unei companii nmatriculate ntr-un paradis
fiscal pot fi structurate astfel:
Costuri obligatorii:
*Taxe si impozite guvernamentale anuale- o suma anuala fixa, forfetara sau un
procent din profit;
*Taxe platibile pentru agentul si sediul nregistrat- agentul reprezentant este, n
general, o firma de avocatura, care asigura adresa si reprezentanta pentru companiile
nregistrate n schimbul unei taxe anuale.
Costuri operationale (n functie de dorinta proprietarului):
*Remuneratii platibile directorilor si proprietarilor nominali- o suma anuala
fixa, plus o suma mica pentru fiecare serviciu prestat n numele companiei;
*Cheltuieli de reatransmitere a corespondentei- pentru retransmiterea
corespondentei primite pe adresa nregistrata (stabilita anual sau pe operatiune);
*Costuri de administrare pentru furnizarea spatiului pentru sediu, utilizarea
telefonului si faxului;
* Taxe platibile pentru emiterea diferitelor documente.
Taxele totale de nmatriculare si operare n primul an ale unei companii offshore
variaza ntre 2000 si 4000 USD, n functie de firma de consultanta si locatia dorita, putnd
ajunge pna la 7000-8000 USD n tari precum Malaezia si Madeira. Taxele anuale de
retransmitere a corespondentei si apelurilor telefonicce sunt de ordinul sutelor de dolari (500700), aceste acrescnd proportional cu volumul serviciilor efectuate.
13
14
York, Londra) putem observa ca majoritatea actiunilor aflate n ciculatie sunt n minile
companiilor offshore si ca se schimba ntre aceste companii. Companiile offshore sunt
principalii pioni ai proprietatii n pietele de capital dezvoltate, fiind prezente si pe pietele unor
materii prime si combustibili.
Deoarece fondurile offshore ofera un cstig (si un risc) mai mare dect cele onshore,
multe tari au restrictionat investitiile n astfel de tari pentru cetatenii lor, precum si
marketingul acestor fonduri pe teritoriul lor sau catre rezidentii lor. SUA este foarte stricta n
aceata privinta, iar fondurile de investitii offshore se feresc sa ncalce legea Statelor Unite si
nu accepta investitii din partea unor cetateni americani. Regimul fiscla din Marea Britanie e
mai permisiv, dar totusi inflexibil.
3. Companii holding
n general, multinationalele utilizeaza paradisurile fiscale pentru nmatricularea
companiei ce detine actiunile celorlalte companii ale grupului. La acest nivel trebuie analizate
avantajele si oportunitatile fiscale accesibile, n contrapartida cu costurile suplimentare,
dificultatea si riscul unei astfel de optiuni.
Compania holding este compania a carei activitate se limiteaza la a detine si conduce
investitii sau proprietati fara a avea activitati comerciale obisnuite. Cerintele de ncorporare si
utilizare a acestui tip de companii difera de la stat la stat (n special n Liechtenstein,
Luxemburg, Nauru si Olanda). Pentru a avea maximum de eficienta fiscala, compania holding
va fi ncorporata ntr-un din jurisdictiile offshore potrivite si utilizata pentru finantarea
firmeloe localizate n zone cu impozitare ridicata.
Danemarca este un stat european frecvent utilizat n strategii de nfiintare de companii
holding ale companiilor din afara Europei. Legislatia daneza are doua avantaje majore:
* Nu sunt retinute impozite la sursa pe dividendele distribuite n exteriorul tarii;
* Nu sunt impozitate dividendele primite de la o subsidiara straina, n conditiile n
care sunr detinute cel putin 25 de procente din capitalul social al acesteia pe o
perioada de cel putin un an.
n acest fel, n Danemarca nu sunt impozitate dividendele - ele vor fi taxate,
eventual, numai n celalalt stat. Pentru simplificarea calculelor, se presupune ca numai
compania A distribuie dividende de 20.000 euro (5% retinere la sursa pentru plata catre
jurisdictia offshore, 10% pentru persoanele juridice autohtone). Pentru compania B - dobnzi
platite n valoare de 30.000 euro, cota de retinere la sursa - 10%. Pentru compania C redevente platite n valoare de 10.000 euro, cota de retinere la sursa - 8%. Pentru compania D
- servicii de management facturate n valoare de 15.000 euro (deductibile fiscal n ntregime).
Cota de impunere n onchore - 20%, iar n offshore 0%.
n cazul nmatricularii companiei holding n onshore:
Impozit pe dividende primite = 20.000 euro * 10% = 2.000 euro
Impozit suplimentar = (30.000 + 10.000 + 15.000) * 20% = 11.000 euro
Impozit total = 2.000 + 11.000 = 13.000 euro
n cazul nmatricularii companiei holding n offshore
retinere la sursa = 20.000 * 5% = 1.000 euro
retinere la sursa = 30.000 * 10% = 3.000 euro
retinere la sursa = 10.000 * 8% = 800 euro
Impozit total = 4.800 euro
4. Companii pentru evitarea autentificarii testamentului si pentru camuflarea
Proprietatii
O persoana care detine active ntr-unul sau mai multe state poate apela la varianta
detinerii lor prin intermediul unei companii holfing personala astfel nct dupa decesul sau
15
16
18
19
banilor, nesemnificative. Printre acestea figureaza si conturile lui Nicolae Ceausescu, ale lui
Manuel Noriega (Panama), Jean-Claude Duvalier (Haiti), Siad Barre (Somalia). Marile
scandaluri de coruptie care s-au succedat n anii '90, n care au fost implicate persoane precum
Moussa Traor (Mali), Mobutu Sese Seko (Zair), Benazir Bhutto (Pakistan), Noursoultan
Nazarbaev (Kazakhstan), Sani Abacha (Nigeria), Jos Edouardo Dos Santos (Angola), Carlos
Menem (Argentina), i-au determinat pe elvetieni sa si revizuiasca radical politica bancara si
sa adopte finalmente o lege mpotriva spalarii banilor.
Desi operatiunile offshore sunt departe de ochii publicului larg, ele joaca un rol deosebit de
important n fuga capitalurilor, n ceea ce priveste crizele financiare globale, transferul averii,
cresterea saraciei si a inegalitatilor sociale.
Bibliografie
20
Ledoran Serge, Rose Philippe, Cyber - Mafia hackerilor, Securitatea site-urilor comerciale",
Editura Antet, Bucuresti, 2006
21